miercuri 27 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

604 articole
Justiție

CCR declară neconstituțională reforma pensiilor din magistratură

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, luni, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) privind legea pensiilor magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament. Actul normativ a fost declarat neconstituţional, au precizat surse oficiale din cadrul CCR. ÎCCJ a contestat legea la CCR La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un nu răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arăta într-un comunicat al ÎCCJ. Legea contravine a 37 de decizii ale CCR și principiilor statului de drept Potrivit Înaltei Curţi, legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi o serie de principii fundamentale ale statului de drept. Printre motivele de neconstituţionalitate invocate se numără: încălcarea principiului statului de drept şi al independenţei justiţiei; nesocotirea principiilor legalităţii, neretroactivităţii legii şi securităţii juridice; încălcarea principiului încrederii legitime; crearea unor discriminări fără justificare raţională; omiterea solicitării avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii pe forma finală a legii; depășirea condițiilor constituționale privind asumarea răspunderii Guvernului; nerespectarea normelor de tehnică legislativă. Poziția premierului Bolojan Premierul Ilie Bolojan a declarat, în cadrul ședinței Parlamentului pentru angajarea răspunderii Guvernului, că sistemul actual de pensii al magistraţilor este dezechilibrat faţă de restul societăţii. Potrivit acestuia, vârsta medie de pensionare a magistraților este de 48-49 de ani, iar pensia medie depăşeşte 24.000 de lei, ajungând în unele cazuri la 35.000 – 40.000 de lei, mai ales pentru magistrații care au deținut funcții de conducere. „Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard în România. Vechimea necesară pensionării va creşte de la 25 la 35 de ani. În plus, cuantumul pensiei va scădea de la 100% la 70% din ultima remuneraţie netă”, a explicat premierul. Bolojan a adăugat că, chiar și cu aceste modificări, pensiile magistraţilor „rămân considerabile”: „E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 – 15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale şi Constituţiei.”

CCR declară neconstituțională legea pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Pensiile magistraților, CSM atacă Guvernul (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Magistrații, roși de furie și frustrare că le vor scădea pensiile, nou atac la Guvern

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) își reafirmă poziția conform căreia noua lege care modifică regimul pensiilor de serviciu pentru magistrați nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene privind îndeplinirea obiectivului 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Instituția susține că evaluarea pozitivă a Comisiei din 2024 a fost deja emisă înainte de decizia Curții Constituționale care a schimbat contextul. CSM își menține poziția din comunicatul anterior „Având în vedere afirmațiile recente ale unor reprezentanți ai puterii executive (...), Consiliul își menține întocmai poziția exprimată prin comunicatul din 10 octombrie”, transmite CSM într-un comunicat oficial. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Instituția amintește că, prin Legea 282/2023, au fost modificate condițiile de acordare și impozitare a pensiilor de serviciu, iar Comisia Europeană a evaluat pozitiv obiectivul 215 din PNRR, considerându-l îndeplinit la data de 15 octombrie 2024. Decizia Curții Constituționale a schimbat evaluarea Comisiei Europene Potrivit CSM, după adoptarea Deciziei Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024, prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile privind impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu, Comisia Europeană a revenit asupra evaluării preliminare. Comisia a concluzionat că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit satisfăcător, deoarece Guvernul nu poate aplica prevederile privind impozitarea suplimentară. „Aspectele prezentate de Consiliu au surprins întocmai realitatea obiectivă a faptelor care rezultă din comunicările Comisiei Europene”, precizează CSM, subliniind că noile condiții de pensionare stabilite prin Legea 282/2023 nu au fost criticate de către Bruxelles. Scrisoarea Comisiei Europene confirmă cauza redeschiderii evaluării CSM face trimitere la scrisoarea Comisiei Europene din 25 martie 2025, în care se menționează explicit că redeschiderea evaluării jalonului 215 a fost determinată de invalidarea soluției de impozitare progresivă de către Curtea Constituțională. Această soluție ar fi condus la reducerea cheltuielilor pentru plata pensiilor, un obiectiv central în cadrul PNRR. Noua lege nu are legătură cu cerințele Comisiei Europene În comunicatul transmis, CSM atrage atenția că noua lege adoptată în 2025, care modifică din nou regimul pensiilor de serviciu exclusiv pentru magistrați, nu răspunde solicitărilor Comisiei Europene. „Este evident că legea adoptată recent (...) nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene, astfel cum rezultă din documentele oficiale ale acesteia”, afirmă instituția. Totodată, Consiliul subliniază că modificările aduse Codului fiscal prin Legea 141/2025, intrate în vigoare la 1 august 2025, au efecte similare impozitării prevăzute anterior în Legea 282/2023, ceea ce ar trebui analizat corespunzător. CSM cere Guvernului transparență și cooperare instituțională În final, Consiliul Superior al Magistraturii reamintește că, în baza principiilor cooperării loiale și dialogului interinstituțional, orice modificare a evaluării Comisiei Europene după data de 25 martie 2025 ar fi trebuit comunicată oficial CSM. Instituția insistă astfel asupra nevoii de transparență și informare reciprocă între Guvernul României și CSM, mai ales în contextul reformelor sensibile care privesc sistemul judiciar și angajamentele asumate prin PNRR.

Judecătoare acuzată de abuz în serviciu (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Justiție

Judecătoarea care nu a motivat nici după zece ani o hotărâre, trimisă în judecată pentru abuz

Judecătoarea Monica Claudia Cipariu de la Tribunalul București a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru abuz în serviciu, fiind acuzată că a întârziat aproape cinci ani redactarea motivării într-un dosar penal în care patru persoane au fost condamnate pentru tentativă de omor calificat. Întârziere de aproape cinci ani în redactarea unei sentințe penale Potrivit Parchetului General, judecătoarea nu a respectat termenele prevăzute de Codul de procedură penală și a omis să redacteze hotărârea pronunțată la 1 septembrie 2020, încălcând termenul legal de 30 de zile stabilit prin art. 406 alin. 3. Citește și: PSD se reformează: se retrage tractoristul Stănescu, vine soțul Olguței Vasilescu, Manda, care a scăpat de un dosar penal prin prescrierea faptelor „Prin acest comportament a fost împiedicată tragerea la răspundere penală, începând cu 1 octombrie 2020 și până în prezent, a patru inculpați condamnați pentru tentativă la omor calificat, în stare de recidivă post-executorie”, se arată în comunicatul Parchetului. Procurorii susțin că faptele au fost săvârșite cu rea-credință, iar judecătoarea ar fi ignorat deliberat obligațiile de serviciu, deși fusese sancționată anterior disciplinar pentru neredactarea hotărârilor în termen. Dreptul la un proces echitabil, grav afectat Potrivit anchetatorilor, întârzierea în redactarea hotărârii a avut consecințe grave asupra dreptului la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, afectând două persoane vătămate. Acest drept este garantat prin: art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 20 din Constituția României. Procurorii subliniază că neîndeplinirea obligațiilor de serviciu a generat blocarea efectivă a procedurii judiciare, împiedicând executarea pedepselor și continuarea procedurilor penale. Condamnați lăsați în libertate din cauza întârzierii În dosarul în cauză, patru bărbați au fost condamnați la pedepse cuprinse între 5 și 12 ani de închisoare pentru tentativă de omor calificat. Aceștia s-au aflat succesiv în arest preventiv, arest la domiciliu și sub control judiciar până la data de 17 ianuarie 2020, după care au fost eliberați, întrucât hotărârea nu fusese motivată. După punerea în libertate, unul dintre inculpați a comis noi infracțiuni de furt, fiind ulterior condamnat în alte două dosare penale. Anchetată pentru alte sute de dosare neredactate Judecătoarea Monica Claudia Cipariu se află deja în vizorul Inspecției Judiciare, care a constatat în iunie 2025 că aceasta nu redactase la timp 821 de hotărâri judecătorești, cea mai veche datând din 3 noiembrie 2015. De asemenea, magistrata a mai fost sancționată disciplinar pentru întârzieri repetate și considerabile în redactarea soluțiilor din dosarele pe care le-a judecat. Abuzul în serviciu, o faptă cu consecințe grave Prin neîndeplinirea atribuțiilor legale și întârzierea nejustificată a motivării unei hotărâri penale, judecătoarea Monica Claudia Cipariu ar fi împiedicat aplicarea justiției și încălcat principiile fundamentale ale statului de drept, susțin procurorii. Dosarul a fost înaintat instanței competente pentru judecare, urmând ca faptele să fie analizate în fond.

Nicolae Bănicioiu, achitat în dosarul de corupție (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Fostul ministru Bănicioiu, achitat definitiv pentru mită, deși a încasat 1,3 milioane de lei

Fostul ministru al Sănătății și al Tineretului și Sporturilor, Nicolae Bănicioiu, a fost achitat definitiv luni de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul în care DNA îl acuza de luare de mită și trafic de influență. Procurorii susținuseră că fostul ministru ar fi primit aproape 800.000 de euro mită de la doi oameni de afaceri, în schimbul influențării numirii unor manageri de spital și al derulării unor contracte finanțate din bani publici. Achitare definitivă pentru ambele infracțiuni Decizia definitivă a fost pronunțată de completul de cinci judecători al Instanței supreme, care a dispus achitarea pentru ambele infracțiuni și înlăturarea măsurii confiscării sumelor considerate anterior ca provenind din fapte de corupție. Citește și: Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări „Va înlătura dispoziţia confiscării de la inculpatul Bănicioiu Nicolae a sumelor de 895.127 lei, reprezentată de dividende aferente anului 2013, distribuite de SC Hemos Med SRL, şi 396.994 lei, reprezentată de dividende aferente aceluiași an, distribuite de SC Disan Ortomed SRL”, se arată în hotărârea instanței. Prin urmare, Bănicioiu nu mai are de plătit nicio sumă de bani, după ce anterior fusese obligat la confiscarea acestor fonduri prin decizia instanței de fond din 2024. Procesul deschis în 2021: acuzațiile DNA Nicolae Bănicioiu a fost trimis în judecată în decembrie 2021 de Direcția Națională Anticorupție, pentru luare de mită și trafic de influență, iar Cătălina Alexandra Furtună – pentru complicitate la aceste fapte. Potrivit anchetatorilor, în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când ocupa funcția de ministru al Tineretului și Sporturilor, Bănicioiu ar fi primit, prin intermediul unor firme, sume totale de peste 1,2 milioane de lei de la oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu. Procurorii susțineau că, în schimbul banilor, fostul ministru ar fi promis să-și exercite influența asupra ministrului Sănătății de la acea vreme, pentru a menține în funcție sau a numi manageri favorabili în conducerea unor spitale din București și Ilfov, instituții cu care firmele respective aveau contracte comerciale profitabile. Furtună, achitată definitiv după eliminarea probelor contestate În același dosar, Cătălina Alexandra Furtună – considerată de DNA intermediar al lui Bănicioiu – a fost, de asemenea, achitată definitiv. Magistrații au decis anterior scoaterea din dosar a unor probe neconforme, printre care autorizările privind colaboratori cu identitate protejată și interceptări telefonice, care fuseseră contestate de apărare. Acuzațiile DNA privind folosirea firmelor intermediare DNA a susținut că Nicolae Bănicioiu ar fi primit indirect dividende de la firmele Hemos Med SRL și Disan Ortomed SRL, societăți care comercializau produse medicale către spitale publice. Sumele ar fi fost transferate prin Cătălina Furtună, care devenise asociată formal în aceste firme, deși titularul real al părților sociale ar fi fost Bănicioiu. Procurorii afirmau că în aprilie 2015, fostul ministru ar fi primit încă 1,8 milioane de lei, prin aceleași societăți comerciale, drept foloase necuvenite pentru favorizarea anumitor manageri de spital și alocarea de finanțări publice. De asemenea, în 2018, Furtună ar fi încasat 806.447 lei din dividende aferente anului 2015, considerate de anchetatori parte din circuitul financiar al mitei. Instanța a respins integral acuzațiile Instanța supremă a concluzionat însă că acuzațiile DNA nu sunt susținute de probe legale și concludente, dispunând achitarea definitivă a ambilor inculpați. Decizia confirmă hotărârea din octombrie 2024 a instanței de fond, care deja stabilise achitarea pentru luare de mită și încetarea procesului penal pentru trafic de influență ca urmare a prescripției, dar a menținut atunci confiscarea banilor. Hotărârea de luni anulează complet măsura confiscării și închide definitiv dosarul, punând capăt unuia dintre cele mai sonore cazuri de corupție din ultimii ani în care a fost implicat un fost ministru al Sănătății.

Costul uriaș plătit de stat pentru fiecare din cei peste 25.000 de pușcăriași Foto: Facebook Administrația Penitenciarelor
Justiție

Costul uriaș plătit de stat pentru fiecare din cei peste 25.000 de pușcăriași

Costul uriaș plătit de stat pentru fiecare din cei peste 25.000 de pușcăriași: 280 de lei pe zi. În închisorile din România se aflau, la 31 august 2025, 25.540 de deținuți. În arest preventiv erau 3.451 persoane, față de 1.936 în 2018. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Informațiile apar într-un răspuns al ministerului Justiției la o interpelare parlamentară a unui deputat AUR.  Costul uriaș plătit de stat pentru fiecare din cei peste 25.000 de pușcăriași În interpelare se arată cum au evoluat costurile per deținut: erau de 193 de lei 2021, 2022 - 207,35 lei, 2023- 237,70 lei și 280,01 lei în 2024. Nu este clar de ce în 2024 costruile au crescut cu circa 16% față de 2023. Avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, scrie că statul ar face economii substanțiale dacă pedepsele sub trei s-ar executa la domiciliu, așa cum se procedează în alte state. „Alocația de stat pentru un copil este 719 lei (25,5 lei pe zi) lunar pentru copiii sub doi ani sau cu dizabilități și de 292 (9,41 lei pe zi) lunar pentru copiii cu vârsta cuprinsă între doi ani și 18 ani.Asta mă ajută să demonstrez cât ne costă politizarea excesivă a politicilor statului care în mod normal ar trebui să rămână pur tehnice și neidelogizate. Electoratul român a fost radicalizat, inclusiv printr-un referendum național organizat de Klaus Iohanis și care i-a garantat câștigarea celui de-al doilea mandat, în a considera că pușcăria e locul unde orice persoană găsită vinovată de justiție trebuie sa putrezească. Indiferent cât de mică e pedeapsa aplicată sau puțin gravă fapta săvârșită, individul trebuie izolat și pedepsit aspru, pentru ca doar așa societatea se consideră răzbunată.Așa se face că legislația noastră privind executarea pedepselor a rămas la ani lumină distanță de legislațiile similare din Europa civilizată. Standardul european, inclusiv din considerente de eficiența economică, este de apela pentru infracțiuni și pedepse mărunte la alte forme de executare decât in penitenciar.Românii sunt șocați ca în Italia, Spania, Grecia sau Germania unele pedepse se execută la domiciliu, la fel cum atunci când ajungi ca dintr-o pedeapsă mai mare să mai ai puțin puțin executat (2 ani ca medie) ești trimis la fel la domiciliu. De ce? E simplu, statul cheltuie prea mulți bani cu tine în pușcărie, e mult mai eficient să te lase să te integrezi și să te întreții singur, accentul fiind pus pe recuperarea prejudiciilor iar nu pe izolarea din pură răutate socială a persoanelor care în sine nu prezintă un pericol public. Judecătorii și autoritățile țărilor europene sunt la fel de șocati că trebuie să trimită cetățeni români spre executare într-un regim execuțional pe care ei l-au depășit de zeci de ani.În România, dimpotrivă, așa cum arestarea preventivă a ajuns din ceea ce trebuia să fie ceva excepțional un sport național și o întrecere socialistă a judecătorilor, la fel executarea propriu zisă nu poate avea loc decât în pușcărie. Deși condițiile din penitenciarele noastre supraglomerate sunt mizerabile, fiind și condamnați la CEDO pentru asta și plătind în continuare despăgubiri condamnaților, la instigarea politicienilor publicul larg nu poate privi aceasta problemă decât cu dinții scârșnind.La 16.04.2025 în penitenciarele noastre era o supraglomerare cu 4774 de persoane. Avem condiții umane pentru 19.700 de persoane în care îngrămădim 23.600. Pentru cei îngrămădiți statul român plătește pe condamnari la CEDO zeci de mii de euro anual.În orice țară europeană cu care ne comparăm, cu mici excepții, pedepsele de pâna la 2-3 nu se execută în penitenciar decât în mod excepțional ci într-o formă de arest la domiciliu, sub monitorizare permanentă, având posibilitatea să muncești, astfel incat sa plătești tu statului pentru că ai greșit, nu să te plătească el. La noi, la 1 septembrie 2025 un număr de 253 de persoane executau la pușcărie pedepse aplicate de judecători mai mici de 1 an, 1900 pedepse mai mici de 2 ani și 4000 mai mici de 3 ani.Ce înseamnă asta în costuri pe care le plătim de la buget, adică din banii tuturor? E foarte simplu. Un an de pușcărie pentru o persoană ne costă 102.200 lei. Cu cei 4000 de condamnați cu pedepse sub 3 ani aproape orice țară civilizată din Europa, ai căror cetățeni nu au fost radicalizați de politicieni în campanii iresponsabile, ar fi făcut economii de 408.800.000 lei, adică exact suma pe care noi o dăm anual din banii tuturor să ne întreținem furia. Foarte curând, jumătate de miliard de lei”, a scris Neacșu.   

CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare” (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Justiție

CSM, reacție vehementă împotriva Guvernului, pe care-l acuză că sfidează magistrații

CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare”. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat din nou, miercuri, reforma pensiilor speciale pentru magistrați propusă de Guvernul condus de Ilie Bolojan. CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare” Într-un comunicat oficial, CSM avertizează că autoritatea judecătorească se confruntă cu „o situație de o gravitate excepțională”, acuzând factorul politic de „sfidare” și lipsă de dialog. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan „Autoritatea judecătorească se confruntă cu o situaţie de o gravitate excepţională generată de atitudinile inacceptabile ale unor exponenţi ai factorului politic la adresa sistemului judiciar”, arată CSM în comunicatul transmis presei. Instituția afirmă că demersul legislativ privind modificarea statutului judecătorilor și procurorilor a fost precedat de declarații publice și campanii mediatice menite să discrediteze magistrații și să-i prezinte drept responsabili pentru problemele economice ale României. „În mai multe rânduri, Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenţia asupra riscurilor cauzate de climatul de ostilitate creat împotriva magistraţilor, prin luări de poziţie ale factorului politic şi prin campanii mediatice care au urmărit discreditarea sistemului judiciar şi culpabilizarea acestuia pentru situaţia economică şi socială în care se află România”, a transmis instituția. „Factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare” CSM acuză Guvernul că a continuat reforma fără a se consulta cu reprezentanții sistemului judiciar. „Factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare a autorităţii judecătoreşti, nemanifestând niciun fel de deschidere pentru dialog şi cooperare”, se precizează în comunicat. Consiliul susține că niciuna dintre cauzele care au generat reacțiile sistemului judiciar nu a fost soluționată: „Nu există vreo preocupare reală privind impactul acestor măsuri asupra independenței justiției, care reprezintă garanția fundamentală a dreptului cetățeanului la un proces echitabil.” Totodată, CSM consideră că o justiție independentă este esențială nu doar pentru magistrați, ci și pentru toți profesioniștii din domeniul juridic, „a căror activitate are ca obiectiv garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor”. CSM promite să apere statutul magistraților În finalul comunicatului, CSM dă asigurări că va continua să acționeze pentru protejarea independenței justiției și a statutului magistraților: „Consiliul îi asigură pe toţi judecătorii şi procurorii că va utiliza în continuare toate instrumentele legale pentru apărarea independenţei justiţiei şi a statutului magistraţilor, astfel încât să fie garantate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi parcursul democratic al societăţii româneşti.” Reforma Guvernului Bolojan Proiectul de lege inițiat de premierul Ilie Bolojan prevede creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani, precum și modificarea formulei de calcul a pensiei: aceasta ar urma să reprezinte maximum 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din brut, cum este în prezent. Legea a fost adoptată în Parlament, dar a fost contestată la Curtea Constituțională de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a amânat deja de două ori pronunțarea unei decizii.  

Motivul șocant pentru care o judecătoare este inculpată penal pentru abuz în serviciu Foto: CSM
Justiție

Motivul șocant pentru care o judecătoare este inculpată penal pentru abuz în serviciu

Motivul șocant pentru care o judecătoare, Monica Cipariu, este inculpată penal pentru abuz în serviciu: nu a redactat motivarea unei sentințe într-un caz de omor calificat, criminalul a scăpat și a ucis din nou. Procesul ei a început la 17 septembrie, la Tribunalul București.  Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Acum câteva zile, Inspecția Judiciară a constatat că Monica Claudia Cipariu are nu mai puțin de 821 de hotărâri care nu au fost redactate în termen legal, cea mai veche fiind din 3 noiembrie 2015.  Motivul șocant pentru care o judecătoare este inculpată penal pentru abuz în serviciu Însă, potrivit site-ului Lumea Justiției, aceste fapte au avut consecințe grave. Acum cinci ani, Cipariu a condamnat o persoană pentru omor calificat. Însă, după ce l-a condamnat, nu a mai motivat hotărârea - care, de altfel, nu ar fi redactată nici acum. Cel condamnat era în arest preventiv, dar durata arestării preventive în primă instanță nu poate depăși 5 ani (conform art. 239 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală). În consecință, criminalul a fost eliberat. Iar după ce a fost eliberat, a ucis din nou.  „Și văzându-se liber, același bărbat ar mai fi comis un omor, adăugă sursele Luju. Iar acesta este motivul pentru care parchetul care a instrumentat dosarul de omor soldat cu condamnarea în primă instanță i-a făcut plângere penală judecătoarei Cipariu pentru abuz în serviciu la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Iar aici, la PCAB, secția specială care anchetează magistrații a trimis-o în judecată pe Claudia Cipariu pentru abuz în serviciu, mai relatează sursele noastre”, scrie luju.ro. De două ori, în 2015 și 2023, CSM a propus excluderea din magistratură, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a ameliorat sancțiunea. În 2023, ea acumulase 451 de hotărâri neredactate la timp, iar cea mai veche era în așteptare de peste șapte ani. În martie 2024, ÎCCJ a transformat sancțiunea excluderii în suspendare pe o perioadă de șase luni.  Site-ul Context a scris, în martie 2025, că Cipariu blochează, la Tribunalul București, dosarul Black Cube în care fostul ofițer SRI Daniel Dragomir este acuzat că a organizat operațiunea Tornado, care viza spionarea și compromiterea Laurei Codruța Kovesi. Dosarul așteapta din februarie 2021 motivarea unei hotărâri. În anul fiscal 2022, ea a avut un salariu uriaș de la Tribunalul București: 205.846 de lei, o medie de peste 17.000 de lei pe lună, net. În plus, ea dăduse statul în judecată pentru a cere un salariu mai mare și, în 2022, i s-a achitat suma de 68.681 de lei. 

CCR amână decizia privind pensiile magistraților (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CCR, undă verde reformelor în Sănătate, companii și autorități publice. Amână pensiile magistraților

CCR amână decizia privind pensiile magistraților. Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru a doua oară pronunțarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților, una dintre cele patru legi pentru care Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament la 1 septembrie. CCR amână decizia privind pensiile magistraților Magistrații au decis ca verdictul să fie dat pe 20 octombrie, dată la care va fi analizată și legea care include noile taxe și măsuri fiscale propuse de Ministerul Finanțelor. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Până acum, CCR a validat trei dintre cele cinci legi pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea: legea privind modificările la ANCOM, ASF și ANRE, legea privind guvernanța corporativă, legea referitoare la reforma în sănătate. Pentru toate acestea, sesizările depuse de AUR, POT și S.O.S. România au fost respinse, iar actele normative pot fi trimise la promulgare către președintele Nicușor Dan. Amânare din cauza întârzierii raportului președintei CCR Surse judiciare au declarat că motivul amânării în cazul legii pensiilor magistraților este faptul că judecătorul raportor, președinta CCR Simina Tănăsescu, nu a finalizat concluziile la termenul stabilit. Aceasta este a doua amânare consecutivă, subiectul fiind considerat extrem de sensibil în contextul reformei sistemului judiciar. Legea pensiilor magistraților Proiectul de lege contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) aduce schimbări majore în sistemul de pensii al magistraților: creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, ca în sistemul public; obligativitatea unei vechimi minime de 35 de ani în loc de 25; creșterea treptată a vârstei de pensionare până în 2036. Legea trebuia să intre în vigoare la 1 octombrie 2025, însă amânarea deciziei CCR întârzie aplicarea ei. Premierul Ilie Bolojan: „Nu mă gândesc la demisie” Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu intenționează să demisioneze, chiar dacă una dintre legi va fi declarată neconstituțională. „Nu la demisie mă gândesc acum, ci la măsurile pentru stabilitatea țării. Voi rămâne în funcție atâta timp cât pot face ceva relevant”, a spus premierul pe 24 septembrie. Inițial, la începutul lunii septembrie, Bolojan afirmase că Guvernul nu își poate continua activitatea dacă legea privind pensiile magistraților ar fi invalidată de CCR, invocând o problemă de legitimitate politică. Legea sănătății Legea privind reforma în sănătate, validată deja de CCR, introduce schimbări importante: șefii de secții din spitalele universitare vor fi numiți prin concurs, nu direct de universitățile de medicină; rezidenții din spitale private vor fi plătiți de unitățile în care lucrează, nu de Ministerul Sănătății; medicii din spitalele publice vor fi obligați să acorde consultații și în ambulatoriul integrat, cel puțin o oră pe zi, în medie. Legea fiscală: taxă pentru coletele din afara UE Proiectul de lege al Ministerului Finanțelor, aflat și el în așteptarea verdictului CCR, propune: o taxă fixă de 25 lei pentru fiecare colet cu valoare sub 150 euro provenit din afara Uniunii Europene; obligativitatea aparatelor fiscale electronice pentru proprietarii care închiriază locuințe pe termen scurt (de maximum 30 de zile pentru aceeași persoană). Guvernanța corporativă: reducerea numărului de administratori Legea privind guvernanța corporativă, declarată constituțională, prevede: reducerea numărului de membri din consiliile de administrație ale întreprinderilor publice; introducerea indicatorilor de performanță pentru evaluarea activității acestora.

Scăderea pensiilor magistraților, decizie la CCR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Miercuri, ziua în care CCR îl poate lăsa pe Bolojan fără scaun: decizia pe pensiile magistraților

Scăderea pensiilor magistraților, decizie la CCR. Curtea Constituțională a României (CCR) analizează, miercuri, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Decizia vine după ce, la începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale ÎCCJ au hotărât sesizarea Curții Constituționale, invocând o serie de motive de neconstituționalitate. Scăderea pensiilor magistraților, decizie la CCR Premierul Ilie Bolojan a afirmat că o decizie potrivnică a CCR ar scădea legitimitatea Guvernului de a mai iniția reforme, o declarație care a fost interpretată ca un avertisment de demisie. Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel În ultimele zile, însă, din ce în ce mai multe voci politice au susținut că Bolojan nu va părăsi Executivul dacă CCR îngroapă proiectele Palatului Victoria. Comunicatul transmis de Înalta Curte Potrivit unui comunicat transmis de Înalta Curte, legea privind pensiile speciale încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale CCR și afectează principii fundamentale precum independența justiției, securitatea juridică, legalitatea și neretroactivitatea legii. Magistrații reclamă lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii asupra formei finale a legii și critică modul în care Guvernul și-a angajat răspunderea, fără o dezbatere reală. „Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale”, subliniază judecătorii ÎCCJ. Poziția premierului Premierul Ilie Bolojan a argumentat în Parlament că actuala reformă a pensiilor de serviciu introduce o perioadă de tranziție de 10 ani, la finalul căreia magistrații se vor pensiona la 65 de ani. Vechimea necesară se majorează de la 25 la 35 de ani, iar pensia nu va mai reprezenta 100% din ultimul venit, ci va fi plafonată la 70%. „Chiar și așa, pensiile de 14.000-15.000 lei lunar asigură independența și respectul datorat magistraților”, a declarat premierul. CCR analizează și alte trei legi din pachetul de reforme În aceeași ședință, CCR discută sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. și POT cu privire la alte trei legi pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea. Acestea vizează domeniul sănătății, guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și măsurile de redresare a resurselor publice. Premierul a afirmat că reformele din sănătate aduc „mai multă ordine și corectitudine”, iar cele din domeniul companiilor de stat „pun capăt câștigurilor nemeritate din conduceri”. Opoziția acuză Guvernul de „abuz constituțional” Partidul AUR susține că pachetul legislativ a fost adoptat „fără dezbatere parlamentară și fără consultarea cetățenilor”. În comunicatul transmis Curții Constituționale, formațiunea acuză Executivul că a „confiscat rolul Parlamentului” și a folosit artificial conceptul de urgență pentru a justifica procedura de asumare a răspunderii. AUR consideră că această abordare reprezintă „o fraudă constituțională” și „o sfidare a principiului bunei-credințe”.

Judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri, Monica Cipariu, din nou la judecata CSM Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Record mondial: judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri

Judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri: Inspecția Judiciară a constatat că Monica Claudia Cipariu are nu mai puțin de 821 de hotărâri care nu au fost redactate în termen legal, cea mai veche fiind din 3 noiembrie 2015.  Citește și: Cum fentează primarii din Bihor concedierile cerute de Bolojan: unde îi mută pe angajații primăriilor Site-ul Context a scris, în martie 2025, că Cipariu blochează, la Tribunalul București, dosarul Black Cube în care fostul ofițer SRI Daniel Dragomir este acuzat că a organizat operațiunea Tornado, care viza spionarea și compromiterea Laurei Codruța Kovesi. Dosarul așteapta din februarie 2021 motivarea unei hotărâri. Judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri Inspecția Judiciară cere acum CSM să o sancționeze - sancțiunea urmând să fie decisă de CSM - însă aceasta a mai fost pedepsită pentru aceleași fapte, neredactarea în timpul prevăzut de lege a hotărârilor, de patru ori în zece ani. De două ori, în 2015 și 2023, CSM a propus excluderea din magistratură, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a ameliorat sancțiunea. În 2023, ea acumulase 451 de hotărâri neredactate la timp, iar cea mai veche era în așteptare de peste șapte ani. În martie 2024, ÎCCJ a transformat sancțiunea excluderii în suspendare pe o perioadă de șase luni.  În anul fiscal 2022, ea a avut un salariu uriaș de la Tribunalul București: 205.846 de lei, o medie de peste 17.000 de lei pe lună, net. În plus, ea dăduse statul în judecată pentru a cere un salariu mai mare și, în 2022, i s-a achitat suma de 68.681 de lei. 

Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an

Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an: „Suntem în cursul efectuării unor constatări”, a spus șeful parchetului anticorupție, Marius Voineag, într-un interviu pentru Antena 3.  Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Dosarul a fost înregistrat pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 2 septembrie 2024. Site-ul snoop.ro a relatat, în august 2024, că PNL a plătit două milioane de euro din bani publici pentru promovarea cărţii lui Nicolae Ciucă, „Un ostaş în slujba ţării”. Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an Duminică seara, șeful DNA s-a plâns că „nu este un dosar chiar așa de ușor”.  „Este un dosar care e în lucru la secţia a doua. Are o vechime de un an de zile şi are câteva zeci de volume. Nu e un dosar chiar uşor. Nu vizează doar componenta asta, ci vizează inclusiv subvenţiile la partid. Suntem în cursul efectuării unor constatări. Să sperăm că vor ieşi în perioada următoare”, a spus Voineag.  În decembrie 2024, Ilie Bolojan și-a informat colegii din conducerea PNL că va iniţia un audit financiar pentru a analiza modul în care au fost gestionaţi banii partidului în ultimul an, susțineau surse din acest partid.  „Facturile neplătite după alegerile din 2024 și ratele pentru sediile cumpărate de la RAAPPS se ridică la peste 30 de milioane de euro, au dezvăluit surse de la vârful PNL pentru site-ul de investigații Snoop. Ilie Bolojan a recunoscut în mai multe ședințe interne că PNL se află în criză financiară după mandatul lui Nicolae Ciucă și Lucian Bode”, scria snoop.ro în februarie 2025. 

Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Foto: CJ Neamt
Justiție

Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă

Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă: ambii au deschis procese în baza unui articol din noul cod de procedură penală referitor la „intervenirea unei legi penale noi sau a unei decizii a Curţii Constituţionale”. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI Informația a fost postată pe Facebook de fostul ministru al Justiției, Ana Birchall. Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Oprescu are termen de judecată pe 8 octombrie, la Curtea de Apel București, deja celebră pentru faptul că a anulta condamnările unor personaje celebre. Arsene, care este refugiat în Italia, are termen pe 10 noiembrie la Curtea de Apel Brașov.  „ Factual: Sorin Oprescu are un dosar pe rol la Curtea de Apel București din 26 august 2025 prin care solicită “intervenirea unei legi penale noi sau a unei decizii a Curţii Constituţionale (art.595 NCPP) CO". Curtea de Apel București a amânat pronunțarea în data de 8 octombrie 2025. Coincidență? Poate că da; poate că nu! Nu pot să nu remarc că este totuși suspect că dl. Sorin Oprescu a obținut termene atât de scurte, în condițiile în care alte dosare durează ani de zile…și mai este și protestul magistraților “pe termen nelimitat” în care se ocupă doar de "cazurile urgente". Judecând după termenele scurte se vede treaba că Alina Bica ( judecată contestația în câteva zile) și Sorin Oprescu sunt urgențe naționale, nu? Poate explică Ministrul Justiției de ce a fost prins tocmai acum, că tot a dat un comunicat pompos? Oare Sorin Oprescu a fost "prins" exact când instanța trebuie să se pronunțe, pe modelul Alina Bica? De observat și celeritatea cu care se judecă! Exact ca în cazul Alina Bica! Oare a început o nouă rețetă judiciară de reabilitare a condamnaților, cu dosare de tip "cooperativa Nufărul”? Se pare că da! O să vedem ce și când va pronunța Curtea de Apel!   P.S. Are cerere și Ionel Arsene, cu termen în data de 10.11.2025 ( cerere introdusă în 19.09.2025), tot la Curtea de Apel Brașov cu același obiect! Păi cum să nu aibă și el?! Tare îmi este că am dreptate și asistăm la perfectarea unei noi rețete judiciare de reabilitare a condamnaților corupți!”, a scris Birchall pe Facebook.    Ea a postat și capturi de ecran cu termenele de judecată.    Fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost săltat sâmbătă de poliția greacă pe aeroportul din Salonic. În 2022, Sorin Oprescu a fost condamnat la 10 ani și opt luni de închisoare.   La 10 martie 2023, Ionel Arsene, fost președinte al Consiliului Județean Neamț, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Brașov la 6 ani și 8 luni de închisoare. 

Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum Foto: Inquam
Justiție

Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) este pe cale să-l scape pe Liviu Dragnea, fost președinte al PSD, de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI, anunță Adevărul. Dosarul a fost deschis de DNA în octombrie 2022, iar acesta se află încă în camera preliminară de la ICCJ.  Citește și: BREAKING Sorin Oprescu, săltat de poliția greacă pe aeroportul din Salonic Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum În mai 2025, judecătoarea Lucia Rog de la ICCJ, soția generalului SRI Anton Rog, a constatat nelegalitatea interceptărilor și a înregistrărilor comunicațiilor electronice realizate cu sprijinul SRI, probe care au stat la baza emiterii mandatelor de siguranță națională: „Constată nelegalitatea interceptărilor și înregistrărilor comunicaţiilor electronice autorizate prin încheierile judecătorului din cadrul Înaltei Curţi de Casație și Justiție și care au stat la baza emiterii mandatelor de siguranță națională (…) precum și a notelor de redare a convorbirilor telefonice și comunicărilor electronice efectuate în baza acestor mandate”.  Acum, ICCJ a respins contestația DNA. „Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii nr. 229 din data de 20 mai 2025, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr. 28227/3/2022/a1. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, astăzi, 01 octombrie 2025”, a decis această instanță.  În dosarul TelDrum, Dragnea și alte persoane au fost acuzate de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și instigare la fraudă cu fonduri europene. Prejudiciul total este estimat la circa 20 de milioane de euro, dintre care 6,4 milioane în dauna bugetului de stat și aproximativ 13 milioane în dauna Uniunii Europene.

Șeful DNA, atac la fosta conducere a ANAF, unde șefă a fost Nicoleta Carciumaru Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Șeful DNA, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut”

Șeful DNA, Marius Voineag, atac la fosta conducere a ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută”, a spus el, la Antena 3, citat de news.ro. Din mai 2023 în iulie 2025, șefa ANAF a fost Nicoleta Cârciumaru, propusă de ministrul de finanțe de la acel moment, Adrian Câciu (PSD), și numită de fostul premier Nicolae Ciucă (PNL).  Citește și: Ministrul Rogobete întreabă CJ Iași unde au dispărut chiuvetele de la spitalul unde au murit șapte copii Șeful DNA, atac la ANAF „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut din partea ANAF, patru sesizări pe întreg anul trecut. Toate instituţiile cu atribuţiile de control, undeva la 36-37 de sesizări pe an. Imaginaţi-vă că noi totuşi avem un flux de 1.800 – 2.000 de dosare pe an pe care le deschidem”, a declarat Marius Voineag, vineri seară, la Antena 3. Întrebat care crede că este explicaţia pentru care doar patru sesizări s-au făcut la DNA de către ANAF, procurorul-şef al DNA a afirmat: ”Şi pentru noi a fost o surpriză neplăcută. DNA nu se ocupa de investigaţie în ceea ce priveşte evaziunea fiscală şi m-aş fi aşteptat la mult mai multe. Să sperăm că măcar pe viitor lucrurile se vor îmbunătăţi”. Voineag a explicat că procurorii au instrumentat şapte dosare de mare evaziune fiscală.   ”Avem prejudicii între 18 şi 96 de milioane de lei la fiecare dintre aceste dosare”, a explicat şeful DNA, precizând că, la dosarul cu prejudiciu de 96 de milioane de lei s-au pus sechestre asiguratorii până la suma de 60 de milioane de lei. ”Stăm destul de bine în ceea ce priveşte măsurile asiguratorii”, a adăugat procurorul-şef al DNA. Întrebat dacă dintre angajaţii ANAF care ”nu văd marea evaziune” au fost vizate persoane, şeful DNA a afirmat: ”DNA şi-a făcut foarte bine treaba în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în cazdrul unor astfel de isntituţii. Avem undeva la 70 de persoane, în ultimii doi ani, cu acuzaţii formulate din cadrul ANAF şi Vamă, cu minim 40 de măsuri preventive”. Voineag s-a referit la cazul unui şef de la AJFP Giurgiu ”care reuşea să facă şterse datorii de zeci de milioane de lei, contra unei mite de zeci de mii de lei”. Voineag a explicat că şeful respectiv, cu alţi angajaţi, învăţa oamenii de afaceri să-şi mute sediul social dintr-o parte în alta, iar în timpul operaţiunilor, datoriile firmei nu mai erau trecute pe noul sediul. ”Cineva încasa ca să facă şterse nişte datorii, care ele la un moment dat figurează undeva”, a explicat Voineag.

Alina Bica, mandat de arestare retras (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Alina Bica, fără să execute nici o zi de închisoare, liberă definitiv: mandatul de arestare, retras

Alina Bica, mandat de arestare retras de către Curtea de Apel București. Este vorba de mandatul european de executare a pedepsei și de mandatul european de arestare emise în numele Alinei Bica. Citește și: EXCLUSIV Filiera italiană - România a pregătit celule de lux pentru "vedetele" care se sustrag executării sentințelor. Deținuții obișnuiți au ploșnite, mizerie, abuzuri, sancționate de CEDO Curtea de Apel București a argumentat că fosta șefă DIICOT și-a executat integral pedeapsa de patru ani în Italia. Alina Bica, mandat de arestare retras Conform hotărârii Secției a II-a Penale, instanța a admis contestația la executare formulată de judecătorul delegat și, în baza jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (decizia C-305/22 din 4 septembrie 2025), a stabilit că sentința penală nr. 1057/29.11.2016, pronunțată de Înalta Curte, a fost executată în întregime.  Citește și: Partidul susținut de George Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament Instanța a dispus retragerea MEPI nr. 90/27.11.2019 și a mandatului european de arestare nr. 48/27.11.2019, emise de Tribunalul București.  Decizia este definitivă. Fosta șefă DIICOT se află în Italia, iar autoritățile italiene au refuzat punerea în aplicare a mandatului. A fugit în Italia, unde a executat pedeapsa în libertate În mai 2023, Ministerul Justiției a publicat lista „fugarilor” români, menționând cazul Alinei Bica. Împotriva fostei șefe DIICOT a fost emis de Tribunalul București un mandat european de arestare pentru punerea în executare a pedepsei de patru ani de închisoare, primită definitiv pentru infracțiunea de favorizare a infractorului. Ulterior, Bica a fost localizată în Italia, iar autoritățile române au transmis mandatul european de arestare. Totuși, instanțele italiene au refuzat predarea, hotărând ca pedeapsa să fie recunoscută și executată pe teritoriul italian, prin măsuri de probațiune. Condamnarea Alinei Bica a rămas definitivă în noiembrie 2019, când Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelul acesteia la sentința de patru ani de închisoare cu executare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră