Categorie: Investigații

557 articole

EXCLUSIV Tîlvăr, ultimul mare "tun": 2,2 miliarde EUR pentru un sistem antiaerian neconform tehnic

Ultimul mare "tun" al ministrului Tîlvăr: Ministerul Apărării Naționale pregătește unul din cele mai păguboase și nocive contracte pentru Armata română înainte de schimbarea Guvernului. Ultimul mare "tun" al ministrului Tîlvăr Reprezentanții companiei israeliene Rafael, printre ei aflându-se și generalul (r) de armată Ștefan Marin, au fost chemați pe repede înainte la sediul Romtehnica, compania MApN, pentru ultimele negocieri înainte de semnarea contractului de achiziție pentru sistemul de apărare antiaeriană SHORAD – VSHORAD. Citește și: EXCLUSIV Generalii MApN Constantin Luca (Corp Control) și Gheorghe Mocanu (Prevenirea Corupției), protectorii generalului Zisu, acuzat de DNA de corupție DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că oferta companiei Rafael este de 2,2 miliarde euro, cu 10% mai mult decât bugetul alocat de Ministerul Apărării pentru achiziția sistemului SHORAD – VSHORAD. Pe de-o parte, MApN nu are această diferență de aproape 230 de milioane în buget. Pe de altă parte, sistemul ofertat de Rafael nu este un produs integrat, așa cum a cerut MApN. Mai mult, au fost constatate mai multe „neconformități tehnice” pentru care israelinii speră să primească o dispensă din partea ministrului Angel Tîlvăr. MBDA și Diehl Defence s-au retras din licitație Ministerul Apărării Naționale (MApN), prin compania Romtehnica, a lansat licitația pentru achiziția sistemului de apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune, cunoscut sub numele de SHORAD – VSHORAD, în noiembrie 2023. Valoarea contractului a fost stabilită la 1,99 milioane de euro. Atunci, la conducerea Direcției Generale pentru Armamente se afla generalul – locotenent Teodor Incicaș, trecut în rezervă în data de 1 martie 2025. Dar ministrul Apărării, pesedistul Angel Tîlvăr, l-a numit instant pe Incicaș consilier în cabinetul său pentru a supraveghea discret achizițiile de tehnică militară și armament aflate în desfășurare. Una dintre achiziții viza sistemul de apărare antiaeriană SHORAD – VSHORAD. DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că în prima fază a licitației s-au înscris israelienii de la Rafael, francezii de la MBDA și nemții de la Diehl Defence. Ultimii au cumpărat doar caietul de licitație, fără a depune o ofertă. MBDA a depus o ofertă de aproape trei miliarde de euro, cu 50% mai mare decât valoarea bugetată de Romtehnica, respectiv MApN. Într-un final, francezii s-au retras din licitație. Rafael, ofertă de 2,2 miliarde de euro Compania israeliană Rafael (care produce celebrul sistem antiaerian Iron Dome) a apelat la serviciile de consultață ale firmei Rom – Offset Management & Production, controlată de Bogdan Ceaușelu și generalul de armată Ștefan Marin pentru această licitație. Surse din cadrul MApN au declarat sub protecția anonimatului că oferta depusă de Rafael este de 2,2 miliarde de euro, cu 10% mai mult decât suma bugetată de MApN. Coincidență (sau nu), fix cât să se încadreze în Legea achizițiilor publice, care prevede la art. 221 că contractele de achiziție publică pot fi modificate fără organizarea unei noi proceduri de atribuire dacă "valoarea modificării este mai mică decât 10% din prețul contractului de achiziție publică inițial, în cazul contractelor de achiziție publică de servicii sau de produse". Dar, pentru ca MApN să accepte oferta, trebuie să identifice mai întâi sursa de finanțare pentru diferența de 230 milioane de euro. Până acum nu s-a identificat această sursă, iar Guvernul, respectiv Ministerul Finanțelor, trebuie să se împrumute pentru a face rost de bani. Sistemul oferit de Rafael nu este integrat, cum a cerut MApN Banii nu sunt singura problemă cu care se confruntă MApN în cazul acestei licitații. Surse din cadrul MApN susțin că sistemul SHORAD VSHORAD propus de israelienii de la Rafael nu e un produs integrat, așa cum a cerut ministerul. "Sistemul propus de ei nu este unul integrat. Ei vin cu produse dispersate. Vor să livreze un produs pe care să-l asambleze cumva în România. E o nebunie! În plus au cerut o sumedenie de derogări din punct de vedere tehnic pentru că sistemul nu corespunde cerințelor impuse. Oferta trebuia declarată neconformă", a declarat una dintre sursele din MApN. Israelienii au cerut dispensă pentru "neconformitățile tehnice" O altă sursă, din cadrul Romtehnica, a declarat pentru DeFapt.ro că în acest moment sunt mai multe probleme cu această licitație: "Prima este legată de diferența de bani: MApN nu are alocată în acest moment diferența de bani. O altă problemă este legată de foarte multe neconformități tehnice." Pentru a rezolva problema legată de neconformitățile tehnice, reprezentanții companiei Rafael speră să primească o dispensă de la ministrul Apărării, pesedistul Angel Tîlvăr, și subordonații săi de la Direcția Generală pentru Armamente. O primă negociere între MApN și compania Rafael, reprezentată de generalul Ștefan Marin, legată de "neconformitățile tehnice", a avut loc recent la sediul Romtehnica. Consultantul Rafael, conexiuni privilegiate Firma Rom-Offset Consultancy & Management, actuala Rom – Offset Management & Production, oferă consultanță israelienilor de la Rafael pentru afacerile cu armament în România. Societatea a fost înființată în septembrie 2008 de Bogdan Ceaușelu (40%), Sebastian Vlădescu (40%) și generalul (r) Ștefan Marin (20%). Ceaușelu este un vechi dealer de arme românești pe piața din Africa, alături de generalul Otto Breuer și Sebastian Vlădescu, fostul ministru al Finanțelor. Pe 26 mai 2023, Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la șapte ani și patru de închisoare cu executare pentru luare de mită într-un dosar de corupție legat de plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată București–Constanța. Între timp, liberalul Sebastian Vlădescu s-a retras din firma Rom – Offset Management & Production. Părțile sale sociale au fost împărțite în mod egal între Bogdan Ceaușelu și Mădălin Marian Marin. MApN invocă procedura în curs și tace DeFapt.ro a solicitat MApN să comunice dacă a identificat sursa de finanțare pentru a acoperi diferența de aproape 230 de milioane de euro pe care a cerut-o în plus compania Rafael, dar și dacă ministrul Apărării va da dispensă pentru a accepta neconformitățile constatate la sistemul SHORAD – VSHORAD. Ministerul Apărării Naționale nu a confirmat, dar nici nu a negat oferta depusă de compania Rafael, și nici nu a comunicat dacă a făcut rost de cele 230 de milioane de euro. "Procedura de atribuire la care vă referiți face obiectul prevederilor art. 59, alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulteriorare. Urmare a acestei situații, întrucât procedura nu este finalizată în momentul de față, nu vă putem furniza informațiile solicitate", a transmis MApN la solicitarea DeFapt.ro. DeFapt.ro a încercat în repetate rânduri să obțină un punct de vedere de la generalul (r) Ștefan Marin, consultantul Rafael, dar acesta nu a răspuns întrebărilor transmise.

Ultimul mare "tun" al ministrului Tîlvăr: un sistem antiaerian de 2,2 miliarde de euro (sursa: Facebook/Angel Tîlvăr)

Generalii Luca, Mocanu - protectorii generalului Zisu. De la stânga la dreapta: Mocanu, Zisu, Luca (sursa: MApN, Inquam Photos/George Călin)

Investigații

EXCLUSIV Generalii Luca (Corp Control), Mocanu (Prevenirea Corupției), protectorii generalului Zisu

Generalii Luca, Mocanu - protectorii generalului Zisu: generalul locotenent Cătălin Zisu, fostul șef al Comandamentul Logistic Întrunit, și-a gestionat afacerile ilegale din spatele gardurilor înalte ale Ministerului Apărării Naționale fără să fie deranjat de generalii Constantin Luca, șeful Corpului de Control, și Gheorghe Mocanu, șeful Direcției de prevenire și investigare a corupției și fraudelor din Armată. Generalii Luca, Mocanu - protectorii generalului Zisu Nici unul din cei doi generali nu a avut curajul să verifice lucrările de la cimitirul militar Ghencea, lucrări fictive care au generat Armatei o pagubă de 2,4 milioane euro și un dosar de corupție pe numele generalului Cătălin Zisu, trecut rapid în rezervă după deschiderea dosarului DNA. Citește și: Uluitoarea avere a generalului Zisu: 4.600 de tablouri și 31 de ceasuri, din care unul de 500.000 de euro Mai mult, generalul Zisu ar fi împărțit ilegal inclusiv locuri de veci destinate cadrelor militare. Printre beneficiarii unui astfel de loc de veci s-ar afla și Katia Cicală, avocata generalului Zisu în dosarul de corupție. Lucrări fictive la Cimitirul Ghencea Generalul locotenent Cătălin Zisu a fost șeful Comandamentului Logistic Întrunit, care funcționează în subordinea Statului Major al Apărării și are ca principală misiune asigurarea sprijinului logistic a forțelor militare aflate pe teritoriul național și a trupelor aflate în teatrele de operații. Din această postură, Zisu coordona cinci baze militare, șase structuri de învățământ și instrucție, dar și cinci centre de cultură și tradiții. Printre multe alte atribuții, generalul Cătălin Zisu gestiona și cimitirele militare din București. Procurorii DNA l-au acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, după ce au constatat că mai multe lucrări pentru extinderea cimitirului militar Ghencea au fost decontate fictiv. Prejudiciul estimat de procurori a fost de 2,4 milioane euro. În această afacere de corupție, generalul Zisu ar fi fost ajutat de colonelul Lucian Amorăriței. Uriașa colecție de artă a lui Zisu nu provine din MApN În urma perchezițiilor făcute la generalul Cătălin Zisu s-a descoperit o adevărată comoară: 4.600 de tablouri, 31 de ceasuri și mai multe genți de lux. Totodată, într-un depozit al MApN au fost găsite 3.600 de sticle de băuturi fine și mașini de lux. DeFapt.ro a solicitat MApN să comunice câte obiecte de artă, inclusiv tablouri, care au aparținut statului au fost luate de generalul Cătălin Zisu. "Informaţiile privind procedurile judiciare nu pot face obiectul comunicării publice, în conformitate cu dispozițiile art. 12, alin (1) din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare. Ca atare, până la finalizarea procedurilor judiciare care îl privesc pe generalul-locotenent (r.) Cătălin Zisu, nu vă putem pune la dispoziție date și informații pe subiectele solicitării dvs", a transmis Biroul de Presă al MApN. Ministerul Apărării Naționale a transmis ulterior că "nu s-au constatat lipsuri la inventarierea obiectelor de artă, inclusiv tablouri, motiv pentru care nu a fost sesizat Parchetului Militar". Avocata lui Zisu nu neagă că ar fi primit loc de veci de la Armată Surse din cadrul MApN susțin că, în urma trecerii în rezervă a generalului Cătălin Zisu, a ieșit la suprafață o altă afacere neortodoxă. De data aceasta, referitoare de locurile de veci destinate cadrelor militare. Pe de-o parte, mai multe firme care au fost aduse "pe prietenie" pentru amenajarea unor cripte în Cimitirul Militar Ghencea ar fi dat în judecată Ministerul Apărării pentru a-și recupera banii. Pe de altă parte, generalul Cătălin Zisu ar fi dat locuri de veci unor persoane care nu aveau acest drept. Printre acestea s-ar afla și Katia Ciceală, avocata generalului Cătălin Zisu din dosarul de corupție al DNA. Contactată de către DeFapt.ro, avocata Katia Ciceală nu a vrut să dea detalii despre cum ar fi ajuns în posesia unui loc de veci în cimitirul militar. "Da, în primul rând nu știu cine sunteți. În al doilea rând, consider că nu este cazul ca eu să vă dau vreo explicație. La revedere!", a spus avocata Katia Ciceală. Generalul Luca (Corpul de Control), trecere rușinoasă în rezervă Dar faptele de corupție de care este acuzat generalul Cătălin Zisu, conform DNA, au fost săvârșite în perioada noiembrie 2022 – decembrie 2023. În tot acest timp, la conducerea Corpului de Control și Inspecție al Ministerului Apărării s-a aflat generalul locotenent Constantin Luca, care ar fi putut stopa din timp jaful din banii publici ai Ministerului Apărării Naționale. Însă Luca nu a controlat afacerile considerate ilegale de către DNA ale generalului Cătălin Zisu. Între timp, generalul Luca a fost trecut în rezervă pe repede înainte de președintele interimar Ilie Bolojan, dar fără acordarea celei de-a patra stele de general, așa cum prevede cutuma. Surse din Ministerul Apărării susțin că Luca se aștepta la trecerea în rezervă și că s-ar fi preocupat în ultimele luni să-și asigure o pensie uriașă. Generalul Mocanu (Prevenirea Corupției) nu l-a deranjat pe Zisu Generalul Gheorge Mocanu este șeful Direcției de prevenire și investigare a corupției și fraudelor (DPICF) din MApN. Mocanu, la fel de obedient ca generalul locotenent Constantin Luca, a evitat controalele la Comandamentul Logistic Întrunit atunci când acesta condus de generalul Cătălin Zisu. Mai mult, a acceptat ca fiica șoferului arondat generalului Cătălin Zisu, Laura Baltag, să fie angajată în subordinea sa la DPICF. În prezent, Laura Baltag conduce o comisie de control la Muzeul Militar București. Într-un interviu acordat Agenției Media a Armatei, generalul Gheorghe Mocanu spunea că "orice incident de integritate trebuie asumat ca un eşec al managementului în a preveni producerea acestuia, ceea ce implică o analiză şi adoptarea de măsuri pentru viitor".

Afaceristul Tufan, 500.000 EUR la PSD (sursa: Inquam Photos/Saul Pop, George Călin, Octav Ganea)

Investigații

EXCLUSIV Tufan, afaceristul din gruparea Coldea-Dumbravă-Trăilă, 500.000 EUR - donație la PSD

Afaceristul Tufan, 500.000 EUR la PSD. Firmele lui Mihai Emil Tufan, Elsid SA și Electrocarbon SA, administrate în acte de avocatul Doru Trăilă, au donat aproape 2,5 milioane lei, echivalentul a 500.000 de euro, Partidului Social Democrat în anul electoral 2024. Numele firmei Elsid SA, dar și al afaceristului Mihai Emil Tufan, apar în dosarul de corupție al DNA în care avocatul Doru Trăilă este acuzat de trafic de influență, la fel ca generalii SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Citește și: "Menajeria" generalilor Coldea și Dumbravă: banii de la avocatul Trăilă, peste un milion de euro, nu au ajuns doar la ei, ci și la Cocoru și "Anaconda", alți doi foști generali SRI Mai mult, firma generalului Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice a SRI și care considera justiția „câmp tactic”, urma să primească 75.000 de euro pentru realizarea unei „analize de risc” ce viza interesele legitime ale companiei Elsid. Afaceristul Tufan, 500.000 EUR la PSD Companiile Elsid SA și Electrocarbon SA au donat 1,65 milioane lei, respectiv 837.300 lei, Partidului Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, în timpul campaniilor electorale din 2024. Firma Elsid a donat suma de 1,65 milioane lei în perioada 18 martie – 20 decembrie 2024, în 15 tranșe. Cealaltă firmă, Electrocarbon, a donat suma de 837.300 lei, tot în 15 tranșe, dar în perioada 15 martie – 25 noiembrie 2024. În total 2.487.300 lei, echivalentul a 500.000 de euro. Firmele lui Tufan, donații grele la PSD (sursa: Monitorul Oficial) Cele două firme controlate de afaceristul Mihai Emil Tufan sunt administrate în acte de avocatul Doru Trăilă, fostul soț al deputatei PNL Cristina Trăilă, numită recent în funcția de secretar general al Guvernului, printr-o decizie semnată de premierul Marcel Ciolacu. Sponsorul PSD, condamnat pentru tentativă de omor La data de 9 aprilie 2020, afaceristul Mihai Emil Tufan se afla pe locul din dreapta al unui Range Rover. Mașina era condusă de Daniela Huhulea, una angajatele sale de încredere. Între cei doi a izbucnit un scandal, ocazie cu care afaceristul și-a înjunghiat în gât angajata. Luat pe sus de anchetatori, Mihai Emil Tufan și-a recunoscut vinovăția. Judecătoarea Daniela Toader de la Tribunalul București l-a condamnat la doi ani, două luni și 20 de zile pentru tentativă de omor, o pedeapsă suspect de mică. Ulterior, judecătorii de la Curtea de Apel București i-au mărit condamnarea la trei ani și șase luni de închisoare. Tufan a fost eliberat condiționat în octombrie 2022. După ce a ieșit din pușcărie, afaceristul Mihai Emil Tufan i-a cedat avocatului Doru Trăilă dreptul de a administra participațiile și bunurile sale din firmele Electrocarbon, Elsid și Vektor Elements pe o perioadă de șapte ani. Afaceri care în 2023 au generat profituri de peste 30 de milioane de euro. Consultanță de la generalul SRI Dumitru Dumbravă Procurorii DNA au dechis un dosar de corupție în mai 2024 în care au fost prezentate conexiunile directe ale afaceristului Mihai Tufan cu avocatul Doru Trăilă și cu generalul Dumitru Dumbravă. De exemplu, în aprilie 2021, firma generalului Dumitru Dumbravă, Wise Line Consulting SRL, și casa de avocatură Doru Trăilă au semnat un contract de consultanță în care beneficiarul era firma Elsid SA, controlată de afaceristul Mihai Emil Tufan. Ulterior, la data de 28 iunie 2022, casa de avocatură a lui Doru Trăilă a contractat firma generalului Dumitru Dumbravă pentru un onorariu de 75.000 de euro. Banii urmau să fie plătiți atunci când Elsid SA asigura fondurile necesare. În același dosar de corupție a fost acuzat de trafic de influență și generalul Florian Coldea, fostul prim-adjunct al SRI.

Modistă cu datorii, împrumut la PSD. În stânga imaginii, Sorina Docuz (sursa: Instagram)

Investigații

EXCLUSIV Modistă din anturajul Sorinei Docuz, împrumut de 1,6 mil. lei la PSD. Firma, datorii imense

Modistă cu datorii, împrumut la PSD: Andra Olaru, creatoare de modă, a împrumutat cu 1,6 milioane de lei, echivalentul a 320.000 euro, Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Firma Andrei Olaru a avut anul trecut o cifră de afaceri netă de două ori mai mică decât suma împrumutată social-democraților și pierderi de peste 397.000 lei. Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete Chiar dacă, aparent, nu are nici o legătură directă cu PSD, majoritatea postărilor de pe Instagram ale Andrei Olaru sunt apreciate de fotomodelul Roxana Ilie, o apropiată a ministrului Sorin Grindeanu și prietena Sorinei Docuz, actuala parteneră a lui Marcel Ciolacu. Modistă cu datorii, împrumut la PSD Pe 24 octombrie 2024, Sediul Central al PSD a contractat un împrumut de 1,6 milioane de lei, adică puțin peste 320.000 de euro, de la firma Almaz Design Management, cu sediul în Sectorul 1 din București. Banii urmau să fie restituiți la data de 30 aprilie 2025, ceea ce probabil s-a și întâmplat. Societatea comercială Almaz Design Management, fostă Almaz Fashion, a fost înființată la finalul anului 2013 de James Kodor (51%) și Andra Melania Nicoleta Olaru (49%). Ulterior, pe 4 august 2014, cei doi asociați au decis ca pe funcția de administrator să fie numită Ștefana Teodora Maior. Un an mai târziu, James Kodor a hotărât să cesioneze 31% din părțile sociale Andrei Olaru, iar restul de 20%, Ștefaniei Maior. În iulie 2018, Ștefana Teodora Maior și-a cedat părțile sociale Andrei Olaru, care a devenit asociat unic și a preluat și funcția de administrator. Datorii de peste patru milioane de lei și pierderi Almaz Design Management deține un magazin online prin care se comercializează haine de damă și huse branduite pentru telefoane mobile. Informațiile fiscale publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor arată că această afacere a Andrei Melania Nicoleta Olaru a înregistrat pierderi în anul fiscal 2024, atunci când a împrumutat 1,6 milioane lei PSD-ului. Astfel, a raportat o cifră de afaceri netă de 732.868 lei și pierderi de 397.052 lei. Totodată, firma a declarat datorii de peste 4,63 milioane lei și creanțe de peste 464.716 lei, în timp ce în casă și în conturi bancare avea puțin peste 1,64 milioane lei (practic, exact cât a dat cu împrumut partidului). DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Andra Olaru, dar aceasta nu a răspuns întrebărilor transmise.

Asociatul nepotului lui Ciolacu, împrumut PSD (sursa: Inquam Photos/George Călin)

Investigații

EXCLUSIV Asociatul nepotului lui Ciolacu, 650.000 de lei la PSD. Banii, returnați de la buget

Asociatul nepotului lui Ciolacu, împrumut PSD: buzoianul Marius Gabriel Neagu, partenerul de afaceri al lui Mihai Cristian Ciolacu, nepotul lui Marcel Ciolacu, a împrumutat cu 650.000 lei, echivalentul a 130.000 de euro, Partidul Social Democrat. Bani pe care PSD s-a angajat să îi restituie în data de 30 aprilie 2025, din fonduri publice. Nepotul lui Ciolacu, "un om obișnuit" Acesta nu este la primul împrumut acordat partidului controlat Marcel Ciolacu. La finalul anului 2020, Marius Gabriel Neagu a împrumutat PSD cu suma de 445.000 lei. Citește și: EXCLUSIV Liberalul Toma Petcu s-a pricopsit cu 45.000 de euro după ce a luat împrumuturi electorale Firma Nicomart Prim Team, care deține un important lanț de farmacii, este doar una din afacerile în care sunt implicați Marius Gabriel Neagu și Mihai Răzvan Ciolacu, nepotul șefului PSD. Marcel Ciolacu spunea despre nepotul său că este "un om obișnuit", care trăiește din salariul de vreo 2.200 lei pe lună, cu o casă în Buzău și o mașină primită de la serviciu. Asociatul nepotului lui Ciolacu, împrumut PSD Firma Evofarm Logistic, patronată de buzoianul Marius Gabriel Neagu, a acordat un împrumut de 650.000 lei Partidului Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, la data de 25 octombrie 2024. Partidul și-a asumat că va restitui suma împrumutată la data de 30 aprilie 2025, atunci când urma să primescă banii cheltuiți în campania electorală de la Autoritatea Electorală Permanentă. Marius Gabriel Neagu a mai împrumutat PSD la finalul anului 2020, la scurt timp după ce Marcel Ciolacu a preluat șefia partidului, cu suma de 445.000 lei. Atunci, Neagu a acordat împrumutul pe persoană fizică. Pasul 1: apare o firmă în Săgeata, Buzău Numele lui Marius Gabriel Neagu este strâns legat de cel al lui Mihai Cristian Ciolacu, nepotul liderului PSD: cei doi au dezvoltat un important lanț de farmacii. Pe 8 martie 2007, Nicoleta Lalu a înființat firma Unifarmsante în comuna Săgeata din județul Buzău. Ulterior, Lalu s-a căsătorit cu Răzvan Mihai Prisada, pe care l-a numit administratorul farmaciei. În 2014, Nicoleta Prisada, fostă Lalu, a decis să schimbe numele firmei în Nicomart Prim Team. Pasul 2: nepotul lui Ciolacu intră în schemă Patru ani mai târziu, prin decizia nr. 1 din 4 mai 2018, Nicoleta Prisada a cedat 40% din părțile sociale lui Mihai Cristian Ciolacu, în timp ce firmei Marcos Provit, reprezentată de Marius Gabriel Neagu, i-a cedat 5% din firmă. Conform informațiilor publicate în Monitorul Oficial, firma Marcos Provit era deținută de Marius Gabriel Neagu și Andrei Isac. În iunie 2018, asociata Nicoleta Prisada a decis să cedeze și restul de 55% din părțile sociale firmei Marcos Provit. La scurt timp după această preluare, Nicomart Prim Team a început să cumpere mai multe firme din Buzău care dețineau farmacii: Alina Pharm, Regiofarm și Solarisfarm. Pasul 3: răsplata - funcții publice pentru ex-administratorul firmei Mihai Răzvan Prisada a beneficiat de o carieră accelerată după ce soția sa a cedat firma Nicomart Prim Team. De exemplu, în 2018 a fost numit "atașat pe sănătate cu grad de consilier diplomatic" la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE. Ministra Sănătății, pesedista Sorina Pintea, l-a numit prin ordin de ministru președinte al grupului de lucru pentru Produse farmaceutice și dispozitive medicale din cadrul Consiliului Uniunii Europene pe perioada asigurării României a președinției rotative. Apoi, Prisada a revenit pe funcția de vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor din România, pe care o deținuse anterior. Până în martie 2022, atunci când a fost numit președinte al Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, în urma promovării unui concurs organizat de Ministerul Sănătății, sub conducerea pesedistului Alexandru Rafila. Această funcție i-a asigurat includerea în board-ul Agenției Europene a Medicamentului și calitatea de membru în Grupul Șefilor de Agenții ale Medicamentului. Extinderea afacerii, și cu bani de la CEC, banca statului Nicomart Prim Team a luat, în martie 2024, un credit de 21 milioane lei de la First Bank, care a fost garantat cu mai multe imobile din Buzău și Bacău. Tot în martie 2024, asociații Nicomart Prim Team au garantat un credit de investiții de 11,3 milioane de euro pe care urma să îl ia Marcos Provit de la CEC Bank, bancă deținută integral de Ministerul de Finanțe. Creditul urma să fie refinanțat cu "emisiuni de obligaţiuni emise de CVI Trust Sp. Z o.o, inclusiv comisioane de refinanţare şi dobânzi capitalizate şi (ii) încheierea de către Societate a contractelor de ipotecă asupra autorizaţiilor de funcţionare ale farmaciilor deţinute de NICOMART PRIM TEAM".

Liberalul Toma Petcu, îmbogățit la alegeri (sursa: Facebook/Toma Petcu)

Investigații

EXCLUSIV Liberalul Toma Petcu s-a pricopsit cu 45.000 de euro după ce a luat împrumuturi electorale

Liberalul Toma Petcu, îmbogățit la alegeri: noul președinte al Consiliului Județean Giurgiu a învârtit sute de mii de euro în alegerile locale și parlamentare. Dar, declarativ, este unul dintre cei mai săraci politicieni locali: rămas fără terenuri, casă și bijuterii în urma divorțului din martie 2023, Toma Petcu mai are pe numele său doar o Dacia Duster și salariul de ales al poporului. Liberalul Toma Petcu, îmbogățit la alegeri Chiar și așa, a reușit să se împrumute 220.000 de euro de la patru persoane fizice pentru alegerile locale, bani pe care spune că i-a restituit. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Însă există o discrepanță de 88.000 de euro între suma împrumutată și banii dați partidului pentru alegerile locale. Mai mult, contul personal s-a umflat cu 60.000 de euro între alegerile locale și cele parlamentare, în condițiile în care salariul său încasat în acea perioadă a fost de doar 15.000 euro. Rezultă, deci, o diferență de 45.000 de euro. Funcții la stat pe filiera PDL-PNL-ALDE-Pro România-PNL Toma Petcu a ajuns unul dintre cei mai puternici liberali din Giurgiu după ce a fost ales președinte al Consiliului Județean în urma alegerilor locale din vara anului 2024. Petcu a intrat în câmpul muncii în anul 2003, ca inginer la Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale. Ulterior a ajuns șef serviciu exploatări portuare, ca membru PDL. După ce a părăsit PDL, a trecut sub aripa protectoare a liberalului giurgiuvean Lucian Iliescu, care i-a asigurat ascensiunea politică. Astfel, în perioada 2009 - 2013, a fost numit președinte al Consiliului de Administrație și director general al AEP Giurgiu Port SA. Între 2011 și 2013, a fost și președinte de CA și director general al CN Fluvială Giurgiu Nav SA. Apoi a schimbat protectorul politic cu alt liberal, Vasile Mustățea, care l-a propulsat în anul 2013 pe funcția de subprefect de Giurgiu. De acolo, Petcu a fost numit președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. În anul 2016 a fost ales deputat de Giurgiu, dar a plecat din PNL la Partidul Liberal Reformator, partid înființat de Călin Popescu Tăriceanu. Apoi a fost numit președinte interimar al PLR Giurgiu. Partidul lui Tăriceanu i-a asigurat funcția de ministru al Energiei în anul 2017, în Guvernul Grindeanu. Pentru scurt timp, ce e drept: a fost schimbat din funcție în ianuarie 2018. Între timp, Toma Petcu a trecut la Pro România, partidul lui Victor Ponta, iar din martie 2020 a revenit la PNL. În urma alegerilor din 2020, a fost ales senator de Giurgiu pe listele PNL. A luat cu împrumut 220.000 de euro Toma Petcu a rămas, în urma divorțului din 2023, doar cu o Dacia Duster în declarația de avere. Pentru a-și putea finanța campania electorală, avea nevoie de bani: în contul său personal se aflau doar 6.040 lei. Din declarația de avere depusă în iunie 2024 reiese că s-a împrumutat de 350.000 de lei la Sonia Ioana Niță, alți 350.000 de lei i-a luat de la Gina Amalia Găman, în timp ce S.M., o altă persoană fizică, i-a dat împrumut 400.000 lei. În total 1,1 milioane lei, echivalentul a 220.000 de euro, bani pe care trebuia să îi returneze tot în 2024. Banii, returnați din fonduri publice (AEP) Contactat de către DeFapt.ro, liberalul Toma Petcu a întrebat mirat: "De unde 1,1 (milioane lei – n.r.)?" După ce i s-a explicat de unde provine întreaga sumă, Toma Petcu a declarat că cei 1,1 milioane lei împrumutați au fost folosiți în campania sa pentru alegerile locale. Însă a precizat că a returnat integral împrumuturile "din sumele rambursate de AEP, în baza legii. Eu am fost candidat anul trecut la alegerile locale și am folosit aceste împrumuturi pentru finanțarea campaniei, conform prevederilor legale." În noiembrie 2024, Toma Petcu a depus o nouă declarație de avere. Nu a menționat că a returnat banii împrumutați. Însă a declarat că împrumuturile au fost restituite înainte de a completa documentul. Cum apar 100.000 de lei În iunie 2024, conform declarației sale de avere, Toma Petcu avea în contul său personal suma de 6.040 lei. Cinci luni mai târziu, mai exact la data 15 noiembrie 2024, atunci când a completat noua declarație de avere în calitate de candidat la Senat, avea în același cont suma de 106.125 lei. Adică 100.000 de lei mai mult. Iar în cea mai recentă declarație de avere, Petcu a declarat că a împrumutat PNL cu suma de 198.000 lei pentru campania electorală aferentă alegerilor parlamentare. 45.000 de euro fără justificare Întrebat de către DeFapt.ro de unde a făcut rost de cei 198.000 lei, Toma Petcu a spus că banii provin din contul personal. Ceea ce înseamnă că în contul liberalului de la Giurgiu au intrat 298.000 lei, echivalentul a 60.000 de euro, din iunie până în noiembrie 2024. Dar, din salariile de senator, respectiv de președinte de CJ, veniturile aferente celor cinci luni nu puteau depăși suma de 15.000 de euro. Practic, e vorba de o diferență de 45.000 de euro fără justificare, fără să luăm în calcul cheltuielile sale personale. PNL spune că Petcu i-a donat bani, Petcu neagă Recent, Partidul Național Liberal a publicat în Monitorul Oficial „lista persoanelor fizice care au făcut în anul 2024 donații a căror valoare cumulată depășește 10 salarii de bază minime brute pe țară”. Din acest document aflăm că Toma Petcu a donat partidului suma de 858.000 lei în patru tranșe. Două tranșe în mai, una în iunie, iar ultima - în noiembrie 2024. Pentru că nu avea acești bani în contul personal, DeFapt.ro l-a întrebat pe Petcu care este sursa banilor pe care PNL susține că i-a primit ca donație de la acesta. "Nu am donat", a spus Toma Petcu, care a mai precizat că banii declarați ca donație de PNL provin din cele patru împrumuturi și reprezintă de fapt contribuția sa pentru alegerile locale și parlamentare. Petcu a revenit: e contribuție de campanie, nu donație Dacă scădem cei 198.000 lei împrumutați PNL în noiembrie 2024 pentru alegerile parlamentare, rezultă că pentru alegerile locale a dat partidului 660.000 lei. Bani pe care i-a primit înapoi și pe care, așa cum a declarat, i-a restituit celor patru persoane fizice de la care s-a împrumutat 1,1 milioane lei. De aici rezultă o nouă diferență, de data aceasta de 440.000 de lei, echivalentul a 88.000 de euro. Ulterior, Toma Petcu a transmis că, "conform monografiei contabile de la AEP și a Legii finanțării partidelor politice nr.334/2006, contribuțiile de campanie se înregistrează în contul de donații și de aceea sumele se generează în Anexa 5 <Lista persoanelor fizice care au făcut într-un an donații a căror valoare cumulată depășește 10 salarii de bază minime brute pe țară>. Sper că este clar acum." Petcu, însă, tot nu a explicat discrepanțele dintre venituri și cheltuieli.

CNSAS: Declarația la Securitate, găsită în 2020 (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)

Investigații

EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă"

CNSAS: Declarația la Securitate, din 2005. Potrivit unui răspuns trimis la solicitarea DeFapt.ro, declarația dată Securității de către Crin Antonescu a ajuns la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în 2005. Un "document nou și neprocesat" După ce CNSAS i-a eliberat lui Crin Antonescu o adeverință de necolaborare cu Securitatea ca poliție politică, DeFapt.ro a trimis mai multe întrebări Consiliului pentru a lămuri odiseea documentului în arhivele instituției. Citește și: Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea Potrivit comunicatului CNSAS care pomenea adeverința pe numele lui Crin Antonescu, la începutul acestui an (2025) s-a întocmit "Nota de Constatare nr. DI/I/355". În această notă este menționat "documentul nou şi neprocesat identificat în dosarul nr. I 1068594 în care figurează domnul ANTONESCU George Crin Laurenţiu". Acest "document nou și neprocesat" este declarația dată Securității de către Crin Antonescu în legătură cu prietenul său Costache Ștefan, care fugise în 1988 din România. CNSAS: Declarația la Securitate, din 2005 în arhivele Consiliului Dar de când exista acest "document nou și neprocesat" în CNSAS? Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" În răspunsul CNSAS către DeFapt.ro se arată că "Dosarul din fondul informativ I 11068594 (F.I.12275/Tulcea)/2volume, a fost preluat de CNSAS de la Serviciul Român de Informații - Tulcea, la data de 22.11.2005". CNSAS: Declarația la Securitate, găsită în 2020 Cum se explică, atunci, că acest "document nou și neprocesat" nu a apărut atunci când Crin Antonescu a fost verificat de Consiliu în calitate de candidat la alegerile prezidențiale? Explică CNSAS: "<Documentul nou și neprocesat> a fost identificat in anul 2020, urmare studierii dosarului din fondul informativ mai sus menționat de către direcția de specialitate a CNSAS, în contextul unei alte lucrări". Așadar, susține Consiliul, doar din întâmplare, la 15 ani după ce declarația lui Crin Antonescu la Securitate a ajuns în arhiva sa, documentul a și fost descoperit. Prima decizie de necolaborare CNSAS a argumentat și de ce, în prima decizie de necolaborare a lui Crin Antonescu cu Securitatea, din 2005, nu apărea această declarație la Securitate scoasă la iveală acum. "La momentul emiterii Deciziei nr. 7.1./11.01.2005, nu au existat materiale/documente cu privire la domnul GEORGE CRIN LAURENȚIU ANTONESCU, având în vedere rezultatul negativ urmare verificărilor în evidențele interne și la foștii deținători dearhivă.", a transmis CNSAS pentru DeFapt.ro. Practic, ce spune CNSAS este că prima decizie de necolaborare cu Securitatea pe numele lui Crin Antonescu a fost eliberată în ianuarie 2005 iar declarația dată de Antonescu la Securitate a ajuns în CNSAS în noiembrie 2005. În 2009, CNSAS avea declarația lui Antonescu la Securitate, dar nu știa Dar mai rămâne un mister de explicat: de ce, în 2009, la patru ani după ce declarația lui Crin Antonescu la Securitate ajunsese în CNSAS, Consiliul nu a pomenit-o în evaluarea candidatului prezidențial de atunci Crin Antonescu? Așa cum am arătat mai sus, CNSAS susține că "<Documentul nou și neprocesat> a fost identificat in anul 2020, urmare studierii dosarului din fondul informativ mai sus menționat de către direcția de specialitate a CNSAS, în contextul unei alte lucrări". Iar în 2020, când CNSAS a descoperit, totuși, declarația lui Crin Antonescu la Securitate, actualul candidat nu mai deținea nici o funcție publică. Fugarul turnat nu a cerut acces la propriul dosar În răspunsul către DeFapt.ro, CNSAS mai susține că "Până la data (29 aprilie 2025 - n.r.) redactării prezentei, domnul COSTACHE ȘTEFAN nu asolicitat acces la propriul dosar". Costache Ștefan este prietenul din tinerețe al lui Crin Antonescu. Costache Ștefan a reușit să fugă din România comunistă în 1988, ceea ce a determinat și chemarea lui Crin Antonescu la Securitate. În fața securiștilor, Antonescu a scris și semnat cu numele propriu o declarație referitoare la fugar. Răspunsul CNSAS pentru DeFapt.ro (sursa: CNSAS)

Otokar confirmă dezvăluirile DeFapt.ro: blindate ciuntite (sursa: Otokar)

Investigații

Otokar confirmă dezvăluirile DeFapt.ro: a ciuntit spatele blindatului Cobra II pentru MApN

Otokar confirmă dezvăluirile DeFapt.ro: blindate ciuntite. Compania turcă a recunoscut public că a tăiat spatele blindatelor Cobra II pentru a putea să le vândă Ministerului Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania O afacere de aproape un miliard de dolari O afacere controversată de 910 milioane de dolari, girată de ministrul PSD al Apărării Angel Tîlvăr și de generalul - locotenent Teodor Incicaș, în urma căreia Armata Română se va pricopsi cu 1.059 de blindate ciuntite. Partea leului din această afacere, câteva milioane de dolari, o va primi oficial consultantul turcilor, Dorin Iacob, fost șef de cabinet al directorului SRI Virgil Măgureanu și un susținător al lui Călin Georgescu. Specialiștii consultați de către DeFapt.ro au declarat, sub protecția anonimatului, că noul prototip de blindat Cobra II, care urmează să intre în dotarea Armatei române, ar putea să aibă probleme legate de structura mecanică și distribuirea greutății. Mai mult, în cazul unei explozii, ar putea să se desfacă precum o „banană”, punând în pericol viețile militarilor români. MApN a cerut maximum 10.580 kg pe blindat Ministerul Apărării Naționale (MApN), prin Direcția Generală pentru Armamente și Romtehnica, a organizat o procedură de achiziție a 1.059 „autovehicule tactice blindate de tip ușor” – ATBTU pentru 910 milioane de dolari. Achiziția a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern 1489/2022, document prin care s-au stabilit caracteristicile mașinii de luptă și condițiile pe care trebuiau să le îndeplinească ofertanții. Astfel, s-a stabilit că varianta de bază a blindatului trebuie să aibă o greutate maximă de 10.580 de kilograme. În primă fază a procedurii de achiziție s-au înscris companiile Arquus, Nurol și Otokar. Primele două s-au retras din competiție din cauza condițiilor financiare restrictive. Otokar produce doar de 13.500 kg, respectiv de 14.500 kg Totodată, cele două companii se așteptau ca MApN să respingă oferta Otokar, care a venit în licitație cu Cobra II, pentru că firma turcă nu putea să îndeplinească condiția legată de greutate. Conform specificațiilor tehnice publicate pe site-ul Otokar, Cobra II are două variante de bază. Una mai veche, cu o greutate de 13.500 de kilograme, și varianta îmbunătățiță, care are 14.500 de kilograme. Nici una din cele două variante nu se încadra în cerințele MApN. Citește și: Blindatele cumpărate de România din Turcia, cu 180.000 euro mai scumpe decât cele vândute Marocului La începutul lunii aprilie, DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că turcii de la Otokar au modificat slăbit substanțial blindatul pentru a respecta cerința legată de greutate. De exemplu, au tăiat pur și simplu spatele blindatului și au modificat scaunele militarilor, conform surselor citate atunci. Otokar confirmă dezvăluirile DeFapt.ro: blindate ciuntite Turcii de la Otokar nu au vrut să răspundă întrebărilor transmise de către DeFapt.ro, dar au confirmat dezvăluirile făcute de către DeFapt.ro cu ocazia organizării unei vizite pentru jurnaliști români la fabrica din provincia turcească Sakaria. Mai mult, din imaginile făcute publice de jurnaliști se vede cu ochiul liber cum turcii de la Otokar au ciuntit blindatele Cobra II. Tamer Sircali, unul dintre directorii de la Otokar, i-a declarat jurnalistului Victor Cozmei de la Hotnews că informațiile apărute în presă, adică cele publicate de către DeFapt.ro, despre modificările substanțiale aduse blindatului Cobra II pentru a putea câștiga contractul de la MApN sunt corecte. Turcii minimalizează modificarea grosolană „Ce ați auzit în presă e corect, am modificat vehiculul. Dar e un lucru pe care îl facem în orice țară. Ce am făcut a fost să modificăm vehiculul pentru specificațiile Armatei. Sunt mii de linii de cerințe, iar autoritățile române verifică criteriile și au aprobat. Așa fac toți producătorii din sectorul militar, nu e ceva ciudat. (…) Modificând greutatea vehiculului nu a însemnat compromiterea blindajului. E ceva complet greșit, vehiculul e dezvoltat conform standardelor NATO. Și a fost avizat de Armata Română pe timpul procedurii de achiziție”, a spus Tamer Sircali pentru Hotnews. Experții, șocați Experții în achiziții militare îl contrazic pe directorul Tamer Sircali de la Otokar, argumentând că greutatea blindatelor nu se modifică cu peste două tone. „Producătorii din sectorul militar nu fac asemenea modificări la nici un produs cu care participă la licitații. Niște mici modificări se pot face, dar nu să reduci greutate blindatului cu cel puțin două tone, așa cum a făcut Otokar”, a spus unul dintre experți. „S-a dus naibii toată structura de integritate a mașinii” În plus, reducerea greutății cu peste două tone a blindatului Otokar și intrarea în producție pe repede înainte ar putea avea repercusiuni grave pentru că un prototip are nevoie de cel puțin doi ani de teste. „Asta e o dovadă că contractul a fost servit turcilor. Va avea probleme mari de integritate a șasiului, pentru că un pick-up are nevoie de ranforsări suplimentare. Dar, dacă le făceau, creștea greutate mașinii și nu îndeplinea condiția de greutate. S-a dus naibii toată structura de integritate a mașinii. În cazul unei explozii, are toate șansele să se desfacă ca o banană, dar văd că nu deranjează pe nimeni această problemă”, a spus o sursă din cadrul MApN pentru DeFapt.ro.

Dubiosul Vlădică, șeful informațiilor secrete prezidențiale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)

Investigații

EXCLUSIV Șeful informațiilor secrete de la Cotroceni, Vlădică, consultant în armament în Elveția

Dubiosul Vlădică, șeful informațiilor secrete prezidențiale, a primit un salariu de peste 100.000 de franci elvețieni pentru că a condus firma de consultanță Advandes Gmbh, patronată de croatul Zdenko Kurtovic, unul din partenerii de afaceri și prieteni ai lui Frank Timiș. Dubiosul Vlădică, șeful informațiilor secrete prezidențiale DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Florin Lazăr Vlădică, directorul Oficiului de Informații Integrate al președintelui interimar Ilie Bolojan, a fost atât angajatul lui Ovidiu Tender, cât și al lui Frank Timiș, pentru a le gestiona afacerile controversate din Africa. Citește și: EXCLUSIV Florin Vlădică, omul lui Frank Timiș în Africa și dealer de armament, numit de Bolojan stăpânul informațiilor secrete la Cotroceni Numele lui Frank Timiș, asociat cu afacerea Roșia Montană, a reapărut în contextul anulării alegerilor prezidențiale din România, după ce mercenarul Horațiu Potra a recunoscut că i-a cerut 20 de milioane de dolari pentru finanțarea campaniei lui Călin Georgescu. Declarație de avere discretă Florin Lazăr Vlădică a fost numit consilier prezidențial și director al Oficiului de Informații Integrate de către președintele interimar Ilie Bolojan. Citește și: Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024 Potrivit declarației de avere, sfătuitorul președintelui interimar Ilie Bolojan nu are case sau mașini, dar are bijuterii în valoare 34.000 euro, pe care le-a strâns în perioada 2007-2024. Mai are un cont deschis în anul 2019 la TD Bank USA 2035 în care se află 58.000 de dolari și un alt cont la UBS Bank, cu 83.500 de franci elvețieni. Vlădică a plasat 37.000 de franci elvețieni în fondul de investiții Columna Sammelstiftung. Firmă de consultanță în Elveția Înainte de a ajunge în slujba președintelui interimar Ilie Bolojan, Florin Lazăr Vlădică a condus compania de consultanță Advandes Gmbh, înregistrată în Elveția, de unde a încasat un salariu de 103.200 franci elvețieni, echivalentul a aproximativ 111.000 de euro. Firma Advandes Gmbh a fost înființată de croatul Zdenko Kurtovic, unul din partenerii de afaceri și prieten al lui Frank Timiș. În anul 2020, Frank Timiș era asociat în Trencadis Corp SRL, o firmă de IT abonată la contractele guvernamentale din România, prin intermediul First Investements Holding Ltd, un off-shore înregistrat în Insule Cayman. Trencadis Corp SRL s-a asociat cu GeoZone, patronată de Zdenko Kurtovic, pentru a crea AIOS Integrated Land Systems, un ghișeu unic dedicat instituțiilor publice pentru managementul terenurilor. O învățătoare care dă sfaturi despre armament Pentru a nu pierde controlul asupra companiei de consultanță din Elveția, Florin Vlădică a lăsat-o în locul său pe prietena sa Roxana Maria Militaru, o fostă învătoare și terapeută pentru copii cu autism. Conform informațiilor publicate de ea pe contul de LinkedIn, Militaru și-a început activitatea profesională la Asociația "Covorașul Fermecat", a predat la Școala nr. 2 din localitatea giurgiuveană Cartojani, a trecut pe la liceul "Ita Wegman", apoi s-a reangajat ca învătoare la Junior School. Dar, brusc, a devenit interesată de afacerile cu armament în care este implicată România, iar postările sale pe acest subiect sunt apreciate cu regularitate de Florin Lazăr Vlădică. Printre știrile promovate de Roxana Maria Militaru se află și cele despre compania Raytheon, căreia Florin Lazăr Vlădică i-a acordat consultanță după ce a părăsit funcția de șef al Departamentului pentru Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Manager de operațiuni petroliere Chiar dacă Florin Lazăr Vlădică susține oficial că a fost plătit în ultimul an doar de Advandes Gmbh, el figurează în continuare ca manager de operațiuni la Port Energy, o companie de exploare și producție de petrol și gaze cu sedii în SUA și Senegal. La conducerea acestei firme se află Thomas Dimitroff, un fost angajat al British Petroleum care era responsabil de operațiunile din Africa, Rusia, Orientul Mijlociu și Marea Caspică. Întâmplător sau nu, compania britanică British Petroleum a cumpărat concesiunile de gaza ale lui Frank Timiș din Senegal. Directorul companiei Port Energy, Alan Kessler, a participat anul trecut, în Dubai, la Summit-ul Africa Global Business Connect în calitate de consilier al Baba Group și director al African Food Security. Înapoi în Africa Grupul Baba este condus magnatul camerunez Baba Ahmadou Danpullo, un fost șofer de camion ajuns unul dintre cei mai bogați afaceriști din Africa. Departamentul de Stat al SUA menționa într-un raport din 2016 că Baba Ahmadou Danpullo ar fi orchestrat arestarea și hărțuirea judiciară a nouă membri ESU (comunitate din nord-vestul Camerunului). Abuzurile din Camerun ale lui Baba Ahmadou Danpullo au fost menționate în mai multe rapoarte ale organizațiilor interaționale de apărare a drepturilor omului. Vlădică - Frank Timiș - Potra - Călin Georgescu Numele lui Frank Timiș, fostul angajator al lui Vlădică, a apărut și în controversele generate de anularea alegerilor prezidențiale de la finalul anului trecut. Mercenarul Horațiu Potra, cel care îi asigura paza și protecția candidatului Călin Georgescu, i-a cerut lui Timiș o sumă cuprinsă între 20 și 35 de milioane de dolari pentru finanțarea campaniei electorale. La schimb, Călin Georgescu ar fi fost dispus să ceară redeschiderea minelor de aur din România dacă ar fi ajuns președinte. "M-a contactat d-ul Calin Georgescu, acesta a fost în clubul de la Roma cu Isărescu și a fost director pe mediu la ONU. Vrea să candideze la președenția României în 2024 și caută sponsori să-l ajute. A spus că, dacă câștigă, vrea să redeschidă toate minele din Ro, și în special cele de Aur. Zice că are deja sprijinul la Americanii care i-au făcut campanie la Trump și de la cei care au negociat ieșirea UK din EU. Mi-a spus dacă pot vb. cu dumneavoastră de un sprijin. Cand mi-a spus că pentru campanie are nevoie de 20-35 milioane, mi-am permis să-i spun că Domnul Frank are <Elefanti minieri în Africa> nu prea vrea sa se mai implice în Ro", se menționa în mesajul trimis de Potra lui Timiș.

Burduja are sinecurist bun la toate, pe Constantin Saragea (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)

Investigații

EXCLUSIV Saragea, sinecuristul bun la toate al lui Burduja: Digitalizare, Energie, Poștă, Rompetrol

Burduja are sinecurist bun la toate: îl cheamă Constantin Saragea și, în prezent, este secretarul general al Ministerului Energiei. Este doar una din funcțiile vrednicului Saragea, pe lângă prezența în CA al Rompetrol Rafinare, locurile în CA la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare, respectiv la Poșta Română. Dar și altele. Funcționar de 20 de ani Gorjeanul Constantin Saragea, absolvent al Facultății de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, are 20 de ani de experiență în administrația publică. Citește și: Fina lui Ponta, cu studii de jurnalistică, legendara sinecuristă Teodora Preoteasa, directoare la o bancă de stat și în CA-ul CFR Călători În anul 2009 era șef birou în Ministerul de Finanțe, în timp ce soția sa, Mihaela Saragea, era expert în cadrul aceluiași minister. Din declarațiile de avere depuse de-a lungul ultimilor 15 ani, reiese că Saragea a plecat de la Finanțe la Secretariatul General al Guvernului, apoi a ajuns la Ministerul Fondurilor Europene. Soția l-a urmat ca o umbră prin ministere Apoi a fost încadrat la Ministerul Dezvoltării, în urma comasării cu Fondurile Europene. După separarea celor două ministere, a rămas la Ministerul Fondurilor Europene, acolo unde a ajuns să dețină funcția de director general. Soția sa a avut același traseu profesional. Conform declarațiilor sale de avere, în primăvara anului 2018 și-a rotunjit salariul cu 3.500 de lei din drepturi de autor, bani primiți de la Best Learn Consulting și de la Fundația Konrad Adenauer, apropiată de PNL. Prima sinecură a primit-o în toamna anului 2018, atunci când a fost plasat ca membru în Directoratul companiei Transelectrica. De acolo, a încasat cumulat o indemnizație de aproape 27.000 lei. Burduja l-a cerut de la Fonduri Europene la Digitalizare Liberalul Sebastian Burduja a fost numit ministrul Inovării, Cercetării și Digitalizării în data de 3 mai 2022. Abia instalat, a făcut rapid o solicitare la Ministerul Fondurilor Europene prin care a cerut detașarea lui Constantin Saragea pe funcția de secretar general al Ministerului Digitalizării. La scurt timp, Burduja a decis să-l numească pe Saragea și în consiliul de administrație al Poștei Române, respectiv al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare (IMNR). Constantin Saragea a depus declarația de avere aferentă anului 2022 în vara anului 2023. Din acest document aflăm că, pentru primele luni ale anului 2022, a încasat un salariu de aproape 58.000 lei de la Fonduri Europene, completat cu încă 81.393 de la Digitalizare. De la Poșta Română, a primit puțin peste 29.000 lei, iar de la IMNR, doar 7.715 lei. În total 176.000 lei, echivalentul a 35.200 de euro, adică aproape 3.000 de euro pe lună. Luat de Burduja și la Energie, numit și în CA al Rompetrol Pe 15 iunie 2023, liberalul Sebastian Burduja a fost numit ministru al Energiei, ocazie cu care Constantin Saragea a revenit pe funcția de director la Fonduri Europene. Unde a stat doar o zi, pentru că ministrul Burduja i-a cerut din nou detașarea. Și de data aceasta, tot pe funcția de secretar general al ministerului Energiei. După rețeta de la Digitalizare, Constantin Saragea a fost numit, la data de 1 august 2023, într-un consiliu de administrație: cel al Rompetrol Rafinare. Ulterior, a fost ales administrator permanent până la 30 aprilie 2026. În declarația de avere a lui Saragea se vede că, în cursul anului 2023, acesta a primit o indemnizație cumulată de 70.000 lei. Salariul său de secretar general este 21.494 lei brut, plus un spor de 1.500 lei brut pentru condiții de muncă vătămătoare. După plata taxelor, Saragea rămâne cu un salariu net lunar de peste 13.000 lei. Saragea: "Eu sunt apolitic" Contactat de către DeFapt.ro, Constantin Saragea a explicat că nu se simte responsabil de decizia Comisiei Europene prin care s-a decis suspendarea plății a 300 de milioane de euro din PNRR din cauza numirilor influențate politic în consiliile de administrație ale companiilor din Energie. "Jalonul 121 din PNRR se referă la companiile din Energie unde statul este acționar majoritar sau unic. La Rompetrol Rafinare, statul nu este acționar majoritar, este privatul. Eu nu am nici influență politică, sunt apolitic", a spus Constantin Saragea. Întrebat unde se țin ședințele CA ale Rompetrol Rafinare, în contextul în care trebuie să fie prezent tot timpul la Ministerul Energiei, Constantin Saragea a spus că unele au loc online, în timp ce altele necesită prezență fizică la sediul Rompetrol de la Casa Presei, în funcție de importanța deciziilor. A chemat o subordonată în birou după un articol al DeFapt.ro În urma dezvăluirilor făcute de către DeFapt.ro despre angajarea Mihaelei al Madani pe funcția de consilier superior în Ministerul Energiei, după ce aceasta a făcut campanie electorală pentru PNL, secretarul general Constantin Saragea a decis să o cheme la el în birou pentru a o cunoaște personal. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei "Doamna, de când s-a angajat, dacă a venit o dată, maxim de două ori. Prima dată, bineînțeles că am chemat-o eu pentru că am văzut articolul. Am chemat-o să o întreb când s-a angajat, cu ce se ocupă. I-am pus câteva întrebări de genul acesta. I-am adresat această întrebare doamnei (legată de campania electorală din Gorj - n.r.), a spus că are doar o prietenă la Gorj. Dar că ea nu face campanie pentru vreun partid, face pentru toate partidele. Că are prieteni în toate partidele și că pentru prietena ei a mers atunci la acțiunea electorală", a declarat Constantin Saragea. Saragea: "Îl simpatizez pe domnul Burduja" De altfel, secretarul general al Ministerului Energiei a spus că și el l-ar susține pe șeful său, ministrul Sebastian Burduja. "Personal, și eu îl simpatizez pe domnul Burduja și l-aș susține dacă ar candida, oricând. Nu trebuie să fii într-un partid. (...) L-aș susține pentru că e un om bun, competent, care poate să aducă, eu știu, un plus valoare oriunde ar candida”, a mai declarat Constantin Saragea. Mihaela al Madani, în campanie pentru PNL înainte de angajarea la minister La rândul ei, Mihaela al Madani a declarat pentru DeFapt.ro că i-a explicat secretarului general Constantin Saragea că nu este membră de partid, dar că are prieteni din toate formațiunile politice. "Nu am făcut campanie electorală pentru nici un partid politic, ci am fost alături de o prietenă care a candidat. (...) Nu am oferit sprijin financiar, eu oricum nu aveam nici un ban, mare atenție, declarația mea de avere îl implica pe fostul meu soț, pe anul 2024, dar eu niciodată nu am avut acces la aceste sume de bani, este cu totul altceva, dacă aveam banii ăștia cred că nu mai stăteam în minister pe o funcție de execuție", a declarat Mihaela al Madani. Al Madani a adăugat că l-a cunoscut pe deputatul Ion Iordache, șeful PNL Gorj, prin intermediul unei prietene care a candidat pe listele PNL Gorj. "Nu am nici un fel de relație cu dânsul, dacă îl întrebați de mine cu siguranță o să vă spună că habar nu are cine sunt, a fost prima dată când l-am văzut, la un eveniment legat de turism organizat la Novaci, acolo unde și eu am o casă de vacanță părăsită de ani buni, și unde au venit toți antreprenorii din zonă", a mai spus Mihaela al Madani. Burduja are sinecurist bun la toate Constantin Saragea a trimis ulterior o notificare pe e-mailul redacției DeFapt.ro în care solicita reviziuirea/reevaluarea intenției de a publica un articol despre activitatea. Argumentul său: DeFapt.ro pune la îndoială competența sa profesională "într-un mod insinuant și lipsit de obiectivitate". Saragea a susținut și că nu i s-a solicitat "un punct de vedere oficial complet, în baza simetriei și nici nu mi-ați oferit posibilitatea reală de a răspunde în mod proporțional (în scris prin intermediul unui email)." DeFapt.ro i-a transmis întrebările pe e-mail în data de 7 aprilie, dar Saragea a refuzat până în prezent să răspundă.

Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)

Investigații

EXCLUSIV Burduja dă afară numiții politic în CA Nuclearelectrica, îi înlocuiește cu membri PNL, PSD

Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) pentru a convinge Comisia Europeană că a depolitizat compania de stat. Ministrul Energiei apelează la acest truc pentru a debloca plata a 300 de milioane de euro din PNRR, bani indisponibilizați de Comisia Europeană. Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) Practic, pretextul lui Burduja este că, prin aceste schimbări în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, se va bifa jalonul 121 din PNRR, acum neatins de România. Printre cei propuși în CA al Nuclearelectrica de ministrul Sebastian Burduja se află: pesedistul Pavel Casian Nițulescu, un fost lăcătuș mecanic și actual secretar de stat la ministerul Energiei; fostul deputat PNL Laurențiu Cazan; pesedistul Petre Nicolescu, coordonatorul departamentului Energie al PSD; liberalul Oleg Burlacu, vicepreședinte PNL Sector 5; academicianul Ionuț Purica, ex-consilier al lui Sebastian Burduja la Ministerul Cercetării. Jalonul 121 din PNRR costă România 300 de milioane de euro Comsia Europeană a trimis o scrisoare Guvernului României, respectiv premierului Marcel Ciolacu, prin care informa că s-a decis blocarea a 300 de milioane de euro destinați României, bani aferenți jalonului 121 din PNRR. Citește și: Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 de euro în 2024. Toți șefii și membrii CA, bonusuri uriașe Motivul: oficialii de la Bruxelles au constatat existența unei serii de conflicte de interese și influențe politice în numirea membrilor în consiliile de administrație ale companiilor de stat. Printre aceste companii se află și Nuclearelectrica, una dintre cele mai importante companii din industria energetică, acolo unde trei din cei șapte membri ai Consiliului de Administrație au fost numiți direct, fără a fi supuși unei proceduri de selecție competitive și transparente, conform economedia.ro. Culmea schimbărilor în CA: susținuții politic, înlocuiți cu membri de partid Între timp, unul din membrii Consiliului de Administrație a decis să părăsească forul de conducere. Ministrul Sebastian Burduja a decis să mai revoce alți patru membri CA, unii - din cauze neimputabile, alții - din motive imputabile. În cazul celor care vor fi revocați din cauze neimputabile, ministrul Sebastian Burduja a invocat respectarea "jalonului nr. 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență al României". Practic, Burduja a decis să-i înlocuiască pe membrii CA aflați în conflict de interese sau sprijiniți politic cu foști și actuali politicieni de la PSD și PNL. Oleg Burlacu (PNL), aproape 800.000 de lei de la Transelectrica Liberalul Oleg Burlacu, vicepreședintele PNL Sector 5, este una din cele cinci propuneri ale ministrului Sebastian Burduja pentru Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Avocat de profesie, Oleg Burlacu a făcut parte din Consiliul Local al Sectorului 5 în perioada 2012-2016. Ulterior, în 2019, a ajuns, pe filieră de partid, membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica. În anul 2021 a fost dat afară de la Transelectrica în urma unei decizii a premierului Florin Cîțu, care voia să scape de oamenii numiți de premierul Ludovic Orban. Războiul dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban a fost decontat din taxele și impozitele plătite de români: Oleg Burlacu a dat în judecată Transelectrica la Curtea de Arbitraj de la Viena, reclamând că a fost revocat ilegal din funcție. În urma acestui demers, a primit compensații de 792.132 de la Transelectrica, adică în jur de 159.000 de euro. Laurențiu Nicolae Cazan, fost deputat PNL Un alt liberal propus de ministrul Sebastian Burduja, șeful PNL București, în CA al Nuclearelectrica este fostul deputat Laurențiu Nicolae Cazan. În perioada 2013-2017, Cazan a fost președinte TNL Râmnicu Vâlcea, apoi a ajuns în Biroul Politic Județean Vâlcea. Din iunie 2024, este președinte interimar la PNL Vâlcea. Cazan a profesat ca avocat, dar a trecut și prin Consiliul de Administrație al CET Govora. Anul 2020 i-a adus un mandat de deputat PNL. Nu a fost ales pentru un nou mandat în 2024. Soția sa, Iulia Elena Cazan, lucrează la Consiliul Concurenței, filiala Râmnicu Vâlcea. Nițulescu (PSD), fost lăcătuș mecanic Pesedistul Pavel Casian Nițulescu este o altă propunere a ministrului Sebastian Burduja pentru conducerea Nuclearelectrica. Nițulescu și-a început cariera în 1991, ca lăcătuș mecanic la Uzina de Preparare a Cărbunelui Petrila, apoi a ajuns inginer și a lucrat în domeniul minier. Penultima funcție deținută a fost cea de director la Sucursala Presterv Petroșani a Complexului Energetic Hunedoara. În ianuarie 2022, Nițulescu a fost numit secretar de stat la Energie, iar în paralel, începând cu august 2023, a fost și membru în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Pavel Casian Nițulescu a menționat în CV-ul său că este licențiat în drept la Univesitatea "Titu Maiorescu", la care a fost înscris în perioada 2001 – 2005, timp în care figura angajat ca inginer adjunct – șef stație CFU, respectiv șef sector Transport CFU la exploatarea de preparare a cărbunelui Valea Jiului. După ce a ajuns ajuns la București, pesedistul Pavel Casian Nițulescu a făcut un curs de Securitate și Bună Guvernare la Universitatea Națională de Apărare Carol I. Fostul șef de cabinet al lui Bădălău, promovat de Burduja la Nuclearelectrica Petre Iulian Nicolescu, un alt pesedist propus pentru CA al Nuclearelectrica, este coordonatorul Departamentul Energie din cadrul Consiliului Național al PSD. Acesta și-a început activitatea în 1999 ca agent comercial la o firmă din Pitești. Ulterior, a ajuns consilier juridic la Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Argeș. În perioada decembrie 2003 – ianuarie 2014, Nicolescu a fost funcționar public cu statut special, apoi a fost plasat ca șef serviciu la Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie. Tot pe filieră de partid, a ajuns șeful Departamentului pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului din Ministerul Economiei. În iulie 2016 a ajuns la Primăria Sector 4, iar în februarie 2017 a fost numit secretar de stat la Turism. De la Turism, a trecut la Economie, apoi iar la Privatizare. Din noiembrie 2018 până în noiembrie 2019, Nicolescu a fost șeful de cabinet al ministrului Niculae Bădălău. Apoi, a primit sinecuri la Depogaz Ploiești și la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Academicianul Ionuț Purica, fostul consilier al lui Burduja Academicianul Ionuț Purica este ultimul din cei cinci nominalizați de ministrul Sebastian Burduja pentru șefia Nuclearelectrica. În ultimii 20 de ani, a fost cercetător senior la Academia Română, director executiv la FCCEA, consultant extern la Banca Mondială, președinte CNCAN și consilier al ministrului Sebastian Burduja la Ministerul Cercetării. În anul 2009, Ionuț Purica a fost și consilierul ministrului Economiei Adriean Videanu, nașul ministrului Sebastian Burduja. Totodată, Ionuț Purica face parte din Consiliul Științific al Fundației Universitare a Mării Negre "Mircea Malița", condusă de profesorul cu vederi rusofile Dan Dungaciu. DeFapt.ro a insistat să obțină un punct de vedere de la ministrul Sebastian Burduja în legătură cu propunerile pentru CA al Nuclearelectrica, dar ministrul a refuzat orice dialog.

Gazetarul sportiv Steriopol, la Rompetrol, Incertrans (sursa: Facebook/Bogdan Steriopol)

Investigații

Steriopol, gazetar sportiv, a ajuns membru CA la Rompetrol și specialist în Transporturi pe mâna PNL

Gazetarul sportiv Steriopol, la Rompetrol, Incertrans. Bogdan Cătălin Steriopol, un fost gazetar sportiv și impresar de fotbaliști, a beneficiat de o serie lungă de sinecuri pe filieră liberală după ce a intrat în grațiile senatoarei Monica Anisie, șefa PNL Sector 2. Gazetarul sportiv Steriopol, la Rompetrol, Incertrans Aceasta l-a luat consilier personal la ministerul Educației, apoi l-a plasat în Consiliul de Administrație al Incertrans SA. Un alt liberal, Virgil Popescu, fostul ministru al Energiei, l-a desemnat în Consiliul de Administrație al Rompetrol Rafinare, deși Steriopol nu avea nici un fel de experiență în domeniu. Citește și: Prim-vicepreședintele PSD Daniel Băluță îndeamnă alegătorii USR să voteze cu Lasconi: „Un om cu calități morale superioare” În paralel, liberalii de la București l-au angajat în cadrul Primăriei Capitalei, dar l-au făcut și inspector de inspector de specialitate la Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public. Soția lui Bogdan Steriopol, Andreea Steriopol, lucra în 2021 ca analist la o agenție de turism, dar pe repede înainte a fost angajată consilier la AFIR, Camera Deputaților și Senatul României. De la Fanatik, la Transelectrica Bogdan Cătălin Steriopol a intrat în câmpul muncii în anul 2006, ca redactor la cotidianul de sport Gazeta Sporturilor. A mai fost redactor sportiv la publicațiile Prosport și Fanatik până în anul 2017. Atunci când, brusc, a făcut o schimbare mare în carieră: a fost angajat ca referent de specialitate la Transelectrica, sucursala București. De acolo, a plecat în 2019 doar pentru a deveni expert pe monitorizare la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica București – Ilfov și consilier al ministrului Educație Monica Anisie, șefa lui pe linie de partid la PNL Sector 2. În vara anului 2020, Steriopol a candidat din partea PNL pentru o funcție de consiler general la București, dar nu a fost ales. Anisie l-a luat consilier la Educație și l-a plasat la Incertrans Conform declarației sale de avere de atunci, Bogdan Cătălin Steriopol nu avea case, terenuri, bijuteri sau conturi bancare. Iar veniturile veneau din două surse: 48.000 lei de la Termoenergetica de la și 12.000 lei, de la Fanatik Online, publicație de știri. Soția sa se afla în concediu post-natal și primea în jur de 25.000 lei anual. În ianuarie 2021, Steriopol a fost numit administrator în Consiliul de Administrație la Institutul de Cercetări în Transporturi Incertrans SA, deținut de ministerul Educației, de unde încasa o indemnizație anuală de peste 40.000 lei. Cinci surse de venit de la stat La finalul anului 2021, soția lui Bogdan Steriopol, Andreea Steriopol, lucra analist în turism la firma Ariel Holiday. De acolo, urmând modelul carierei soțului, a fost încadrată direct la stat, tocmai la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). La începutul anului 2022, liberalul Bogdan Steriopol a depus o nouă declarație de avere. Din acest document aflăm că în anul anterior, adică în 2021, fusese plătit de cinci instituții de stat: 32.289 de lei - de la Ministerul Educației pentru funcția de consilier al ministrului Monica Anisie; 10.018 lei - de la Primăria Capitalei; 10.706 de lei - pentru funcția de inspector de specialitate la Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public (instituție a Primăriei Capitalei); 40.368 de lei - de la Incertrans SA; 108.000 de lei - de la Consiliul de Administrație al Rompetrol Rafinare. Cumulat, peste 200.000 lei pe an. Încărcata declarație de avere din 2022 a lui Bogdan Steriopol (sursa: ANI) Nevasta, agentă de turism, mutată la Investiții Rurale Tot în anul 2022, Steriopol și-a adus aminte că soția lui avea un apartament de 65 mp în București, cumpărat încă din anul 2013. Acest imobil nu fusese menționat în declarațiile de avere anterioare. Cum nu fusese nici creditul de 52.500 de euro luat tot în 2013. Liberalul, însă, a menționat în declarația de avere că soția sa era consilier în baza a trei contracte individuale de muncă la Senatul României, respectiv la Camera Deputaților și AFIR. În mai 2023, Bogdan Steriopol figura ca director de departament și membru în CA la Incertrans, dar și membru în CA de la Rompetrol Rafinare. Încasa, în total, 160.000 de lei. Iar soția sa, Andreea Steriopol, rămăsese doar cu funcția de consilier la AFIR, de unde primea un salariu anual de peste 82.000 lei. 14.000 de lei net lunar de la Rompetrol Din ultima declarație de avere a lui Bogdan Steriopol mai aflăm că acesta și-a cumpărat un Audi fabricat în 2019, în timp ce soția sa și-a achiziționat un teren de 500 mp în localitatea ilfoveană Brănești. La capitolul "venituri", a menționat salariul de director comercial la Incertrans (67.694 de lei) și indemnizația de 168.000 lei de la Rompetrol Rafinare SA. Între timp, salariul soției sale de la AFIR a crescut la aproape 93.000 lei anual. Reprezentant al PNL în campania electorală Bogdan Steriopol a reprezentat PNL în campania electorală pentru alegerile parlamentare. De exemplu, a participat la emisiunea "Tu Votezi România!", difuzată de TVR Info în data de 14 noiembrie 2024, în calitate de trimis al PNL. Acum se laudă pe contul său de Facebook cu pozele în care apare alături de liberalul George Tuță, primarul Sectorului 1 și fost ofițer SRI. În anul 2018, în timp ce George Tuță servea patria în calitate de consilier al directorului SRI Eduard Hellvig, Bogdan Steriopol începea un master la Academia de Informații "Mihai Viteazul" a Serviciului Român de Informații. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Bogdan Steriopol, dar acesta a refuzat dialogul.

Ministrul Tîlvăr, întâlnire secretă cu Otokar (sursa: defapt.ro)

Investigații

EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr, întâlnire secretă cu Otokar înainte ca MApN să le dea un contract uriaș

Ministrul Tîlvăr, întâlnire secretă cu Otokar. Angel Tîlvăr, ministrul Apărării Naționale, însoțit de generali ai Armatei Române, a avut o întrevedere confidențială în Turcia cu reprezentanții companiei Otokar înainte ca Ministerul Apărării Naționale să anunțe public atribuirea și semnarea unui contractul de 4,26 miliarde de lei fără TVA. Pentru echivalentul a 910 milioane de dolari, Armata a achiziționat 1.059 de blindate Cobra II 4x4. Practic, România plătește pentru fiecare blindat aproape 860.000 de dolari, cu 180.000 de dolari mai mult decât a plătit Marocul pentru aceeași mașină de luptă. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra O fotografie obținută de către DeFapt.ro arată că, la întâlnirea de taină, care nu apare pe agenda publică a ministrului Angel Tîlvăr, a participat și Dorin Iacob, consultantul Otokar pentru acest contract. Dorin Iacob a fost șeful de cabinet al fostului director SRI Virgil Măgureanu, dar și unul dintre susținătorii și promotorii lui Călin Georgescu, candidatul din cauza căruia au fost anulate alegerile prezidențiale din România. Decembrie 2022, HG pentru aprobarea achiziției Pe 14 decembrie 2022, Guvernul Ciucă a emis Hotărârea de Guvern (HG) 1489/2022 prin care aproba achiziția a 1.059 de "autovehicule tactice blindate de tip ușor" – ATBTU. Prin acel document s-au stabilit caracteristicile mașinii de luptă 4x4, condițiile și obligațiile participanților la procedura de achiziție organizată de Ministerul Apărării Naționale prin compania sa, Romtehnica, respectiv prin Departamentul pentru Armamente, condus de generalul-locotenent Teodor Incicaș. Astfel, s-a decis că varianta de bază a blindatului trebuie să aibă o masă proprie în stare de funcționare de maximum 10.580 kg, "cu protecție prin blindaj de minimum nivel K2, M2a și M2b (conform STANAG 4569 - Protection levels for occupants of armoured vehicles), dotat cu suport rotativ pentru mitralieră cal. 7,62 mm, care trebuie să permită executarea de misiuni independente în condiții de izolare și în medii ostile și să asigure transportul trupelor și echipamentelor militare în condiții optime, pe teritoriul național sau în teatrele de operații din afara teritoriului național". Trei sferturi din blindate, asamblate în România Aceeași HG mai arăta ca primele 278 de blindate 4x4 urmau să fie livrate direct din fabricile câștigătorului contractului, iar restul urmau să fie asamblate în România. Cu condiția ca pe teritoriul României să se fabrice "sistemul de protecție balistică și antimină, sistemul de armament, sistemul de comunicații și informatică și suita de aplicații software de comandă control, aparatura de ochire și observare, sistemul de avertizare și reacție împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului". S-au înscris trei companii la licitație, două s-au retras În cursa pentru adjudecarea cotractului estimat la 4,58 miliarde de lei s-au înscris, oficial, trei companii: Arquus, Nurol și Otokar. Însă francezii de la Arquus și turcii de la Nurol au renunțat la competiție. Surse din MApN au declarat pentru DeFapt.ro, sub protecția anonimatului, că cele două companii s-au retras pentru că au considerat că "termenii contractuali erau împovărători pentru contractanți, la fel și garanțiile. În plus, erau obligate să mențină prețul ferm timp de un an și jumătate". Dar, totodată, au mai arătat sursele noastre, companiile retrase se așteptau ca oferta companiei Otokar să fie respinsă pentru că blindatul Cobra II nu îndeplinea cerința legată de greutatea. Otokar a ciuntit blindatul pentru a se încadra în greutate Astfel, conform specificațiilor tehnice publicate pe site-ul Otokar, blindatul Cobra II are o greutate de 14.500 de kilograme, cu 3.920 de kilograme mai mult decât greutatea maximă cerută de Ministerul Apărării de la București prin Hotărârea de Guvern 1489/2022. Pentru a îndeplini cerința de greutate, turcii de la Otokar ar fi modificat blindatul. O sursă din cadrul MApN care a participat la testarea mașinii de luptă a declarat pentru DeFapt.ro că schimbările au fost drastice: "Din ce am văzut, au tăiat tot spatele blindatului și l-au transformat în pick-up. Vor avea probleme mari de integritate a șasiului. Erau obligați să facă ranforsări suplimentare, dar asta creștea greutatea mașinii. Au mai umblat la scaunele militarilor care au fost înlocuite cu unele din plastic. Nu știu dacă au umblat și la blindaj." Turcii nu răspund la întrebări despre modificări Consultantul oficial al turcilor de la Otokar este Vlad Iacob, fiul lui Dorin Iacob și fostul administrator special de la Dinamo. Însă de acest contract uriaș se ocupă direct Dorin Iacob. Contactat de către DeFapt.ro, Vlad Iacob a confirmat că este reprezentantul turcilor. Întrebat ce modificări a adus Otokar blindatului Cobra II pentru a îndeplini cerința legată de greutate, Vlad Iacob a cerut întrebările pe e-mail pentru a fi transmise direct șefilor de la Otokar. În final, însă, reprezentanții companiei turce au refuzat să răspundă la întrebări. DeFapt.ro a adresat întrebat și MApN referitor la aceste modificări, dar Biroul de Presă al ministerului s-a rezumat să transmită că "masa proprie a fost criteriul de bază, respectiv de maximum 10.580 kg, cerință îndeplinită atât în propunerea tehnică, cât și în cazul produsului testat. Propunerea tehnică depusă de către Otokar a îndeplinit toate cerințele tehnice din toate specificațiile tehnice pentru achiziție (pentru toate configurațiile)." Ciolacu și Tîlvăr, în Turcia în mai 2024 Pe 21 mai 2024, în timp ce oferta turcilor de la Otokar era în curs de evaluare la Ministerul Apărării, o delegație condusă de premierul Marcel Ciolacu, din care făcea parte și ministrul Angel Tîlvăr, a fost primită la Ankara de președintele Recep Tayyip Erdogan. Vizita a fost facilitată de Victor Ponta, pe atunci consilierul lui Marcel Ciolacu. DeFapt.ro a solicitat Otokar (atât prin intermediul lui Vlad Iacob, cât și al PR-ului Diana Chindriș) să confirme dacă șefii companiei s-au întâlnit și au discutat despre achiziția aflată în curs de desfășurare cu ministrul Apărării Angel Tîlvăr. Otokar a ales să nu răspundă acestei întrebări. Ministrul Angel Tîlvăr a transmis, prin Biroulu de presă al MApN, că nu s-a întâlnit cu reprezentanții Otokar și nu are atribuții în procedura de atribuire a contractului. MApN atribuie contractul Otokar în august 2024, dar nu-l semnează și-l ține la secret Trei luni mai târziu, pe 29 august 2024, MApN i-a informat pe turcii de la Otokar că au câștigat contractul. "Comunicarea rezultatului procedurii de atribuire a fost făcută în data de 29.08.2024, după parcurgerea tuturor etapelor prevăzute în HG 1489/2022, evaluarea fiind efectuată exclusiv de către comisia de evaluare, cu sprijinul experților cooptați și al comisiei de testare", a trasmis Ministerul Apărării la solicitarea DeFapt.ro. Tîlvăr merge iar în Turcia în octombrie 2024 În timp ce la București era ținut la secret rezultatul procedurii de achiziție a blindatelor 4x4, compania Otokar a anunțat în presa din Turcia, pe 6 octombrie 2024, că a fost desemnată câștigătoare a licitației pentru blindatele Armatei române. Ulterior, pe 22 octombrie 2024, ministrul Angel Tîlvăr a plecat din nou în Turcia. De data aceasta, la invitația lui Yaşar Güler, ministrul Apărării din Turcia. Din delegația ministrului Angel Tîlvăr au făcut parte mai mulți generali, inclusiv șeful și locțiitorul Direcției Generale pentru Armamente, generalul-locotenent Teodor Incicaș, respectiv generalul de brigadă Ion Cornel Pleșa. Ministrul Tîlvăr, întâlnire secretă cu Otokar Pe agenda publică a ministrului Tîlvăr figura o întâlnire cu Haluk Görgün, preşedintele Agenţiei pentru Industria de Apărare, şi participarea la expoziţia de tehnică SAHA EXPO 2024 International Defence and Aerospace Exhibition. Însă pe agenda privată a ministrului Angel Tîlvăr figura o întâlnire de taină cu șefii companiei Otokar, dar și cu consultantul Dorin Iacob. O fotografie obținută de către DeFapt.ro arată că ministrul Angel Tîlvăr, flancat de cinci generali, inclusiv de generalii Teodor Incicaș și Ion Cornel Pleșa, purtau discuții cu reprezentantul Otokar și consultantul Dorin Iacob. Contractul, semnat în noiembrie 2024 Nu se știe ce au discutat, dar cert e că, la data respectivă (22 octombrie 2024), contractul cu Otokar nu era încă semnat. La data de 7 noiembrie 2024, la mai bine de două săptămâni de la întâlnirea de taină din Turcia, Biroul de Presă al MApN a transmis că "contractul de furnizare urmează să fie semnat după parcurgerea procedurilor interne de avizare și auditare." Contractul dintre MApN și turcii de la Otokar a fost semnat pe 27 noiembrie 2024. S-a plătit un avans de 300 de milioane de dolari Informațiile oficiale transmise de MApN la solicitarea DeFapt.ro arată că prețul total al contractului a fost de 4,263 miliarde lei fără TVA, echivalentul a aproximativ 910 milioane de dolari, pentru furnizare a 1.059 de blindate Cobra II 4X4. Totodată, conform contractului, MApN a plătit un avans de 30% din valoarea contractului. Până acum, s-a plătit suma de 1,5 miliarde de lei, adică peste 300 de milioane de dolari. Primele 278 de blindate vor fi livrate din Turcia până la data de 27 noiembrie 2025. Restul vor fi asamblate în România, cu condiția ca o parte din componente să fie produse în țară. România plătește cu 180.000 de dolari mai mult pe blindat decât Marocul Publicațiile internaționale, inclusiv pe site-ul Otokar, anunțau că Forțele Armate Regale ale Marocului au achiziționat 200 de blindate Cobra II la finalul anului 2023 pentru suma de 136 de milioane de dolari. Adică 680.000 de dolari bucata. În această sumă au fost incluse piese de schimb și întreținere, dar și servicii de instruire. Un calcul simplu arată că Ministerul Apărării Națională va plăti pentru fiecare blindat în jur de 860.000 de dolari, cu 180.000 de dolari mai mult decât a plătit Marocul pentru aceeași mașină de luptă. Patru subcontractori locali Compania Otokar a declarat patru subcontractori cu care va lucra în România pentru diferența de 781 de blindate. Firma Automecanica Mediaș a fost subcontractată pentru "linia de producție pentru ATBTU, sistemul de protecție balistică și antimină, suportul rotativ pentru mitraliera cal. 7,62 mm și mentenanță". Automecanica Mediaș a fost cumpărată în anul 2022 de Serghei Glinka, fostul director executiv al Transmashholding, cea mai mare companie de material rulant din Rusia. Transmashholding a fost inclusă, începând cu 2022, de autoritățile ucrainene și cele americane pe lista companiilor care susțin statul rus în invazia din Ucraina. Interactive Systems & Business Consulting SRL se va ocupa de sistemul de comunicații și informatică și mentenanță, în timp ce Interactive Software SRL va livra suita de aplicații software de comandă-control și mentenanță. Compania Pro Optica SA a fost subcontractată "pentru turela telecomandată cu mitralieră cal. 12,7 mm (inclusiv sistemele de observare și ochire), sistemul de cercetare-observare al variantei ATBTU pentru cercetare, dispozitivul de ochire pentru aruncător cal. 81 mm, sistemul de avertizare și reacție împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului și mentenanță."

Pilele lui Ciolacu, CA-uri la Energie. Mircea Dolha, ultimul din dreapta (sursa: Facebook/Mircea Dolha)

Investigații

EXCLUSIV Ministerul condus de Burduja, bun și pentru pilele lui Ciolacu. Cazul milionarului Dolha

Pilele lui Ciolacu, CA-uri la Energie: milionarul Mircea Dolha, fost pesedist, dar și deputat PNL, a fost numit în consiliile de administrație de la Nuclearelectrica Serv și Electrica Furnizare, companii controlate de Ministerul Energiei, condus de Sebastian Burduja. Până la finalul anului trecut, Dolha a făcut parte și din Consiliul de Administrație al Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara, o companie deținută de Nuclearelectrica. Citește și: Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români Numirea lui Mircea Dolha în consiliile de administrație s-a făcut pe filieră PSD, după ce pesedisto-penelistul și-a retras candidatura de la primăria Baia Mare pentru a-l susține pe pesedistul Ioan Doru Dăncuș. Viceprimar PSD, parlamentar PNL Mircea Dolha a fost consilier local și viceprimar din partea PSD la Primăria Baia Mare în prima decadă a anilor 2000. În toamna anului 2006, a fost acuzat de DNA că a cerut 15.000 de euro mită pentru a-și influența colegii din Consiliul Local să aprobe vânzarea unui teren. Dar, după vreo șase ani de procese, a scăpat basma curată. În toamna anului 2010, în urma unor scandaluri în interiorul filialei PSD, Mircea Dolha a fost exclus din partid și s-a înscris în PNL. Liberalii l-au făcut deputat în legislatura 2012 – 2016. A mai cochetat puțin cu politica după Parlament, dar fără succes. S-a retras în favoarea candidatului pesedist A revenit pe scena politică în primăvara lui 2024 pentru a candida la funcția de primar al municipiului Baia Mare. Atunci, și-a depus candidatura din partea Partidului Național Conservator Român, o formațiune politică de extremă dreapta condusă de europarlamentarul Cristian Terheș. Însă, în urma unor negocieri de culise, s-a retras din cursă. Un gest politic apreciat de Marcel Ciolacu, șeful PSD și prim-ministrul României. "Mă bucur că Mircea a înţeles miza acestor alegeri locale şi s-a retras din cursa electorală pentru a-l susţine pe Ioan Doru Dăncuş, candidatul Partidului Social Democrat la Primăria Baia Mare", a menționat Marcel Ciolacu într-un comunicat de presă. Azi, însă, Mircea Dolha îl contrazice pe Ciolacu. "Din 2017 nu mai fac politică. De-a lungul timpului, și PNL, și PSD m-au ofertat. Chiar PSD mi-a oferit președinția la PSD Baia Mare și am declinat", a declarat Mircea Dolha pentru DeFapt.ro. Pilele lui Ciolacu, CA-uri la Energie După retragerea lui Dolha, pesedistul Ioan Doru Dăncuș a câștigat funcția de primar al municipiului Baia Mare. Iar o coincidență cosmică a făcut ca Mircea Dolha să fie numit, pe 2 august 2024, în Consiliul de Administrație al Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara, companie deținută de Nuclearelectrica. Numirea s-a făcut pe o perioadă de cinci luni iar Dolha primea o indemnizație brută de 9.000 lei lunar. Pe 21 august 2024, Mircea Dolha a fost numit și în CA al Nuclearelectrica Serv, o altă companie deținută de Nuclearelectrica, cu o indemnizație brută de aproape 14.000 lei pe lună. Ambele decizii de numire ale lui Mircea Dolha au fost semnate de Cosmin Ghiță, șeful Nuclearelectrica, societate deținută de statul român prin Ministerul Energiei. La finalul lui 2024, Dolha a renunțat la CA al Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara. Doar pentru a fi numit, în ianuarie 2025, în CA al Electrica Furnizare, de unde primește o indemnizație netă de 4.700 lei lunar. L-au recomandat pentru CA-uri "vocea și talentul" Întrebat de către DeFapt.ro ce l-a recomandat pentru numirea în consiliile de administrație, Mircea Dolha a spus: "Vocea și talentul! Vă rog să scrieți asta. Am și voce, și talent. Am experiență, am firmă din 1991, sunt un bun manager, acolo așa scrie că trebuia să fii și pentru asta am aplicat. De aceea spun că îmi dau demisia, că poate o să prind alta. Știți că am aplicat și la altele și n-am câștigat, n-am fost eligibil, nu m-au selectat. Pe criterii pe care le-au considerat ei de cuviință. Nu mai sunt membru PSD. Poza cu Ciolacu e de un an de zile când eu am renunțat la candidatură." Dolha a adăugat că, dacă și-ar fi dorit vreo funcție politică, ar fi avut de unde alege: i s-ar fi propus să fie secretar de stat, ba chiar președinte ANPC. A dat cu împrumut milioane propriilor firme Mircea Dolha este unul din milionarii din Maramureș. Împreună cu soția sa, Rodica Dolha, deține două terenuri intravilane și trei extravilane în Baia Mare. Terenurile intravilane au o suprafața cumulată de 11.559 mp, iar cele extravilane, de 73.460 mp. Soții Dolha mai dețin două case în Baia Mare, una de 1.024 mp, iar cealaltă, de 121,3 mp. Fostul politician are un ceas de aur evaluat la 25.000 de euro, plus bijuterii de 50.000 de euro. În conturi are cumulat în jur de 147.000 lei. Și-a împrumutat una din firme, Bau Klincher ART, cu peste 1,2 milioane lei. O altă firmă de-a sa, Antrepriza de Construcții Eco Civile SRL, a fost împrumutată cu peste 88.000 lei. Firma soției sale, Maruani Com, a fost împrumutată cu peste 767.000 lei. Alți 500.000 lei i-a dat cu împrumut unei anume Olimpia Tibil, în timp ce Simonei Dinu i-a împrumutat 300.000 lei. Are de restituit puțin peste 74.000 euro către Credit Europe Bank. La capitolul "venituri", Mircea Dolha a menționat că deține funcțiile de director general la firmele Bau Klincher ART și Antrepriza de Construcții Eco Civile. De la prima, a încasat un salariu cumulat de 120.000 lei anul trecut, iar de la cealaltă, 80.000 lei. Dar a încasat și dividende de la ambele societăți în cuantum total de 1,432 milioane lei. De la Bau Klincher ART a mai încasat 272.600 lei pentru cesiunea unor drepturi de autor. Zeci de milioane de lei din bani publici Firmele lui Mircea Dolha au câștigat mai multe licitații organizate de instituții publice. La începutul anului 2025, firma Bau Klincher ART, în asociere cu alte societăți, a câștigat două licitații organizate de Compania Națională de Investiții pentru proiectare și construcția a două creșe (în Negrești, respectiv Techirghiol). Valoarea fiecărui contract a fost de aproximativ 9,56 milioane lei. O altă asociere de firme din care făcea parte și Bau Klincher ART a mai câștigat o licitație, de peste zece milioane de lei, pentru construcția unei creșe în Arad. În decembrie 2023, Bau Klincher ART, tot în asociere cu alte firme, a câștigat o licitație de 15,31 de milioane de lei de la primăria Constanța pentru reabilitatea Colegiului Național "Mihai Eminescu". Tot primăria Constanța i-a mai atribuit o licitație, de 11,85 milioane de lei, pentru construcția unui incubator de afaceri. Anterior, în decembrie 2021, a mai câștigat o licitație, de peste 20 de milioane de lei, pentru construcția unei școli în comuna Valu lui Traian din județul Constanța. Contractul cu care se mândrește Mircea Dolha este reabilitarea acoperișului Hotelului Triumf din București. "Am mers la bătaie cu prețuri mici" Întrebat despre contractele cu statul, Mircea Dolha a spus că a câștigat contractele la licitație. "Vreau să menționați și asta, că am bătut la preț. Din păcate, în România criteriul este cel mai mic preț. Am lucrat 12 ani sub firma Erbașu și sub firma Delta ACM. Delta ACM a intrat în insolvență și apoi în faliment, nemailuând banii în 2020. De atunci am jurat că nu mai lucrez subcontractor. Atunci am mers la bătaie cu prețuri mici", a declarat Mircea Dolha pentru DeFapt.ro.

Cine este șeful Informațiilor la Cotroceni (sursa: defapt.ro)

Investigații

EXCLUSIV Vlădică, omul lui Frank Timiș și dealer de arme, șeful informațiilor secrete la Cotroceni

Cine este șeful Informațiilor la Cotroceni: Florin Lazăr Vlădică, fost angajat și reprezentant al lui Frank Timiș în Africa. Vlădică a fost numit de președintele interimar Ilie Bolojan în funcția de consilier de stat - director al Oficiului pentru Informații Integrate. Cine este șeful Informațiilor de la Cotroceni Din această postură, Vlădică va stabili prioritățile din activitatea serviciilor de informații și va planifica nevoile de intelligence pentru securitatea națională. Citește și: EXCLUSIV Audiat la DNA: Vlădică, fost șef al Departamentului pentru Armamente, a dat declarații în dosarele "Piranha V" și "C4ISR". În ultimul este implicat și Burci O decizie ciudată, în condițiile în care Florin Vlădică a fost implicat în mai multe afaceri controversate cu armament, atât în calitate de șef al Departamentului pentru Armamente din cadrul Ministerului Apărării, cât și ca reprezentant al unor mari companii străine de echipamente militare. DeFapt.ro a obținut mai multe fotografii făcute în 2021 care-l înfățișează pe Florin Vlădică în timp ce inspecta terenuri din Senegal pentru afacerile agricole ale lui Frank Timiș. Ultima apariție publică a lui Florin Vlădică a fost alături de Victor Ponta într-un hotel din Washington. Șase ani fără nimic în CV după licență Florin Lazăr Vlădică este un personaj obscur, cu un CV care ridică numeroase semne de întrebare. Citește și: EXCLUSIV Frank Timiș, sforarul din spatele tunului de la Roșia Montană, mereu surprinzător: afaceri cu lucernă senegaleză pe NASDAQ Din informațiile făcute publice de el, aflăm că, în 1996, Vlădică a obținut licența în Biotehnologie la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului. Apoi, timp de șase ani, nu a avut nici un serviciu. Dar, în 2002, a fost numit direct președinte al Consiliului de Administrație Agrotim SA Timișoara, o companie pentru care nu mai lucrase până atunci. Racolat de Tender pentru Africa În perioada 2005 – 2009, Vlădică susține că a desfășurat activități pe cont propriu în țară și străinătate. Nu se știe public, însă, nici ce activități a prestat și nici cine l-a plătit. Actualul șef al Informațiilor de la Cotroceni a fost racolat în iunie 2010 de controversatul afacerist Ovidiu Tender, care l-a angajat la firma Prospecțiuni SA pentru a se ocupa de afacerile sale din Senegal. Principala atribuție de serviciu a lui Vlădică era managementul firmelor Tender Africa și Bafoundou Ressources, înființate de afaceristul român în Dakar. Vlădică a părăsit firma Prospecțiuni SA în martie 2017. Grindeanu l-a luat din Africa și l-a băgat în MApN Experiența din Africa la firmele lui Tender a fost foarte relevantă pentru premierul Sorin Grindeanu, actualul ministru al Transporturilor, care l-a numit pe Vlădică șef al Departamentului pentru Armamente (DpA), cu rang de secretar de stat, în Ministerul Apărării. Decizia de numire a fost emisă în data de 27 martie 2017. Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa DeFapt.ro a dezvăluit că, la a două luni după ce a preluat funcția de șef al Departamentului pentru Armamente, Florin Vlădică a demarat pe repede înainte procedura de achiziție a sistemelor de rachete Patriot de la firma americană Raytheon. O afacere de 3,9 miliarde de euro păguboasă pentru statul român: contractul a fost negociat fără clauze de offset, care ar fi obligat compania americană Raytheon să investească minimum 80% din valoarea contractului în industria românească de apărare. Dăncilă l-a dat afară după contractul Patriot/Raytheon În urma derulării acestei afaceri controversate, Vlădică a fost eliberat din funcție pe 31 ianuarie 2018, după zece luni la DpA, de către premierul Viorica Dăncilă. Dar actualul șef al Informațiilor de la Cotroceni nu a stat pe tușă: a fost imediat angajat de către Raytheon, compania americană căreia îi acordase contractul pentru rachete Patriot. Un conflict de interese evident, care ar fi trebuit investigat de către Agenția Națională de Investigații și chiar de procurori. Vlădică neagă conflictul de interese DeFapt.ro l-a întâlnit pe Florin Vlădică în anul 2022 la expoziția de tehnică militară Black Sea Defence and Aerospace 2022, acolo unde actualul șef al Informațiilor prezidențiale se ocupa de standul companiei Raytheon. Întrebat atunci dacă semnarea contractului de 3,9 miliarde de dolari pentru achiziția sistemului de rachete Patriot are vreo legătură cu angajarea sa ulterioară la Raytheon, Vlădică a negat. El a declarat atunci că nu consideră că acestă angajare este un act de corupție, întrucât contractul a fost semnat de către România cu Guvernul SUA, care la rândul său l-a subcontractat producătorului Raytheon. Raytheon a dat șpăgi în străinătate pentru contracte de armament Departamentul de Justiție al SUA a anunțat în octombrie 2024 că Raytheon a acceptat să plătească peste 950 de milioane de dolari pentru a închide două dosare de corupție în legătură cu vânzarea de armament statelor străine. Una dintre anchete viza două contracte de vânzare a sistemelor de rachete Patriot și radare statului Qatar la prețuri "umflate" cu 111,2 milioane de dolari. Raytheon a fost obligată să restituie paguba, dar a primit și o amendă de aproape 147 milioane de dolari. Procurorul general adjunct Matthew G. Olsen, de la Divizia de Securitate Națională a Departamentului de Justiție, a declarat că "corupția internațională în vânzările armament este o încălcare a legilor noastre de securitate națională, precum și o infracțiune. Raytheon a omis în mod intenționat să dezvăluie mită dată în legătură cu contracte care necesitau licențe de export". Pleacă Vlădică, vine un prieten Agentul special William S. Walker de la Investigații pentru Securitatea Internațională New York a precizat că "mituirea de către Raytheon a oficialilor guvernamentali, în special a celor implicați în achiziționarea de tehnologie militară americană, a reprezentat o amenințare la securitatea națională atât pentru Statele Unite, cât și pentru aliații săi". Anchetele declanșate în SUA împotriva companiei Raytheon l-au făcut pe Florin Lazăr Vlădică să facă un pas în spate: a renunțat la calitatea de consultant pentru compania americană. Coincidența face ca locul său să fi fost luat de firma Avansys Solutions, condusă de un prieten al lui Vlădică, Liviu Nedelescu. De pe site-ul acestei firme aflăm că pe lista clienților se află compania Raytheon. Africa: Vlădică, Frank Timiș, Potra În timp ce reprezenta compania Rayhteon, Florin Vlădică se ocupa și de afacerile lui Frank Timiș în Africa. Anchetatorii români au dezvăluit recent că mercenarul Horațiu Potra i-a cerut 20-35 de milioane de euro lui Frank Timiș pentru a-i finanța campania lui Călin Georgescu. Oficial, Florin Vlădică era angajat al firmei Gulf Energy Services AG, înregistrată în localitatea Baar din Elveția. Pe 7 august 2019, Florin Vlădică a trimis un raport lunar pentru a-și justifica activitate din luna precedentă. "În perioada 1-8 iulie am fost la Washington. Am identificat o listă cu companii care ar putea fi interesate să devină parteneri pentru exploararea licențelor Pan African din Niger. Acestea fac parte din organiația Producătorilor de Uraniu din America", scria Vlădică în raport. Compania Pan African Minerals, controlată de Frank Timiș, deținea patru autorizații de exploatare minieră în Republica Niger și avea acces la cele mai mari depozite de uraniu și alte substanțe rare. Cu Ponta la Washington Vlădică mai menționa în raport că, în perioada 9-13 iulie, s-a aflat în Elveția, unde a lucrat de la biroul principal din Baar. "În această perioadă, m-am întâlnit cu o companie românească de IT proeminentă (...), în care se presupune că Timis Corp sau una dintre afiliatele sale ia în considerare o investiție. Am definit și obiectivele vizitei mele în Dakar. În perioada 16-24 iulie, am călătorit la Dakar", mai scria șeful din prezent al Informațiilor de la Cotroceni. DeFapt.ro a obținut mai multe fotografii cu Florin Vlădică în Senegal. Florin Vlădică, pe teren (în Senegal) pentru Frank Timiș (sursa: defapt.ro) La finalul lunii ianuarie a acestui an, Florin Vlădică a fost filmat (VIDEO) în timp ce discuta cu Victor Ponta la o masă dintr-un hotel din Washington. Florin Vlădică și Victor Ponta la Washington la începutul lui 2025 (sursa: YouTube/Realitatea pe NET) DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Florin Vlădică, dar fără succes. Șeful OII are acces la informații ale tuturor serviciilor românești Președintele interimar Ilie Bolojan l-a numit pe Florin Lazăr Vlădică în funcția de consilier de stat în cadrul Departamentului Securitate Națională și director al Oficiului pentru Informații Integrate (OII). Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful OII are printre atribuții "planificarea nevoilor de informaţii pentru securitate naţională, prin intermediul Planului Naţional de Priorităţi Informative" și "realizare de produse analitice integrate destinate beneficiarilor legali, pe baza informaţiilor transmise de structurile componente ale Comunităţii Naţionale de Informaţii". Nu se știe cine l-a propus pentru această funcție pe Florin Lazăr Vlădică. Ce este cert, însă, este că Vlădică are acces la toate informațiile transmise de serviciile secrete din România: SRI, SIE, DGIA și DGPI.

Categorie: Investigații

EXCLUSIV Tîlvăr, ultimul mare "tun": 2,2 miliarde EUR pentru un sistem antiaerian neconform tehnic

EXCLUSIV Generalii Luca (Corp Control), Mocanu (Prevenirea Corupției), protectorii generalului Zisu

EXCLUSIV Tufan, afaceristul din gruparea Coldea-Dumbravă-Trăilă, 500.000 EUR - donație la PSD

EXCLUSIV Modistă din anturajul Sorinei Docuz, împrumut de 1,6 mil. lei la PSD. Firma, datorii imense

EXCLUSIV Asociatul nepotului lui Ciolacu, 650.000 de lei la PSD. Banii, returnați de la buget

EXCLUSIV Liberalul Toma Petcu s-a pricopsit cu 45.000 de euro după ce a luat împrumuturi electorale

EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă"

Otokar confirmă dezvăluirile DeFapt.ro: a ciuntit spatele blindatului Cobra II pentru MApN

EXCLUSIV Șeful informațiilor secrete de la Cotroceni, Vlădică, consultant în armament în Elveția

EXCLUSIV Saragea, sinecuristul bun la toate al lui Burduja: Digitalizare, Energie, Poștă, Rompetrol

EXCLUSIV Burduja dă afară numiții politic în CA Nuclearelectrica, îi înlocuiește cu membri PNL, PSD

Steriopol, gazetar sportiv, a ajuns membru CA la Rompetrol și specialist în Transporturi pe mâna PNL

EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr, întâlnire secretă cu Otokar înainte ca MApN să le dea un contract uriaș

EXCLUSIV Ministerul condus de Burduja, bun și pentru pilele lui Ciolacu. Cazul milionarului Dolha

EXCLUSIV Vlădică, omul lui Frank Timiș și dealer de arme, șeful informațiilor secrete la Cotroceni

Ultima oră

Cum a ajuns un ieșean în conducerea companiei din Prahova care a provocat criza apei

Cine este partenera de viață a lui Ilie Bolojan, cu care s-ar fi căsătorit recent, în secret

Cardurile de sănătate au devenit inutile: sistemul CNAS este mort de câteva zile

Premierul Bolojan s-ar fi însurat: purtătoarea de cuvânt a vorbit despre „Soția dlui Ilie Bolojan”

OFICIAL Buzoianu nu a fost informată despre riscurile golirii lacului Paltinu, recunoaște șefa ABBI

Unul din cele mai jalnice aeroporturi din Europa, Otopeni, crește indemnizțiile administratorilor

Consilier al guvernatorului BNR desființează TVR: audiențe penibile, „plătim gras familii întregi”

Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor

Guvernul Bolojan umple de bani AMEPIP: va primi 0,1% din veniturile companiilor de stat

Sondaj INSCOP: bătălia este între Băluță și Ciucu, Drulă este la mare distanță

Averea făcută de Ciolacu și amicii săi politici cu ajutorul statului - arată Mihai Răzvan Moraru

Stratagemele prin care statul refuză să compenseze medicamentele bolnavilor de cancer

Sumă astronomică plătită în 2024 pentru pensionarii speciali ai casei de pensii a Internelor

Unde este posibil să mai apară crize ale apei ca la Paltinu. Principalul risc: o singură sursă

Afirmații penibile ale Ancăi Alexandrescu, disperată să se agațe de notorietatea lui Călin Georgescu