vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

Călin Georgescu, acces la documente secrete

Călin Georgescu, acces la documente secrete, ceea ce ar putea explica, parțial, legătura sa foarte bună cu ofițeri rezerviști și chiar activi din structurile de forță. Cine este consilierul Nicolae Radu Unul din cei mai apropiați și importanți consilieri ai lui Călin Georgescu este Nicolae Radu. Acesta este comisar-șef de Poliție, dar și profesor universitar. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Nicolae Radu a făcut prima facultate la Serviciul Român de Informații: Facultatea de Psihosociologie (1993-1998). Nicolae Radu a fost purtător de cuvânt al Academiei de Poliție, dar și consilier în Ministrul de Interne și chiar în CSAT, pentru scurt timp. Călin Georgescu, acces la documente secrete După intrarea României în NATO, Nicolae Radu a fost foarte activ în cercetare: a participat la realizarea mai multor proiecte din care au rezultat documente pentru diverse planuri de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale unor instituții de forță. De exemplu, a fost director al proiectului "Managementul selecției personalului destinat misiunilor speciale". Acest proiect a fost o componentă a Planului de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare al Ministerului de Interne. În alte câteva proiecte similare, Nicolae Radu a fost membru. Pentru același Plan al Internelor, Nicolae Radu a făcut parte din proiectul "Trăsăturile leader-ului și profilul moral al luptătorului antiterorist", dar și din proiectul "Managementul terorii - psihologia kamikaze". Planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale instituțiilor de forță sunt documente clasificate la care au acces foarte puțini șefi de structuri. Fragment din CV-ul lui Nicolae Radu în care sunt prezentate proiectele științifice la care a luat parte (sursa: SNSPA)

Călin Georgescu, acces la documente secrete (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, George Călin)
Investigații

Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă

Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă. Vasile Capră, unul dintre inspectorii de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală pe care procurorii DIICOT îi acuză că l-au protejat pe Vladimir Ciorbă, unul dintre capii rețelei Nordis, deține o vilă de, atenție!, 517 metri pătrați în București. Cam cât zece apartamente cu două camere. Mai mult, în declarațiile de avere, Capră a menționat că a fost împrumutat în perioada 2006 – 2009 de o persoană fizică cu suma de 255.000 de dolari americani. Un împrumut suspect, în condițiile în care trebuia returnat inițial în anul 2015. Termenul scandent a fost prelungit inițial până în 2023, apoi până în 2033. Citește și: Nordis a pompat peste un milion de euro șpagă în presă. Nu se știe unde s-au dus banii, dar Laura Vicol era răsfățata Antenei 3 și a lui Ciutacu Asta, în condițiile în care Capră are un salariu anual declarat de 25.600 de dolari și nici un alt ban în conturi. Pentru a putea returna împrumutul, Vasile Capră ar trebui să nu mai cheltuiască nici un leu din salariul de bugetar timp de zece ani. Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă Vasile Capră a fost, până la începutul anului 2014, comisar la Garda Financiară București. Apoi, după reorganizarea instituției, a ajuns inspector antifraudă la Direcția Generală Antifraudă. Conform declarației de avere depuse în vara anului 2014, Vasile Capră încasa anual aproximativ 45.000 lei. Declarațiile de avere depuse în ultimii zece nu au suferit modificări majore. Astfel, Vasile Capră împreună cu soția sa, Mihaela Capră, dețin un teren extravilan de 1.900 mp în localitatea prahoveană Provița de Jos. Tot acolo mai au un teren intravilan de 6.300 mp. În București, cei doi soți au un teren de 306 mp. La capitolul "clădiri", Capră a menționat o casă de vacanță cu o suprafață de 220 mp, construită în regie proprie. Și tot în regie proprie a construit o vilă de 517 metri pătrați în sectorul 6 al Bucureștiului. Atenție, toate terenurile și imobilele au fost achiziționate din salariul său de bugetar: în dreptul soției sale nu a menționat nici un venit sau cont bancar în ultimii zece ani în declarațiile de avere. Împrumut de 255.000 de dolari Inspectorul antifraudă Vasile Capră a menționat în declarațiile de avere și un împrumut. În perioada 2006 -2009, potrivit documentului, angajatul ANAF a luat un împrumut ipotecar de la o "persoană fizică" (al cărei nume nu l-a pomenit) de 255.000 de dolari. Bani pe care trebuia să îi restituie inițial în 2015. Apoi, în 2023. În declarația de avere depusă în 2024, Capră a modificat din nou anul: a menționat că trebuie să restituie împrumutul în 2033. Conform documentului citat, Vasile Capră câștigă anual echivalentul 25.600 de dolari. Nu reiese din declarația de avere dacă inspectorul ANAF Antifraudă a plătit vreo parte din împrumut până acum și nici dacă există vreo dobândă. Proces-verbal în care "nu s-a consemnat nimic" Procurorii DIICOT care se ocupă de dosarul Nordis au acuzat patru inspectori Antifraudă că l-au protejat pe Vladimir Ciorbă, unul dintre acționarii companiei Nordis Management și soțul Laurei Vicol, fostă deputată PSD și președintă a Comisiei Juridice de la Camera Deputaților. Vasile Capră este unul din cei patru inspectori. Concret, spun anchetatorii, în perioada 18.11.2021–03.12.2021, inspectorii Vasile Capră și Sorin Voicu au făcut un control "inopinat și operativ la societatea NORDIS BEST CONSTRUCT S.R.L., având ca obiectiv verificarea achizițiilor de bunuri și servicii. Cei doi inspectori antifraudă au constatat că societatea avea declarate mai multe operațiuni de achiziții de la două societăți, respectiv PTG ORIGINAL CONSTRUCT S.R.L. și ANTREPRIZĂ MONTAJ CONSTRUCT S.R.L. După solicitarea documentelor, analiza acestora și interacțiunile cu numitul Ciorbă Vladimir-Răzvan, s-a întocmit procesul-verbal cu nr. 50.056/1/din data de 03.12.2021 în care, la capitolele II (Prevederi legale încălcate) și III (Consecințe și măsuri dispuse în timpul controlului) nu s-a consemnat nimic", conform DIICOT. DIICOT: "tipicitatea infracțiunii de favorizarea făptuitorului" Tot cei doi inspector Antifraudă, în perioada 15.12.2022-14.06.2023, au făcut un control "inopinat și operativ" la societatea ANTREPRIZĂ MONTAJ CONSTRUCT SRL. În urma controlului au constatat că firma se sustrăgea de la plata obligațiilor fiscale. Apoi au mai făcut două controale la firma PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL, finalizate în iulie 2023. "Analizându-se cele trei controale efectuate, cronologia acestora și aspectele constatate, respectiv modalitatea de sesizare a organelor judiciare cu privire la săvârșirea unor fapte penale, se constată, cu evidență, că cei doi inspectori, în mod deliberat nu au consemnat în sarcina LAMP BUILDING PROJECT S.R.L. aspectele constatate, respectiv achizițiile suspectate de a avea caracter fictiv de la 2 societăți care prin profilul lor prezentau caracteristicile unor societăți de tip fantomă. (...) Pe cale de consecință, conduita și demersurile celor doi inspectori se încadrează în tipicitatea infracțiunii de favorizarea făptuitorului, respectiv ajutorul dat făptuitorului Ciorbă Vladimir Răzvan pentru a împiedica tragerea la răspundere penală a acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală", mai arată anchetatorii.

Vicol, operații estetice pe banii Nordis (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Vicol, operații estetice pe banii Nordis

Vicol, operații estetice pe banii Nordis. Fosta deputată PSD a plătit, între 2021 și 2022, mai multe proceduri estetice chirurgicale din fondurile firmelor din grupul Nordis. Vicol, operații estetice pe banii Nordis Potrivit DIICOT, o clinică a primit "suma totală de 37.200 lei, printr-un număr de 3 operațiuni, în perioada 06.10.2021-17.02.2022". Citește și: În timp ce ANAF jupuia contribuabilii, Fiscul proteja afacerile familiei Vicol – DIICOT. Președintele ANAF s-a văzut cu un șef al Nordis O altă clinică, specializată în implanturi mamare, a încasat "suma totală de 35.250 lei, printr-o operațiune, în data de 28.09.2022". Aceste operațiuni financiare, printre multe altele, sunt probe ale infracțiunii de spălare de bani în formă continuată de care procurorii o acuză pe Laura Vicol. Potrivit DIICOT, "în perioada 2019-2024, cu intenție, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la intervale diferite de timp (Laura Vicol - n.r.) a dispus efectuarea de operațiuni cu fonduri bănești, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiunii de delapidare, fonduri pe care le-a primit în contul personal constând în operațiuni de retragere numerar (ghișeu bancă sau ATM), redirecționarea acestora către alte persoane fizice sau juridice din cadrul grupului, achiziții bunuri de lux sau prin încasarea de sume de bani de la alte persoane fizice sau juridice din cadrul grupului având aceeași proveniență, toate în baza unor documente justificative cu aparență de legalitate (contracte de împrumut, restituire împrumut, avans, avans spre decontare, întreținere părinte, întreținere copil, contracte, facturi, plată pentru terțe persoane fizice sau juridice, contracte, facturi și alte înscrisuri sau fără explicații), în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestora, ascunderii ori disimulării adevăratei naturi a provenienței fondurilor bănești, cunoscând că acestea provin din săvârșirea infracțiunii menționate".

Vicol lua bani ilegal din Nordis (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Vicol lua bani ilegal din Nordis

Vicol lua bani ilegal din Nordis. Laura Vicol Ciorbă, fostă deputată PSD și șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, scotea ilegal bani din firme grupului Nordis, deși oficial nu avea nici o legătură cu acestea. Din datele procurorilor DIICOT rezultă că fosta deputată a încasat în jur de patru milioane de lei, echivalentul a 800.000 de euro, doar ca "avans" și "salarii" de la firmele Nordis Management și LAMPP Building Project, deși nu era angajata acestora. Împrumuturi de aproape șase milioane de lei Laura Vicol Ciorbă a declarat în decembrie 2020 două împrumuturi de la George Marian Ivan, om de bază în grupul Nordis: unul de 150.000 de euro și celălalt, de 1,774 milioane lei. În total, aproximativ 2,5 milioane de lei. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma Procurorii au constatat, însă, că, banii nu au venit de la George Marian Ivan, ci de la mama acestuia, Maria Ivan. Astfel, în perioada 23.04.2019 – 25.02.2021, Vicol a primit de la Maria Ivan 5,929 milioane lei, adică cu 3,5 milioane de lei mai mult decât declarase. Potrivit extraselor de cont analizate de procurori, Vicol a înapoiat doar suma de 1,595 milioane lei. Aceasta a fost transferată în perioada 19.10.2020-25.02.2021, cu explicația "retur împrumut Ivan George". Sursa împrumuturilor, firme din grupul Nordis Pe scurt, Laura Vicol a primit aproape șase milioane de lei de la Maria Ivan și a returnat doar 1,6 milioane de lei. Citește și: Soții Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, reținuți în dosarul mega-escrocheriei Nordis. Procurorii vor cere arestarea lor Conform DIICOT, banii transferați de Maria Ivan în conturile Laurei Vicol Ciorbă au ca sursă încasări de la societățile Nordis Management SRL și Constrom Real Estate Management. În declarațiile de avere depuse de Laura Vicol în anii 2021, 2022, 2023 și 2024 este consemnat în continuare un împrumut către George Marian Ivan. Sumele, însă (150.000 de euro și 1,124 milioane lei), nu se suprapun nici peste împrumutul declarat inițial, nici peste sumele primite în mod real. Vicol lua bani ilegal din Nordis Laura Vicol Ciorbă a încasat din conturile Nordis Management suma de 2.870.550 lei cu justificări "avans" și "salarii", deși ea nu era angajata societății. La fel, a încasat 1,295 milioane lei de la LAMPP Building Project SRL. "Așa cum arată interceptările efectuate în cauză, inculpata se implică activ în activitatea grupului NORDIS, solicită situații contabilei Răileanu Sanda și validează punctele de vedere întocmite față de controalele ANAF. De remarcat că inculpata a menționat funcționarilor bancari că o parte a fondurilor constituie ajutor de la socrii săi Ciorbă Gheorghe și Ivan Maria, în condițiile în care Ivan Maria nu are această calitate (de soacră - n.r.)", susțin anchetatorii. Alte împrumuturi de la persoane fizice, nedeclarate Procurorii DIICOT au făcut treaba Agenției Naționale de Integritate, o instituție devenită nefuncțională în mandatul de președinte al Florin Ionel Mosie, și au analizat declarațiile de avere depuse de Laura Vicol Ciorbă în calitate de deputat de Dolj. Funcție în care a fost aleasă cu ajutorul Liei Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, și al soțului ei, europarlamentarul Claudiu Manda. Astfel, procurorii au constatat, în urma analizei declarațiilor de avere, că Laura Vicol Ciorbă nu a menționat nici un împrumut acordat de Bogdan Adalbert Șaitoș. Însă, așa cum rezultă din extrasul de cont aparținând acestuia, este identificată, în data de 06.05.2020, o plată în sumă de 100.000 lei către Laura Vicol Ciorbă. Ulterior, în data de 13.05.2020, suma îi este restituită în același cont. La fel a procedat și în cazul transferului de bani către Dorin Radu. În perioada 08.11.2019 – 20.05.2021, Laura Vicol Ciorbă a încasat de la Dorin Radu suma de 40.000 dolari cu explicația "restituire împrumut". Alți 5.000 de euro i-a încasat cu explicația "restituire parțială împrumut". Împrumuturile nu au fost menționate în declarațiile de avere.

Călin Georgescu, în rețeaua DIE Caraman (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Călin Georgescu, în rețeaua DIE Caraman

Călin Georgescu, în rețeaua DIE Caraman. În grupul format din foști șefi ai serviciilor secrete românești, masoni, politicieni, lideri ai societății civile se află și generalul SIE Gheorghe Dragomir, fostul adjunct al SIE în mandatul generalului Mihai Caraman. Kelemen Hunor, președintele UDMR, spunea într-un interviu că Călin Georgescu este un "om al vechiului sistem" și poate fi asociat cu rețeaua de spionaj condusă de generalul Mihai Caraman. Caraman, zece ani la Paris Generalul Mihai Caraman, fostul șef al Serviciului de Informații Externe, a murit la data de 25 iulie 2024, la vârsta de 95 de ani. El a fost șeful rezidenței de spionaj de la Paris în perioda 1958 - 1968, timp în care a spionat Organizația Nord-Atlantică (NATO) în favoarea României comuniste. Citește și: Călin Georgescu ar fi fost „acoperit” al SIE, ceea ce explică și documentul penibil al SIE din CSAT, dar și bâlbele autorităților, spune un expert în intelligence Aceasta fost una dintre cele mai enigmatice misiuni de spionaj care a bulversat NATO. Informațiile secrete plecau ulterior din România la Moscova. În ziua înmormântării sale, pe 27 iulie 2024, publicația Gândul semnala că familia Geoană nu a fost prezentă la înmormântare, dar ar fi trimis o coroană de flori. Mircea Geoană, pe atunci secretar general adjunct al NATO, a dat un drept la replică în care a menționat că nu a trimis nici o coroană și nu are nici o treabă cu "făcătura asta cu rușii". Călin Georgescu, în rețeaua DIE Caraman Însă mai mulți apropiați ai lui Mircea Geoană, inclusiv rezerviști din serviciile secrete, au ținut să-l conducă pe ultimul drum pe generalul Mihai Caraman. Citește și: SRI și SIE, acuzate că îl protejează pe Călin Georgescu: dosarul acestuia NU a fost transmis CNSAS, arată un cercetător, fostul disident Gabriel Andreescu Mai mult, acești susținători s-au încolonat în spatele lui Călin Georgescu. Kelemen Hunor, președintele UDMR, a dezvăluit într-un interviu acordat publicației Maszol că "în spatele lui Georgescu se află o rețea de rezerviști, care influențează societatea din multe direcții, care a găsit un candidat și au mobilizat resurse. Pe de altă parte, el (Călin Georgescu – n.r.) nu este anti-sistem, ci aparține vechiului sistem, fiindcă el deja, în 1986, studia la New York și Londra, ceea ce nu era posibil pentru oricine. El însuși a spus că mentorul său a fost Mircea Malița (diplomat comunist - n.r.), care poate fi asociat cu rețeaua Caraman". Alianța lui Călin Georgescu, girată de Celac De-a lungul ultimilor 30 de ani, Călin Georgescu a fost asociat cu activistul Mircea Toma, actual membru CNA, a făcut parte din anturajul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a ținut conferințe de presă împreună cu primarul Klaus Iohannis și a fost promovat de Dan Voiculescu. Mai mult, președintele Traian Băsescu a fost la un pas de a-l numi pe funcția de prim-ministru al României, dar în ultimul moment l-a preferat pe Mihai Răzvan Ungureanu, fostul șef al SIE. În anul 2009, Călin Georgescu a lansat manifestul Alianței Profesioniștilor pentru Progres, o organizație girată de diplomații Sergiu Celac și Mihnea Constantinescu, de Dan Puric, dar și de mai mulți profesori și academicieni. Rolul lui Geoană, protejatul lui Celac Printre ei se afla și politologul Cristian Pîrvulescu. La lansarea organizației a participat inclusiv Mircea Geoană, care a fost angajat în MAE de Sergiu Celac. Profesorul Cristian Pîrvulescu, decan azi al Facultății de Științe politice din cadrul SNSPA, s-a lepădat acum de Călin Georgescu. Acesta a declarat, potrivit hotnews.ro, că l-a cunoscut pe Călin Georgescu la recomandarea lui Mircea Geoană, în anul 2007, iar Geoană i-ar fi cerut să-l sprijine pe Georgescu motivând că actualul prezidențiabil era "un om interesat să contribuie la reformarea României". Adjunctul lui Caraman, generalul Dragomir DeFapt.ro a devăluit în exclusivitate că unul dintre susținătorii lui Călin Georgescu a fost generalul de brigadă (r) Gheorghe Dragomir de la SIE, fost spion al României în regimul comunist și un apropiat al generalului Mihai Caraman. În anul 1990, după căderea regimului comunist, generalul Mihai Caraman a fost numit la conducerea Serviciului de Informații Externe. Ca adjunct, Caraman l-a numit pe generalul Gheorghe Dragomir. În anul 2019, istoricul Florian Banu a publicat volumul "Mihai Caraman, un spion în războiul rece". "Principalul element de noutate este adus de mărturia generalului Mihai Caraman, ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani. Aceasta a fost completată cu informaţii extrase din arhivele desecretizate ale Securităţii, ale NATO şi ale CIA, dar şi cu mărturii ale altor protagonişti ai evenimentelor", se menționează pe site-ul Agenției Media a Armatei. Cristoiu "Coroiu", în indexul DIE Tot de acolo aflăm că prefața este semnată de jurnalistul Ion Cristoiu, în vreme ce postfața este girată de generalul de brigadă (r) Gheorghe Dragomir, fost adjunct al șefului SIE în perioada 1990-1992 și autor al lucrării în două volume "Recviem pentru spioni". Generalul (r) SIE Gheorghe Dragomir este membru în Consiliul Consultativ al Partidului LEU, o mică formațiune politică care îl susține pe Călin Georgescu. Mai mult, Călin Georgescu și-a făcut sediu de campanie într-o vilă din Izvorani deținută de Andy Constantin Lupu, președintele Partidului LEU. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu, sediu de campanie în vila președintelui Partidului LEU. În Consiliul Consultativ al partidului – fostul spion DIE (ex-adjunct SIE după ’89) Gheorghe Dragomir, și generalul Dan Voinea Tot în campania pentru prezidențiale, jurnalistul Ion Cristoiu a excelat în ridicatul de osanale candidatului Călin Georgescu. Este vorba de același Ion Cristoiu figurează în Indexul de colaboratori al DIE (Direcția de Informații Externe) 41448, cât și în Indexul de urmăriți. Numele său conspirativ: "Coroiu". Legăturile lui Ion Cristoiu cu Securitatea au fost dezvăluite de cercetătorul Mădălin Hodor.

Fondurile operative ale serviciilor, vămuite ilegal (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Investigații

Fondurile operative ale serviciilor, "vămuite" ilegal

Fondurile operative ale serviciilor, "vămuite" ilegal de ofițeri și șefi de structuri secrete de informații. Fondurile operative ale serviciilor, "vămuite" ilegal Ultimul caz făcut public este al unei angajate a Serviciului Român de Informații, cu gradul de locotenent colonel, care a furat 915.000 lei din fondurile operative. A trimis banii iubitului ei virtual, de care s-a îndrăgostit pe Instagram. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu Dar au ajuns în fața procurorilor și angajați ai MApN, ai Internelor și ai Oficiului pentru Protecția Martorilor, pentru același fel de pagube. Dar toți au scăpat de pușcărie: clemenți, judecătorii au decis fie să-i condamne la pedepse minime cu suspendare, fie să trimită dosarele înapoi la procurori. Sereista îndrăgostită de un escroc de pe Instagram Lt. col. Ionela B. a băgat mâna adânc în vistieria fondurilor operative ale SRI, de unde a furat 915.741 lei și 38 de bani. Motivul: femeia s-a îndrăgostit pe Instagram de un așa zis medic neurochirurg american aflat într-o misiune în Damasc, fiind trimis acolo de guvernul american. După mai multe discuții, așa-zisul medic, care s-a dat și drept văduv, i-a spus că fiul său este bolnav de leucemie. Apoi i-a cerut sereistei bani pentru bilete de avion, pentru încetarea contractului de colaborare cu armata americană și pentru operația copilului bolnav, conform dezvăluirilor făcute de Libertatea. Cum nu avea bani pentru a satisface toate mofturile iubitului virtual, lt. col. Ionela B a apelat la fondurile pentru operațiuni secrete ale SRI. Banii furați din casierie i-a depus în contul ei personal, iar de acolo i-a virat în conturile mai multor cetățeni străini la cererea iubitului ei. Femeia a beneficiat de mila judecătorilor de la Tribunalul Militar, care au decis să o condamne la trei ani cu suspendare. Generalul Gherghe a dosit 180.000 de euro Nu este singurul caz în care fonduri operative sunt "subțiate" ilegal. Generalul Iulian Cristian Gherghe, adjunctul Direcției Generale de Informații a Armatei la data faptelor, a fost reținut pe 26 martie 2021 pentru că a furat 180.000 de euro dintr-un cont secret al serviciului de informații al Armatei. Conform anchetatorilor, generalul Iulian Gherghe a falsificat mai multe documente cu ajutorul cărora a scos banii din "contul de război", i-a ținut un an de zile în seiful din biroul său, apoi și-a cumpărat un teren și o vilă în Corbeanca. Oficial, a fost pus sub acuzare pentru delapidare, fals în înscrisuri oficiale, fals intelectual și uz de fals, fapte pe care le-a recunoscut după patru luni de arest preventiv. Judecătorii de la Curtea Militară de Apel București l-au condamnat la un an și cinci luni de închisoare cu suspendare. Acum, Gherghe este judecat într-un alt dosar, pentru acuzația de fals în declarații sub formă continuată pentru că nu a menționat în declarațiile de avere titluri de stat în valoare de 200.000 lei pe care le-a achiziționat în perioada 2018 și 2019. Generalul Iulian Cristian Gherghe s-a pensionat în februarie 2021, cu o lună înainte de a fi arestat. Cadouri pentru șefi din banii "Doi și-un sfert" De delapidarea fondurilor operative s-a uzat și la Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), serviciul secret de informații al Ministerului de Interne, cunoscut ca "Doi și-un sfert". Direcția Națională Anticorupție a anunțat în vara anului 2016 că a început urmărirea penală împotriva generalului Gelu Oltean, șeful "Doi și-un sfert", pentru delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu. Concret, spun procurorii DNA, generalul Gelu Oltean a luat 15.000 lei din fondurile operative ale serviciului secret în anul 2014 pentru a cumpăra cadouri șefilor din Ministerul de Interne. În acest caz, generalul Oltean a trecut banii delapidați la "cheltuieli operative". Dosarul a fost clasat în noiembrie 2018 de procurorii DNA. Un an mai târziu, Oltean a fost arestat de procurorii DIICOT celebrul dosar "Ayahuasca". Protecția Martorilor prin furtul fondurilor Tot în curtea Ministerului de Interne se află și Oficiul Național pentru Protecția Martorilor (ONPM), o instituție care a fost devalizată sistematic. Generalul Adrian Augustin Bărăscu, șeful ONPM, a fost arestat preventiv în februarie 2016 pentru constituire a unui grup infracțional organizat, obținere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu și influențarea declarațiilor. Alături de el au fost acuzați mai mulți comisari de poliție. Direcția Națională Anticorupție anunța într-un comunicat de presă că, în perioada 2014 – noiembrie 2015, "din banii destinați folosului exclusiv al martorilor din Programul de protecție, membrii grupului au achiziționat, de la furnizori preferați, unor bunuri și servicii destinate înzestrării O.N.P.M., precum și destinate funcționarilor instituției, ori au achiziționat bunuri și servicii inutile ori neperformante". Prejudiciul adus statului a fost de peste 553.000 lei.

Scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați. Daniel Jinga spune că așteaptă bani de la Ministerul Culturii (sursa: Facebook/Filarmonica de Stat Iasi / Iasi Philharmonic, Romania)
Investigații

Scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați

Opera Națională București, sub conducerea dirijorului de cor Daniel Jinga, se află în centrul unui nou scandal: scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați. De data aceasta angajații au apelat la un executor judecătoresc pentru a-și recupera drepturile salariale câștigate în instanță. Executorul judecătoresc a pus sechestru pe cinci mașini și pe mai multe piese de mobilier, inclusiv pe pianina și scaunul directorului Daniel Jinga. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Contactat de către DeFapt.ro, dirijorul de cor Daniel Jinga a recunoscut că mai există drepturi salariale neplătite în cuantum de 11 milioane de lei, bani care ar trebui alocați de ministerul Culturii. Salarii calculate greșit Angajații Operei Naționale București (ONB), inclusiv artiștii, se chinuie de aproape opt ani să-și recupereze drepturile salariale prevăzute de lege. Avocata Marcela Marinescu, cea care i-a reprezentat pe angajații ONB în instanță, a declarat pentru DeFapt.ro că drepturile salariale câștigate în ultimii în instanță rezultă din calcularea greșită a salariului de bază. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga "Nu e vorba despre sporuri. În urmă cu mai mulți ani, ONB a calculat greșit salariul de bază al angajaților. Drepturi salariale pe care ONB era obligată să le plătească”. "Reclamanții au menționat că, prin art. 1 din OUG nr. 83/2014, aprobată prin Legea 71/2015, s-a stabilit că salarizarea în anul 2015 pornește de la salariile de referință din decembrie 2014. La salarizarea începând cu 1 ianuarie 2015, angajatorul trebuia să respecte prevederile legilor (…). Prin Decizia civilă nr. 2505/07.05.2019 pronunțată de Curtea de Apel București (…) pârâta a fost obligată la recalcularea drepturilor salariale ale reclamanților.", se arată într-o decizie judecătorească în acest caz. Restanțe de 11 milioane de lei Pe scurt, instanța a decis ca Opera Națională București să recalculeze salariile conform legislației. Daniel Jinga, directorul ONB, a declarat pentru DeFapt.ro că instituția pe care o conduce mai are de plătit drepturi salariale de aproape 11 milioane de lei, echivalentul a 2,2 milioane de euro. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director "Până acum, am plătit jumătate din suma datorată. Eu personal am făcut o chestie, cred că unică la nivel național. Am investit din venituri proprii în plata unor datorii. Fără să mai stau cu mâna întinsă la minister pe acest capitol bugetar. Vreau să scap de povestea asta cât mai repede. Sunt artiști, angajați TESA, sunt foarte mulți în situația asta", a declarat Daniel Jinga. Scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați În urma proceselor câștigate de angajații ONB, s-a decis ca drepturile salariale să fie plătite eșalonat. Însă, până acum, nu s-au plătit niciodată la termen. Astfel, angajații ONB au apelat la Biroul Executorilor Judecătorești Asociați Șchiopu și Tetu pentru a-și recupera banii cuveniți. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că executorul judecătoresc a pus sechestru pe cinci mașini: două VW Passat, un VW Multivan, un Audi și un Iveco Daily. Cele cinci mașini au fost sigilate și lăsate în parcarea ONB. Totodată, s-a mai pus sechestru pe o masă de ședință și cele opt scaune aferente, dar și pe o canapea, un taburet, o servantă, două mese de cafea, ca și pe biroul și scaunul directorului Daniel Jinga. Bunuri ale ONB sechestrate pentru restanțe salariale (sursa: defapt.ro)

Directorul CSNAT vrea să plătească DeFapt.ro (sursa: Facebook/Radu Popa)
Investigații

Directorul CSNAT vrea să plătească DeFapt.ro

Directorul CSNAT vrea să plătească DeFapt.ro. Radu Popa, șeful Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost de curând subiectul unui articol publicat de către DeFapt.ro. Ce a publicat DeFapt.ro despre șeful CSNAT Articolul se intitulează "EXCLUSIV Liberalii au instalat un condamnat pentru delapidare la șefia Complexului Sportiv . Radu Popa a fost om de bază pentru Sorin Oprescu și Victor Ponta". Citește și: Simion, poză ridicolă în palton și cu fular, lângă președintele Camerei Reprezentanților SUA, care este la costum: „I just had a great conversation” A fost publicat joi, 16 ianuarie 2025. Popa a fost contactat de către DeFapt.ro și citat în text cu declarația completă pe care a dat-o reporterului cu care a discutat. Directorul CSNAT vrea să plătească DeFapt.ro La o zi după publicare, vineri, 17 ianuarie 2025, Radu Popa a găsit potrivit să trimită în contul Asociației Doar Fapte (care deține și operează DeFapt.ro), cont public pe site-ul DeFapt.ro, suma de 500 de lei. Popa și-a justificat astfel plata, după cum se poate vedea în documentul de mai jos: "plata articol despre Radu Popa din 17.01.2025 (cum am precizat anterior, articolul fusese publicat pe 16.01.2025 - n.r.)". Documentul plății de 500 de lei făcute Asociației Doar Fapte de către Radu Popa (sursa: Asociația Doar Fapte) În aceeași zi, 17 ianuarie 2025, suma i-a fost returnată directorului CSNAT (vezi document mai jos). Ordinul de plată prin care Asociația Doar Fapte i-a returnat suma de 500 de lei lui Radu Popa (sursa: Asociația Doar Fapte) Popa a "recidivat" și a dublat suma Radu Popa, însă, a revenit luni, 20 ianuarie 2025, cu o nouă plată. De data aceasta, a justificat-o drept "donatie" în valoare de 1.000 de lei (documentul, mai jos). Documentul plății de 1.000 de lei făcute Asociației Doar Fapte de către Radu Popa (sursa: Asociația Doar Fapte) Și în acest caz, suma i-a fost returnată directorului Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf" (document, mai jos). Ordinul de plată prin care Asociația Doar Fapte i-a returnat suma de 1.000 de lei lui Radu Popa (sursa: Asociația Doar Fapte) Asociația Doar Fapte, în calitate de publisher al DeFapt.ro, îi cere public lui Radu Popa să nu mai trimită bani, oricare ar justificarea acestor plăți, în contul ADF. În caz contrar, Asociația Doar Fapte îi va returna orice sumă.

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler (sursa: Facebook/Beatrice Mahler, Ministerul Sănătății)
Investigații

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler. Ministrul Sănătății a trimis o echipă de control la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" pentru a verifica activitatea fostului manager, dr. Beatrice Mahler, din ultimii trei ani. Doi controlori la "Sf. Pantelimon", cinci la "Marius Nasta" Rafila a trimis în control o echipă formată din cinci oameni, în timp ce la Spitalul "Sf. Pantelimon", acolo unde 17 pacienți au murit în condiții suspecte, a trimis doar doi. Citește și: Rețeaua de ex-ofițeri SRI, MApN, polițiști și funcționari publici care-l susțin pe Călin Georgescu și i-au organizat rețeaua din teritoriu Decizia lui Alexandru Rafila nu este deloc întâmplătoare, ci vine după ce Beatrice Mahler a depus o plângere penală pe numele ministrului, pe care l-a acuzat de abuz în serviciu pentru că ar fi blocat organizarea concursului pentru funcția de manager la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta". În plus, Mahler a atras atenția asupra pericolului reprezentat de boala X, ceea ce l-a înfuriat din nou pe ministru Rafila. DeFapt.ro a dezvăluit la începutul lunii decembrie a anului trecut că ministrul Alexandru Rafila a schimbat-o din funcția de manager pe dr. Beatrice Mahler cu pesedistul Gheorghe Popescu, un fost economist de CAP în perioada regimului comunist. Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler Din echipa de control trimisă de Rafila la Institutul de Pneumoftiziologie fac parte Constantin Ilina, Nicoleta Carmen Ștefancu, Gabriela Apostol, Laura Elena Tănase și Cristina Matei, conform Ordinului Ministrului Sănătății 1/08.01.2025. Ministrul a cerut să verifice concursurile de angajare de la 1 ianuarie 2022 până în prezent, procedure operaționale, registrul de decizii, planurile anuale de formare profesională, documentele de control de la Curtea de Conturi și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, situația personalului care a primit vouchere de vacanță, achiziții și raportări, inclusiv ultimul contract de management al dr. Beatrice Mahler. Surse din cadrul Ministerului Sănătății au declarat pentru DeFapt.ro că scopul acestui control de fond este obținerea de "muniție" pentru o plângere penală pe numele medicului Beatrice Mahler. Noul director, economist de CAP DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Alexandru Rafila a schimbat-o pe Beatrice Mahler din funcția de manager al Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" pentru a-i face loc lui Gheorghe Popescu, un fost deputat PSD și economist la o CAP (cooperativă agricolă de producție). Numirea controversată făcută de ministrul Alexandru Rafila a avut loc la data de 6 decembrie 2024. Numele lui Gheorghe Popescu este strâns legat de haosul de la Spitalul "Sfântul Pantelimon" din anii 2016 și 2017. În acea perioadă, managerul Gheorghe Popescu a generat o criză a medicamentelor în spital, ceea ce a dus la demiterea sa din funcție. Decizia i-a aparținut ministrului Florian Bodog, după ce un pacient în vârstă de 66 de ani a murit în spital din cauza unei transfuzii de sânge greșite.

Condamnat, dar bun de director CNSAT (sursa: Facebook/Radu Popa)
Investigații

Condamnat, dar bun de director CNSAT

Condamnat, dar bun de director CNSAT. Radu Dan Septimiu Popa, actualul director al Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru că a delapidat în jur de 220.000 de lei de la Bursa Română de Mărfuri. Într-un alt dosar, Judecătoria Buftea l-a obligat în primă instanță să plătească despăgubiri de aproximativ 186.000 lei către Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, o altă instituție a statului român. Apelul se judecă la Tribunalul Ilfov din 2020, timp în care Radu Popa a beneficiat de zeci de amânări. Citește și: Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget, pe ianuarie 2025, puțin mai mult decât în ianuarie 2024. AUR, al doilea beneficiar al subvenției Numele lui Radu Popa este strâns legat de cel al lui Sorin Oprescu, respectiv de al lui Victor Ponta. Primul l-a înscăunat drept "regele parcurilor" din București, iar cel de-al doilea l-a numit președinte al Administrației Fondului pentru Mediu. Înșelăciune, delapidare și abuz în serviciu Radu Dan Septimiu Popa, instalat de liberali la conducerea Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost șeful Bursei Române de Mărfuri. Presa centrală relata că, la la sfârșitul anului 2009, Bursa Română de Mărfuri a depus o plângere la parchet împotriva lui Radu Popa pentru infracțiunile de înșelăciune, delapidare și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Pe scurt, Bursa Română de Mărfuri (BRM) susținea în plângere că, în perioada iunie – august 2008, în calitate de administrator și membru al Consiliului de Administrație, Popa a aprobat plata unor sume de bani pentru niște servicii care nu au fost prestate în beneficiu BRM. Operație estetică pentru iubită pe banii Bursei De exemplu, a aprobat plata unei sume de 14.800 lei pentru plata unei operații estetice la clinica Proestetica. Clinica a restituit banii. De operație ar fi beneficiat Victoria Baboi, iubita lui Popa din acea perioadă. Ulterior, în 2012, Victoria Baboi a recunoscut relația pe care a avut-o cu Radu Popa. "Este adevărat că am avut o relație cu Radu Popa. Știe toată lumea. M-am despărțit definiv de el în 2009", spunea Victora Baboi, citată de Cancan. Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Radu Popa la doi ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare în formă continuată și fals în înscrisuri pentru un prejudiciu de aproximativ 220.000 lei. În primă instanță, Judecătoria Sectorului 5 îl condamnase pe Popa la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare și o muncă neremunerata în folosul comunității, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare, în cadrul DGASPC Sector 4. Bun pentru Oprescu și Ponta După ce a fost dat afară de la Bursa Română de Mărfuri, Radu Popa a fost recuperat de Sorin Oprescu, primarul Capitalei, care l-a numit la conducerea Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Supranumit "regele parcurilor" din cauza achizițiilor extravagante făcute din bani publici, Radu Popa a intrat în atenția Curții de Conturi. Instituția de control a constatat un prejudiciu de zece milioane lei, echivalentul a două milioane de euro. Curtea de Conturi a cerut și suspendarea lui Popa din funcție, recomandare ignorată de primarul Sorin Oprescu. "Regele parcurilor" fost salvat de premierul Victor Ponta, care l-a numit în funcția de președinte al Administrației Fondului pentru Mediu. Primul CSN din carieră îi cere mulți bani Radu Popa a ajuns apoi la conducerea Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, acolo unde se antrenează loturile olimpice și naționale ale României. În 2017, a fost dat în judecată de Complexul Sportiv din Snagov pentru o pagubă de aproximativ 186.000 lei. În primă instanță, la 10 octombrie 2019, Judecătoria Buftea a decis că Radu Popa trebuie să plătească despăgubirile, plus dobânzi penalizatoare. Popa a făcut apel la Tribunalul Ilfov, unde dosarul este tergiversat de cinci ani: conform portalului instanțelor, în anul 2024 a avut un singur termen de judecată, în 2023, respectiv 2022, câte două termene, iar în 2021, alte patru. Întrebat de către DeFapt.ro despre cele două dosare, Radu Popa nu a vrut să comenteze a reacționat prost. "Măi, omul lui Dumnezeu, de asta îți arde ție acuma? Nu vrei să îmi dai un sms oficial cu ce îți trebuie? Nici nu te cunosc! Nu e, fratele meu, nici o delapidare. Ia-te de mână cu cin' te iei și du-te sănătos pe drumul tău. Nu este nici o delapidare. Nu este nimica! Sănătate! Pa!", a turuit Popa. Condamnat, dar bun de director CNSAT De la Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, Radu Popa a ajuns consilierul personal al ministrului Eduard Novak. Care, la recomandarea liberalului Ionuț Stroe, fostul ministru al Sporturilor, l-a detașat pe funcția de director al Complexului Cultural Sportiv "Sportul Studențesc". De acolo, Popa a fost numit, tot cu ajutorul liberalului Ionuț Stroe, în funcția de director al Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf". Ultima declarație de avere a lui Radu Popa a fost depusă în iunie 2024. Conform acestui document, Radu Popa deține două apartamente și o vilă (în Voluntari). Unul dintre apartamente, deținut împreună cu soția sa, Nicoleta Claudia Popa, se află în localitatea Regen din Germania. La capitolul venituri, Popa a menționat un salariu de aproximativ 60.000 lei anual, în timp ce soția sa primește două salarii de la Primăria Municipiului București. Unul de aproximativ 142.000 lei, pentru funcția de director al CREART. Al doilea, de 35.000 lei, de la Teatrul "Ion Creangă", acolo unde este angajată pe funcția de consilier juridic. Ea a mai încasat 5.733 lei de la Administrația Fondului Cultural Național. Radu Popa a menționat în declarația de interese că este asociat în firmele Conect Business Park SA, Uncensores Festival SRL, CMC Business Group și Popa & Asociații – Birou de mediatori.

Radu Marinescu, omul lui Doru "Măgaru'" (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Investigații

Radu Marinescu, omul lui Doru Măgaru'

Radu Marinescu, omul lui Doru "Măgaru'". Numit ministru Justiției pe filiera pesediștilor Claudiu Manda – Lia Olguța Vasilescu, Marinescu s-a implicat direct în împărțirea averii lăsată în urmă de controversatul afacerist Dorel Petrescu, zis Doru "Măgaru'", mort în condiții suspecte în Craiova. Un deces investigat de procurorul Marin Rogoveanu, acuzat de moștenitori că a încercat să obțină "elemente compromițătoare" despre "Măgaru'" și "persoane din anturajul acestuia" (polițiști, judecători și politicieni locali). Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru'”, omul care punea interlopii la masă cu statul DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un document care arată cum s-a împărțit averea de aproape zece milioane de euro lăsată în urmă de Dorel Petrescu. Măgaru', cu șeful SRI în apartament Afaceristul Dorel Petrescu a murit în dimineața zilei de 14 martie 2022, într-o zi de marți. Ionuț Doru Chelu, unul din apropiații afaceristului și cel care a depus plângerea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj pentru moarte suspectă, a reconstituit ultimele zile din viața prietenului său. "Doru

STB și CJ Ilfov plătesc "Gândul". În imagine, șeful CJ Ilfov, Hubert Thuma (sursa: Facebook/Hubert Thuma)
Investigații

STB și CJ Ilfov plătesc "Gândul"

STB și CJ Ilfov plătesc "Gândul". Daniel Istrate, instalat șef la Societatea de Transport București (STB) prin influența liberalului Hubert Thuma, a acordat un contract de 50.000 de euro unei firme controlate de Radu Budeanu, deținătorul trustului de presă "Gândul". STB și CJ Ilfov plătesc "Gândul" Tot firma lui Radu Budeanu a fost contractată de Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma, pentru a publica minimum nouă articole în trei luni pe site-ul gandul.ro pentru suma de 12.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Biroul directorului STB, refăcut integral cu dotări de lux în valoare de 153.000 de euro. Sindicatele vor salarii mai mari Așadar, 1.333 de euro pentru fiecare articol publicat. DeFapt.ro a dezvăluit că STB, la finalul anului trecut, a contractat lucrări de 153.000 de euro pentru amenajarea "zonei biroului managerial", adică acolo unde își desfășoară activitatea liberalul Daniel Istrate. Banii pentru Budeanu trebuie să reducă accidentele Compania Gândul Media Network, controlată de afaceristul Radu Budeanu, a primit la finalul anului trecut un contract de 250.000 lei, echivalentul a 50.000 de euro, de la Societatea de Trasport București (STB). Datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice arată că firma lui Radu Budeanu va oferi un pachet de servicii media în care sunt incluse: "servicii de creatie si productie video - campanii media online si TV - campanie social media - Facebook, Instagram, TikTok - Servicii productie media". Această campanie este justificată de STB prin faptul că a crescut numărul de accidente rutiere și al incidentelor cauzate de neatenția participanților la trafic. "Scopul principal al campaniei este prevenirea şi reducerea accidentelor în proximitatea mijloacelor de transport în comun şi promovarea unui comportament responsabil atât din partea călătorilor, câr şi a altor participanţi la trafic", susține STB în cererea de ofertă. Comunicate de presă în gandul.ro Societatea de Trasport București, aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului București, este condusă de Daniel Istrate, care a fost numit pe funcție la propunerea liberalului Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov. Instituția condusă de Hubert Thuma a contractat la rândul ei firma lui Radu Budeanu pentru a se promova pe site-ul gandul.ro. Contractul a fost atribuit la finalul lunii octombrie 2024, atunci când CJ Ilfov a cerut să îi fie publicate câte trei comunicate de presă lunar, timp de trei luni, pentru suma de 12.000 de euro. 1.333 de euro pentru un comunicat "Oferta lunara Minim 3 materiale de comunicare lunar redactate si difuzate pe platforma online www.gandul.ro Materiale de comunicare vor fi difuzate si pe pagina de Facebook a platformei online www.gandul.ro Materialele vor fi publicate pe Homepage-ul site-ului cu o pozitionare premium unde vor ramane 24 h, dupa care vor intra in sectiunea de comunicate de presa. Materialele vor fi marcate cu P ( publicitate) La sfarsitul fiecarei luni se vor trimite rapoarte cu monitorizarea materialelor publicate”, se menționează în anunțul de atribuire al contractului. Practic, CJ Ilfov a plătit câte 1.333 euro pentru publicarea unui comunicat de presă. În martie 2024, CJ Ilfov a atribuit firmei Gândul Media Network un alt contract în valoare de 28.000 de euro pentru servicii de informare și promovare on-line.

Biroul directorului STB, dotări de lux (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Biroul directorului STB, dotări de lux

Biroul directorului STB, dotări de lux. Daniel Istrate, directorul general al Societății de Transport București (STB), a comandat lucrări de amenajare interioară pentru "zona biroului managerial" în valoare de 153.000 de euro. Contractul a fost atribuit firmei Alcoor Smart Group, o societate care a trecut de la activități ale portalurilor web la lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Citește și: Vicepremierul Marian Neacșu și-a făcut protejata deputată PSD. Silvia Mihalcea, alături de Neacșu încă de la nunta fiului lui Dragnea Contactat de către DeFapt.ro, directorul Daniel Istrate a spus inițial că este vorba de o lucrare mai amplă. Confruntat cu informații, directorul a refuzat să dea vreun detaliu motivând că este bolnav. Biroul directorului STB, dotări de lux Daniel Istrate a ajuns director general al STB în septembrie 2023 cu susținerea directă a liberalului Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, care în acea perioadă deținea și funcția de președinte interimar al PNL București. Situația financiară grea a Societății de Transport București nu l-a împiedicat pe directorul general Daniel Istrate să cheltuie pentru propriul confort la locul de muncă. Astfel, în data de 28 noiembrie 2024, STB a anunțat că a atribuit un contract de 767.000 lei, echivalentul a 153.000 de euro, pentru "lucrări de amenajare interioară etaj 7 – zona Birou managerial din sediu STB SA". Uși de sticlă, tapet texturat, tavan suspendat Contractul a fost atribuit firmei Alcoor Smart Group din Sectorul 6. Lucrările prevăd recompartimentarea spațiilor prin folosirea de pereți din gips carton, cât și de pereți din sticlă securizată. Tavanul fals va fi înlocuit cu un altul, suspendat, din lamele. Ușile din lemn vor fi înlocuite cu uși fără toc și cu uși din sticlă securizată. Se vor mai monta jaluzele din lemn la ferestre și uși, pe ziduri se va lipi un tapet texturat, mocheta și aparatele de aer condiționat vor fi înlocuite cu alte noi etc. "Acum m-ați nimerit și răcit" Contactat de către DeFapt.ro, directorul Daniel Istrate a dat de înțeles că nu ar ști ce lucrări se fac în zona biroului său de la etajul 7. "Ce birou amenajăm noi la etajul 7? Nu știu, acum sunt în medical și de aia… Trebuie să verific ce se face aici. Zugrăvim, am schimbat și jos la recepție, sunt mai multe lucrări în clădire", a declarat directorul STB. Întrebat dacă nu i se pare anormal ca într-o perioadă dificilă financiar să risipească 153.000 de euro, directorul Daniel Istrate s-a eschivat: "Nu știu ce să spun acum. O să verific, că nu știu exact pe dinafară. Acum m-ați nimerit și răcit. Vorbim când vreți dvs., vă aștept să stăm de vorbă de săptămâna viitoare". DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la primarul Nicușor Dan, dar fără succes.

Radu Marinescu, omul mafiei imobiliare craiovene (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Investigații

Radu Marinescu, omul mafiei imobiliare craiovene

Radu Marinescu, omul mafiei imobiliare craiovene. Proaspătul ministru al Justiției a reprezentat ca avocat interesele unor controversați afaceriști din Bănie. A fost "inventat" de milionarul Doru Petrescu "Măgaru'", un personaj controversat și discret colaborator al Poliției și serviciilor secrete locale, cu conexiuni puternice în justiție și politică. "Măgaru'" a murit în condiții suspecte. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj DeFapt.ro dezvăluie, într-un prim episod despre afacerile noului ministru al Justiției, un "tun" imobiliar de 4.000.000 euro. Doru Petrescu și familia lui Rodion Cămătaru, cu ajutorul avocatului Radu Marinescu (care l-a reprezentat în instanță pe un taximetrist care a revendicat o suprafață de 2,58 ha în municipiul Craiova), au orchestrat o tranzacție prin care terenul a ajuns la un fost membru PDL și un apropiat al lui Radu Berceanu, acuzat de procurorii DIICOT de mai multe infracțiuni legate de crimă organizată. Marinescu, pe urmele Laurei Vicol Craiova, orașul în care liderii lumii interlope stau la masă cu politicieni locali, procurori, judecători, șefi din serviciile secrete locale și poliție, l-a dat pe deputatul Radu Marinescu. Iar Partidul Social Democrat "pro-european" condus de premierul Marcel Ciolacu l-a făcut ministru al Justiției în România pe același Marinescu. Cu largul sprijin al primarului Lia Olguța Vasilescu și al soțului ei, europarlamentarul Claudiu Manda. Acum, Radu Marinescu va avea acces la secrete ale României, ale NATO și ale Uniunii Europene, în calitate de membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Și va aproba legalitatea documentelor guvernamentale. Premierul Marcel Ciolacu anunța de la sediul PSD că "ministrul Justiţiei… este un avocat, avocat de Înaltă Curte, un om cu foarte multă experienţă în domeniu. În acest moment era ales preşedinte al Comisiei juridice şi partidul îl susţine". În legislatura trecută, funcția de președinte al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților a fost deținută de Laura Vicol, ajunsă deputat tot pe listele PSD Dolj. Radu Marinescu, omul mafiei imobiliare craiovene Pesedistul Radu Marinescu și-a construit cariera de avocat la umbra controversatului afacerist Doru Petrescu, zis "Măgaru'", liantul între liderii grupărilor interlope, mediul de afaceri, polițiști corupți, șefi ai serviciilor secrete locale și politicieni, dar și unul dintre cei mai mari "rechini" imobiliari din Craiova. A murit pe 14 iunie 2022, în condiții suspecte. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată o relație de lungă durată cu beneficii între actualul ministrul Radu Marinescu și Doru Petrescu. De exemplu, cei doi au fost implicați într-o afacere imobiliară controversată în 2007, atunci când Doru Petrescu i-a cerut avocatului Radu Marinescu să-l reprezinte pe taximetristul Marius Cornel Boangiu, care urma să revendice un teren agricol de 2,58 hectare din patrimoniul orașului Craiova. A dat în judecată două comisii Avocatul Marinescu, în numele clientului său, a dat în judecată Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar a Primăriei Craiova, dar și pe cea a Consiliului Județean Dolj. Motivul: cele două comisii respinseseră cererea de restituire a terenului în natură, pe care îl trecuseră pe o listă de despăgubiri. Judecătoria Craiova a respins cererea de chemare în judecată formulată de în numele lui Boangiu. A urmat recursul la Tribunalul Dolj, acolo unde președintele completului era judecătorul Gigi Trăistaru. Radu Marinescu l-a reprezentat pe Boangiu în procesul imobiliar (sursa: Tribunalul Dolj) Gazeta de Sud scria încă din anul 2004 că judecătorul Gigi Trăistaru a dat mai multe decizii favorabile mafiei retrocedărilor din Craiova. Primărița LOV a dat terenul Judecătorul Gigi Trăistaru, împreună cu judecătorii Stelian Aurelian Cadea și Rodica Steluța Gașpar, au decis ca Primăria Craiova să reconstituie dreptul de proprietate pe un teren din intravilanul municipiului. Primarul Lia Olguța Vasilescu, șefa avocatului Radu Marinescu pe linie de partid, execută întocmai decizia instanței și oferă cele 2,58 hectare pe strada Caracal. Terenul ajunge direct la Doru "Măgaru'" și la soții Corina și Rodion Cămătaru, celebrul fotbalist și câștigător al trofeului "Gheata de Aur a Europei", după ce Boangiu le cedase acestora drepturile litigioase pentru suprafață. La rândul lor, Doru Petrescu și familia Cămătaru, la data de 18 noiembrie 2021, au vândut terenul în rate, cu patru milioane de euro, firmei Centro Trans Corporation SRL, controlată de Constantin Iancu. Atât Doru "Măgaru'", cât și familia Cămătaru au primit fiecare câte un milion de euro iar diferența urma să fie achitată în cursul anului 2022. Toată afacerea a fost blocată, însă, după ce același teren a fost revendicat de un anume Dragoș Chiriac și de cumpărătorul drepturilor sale, Ionuț Doru Chelu. "Dom' Costel" vrea banii înapoi Afaceristul Constantin Iancu, cunoscut local ca "dom' Costel", a fost membru de bază al organizației PDL Craiova, controlată de Radu Berceanu. Partidul l-a pus în funcția de președinte al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. "Dom' Costel" și-a dat demisia după ce s-a aflat că ar fi sechestrat un afacerist din Oltenia pentru a-i prelua afacerea. Procurorii DIICOT l-au trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni legate de crimă organizată, dar judecătorii l-au achitat definitiv. După moartea lui Doru Petrescu, Constantin Iancu i-a dat în judecată pe moștenitorii acestuia, pe familia Cămătaru și Comisia de Fond Funciar, dar și pe Dragoș Chiriac, pentru a intra în posesia terenului sau a banilor plătiți. La rândul ei, familia Cămătaru se judecă cu moștenitorii lui Doru "Măgaru'", care au fost reprezentați de Radu Marinescu, actualul ministru al Justiției. Ministrul Radu Marinescu a răspuns apelurilor telefonice ale DeFapt.ro, a cerut întrebările "pe WhatsApp", dar a refuzat orice comunicare după ce le-a primit.

Ministrul Justiției, contracte din bani publici (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Investigații

Ministrul Justiției, contracte din bani publici

Ministrul Justiției, contracte din bani publici. Cuplul Claudiu Manda și Olguța Vasilescu vor controla Ministerul Justiției prin intermediul lui Radu Marinescu, avocatul lor personal pe care l-au făcut deputat. De exemplu, pe europarlamentarul Claudiu Manda, Marinescu l-a reprezentat într-un dosar de corupție la Înalta Curte de Casație și Justiție, dosar care s-a prescris în primăvara acestui an. Pe Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și soția lui Claudiu Manda, avocatul a apărat-o într-un alt dosar de corupție, în care aceasta a fost achitată. Citește și: Noul președinte al Camerei Deputaților, Ciprian Șerban, traseist prin cele mai toxice partide, promovat în PSD de fugarul Ionel Arsene Avocatul Radu Marinescu, viitorul ministru al Justiției, este beneficiarul a peste 20 de contracte publice în baza cărora a acordat asistență juridică mai multor administrații locale din județul Dolj, inclusiv Primăriei Craiova. Contracte cu Primăria Craiova, apărător al LOV Avocatul Radu Marinescu a depus o primă declarație de avere și interese în anul 2016, atunci când a candidat pe listele PSD pentru un mandat de consilier local. Din documentul respectiv rezultă că era beneficiarul direct a nouă contracte de achiziție directă pentru reprezentare juridică. Șase contracte i-au fost atribuite în perioada 2013 – 2014 de către Primăria Craiova, condusă de pesedista Lia Olguța Vasilescu. Mai avea contracte semnate și cu subordonatele SCM Craiova, SCU Craiova și Colegiul Național "Elena Cuza". Valoarea cumulată a înțelegerilor în anul 2016 era de 43.000 lei. În aceeași perioadă, primarul Lia Olguța Vasilescu se confruta cu o serie de probleme penale. Procurorii DNA au dispus atunci reținerea acesteia pentru 24 de ore (acuzațiile erau de luare de mită, spălarea banilor și folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite). Vasilescu a fost plasată sub control judiciar. Dosarul a fost clasat la finalul anului 2020. În toată această perioadă în care a avut probleme cu justiția, actuala primăriță l-a avut ca avocat pe subalternul ei pe linie de partid, avocatul Radu Marinescu. Ministrul Justiției, contracte din bani publici Până la finalul mandatului său de consilier local în Craiova, avocatul Marinescu semnase alte trei contracte de asistență juridică (cu Asociația Grupului de Acțiune Locală Sudul Gorjului, cu primăria Argetoaia, respectiv cu Consiliul Județean Dolj. Toate, cu o valoare cumulată de peste 42.000 lei). Radu Marinescu a încheiat contracte pe bani publici și după alegerile din 2020. De exemplu, Asociația Grupului de Acțiune Locală Sudul Gorjului i-a plătit în anul 2021 în jur de 18.000 lei pentru asistență juridică. Un an mai târziu, avocatul a primit un contract de opt ori mai mare de la primăria Malu Mare din județul Dolj (142.800 lei). Apoi, în 2023, a mai primit două contracte de la primăria Malu Mare, în valoare totală de 357.000 lei. Primăria Novaci, din Gorj, i-a dat un contract de aproape 6.000 lei. Primarul pesedist Dina Ion, cel care conduce localitatea Coțofenii din Dos, i-a dat un contract de aproximativ 6.000 lei. Pesedista Mihaela Mateescu, primarul localității Scăești, a semnat un contract de asistență juridică în valoare de 33.320 lei. Nicolae Tutunaru, primar pesedist de la Segarcea, a semnat un contract de asistență juridică de doar 1.190 lei cu avocatul Radu Marinescu. În anul 2024, pesedista Mihaela Mateescu i-a mai dat un contract, de 33.320 lei. Tot în 2024, Marinescu a mai primit un contract, de 5.950 lei, de la Primăria Novaci. L-a reprezentat și pe Claudiu Manda Alegerile parlamentare din acest an i-au adus avocatului Radu Marinescu primul mandat de deputat, ales pe listele PSD Dolj, filială condusă cu mână de fier de europarlamentarul Claudiu Manda. Același Radu Marinescu a fost avocatul lui Claudiu Manda în dosarul de corupție în care procurorii DNA l-au acuzat pe acesta din urmă de "folosire a influenței ori autorității ca persoană cu funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000)". Pe scurt, potrivit procurorilor, Claudiu Manda a cerut plata ilegală a unor ajutoare sociale pentru localnicii din comuna Bratovoești în schimbul voturilor. Paguba constatată de DNA a fost de 315.850 lei. Curtea Supremă de Justiție a decis, în primăvara anului 2024, încetarea procesului penal pentru că faptele de corupție pentru care a fost trimis în judecată s-au prescris.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră