Categorie: Investigații

557 articole

Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție (rechizitoriu)

Coldea, rețea militarizată de influență (rechizitoriu) - generalul SRI în rezervă Florian Coldea a fost trimis în judecată de DNA cu cinci capete de acuzare: de la constituirea unui grup infracțional organizat, până la spălarea banilor. În același dosar de corupție apare ca acuzat și generalul Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice a SRI, cel care considera Justiția „câmp tactic”. Citește și: Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, a primit două sinecuri cu care nu avea nici o legătură profesională Din „clanul” generalului Florian Coldea făcea parte și influentul avocat Doru Trăilă, fostul soț al penelistei Cristina Trăilă, eliberată recent din funcția de Secretar General al Guvernului. Pentru a-și salva pielea în fața anchetatorilor, avocatul Doru Trăilă l-a „îngropat” pe generalul Florian Coldea: a spus în mod explicit că grupul considerat infracțional de către procurori funcționa „după modelul unei structuri militare” iar generalul Florian Coldea era „liderul” și își impunea autoritatea în cadrul grupului infrațional. Hideg, denunț la DNA Controversatul afacerist Cătălin Hideg a depus un denunț în data de 12 aprilie 2024 la Direcția Națională Anticorupție (DNA) prin care i-a „turnat” pe avocatul Doru Trăilă și generalii Dumitru Dumbravă și Florian Coldea. Acesta a ajuns la cei trei prin intermediul unui cetățean numit Dan Tocaci. Pe scurt, potrivit declarațiilor sale, Cătălin Hideg le-a plătit 600.000 de euro, sub forma unui contract de consultanță și asistență juridică, pentru ca aceștia să-i influențeze pe judecătorii de la Tribunalul București și Curtea de Apel București care îl judecau într-un dosar de fraudă a fondurilor europene al Parchetului European. Coldea, contraatac cu plângere penală La data de 17 iulie 2024, generalul Florian Coldea a depus plângere penală împotriva lui Cătălin Hideg pentru inducerea în eroare a organelor judiciare. Dar și pentru că ar fi susținut în mod mincinos, potrivit lui Coldea, că i-ar fi cumpărat influența. Trei luni mai târziu, la data de 22 octombrie 2024, Cătălin Hideg a depus un nou denunț la DNA. De data aceasta, i-a acuzat pe Daniel Moldoveanu, fostul consilier prezidențial pe Securitate, și pe Mihai Guțanu, șef serviciu la Palatele Brâncovenești, de favorizarea infractorului, instigare și mărturie mincinoasă. DNA: Grup infracțional organizat pentru influență Procuroarea Mihaiela Iorga Moraru, cea care instrumentează dosarul de corupție, a considerat că generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, împreună cu avocatul Doru Trăilă, au constituit un grup infracțional organizat. Prin intermediul acestuia, potrivit procuroarei, vindeau influență, protecție și servicii de asistență juridică, mascate sub forma unor contracte de consultanță, pentru marile firme și afaceriști controversați. Florian Coldea, datorită funcției de director adjunct al SRI, a fost numit „lider incontestabil” al grupului. Acest rol a fost recunoscut atât de generalul Dumitru Dumbravă, cât și de avocatul Doru Trăilă. Dar și de persoanele care au aderat și sprijinit grupul infracțional. Coldea, rețea militarizată de influență (rechizitoriu) „Inculpatul Trăilă Doru Florel a susținut în mod explicit că echipa lor funcționa după modelul unei structuri militare, că inculpatul Coldea Florian era liderul și își impunea autoritatea în cadrul grupului, fiind cel care trebuia să își dea acordul cu privire la demersurile pe care le efectuau și care controla și partea financiară a activității”, se menționează în rechizitoriul DNA. Potrivit aceluiași document, fluxul informațional și comunicarea deciziilor în cadrul grupului era asigurată de generalul Dumitru Dumbravă, ca intermediar între Florian Coldea și ceilalți. Primul pas: contactarea lui Dumbravă cu acordul lui Coldea Generalul Florian Coldea a recunoscut în fața procurorului că direcționa „clienții” către generalul Dumitru Dumbravă, despre care știa că colaborează cu avocatul Doru Trăilă. Unul dintre clienți, Dorin Robert Filip, a fost trimis în judecată de Parchetul European pentru fraudarea fondurilor europene. Acesta este finul lui Ionel Viorel Glăman. Acesta din urmă a cerut pentru finul său numărul de telefon al generalul Dumitru Dumbravă de la Bogdan Neidoni, acționar la Neiguard, și poreclit „săgeata lui Florian Coldea”. Bogdan Neidoni i-a dat numărul de telefon doar după ce a primit acordul lui Florian Coldea. Apoi, Dorin Robert Filip l-a sunat pe generalul Dumitru Dumbravă pentru a primi consiliere pe problemele penale. Pasul al doilea: Dumbravă direcționa clienții către avocatul Trăilă După ce a discutat cu Dumitru Dumbravă, Dorin Robert Filip a fost trimis la avocatul Doru Trăilă. Onorariul a fost stabilit la suma de 600.000 de euro. Bani pe care Filip urma să-i achite în trei tranșe. În schimbul banilor, avocatul Trăilă i-a dat de înțeles că îl scapă de controlul judiciar, că i se va restitui cauțiunea și că se va scoate de sub sechestru o parte din bunurile evaluate la peste 3,3 milioane de euro. Avocatul Trăilă a încasat o primă tranșă de 773.000 lei, din care a trimis 515.333 lei către Wise Line Consulting, firma generalului Dumitru Dumbravă. Din a doua tranșă, de 397.864 lei, a trimis în conturile Wise Line Consulting suma de 265.243 lei. Intermediarul intermediarului din Monaco al lui Coldea Controversaul afacerist Cătălin Hideg a apelat și el la serviciile „clanului” militarizat condus de generalul Florian Coldea. Tot pentru a scăpa de un dosar de fraudă a fondurilor europene, instrumentat de Parchetul European. Legătura i-a fost făcută de Dan Tocaci, care i-a cerut inițial 2.000 de euro pentru a se duce la Monaco pentru a discuta cu Bogdan Neidoni. Anchetatorii au concluzionat că Dan Tocaci îi asimila pe generalii Coldea și Dumbravă cu „o entitate care controla toate instituțiile statului, care determina aplicare legii după bunul plac”. Mai mult, îi prezenta drept „fondatorii statului paralel”. Traseul lui Hideg: Neidoni, Dumbravă, Trăilă După ce a fost contactat de Tocaci, Bogdan Neidoni a primit acceptul lui Florian Coldea pentru a continua operațiunea. Ca și în cazul anterior, Bogdan Neidoni i-a dat afaceristului Cătălin Hideg numărul de telefon și adresa de e-mail ale generalului Dumitru Dumbravă. Inițial, lui Hideg i s-a cerut suma 700.000 de euro pentru a beneficia de asistența avocatului Doru Trăilă, care i-a dat de înțeles că îl scapă de problemele penale de la Tribunalul București și Curtea de Apel București. Suma a fost redusă la 600.000 de euro. Treptat, după ce a înregistrat mai multe discuții la care a luat parte, controversatul Cătălin Hideg a încercat să fenteze „clanul” generalului Coldea. Băgat în corzi, însă, a denunțat întreaga rețea.

Coldea, rețea militarizată de influență (rechizitoriu) (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, George Călin)

ASEE, documente false la licitație MDLPA. În imagine, fostul ministru de Finanțe Mihai Tănăsescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)

Investigații

EXCLUSIV O firmă din dosarul de corupție Microsoft a depus documente false la o licitație publică

ASEE, documente false la licitație MDLPA. Firma ASEE Solutions, abonată la contractele publice, a depus declarații false la o licitație organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Acuzațiile sunt menționate în raportul de evaluare a licitației. La conducerea companiei se află Adrian Năstase (coincidență de nume cu fostul premier - n.r.), fostul partener de afaceri al pesedistului Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanțelor. La solicitarea DeFapt.ro, reprezentanții companiei au transmis că autoritatea contractantă a avut o interpretare „total eronată” a modului de apreciere a activităților pe care specialiștii IT le-au deșfășurat în alte proiecte. Cu toate acestea, decizia Comisiei de licitație nu a fost contestată de ASEE.. Numele companiei ASEE Solutions, fosta Asseco SEE, apare în dosarul de corupție Microsoft, în care a fost cercetată pentru „comisioanele” aferente contractelor de licențe destinate Enel Servicii Comune și Electrica SA. Firma-paravan a scrisorilor lui George Simion, la aceeași licitație O licitație organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) pentru achiziția unor servicii de realizare a „sistemului informatic și dezvoltarea aplicației personalizate care să faciliteze comunicarea și consultarea MDLPA cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale” arată neregulile grave din industria IT. DeFapt.ro a dezvăluit că la această licitație Zipper Services, compania care a printat scrisorile lui George Simion și le-a distribuit prin Poșta Română în campania electorală, a depus declarații false. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică ASEE, documente false la licitație MDLPA Dar aceasta nu este singura firmă acuzată de astfel de fapte. Comisia de licitație arată că și firma ASEE Solutions, abonată la contractele publice, a depus declarații false în speranța că va câștiga contractul 3,5 milioane lei. „Oferta exclusă potrivit art. 167 atin 1) lit h) din Legea 98/2016 - operatorul economic s-a făcut vinovat de dectarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante”, se menționează în raportul Comisiei de licitație. ASEE, documente false la licitație MDLPA (sursa: MDLPA) Oferta a fost depusă împreună cu firma Bithat Solutions, care la rândul ei este deținută tot de ASEE Solutions. Cele două firme fac parte din grupul polonez Asseco South Eastern Europe, grup ce acoperă regiunea de sud-est a Europei, prezent în 23 țări. La rândul său, Asseco South Eastern Europe face parte din Grupul Internațional Asseco, fondat în anul 1991 în Polonia de Adam Goral. Avocata ASEE Solutions: „o interpretare total eronată” Firma ASEE Solutions este condusă de Adrian Năstase, un fost partner de afaceri al pesedistului Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanțe în perioada decembrie 2000 – decembrie 2004. Atât numele lui Mihai Tănăsescu, cât și al firmei ASEE Solutions, fosta Asseco SEE, apar în dosarul de corupție „Microsoft”. La solicitarea DeFapt.ro, firma ASEE Solutions a transmis prin avocata Gabriela Iliescu că „societățile ASEE Solutions SRL și BITHAT Solutions SRL nu au depus documente false sau informații care nu sunt conforme cu realitatea în cadrul niciunei proceduri de achiziții publice sau private la care au participat. (…) Am constatat că autoritatea contractantă a avut o interpretare total eronată a modului de apreciere a activităților pe care anumiți experți/specialiști IT le-au desfașurat în alte proiecte”. Acuzația MDLPA, necontestată Cu toate acestea, Raportul Procedurii nu a fost contestat de firma ASEE Solutions, chiar dacă constatarea comisiei era gravă. „Acest demers ar fi implicat pe de o parte blocarea unei sume considerabile în vederea constituirii cauțiunii, iar pe de altă parte ar fi avut repercusiuni asupra derulării întregului proiect, deoarece până la soluționarea contestației, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației ar fi fost în imposibilitatea demararii proiectului”, a transmis avocata Gabriela Iliescu. Aceasta a mai transmis că, în urma discuțiilor cu reprezentanții MDLPA, a considerat că a fost clarificată eroarea autorității contractante și nu a dorit să demareze vreo acțiune în instanță împotriva acesteia.

Residents of Gagauzia are thankful ro Russia for sending funds (source: Viorica Tataru)

Investigații

The Uzbek route: how Moscow sent anti‑EU funds into Moldova via a Tashkent regime sponsored company

Vitalie Călugăreanu, Cătălin Prisacariu, Stanimir Vaglenov VERSIUNE ÎN LIMBA ROMÂNĂ A genuine politico‑financial war was waged, through intermediaries, against the Republic of Moldova in 2023 and 2024. The stakes were enormous: the country’s strategic orientation—situated between Ukraine and Romania—either towards the European Union or the Russian Federation. Thus, through Moscow’s primary proxy in Moldova, politician Ilan Şor, tens of millions of euros were transferred from Russia into Moldova to bribe voters. The targets: the referendum on Moldova’s EU integration and the presidential elections. After Ilan Şor’s party was outlawed in 2023 and banking channels for financial transfers from Russia were blocked by international sanctions, the Kremlin’s intermediaries sought other ways to funnel massive sums into Moldova in order to influence voters against the EU. Chişinău authorities launched major investigations into these cases and revealed how Şor and his associates flooded Moldova with Russian money. One method, previously unknown to the public and exclusively revealed in this article, involved the participation of a private company from a former Soviet republic — which is now an independent state with an autocratic leadership. The young entrepreneur Amiranashvili and his global digital solutions Almost 42 years old, Giorgi Amiranashvili lives the dream of a fulfilled Western life: he wholly owns and runs a successful digital company, has a beautiful family — an elegant wife and three almost-teenage children — and a comfortable lifestyle. He appears to be a 21st-century entrepreneur: his company, Global Solutions, provides web development/design services, as well as online payment services under the brand Global Pay Gate. Pictures on the company’s social media pages show young, cheerful employees in a relaxed work environment — dividing their time between screens, riding scooters around the company’s grounds, and relaxing on beanbags on lawn-like spaces. Occasionally, there are social media posts of birthday celebrations with pizza, huge colourful balloons, cake candles, and Halloween parties complete with costumes. Basically, Amiranashvili could have founded the company anywhere in today’s free world—with only an internet connection needed to run such a business. A Georgian in Tashkent and his million‑euro start‑up But Giorgi Amiranashvili is not a resident of the free world, at least not according to Freedom House, which rates the country he lives in as “not free,” scoring just 12 out of 100. It describes it as “an authoritarian state with few signs of democratization. No opposition parties operate legally. The legislature and judiciary effectively serve as instruments of the executive branch, which initiates reforms by decree, and the media are still tightly controlled by the authorities.” The country is Uzbekistan, and Amiranashvili is Georgian, born in Tbilisi in October 1983, but has lived in Tashkent for 25 years. In Uzbekistan’s capital, Amiranashvili integrated remarkably, especially in business. In May 2011, before he turned 28, he founded Global Solutions with a capital of almost one million euros—funds of unknown origin. The autocracy’s favoured company Almost immediately, he won a contract from state-owned Uztelecom to develop Tcity, Uzbekistan’s first mobile app for a city guide in Tashkent, as evidenced by a thank‑you letter in 2012. This was just the first of many public contracts. In subsequent years, Global Solutions created the mobile app for the national airline Uzbekistan Havo Yullari (UzAirways), then developed the MyGov public services portal app, the Central Electoral Commission’s app, a school app “E‑Darslik,” and the Central Bank’s mobile app. The Cabinet of Ministers and the Ministry of Information Technologies also publicly thanked the company for multiple digital modules and apps. Thus, since its inception, Global Solutions — founded by Georgian Giorgi Amiranashvili in Tashkent — has functioned as a digital arm of the Uzbek state, trusted implicitly by the autocratic regime. Money for Moldovans from anonymous benefactors In 2023, Global Solutions launched the Global Pay digital payment service, accessible via the Telegram messaging app — a platform widely used across the ex‑Soviet space but also ethically and legally controversial, as highlighted by an investigation in France into Telegram’s founder, Pavel Durov. Less than a year later, in early 2024, this Global Pay service was used to transfer funds from Russia to the Republic of Moldova. According to Moldovan authorities financial documents that our team of journalists was able to get access to, nearly one thousand P2P (person to person) transfers were made in the first four months of 2024 into Moldovan card accounts via Global Pay from Uzbekistan. The recipients — and amounts — were known to authorities, credited to accounts in Moldindconbank, Victoriabank, Energbank, OTP Bank, MAIB, and FinComBank. The names of the payers, however, have not been identified as they were hidden by the Global Pay payment app in Uzbekistan, financial documents seen by our team of journalists show. The money from Uzbekistan and the Guțul scheme According to the same documents, most of the Moldovan citizens who received money from anonymous benefactors in Uzbekistan are domiciled in Gagauzia, a Russian-speaking autonomous region of the Republic of Moldova. The beneficiaries of the money received through Global Pay in Gagauzia were mostly pensioners and civil servants. Exactly the same categories of Gagauz were the target of a Russian money-financing operation that took place exactly at the same time as the Global Pay payments were being made from Uzbekistan. Thus, on 9 April 2024, Evghenia Guțul, the leader of the Gagauz region, signed an agreement in Moscow with the Russian bank Промсвязьбанк (Promsviazbank - editor's note), so that Gagauz pensioners and state employees in Gagauzia would receive money from the Russian Federation on МИР (MIR - editor's note) cards on a monthly basis. In fact, the Russian bank, which is under international sanctions, was involved as an intermediary - the real sponsor being the organisation ‘Evrazia’ (also under international sanctions), which had only one employee - a close associate of the fugitive oligarch Ilan Shor. Pensioners and state employees from Gagauzia filled in special applications with personal data in order to receive help from the ‘Evrazia’ organisation. A code and password were sent to the telephone number indicated in the application, with the help of which people logged into their accounts in Promsviazbank. Global Pay in Uzbekistan offers online payment solutions in partnership with payment systems Uzcard, Humo, Visa and Mastercard. On the other hand, the Humo payment system in Uzbekistan has partnerships with the Chinese payment system UnionPay. And UnionPay has close co-operation with the Russian MIR card scheme. Thus, according to financial documents of the Chisinau authorities consulted by our team of journalists, the Global Pay payment system in Uzbekistan can serve as a gateway for MIR card users to the global payment system, despite the international sanctions imposed on the Russian banking system. Partner of Global Pay, a bank in which the German state owns shares In the aforementioned documents, the Moldovan authorities also mention the name of Ipak Yuli Bank in Uzbekistan, through which Global Pay has sent payments to Gagauzia without identifying the names of the payers. Ipak Yuli Bank, incidentally, is the very bank with which Global Solutions (the company owned by Giorgi Amiranashvili which manages the Global Pay payment system) has its bank accounts, according to official information. Ipak Yuli Bank proudly lists on its own website the fact that DEG - Deutsche Investitions und Entwicklungsgesellschaft mbH - is among the bank's shareholders. This German financial vehicle is wholly owned by the German State through KfW (Kreditanstalt für Wiederaufbau). Ipak Yuli Bank did not respond to our team of journalists' FOIA requests about financial transfers via Globay Pay to Moldovan citizens in Gagauzia. DEG does not comment on ‘individual cases’ DEG's press office, however, sent a reply to our questions, but without commenting on Ipak Yuli bank/Global Pay transactions to Moldovan citizens. “Thanks for your interest in DEG. First of all we would like to provide some general information on our work as a Development Finance Institution. DEG’s development policy mandate is to finance and advise private enterprises investing in developing countries as key drivers of employment and income. To this end, DEG provides such enterprises with long-term financing on risk-based terms from its own funds. Long-term financing is often not available locally. DEG carefully reviews the business purpose of every enterprise and the involved parties before deciding on any investment. Reviewing all partners relevant to a transaction (e.g. customers and suppliers) is part of the due diligence as well. Mandatory requirements include, among others, to identify the ultimate beneficial owners (so-called “know-your-customer (KYC) check”). During the complete term of the contract, there are further checks with regards to compliance-relevant aspects done on a regular basis. DEG strictly complies with all laws, relevant requirements and necessary reporting obligations, including the prevention of money-laundering or fraud. DEG always takes comments and hints concerning its investments very seriously and follows them up carefully. In case of any hints of non-compliant activities of customers, DEG will take active, appropriate action, if necessary with the involvement of external expertise. In the case of proven misconduct or breaches of contractual regulations by a customer, further measures are taken, which may even include the termination of the business relationship.For reasons of confidentiality, we cannot comment on any business activities in individual cases.”, said DEG’s reply to our team of journalists’ FOIA request. Similar FOIA requests sent to KfW, the German government and Global Solutions received no response. Şor’s stake: 300,000 votes purchased During Moldova’s 2024 pro‑EU referendum and presidential elections, Russia and fugitive oligarch Ilan Şor (serving 15 years in prison, sheltered in Moscow) attempted to buy 300,000 votes—roughly 10% of the vote. The Moldovan police documented around one million financial transfers in Sept-Oct 2024 via PSB bank in Russia into 138,000 Moldovan accounts. The real number of vote-sellers could be far higher. Şor’s group began electoral fraud preparations early, collecting personal data under the pretext of issuing social store cards, then recruiting people into paid anti‑government protests. Fraud scheme tested in Gagauzia In May 2023, Şor’s network tested its fraud scheme in the gubernatorial race in Gagauzia, where Evghenia Guţul won. Investigations showed activists were paid ~15,000 lei each to influence 30 voters. An National Anti-Corruption Council probe followed. President Maia Sandu refused to confirm Guţul, and the EU sanctioned her as part of destabilising actions in Moldova. In March 2025, anti‑corruption prosecutors searched a deputy mayor of Orhei in a case of illegal campaign financing for the Gagauzia governor’s post. Guţul, Şor’s former party secretary (2019–2022), is accused of illegal financial ties to Russia and is under house arrest, facing possible seven-year jail term; she denies charges as politically motivated. The Kremlin condemned her detention. As governor, Guţul continued Şor’s scheme after Şor — sentenced for a USD 1 billion banking fraud — was refused extradition by Russia. The Promsviazbank–Evrazia scheme scaled up The Gagauzia money‑funnel scheme was replicated nationwide in Moldova’s largest vote‑buying campaign, revealed by Ziarul de Gardă’s award‑winning investigation “In Moscow’s Service” ahead of the 2024 elections. In 2023–2024, Russia and Şor’s network used all possible routes to channel money into Moldova. Initial methods included people arriving at the airport with thousands of Pyypl debit cards, and suitcases of money at land borders. When authorities confiscated those funds, Kremlin planners switched tactics—organising charter flights from Moldova to Moscow, using people as couriers who returned with up to €10,000 each. In April 2024, police seized more than 20 million Moldovan lei during airport raids. Electoral calculations suggested Kremlin and Şor aimed to buy 300,000 votes — confirmed by President Sandu after the first round. Tens of thousands fined for selling votes The Kremlin’s plan nearly succeeded, but Moldovan police seized over half the intended funds. So far, ~15,000 people have been fined, with another 6,000 due to be summoned within a week, and fines up to 37,000 lei (nearly €2,000). Several network coordinators are under criminal investigation; some have fled to Moscow. According to RISE Moldova, in 2024 Şor founded five companies in Moscow despite being under international sanctions—sometimes in partnership with Russian state banks—operating in Kyrgyzstan and the UAE to evade sanctions and still generate billions of rubles. Critical 2025 elections New parliamentary elections are scheduled for 28 September 2025—perhaps the most important in Moldova’s history. The outcome will decide whether Moldova joins the EU by 2030. President Maia Sandu has warned the country faces “Russian‑style challenges like never before.” Following Russia’s brutal interference in 2024, the Moldovan Parliament strengthened its laws: increasing fines for electoral corruption, risking party suspension or dissolution, and ordering crackdowns on clone parties. This investigation was developed with the support of Journalismfund Europe.

Firma scrisorilor lui Simion, declarații false (sursa: Facebook/George Simion)

Investigații

EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui Simion, acte false la o licitație publică

Firma scrisorilor lui Simion, declarații false: Zipper Services, compania care a printat scrisorile lui George Simion și le-a distribuit prin Poșta Română în campania electorală, a depus declarații false la o licitație organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Legături cu Budapesta Documentele obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro arată că oferta depusă de firma Zipper Services (abonată la contractele publice din România și controlată de grupul maghiar ANY Security Printing, listat la Bursa de Valori din Budapesta), a fost declarată inacceptabilă. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Scrisorile electorale ale lui George Simion, tipărite și date spre distribuție de o firmă cu capital majoritar maghiar. Printre fondatori, un ex-vicepreședinte UDMR Motivația: existența mai multor nereguli, inclusiv depunerea de declarații false. Grupul ANY Security Printing a fost condus de generalul maior Ferenc Berkesi, o legendă în sistemul de securitate națională al Ungariei. Licitație MDLPA de 3,5 milioane de lei Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a anunțat în martie 2025 că organizează o licitație pentru achiziția unor servicii de realizare a „sistemului informatic și dezvoltarea aplicației personalizate care să faciliteze comunicarea și consultarea MDLPA cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale”. Citește și: EXCLUSIV Cum lucrează George Simion: firma-paravan care i-a tipărit scrisorile electorale a fost acuzată anterior de șeful AUR că e coruptă Valoarea estimată a contractului a fost de 3,5 milioane lei, echivalentul a 700.000 de euro. La licitație s-au depus opt oferte din partea unor firme sau asocieri de firme. Firma scrisorilor lui Simion, declarații false Una dintre oferte a aparținut firmei Zipper Services SRL din Cluj, abonată la contracte publice. Comisia de evaluare a admis, în primă fază, oferta depusă de Zipper Services. Ulterior, în urma verificării propunerilor tehnice, comisia de evaluare a decis ca oferta depusă de firma din Cluj să fie declarată inacceptabilă. Totodată, oferta Zipper Services a fost exclusă „potrivit art. 167 alin 1) lit h) din Legea 98/2016 – operatorul economic s-a făcut vinovat de declarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante”. Firma scrisorilor lui Simion, declarații false (sursa: defapt.ro) O „neconcordanță” DeFapt.ro i-a solicitat un punct de vedere lui Doru Vîjîianu, ascociat și director general al firmei Zipper Services. Acesta nu a răspuns direct, ci prin intermediul unei firme de relații publice. Din răspuns transmis rezultă că Zipper Services a participat la licitația organizată de MDLPA în baza unei experiențe solide, construită în peste 25 de ani de activitate în domeniul digitalizării și al soluțiilor informatice dedicate sectorului public. Întrebați direct ce declarații false au fost depuse la licitație, reprezentanții Zipper Services au transmis că firma „a fost descalificată din această procedură din cauza a ceea ce noi considerăm a fi o neconcordanță între calitățile declarate ale unor membri ai echipei propuse și rolurile deținute de aceștia în proiectele anterioare. Dorim să subliniem cu toată claritatea că toate persoanele menționate în oferta noastră au fost implicate efectiv în proiecte similare declarate, contribuind activ la livrarea rezultatelor, însă rolurile lor au fost încadrate diferit în funcție de specificul fiecărui proiect din cauza unei erori materiale, fără niciun fel de intenție de transmite informații eronate autorității.” Decizia, necontestată de Zipper Services PR-ul Zipper mai susține că „structurile de proiect pot varia considerabil de la o autoritate contractantă la alta, iar asemenea nealiniamente de formă pot apărea, fără ca ele să afecteze în vreun fel realitatea experienței sau competenței profesionale”. Chiar și așa compania Zipper Services nu a contestat decizia de descalificare, sub pretextul că își canalizează resursele către proiectele în derulare.

Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun (sursa: Facebook/Angel Tîlvăr, Rafael Advanced Defense Systems, Ionuț Moșteanu)

Investigații

EXCLUSIV „Bomba” de sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde EUR

Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun: pesedistul Angel Tîlvăr, fostul ministru al Apărării, i-a lăsat actualului ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, un contract exploziv de 2,2 miliarde de euro. Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun Este vorba de achiziția sistemului de apărare antiaeriană SHORAD – VSHORAD de la compania israeliană Rafael. DeFapt.ro a dezvăluit că sistemul oferit de israelienii de la Rafael nu este unul integrat, așa cum s-a cerut în caietul de sarcini. Mai mult, prezintă „neconcordanțe tehnice majore”: radarele provin din Polonia, iar rachetele, din Israel, fără să mai fi fost cumpărat de alte state NATO. Citește și: Încă o decizie halucinantă a ICCJ în favoarea pensionarilor speciali: stagiul militar se consideră vechime în funcția de consilier juridic În plus, statul Israel a interzis exporturile de muniție și tehnică militară până la finalizarea conflictelor militare în care este implicat, așa că rachetele nu vor ajunge prea curând în România. La fel se întâmplă în cazul dronele Watchkeeper X, contractate de la Elbit, companie israeliană care a invocat „forța majoră” din cauza acelorași războaie în care este implicat statul israelian. Acord parlamentar încă din 2017 Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului au avizat favorabil programul de înzestrare cu tehnică militară „Sistemul integrat de arme SHORAD – VSHORAD” pe 18 aprilie 2017. Programul prevedea înzestrarea forțelor terestre și aeriene cu 21 de sisteme integrate SHORAD – VSHORAD, a căror misiune este apărarea antiaeriană la înălțimi și distanțe foarte mici, mici și medii. Ulterior a fost aprobată achiziția a 27 de sisteme, cu o valoare estimată de 2,7 miliarde euro fără TVA. Direcția Generală pentru Armamente, aflată sub comanda generalului maior Theodor Incicaș, s-a ocupat de documentația tehnică. Apoi, Romtehnica, sub conducerea liberalului Nicolae Nasta, de achiziția propriu-zisă. Din patru ofertanți, a rămas doar Rafael Procedura de achiziție a fost lansată în noiembrie 2023 cu o valoare de 9,48 miliarde lei, echivalentul a 1,907 miliarde euro. Caietul de sarcini a fost cumpărat de companiile Diehl (Germania), MBDA (Franța), Lig Nex1 (Coreea de Sud) și Rafael (Israel). DeFapt.ro a dezvăluit că firma sud-cooreană Lig Nex1 a fost eliminată din licitație pentru că nu a depus în termen dovada constituirii garanției de participare în original. Lig Nex1 a contestat decizia de eliminare la CNSC, dar a pierdut. Diehl și MBDA s-au retras pentru că ofertele lor erau mult prea mari față de valoarea maximă stabilită de MApN. Tîlvăr a acoperit „gaura” de 10% Compania israeliană Rafael a rămas singură în procedura de licitație. DeFapt.ro a dezvăluit că oferta depusă de israelieni a fost de 2,2 miliarde de euro, deci cu aproximativ 230 de milioane de euro în plus față de suma alocată de MApN (o majoare a contractului cu aproape 10%). Aflat la final de mandat și consiliat de generalul maior Theodor Incicaș, ministrul Angel Tîlvăr a făcut rost de cele 230 de milioane de euro pentru a suplimenta valoarea contractului. Sistemul Rafel, „cârpit”: radare - din Polonia, rachete - din Israel Însă sistemul SHORAD – VSHORAD ofertat de Rafael are mai multe probleme de ordin tehnic. Pe de o parte, nu este un sistem integrat, așa cum s-a cerut în caietul de licitație. Surse din cadrul MApN susțin că acesta era un motiv clar de a exclude din licitație oferta depusă de compania israeliană. Ceea ce nu s-a întâmplat. „Nu are un sistem unitar de preluare a țintelor. Nu este un sistem integrat, așa cum s-a menționat în caietul de sarcini. S-au constatat neconcordanțe tehnice majore pentru care au cerut o sumedenie de derogări. Ei vin cu produse dispersate. Radarele vin din Polonia, iar rachetele, din Israel. Vor să le asambleze cumva în România”, au arătat sursele DeFapt.ro. Cu toate acestea ministrul Angel Tîlvăr a pregătit contractul pentru semnare cu o clauză prin care israelienii se obligă să remedieze toate neconcordanțele tehnice până la momentul livrării. Tîlvăr i-a lăsat lui Moșteanu actele gata, doar să le semneze În plin scandal legat de achizițiile militare, Ministerul Apărării Naționale a emis un scurt comunicat de presă referitor la achiziția SHORAD-VSHORAD. Potrivit acestuia, MApN a anunțat că, „după parcurgerea unei proceduri competitive, autoritatea contractantă, respectiv Direcția Generală pentru Armamente din MApN, prin CN Romtehnica SA, a comunicat operatorilor economici implicați rezultatul procedurii de atribuire. În urma comunicărilor nu au fost depuse contestații, iar procedura de atribuire urmează să fie finalizată prin semnarea Acordului Cadru între autoritatea contractantă și operatorul economic desemnat câștigător.” Practic, Ministerul Apărării, sub conducerea noului ministru, Ionuț Moșteanu, urmează să semneze Acordul Cadru cu compania Rafael. Dacă Rafael primește contractul, e foarte probabil să nu poată livra Surse din cadrul MApN au explicat pentru DeFapt.ro că semnarea acestui Acord Cadru cu compania israeliană Rafael ar putea bloca pe termen nelimitat achiziția sistemului SHORAD – VSHORAD din mai multe motive. Principalul motiv este legat de faptul că statul Israel se află în război pe mai multe fronturi, motiv pentru care a interzis exportul de muniție și tehnică militară. „Israelul așteaptă rachete de la americani pentru că pe ale lor le-au consumat în conflictele din Fâșia Gaza și Iran. Au nevoie de cel puțin doi – trei ani pentru a-și reface stocurile de rachete. Sub acest pretext, compania Rafael poate invoca oricând clauza de forță majoră, lucru știut foarte clar de fostul ministru Angel Tîlvăr și generalul Theodor Incicaș. Dacă se fac că nu știu, avem exemplul companiei Elbit, care nu poate onora contractul privind livrare de drone Watchkeeper X pe care statul român le-a plătit în avans. S-a plătit în avans 60 de milioane de dolari, în timp ce România se împrumută la dobânzi colosale pentru a acoperi găurile bugetare. Suntem sănătoși la cap? Ăsta e jaf!”, susțin surse din cadrul MApN. Artizanii acestei afaceri controversate care pun în pericol apărarea țării sunt pesedistul Angel Tîlvâr, fostul ministrul al Apărării, generalul maior Theodor Incicaș, fostul șef al Direcției Generale pentru Armamente, dar și fostul și actualul șef al Romtehnica, Nicolae Nasta, respectiv Răzvan Mincu. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la pesedistul Angel Tîlvăr, dar acesta nu a dat curs solicitării. Precedentul dronelor Watchkeeper X, blocate de forța majoră DeFapt.ro a dezvăluit că Elbit Systems Ltd., companie israeliană, nu poate livra cele trei sisteme de drone Watchkeeper X plătite în avans de Ministerul Apărării Naționale din cauza războaielor în care este implicat statul Israel. Din acest motiv, Elbit a cerut Ministerul Apărării Naționale să recunoască clauza de „eveniment de forță majoră”. „Compania Elbit Systems Ltd a transmis autorității contractante o solicitare de recunoaștere a unui Eveniment de Forță Majoră, precizând că războiul din Fâșia Gaza a afectat modul de îndeplinire de către Elbit a obligațiilor asumate prin contract”, conform unui răspuns transmis de MApN la solicitarea DeFapt.ro Dronele Watchkeeper X urmau să intre în dotarea Armatei Române în primăvara acestui an.

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale (sursa: Inquam Photos/George Călin)

Investigații

Tablagiul Busuioc, votat la CCR, trăiește cu aer: are mult mai mulți bani decât câștigă

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale: câștigă aproape 6.000 de euro lunar, dar sumele puse deoparte sunt peste cele primite. Salariu lunar de 5.655 de euro Potrivit declarației de avere depuse în 2024, salariul de la Curtea de Conturi al președintelui Mihai Busuioc era de 339.331 lei. O medie de 28.277 lei lunar, adică aproximativ 5.655 de euro (aproape 68.000 de euro pe an). Dar numai în 2024, potrivit aceluiași document, Busuioc a deschis un cont la Bank of America de 110.000 de dolari. Despre care cont Busuioc nu a precizat că ar fi al soției. În 2022, șeful Curții de Conturi a mai investit peste 51.000 de euro în fonduri de investiții. Iar în 2020, a mai deschis un cont în care are acum aproape 223.000 de dolari. Din nou, în declarația de avere nu apare nici o precizare că sumele i-ar aparține soției lui Busuioc. Sute de mii de lei, de dolari și de euro În alte conturi, deschise după 2006, proaspătul votat judecător al CCR mai are 160.000 de euro, peste 78.000 de dolari și peste 440.000 de lei. În plus, a acordat și trei împrumuturi în nume personal unor persoane fizice de, în total, 47.000 de euro. Pe scurt, în acest moment, Busuioc are puși deoparte 440.000 de lei, 258.000 de euro și 301.000 de dolari. Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale Numai în ultimii patru ani, în care a câștigat puțin peste 270.000 de euro, a strâns 333.000 de dolari și peste 51.000 de euro. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Adică a pus deoparte cam cu 30% mai mult decât toți banii din salarii. Pe scurt, un caz clar de avere nejustificată.

România cumpără sisteme portabile Mistral 3 (sursa: mbda-systems.com)

Investigații

EXCLUSIV România cumpără sisteme portabile de rachete Mistral 3 de la guvernul francez

România cumpără sisteme portabile Mistral 3: Ministerul Apărării Naționale se pregătește să semneze un contract de aproximativ 600 de milioane de euro. Suma acoperă achiziția a 231 de sisteme de rachete portabile Mistral 3, achiziție derulată prin programul european EDIRPA. Contractul va fi semnat direct cu Ministerul Apărării din Franța, fără intermediari. Citește și: Fost director de pușcărie, care a administrat și Romaero, plasat de fostul ministru PSD Bogdan Ivan în conducerea Romarm Programul european EDIRPA, din care fac parte nouă state europene, prevede achiziția comună de rachete Mistral 3 produse de compania franceză MBDA. Ambasada Franței la București a emis, în premieră, un comunicat de presă prin care atrage atenția asupra informațiilor false legate de această achiziție. Diplomatul a menționat că „toate țările beneficiază de aceleași condiții de achiziție (preț avantajos, calitate și performanță), ca de altfel și Franța”. Mai mult, a avertizat autoritățile române să nu saboteze achiziția, așa cum a făcut anterior Ministerul Apărării Naționale, atunci când la conducerea Direcției Generale pentru Armamente se afla generalul Theodor Incicaș. La prima încercare, licitația a fost anulată Parlamentul României a aprobat programul de înzestrare cu rachete portabile antiaeriene (MANPADS) în vara anului 2022. Valoarea estimată a achiziției a fost calculate de oficialii MApN la 662,5 milioane euro, conform documentelor transmise parlamentarilor. Pe scurt, programul prevedea achiziția a 231 de sisteme de rachete portabile, suport logistic și echipamente specifice de instruire și antrenament. După două luni, MApN a anunțat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice că valoarea estimată a contractului este de 677,298 milioane euro, cu aproape 15 milioane de euro mai mult decât aprobase Parlamentul. Francezii de la MBDA au rămas singuri în cursa pentru adjudecarea contractului, dar au renunțat, în cele din urmă. Pe de-o parte, oferta lor a fost mai mare decât valoarea estimată a contractului. Pe de altă parte nu s-au înțeles cu oficialii MApN asupra termenilor și condițiilor din caietul de sarcini. Într-un final, licitația a fost anulată. Însă generalul Theodor Incicaș, în calitate de șef al Direcției Generale pentru Armamente, s-a repliat: a propus achiziția pe repede înainte a 54 de sisteme MANPAD Chiron cu o valoare de peste 90 de milioane de dolari de la firma LIG Nex1, o societate implicată în mai multe scandaluri de corupție în Coreea de Sud. România cumpără sisteme portabile Mistral 3 La nivelul Comisiei Europene, în contextul războiului ruso-ucrainean, s-a decis ca statele membre să facă achiziții comune de armament din motive economice și de interoperabilitate. Așa a luat naștere Programul european EDIRPA, în cadrul căruia s-a decis să se facă mai multe achiziții comune în funcție de nevoile fiecărui stat. România, prin Ministerul Apărării Naționale, a intrat în programul de achiziție comună a sistemelor de rachete portabile Mistral 3 de la producătorul francez MBDA. La acest program au aderat inițial cinci state, apoi au fost cooptate încă patru, printre care și România. Surse din cadrul MApN au declarat pentru DeFapt.ro că România, prin Ministerul Apărării Naționale, va cumpăra 231 de sisteme de rachete portabile Mistral 3, la fel cum era prevăzut în licitația inițială. Valoarea contractului pe care îl va semna cu Ministerul Apărării din Franța va fi de aproximativ 600 de milioane de euro. Ambasada Franței la București a anunțat printr-un comunicat de presă că „statul francez propune rachete de ultimă generație Mistral 3 (MBDA) în cadrul unei achiziții comune pentru nouă țări, inclusiv Franța și România. Astfel, toate țările beneficiază de aceleași condiții de achiziție (preț avantajos, calitate și performanță), ca de altfel și Franța. Prețul propus României este mult mai mic decât bugetul de 700 de milioane de euro aprobat de Parlamentul de la București pentru acest echipament.” România primește înapoi 30 de milioane de euro de la Comisia Europeană România va primi înapoi 30 de milioane de euro de la Comisia Europeană, care a contribuit cu 60 de milioane de euro la acest program. Sursele consultate de către DeFapt.ro arată că „restul sumei de 30 de milioane de euro va fi împărțită între celelalte state incluse în program, pentru că au deja în dotare echipamentele Mistral. Ei doar și-au suplimentat cantitățile, dar vor cumpăra mai puțin decât România.” Diferența până la cele 600 de milioane de euro pe care le va plăti România pentru achiziția sistemului de rachete Mistral 3 va fi acoperită din împrumuturile acordate prin „Security Action for Europe”. Acesta este un programul prin care statele membre ale UE pot accesa împrumuturi în valoare totală de 150 de miliarde de euro pentru proiectele de achiziții militare. România și-a exprimat inițial intenția de a împrumuta cinci miliarde de euro. „Avantajul acestui program este că ai o perioadă de grație de zece ani. Te împrumuți acum la dobânzi mici de 2,5% până la 3%, dar începi să returnezi banii peste zece ani. De aici e mare supărare a generalilor care s-au opus până acum acestei achiziții. Nu vor mai putea să obțină comisioane și spăgi”, a mai spus un oficial al MApN, sub anonimat.

Unii găgăuzi îi mulțumesc Rusiei pentru bani și cer să nu fie amendați pentru vânzarea votului (sursa: Viorica Tataru)

Investigații

EXCLUSIV Cum a trimis Moscova bani anti-UE în Moldova printr-o companie sponsorizată de Uzbekistan

Investigație realizată de Vitalie Călugăreanu, Cătălin Prisacariu și Stanimir Vaglenov ENGLISH VERSION Un adevărat război politico-financiar a fost dus, prin intermediari, împotriva Republicii Moldova în 2023 și 2024. Miza, enormă: orientarea țării, amplasată strategic între Ucraina și România, fie spre Uniunea Europeană, fie spre Federația Rusă. Astfel, prin intermediul principalului pion al Moscovei în Moldova, politicianul Ilan Șor, zeci de milioane de euro au fost transferați din Rusia în Moldova pentru a corupe alegătorii. Țintele: referendumul referitor la integrarea Republicii Moldova în UE și alegerile prezidențiale. După ce partidul lui Ilan Șor a fost scos în afara legii în 2023 iar canalele bancare de transfer financiar dinspre Rusia au fost blocate prin efectul sancțiunilor internaționale, intermediarii Kremlinului au căutat alte căi de a introduce sume uriașe de bani în Moldova pentru a convinge alegătorii să voteze împotriva UE. Autoritățile de la Chișinău au deschis anchete-gigant în aceste cazuri și au dat publicității metodele prin care Șor și asociații săi au inundat Moldova cu bani rusești. Una din metodele necunoscute publicului, pe care o prezentăm în exclusivitate în articolul de față, a presupus implicarea unei companii private dintr-o fostă republică sovietică devenită azi un stat independent cu conducere autocrată. Tânărul antreprenor Amiranashvili și soluțiile sale digitale globale La aproape 42 de ani, Giorgi Amiranashvili trăiește visul unei vieți occidentale împlinite: deține integral și conduce o companie digitală de succes, are o familie frumoasă, o soție elegantă, trei copii aproape adolescenți și un stil de viață îndestulat. Proprietarul Global Solutions, Giorgi Amiranashvili (sursa: Facebook/Giorgi Amiranashvili) Pare un antreprenor perfect conectat la secolul al XXI-lea: compania sa, Global Solutions, oferă servicii de dezvoltare/design web, dar și servicii de plăți online sub marca Global Pay Gate. Imaginile postate pe conturile de social media ale companiei arată angajați tineri și veseli într-un mediu de lucru relaxat, în care timpul este împărțit între ecrane, mersul cu trotineta prin curtea companiei și ședințe de relaxare pe fotolii moi amplasate pe o pe peluză ca de screensaver. Din când în când, compania postează imagini cu aniversări la care se mănâncă pizza, uriașe baloane colorate plutesc peste tot și se aprind lumânări înfipte în torturi. Nu lipsesc nici petrecerile de Halloween, cu costumele aferente. Practic, Amiranashvili ar fi putut înființa această companie oriunde pe glob, în lumea liberă de azi nu ai nevoie decât de o legătură la internet pentru a dezvolta o astfel de afacere. Un georgian la Tașkent și milionul lui de euro Doar că Giorgi Amiranashvili nu se află chiar în lumea liberă. Cel puțin nu conform Freedom House, care acordă țării în care Amiranashvili trăiește calificativul „not free”, cu un punctaj de doar 12 din 100. Este vorba despre „un stat autoritar, cu puține semne de democratizare. Nicio formațiune de opoziție nu funcționează legal. Legislativul și sistemul judiciar servesc, în esență, drept instrumente ale ramurii executive, care inițiază reforme prin decret prezidențial, iar mass-media este în continuare strict controlată de autorități.”, mai arată Freedom House. Țara este Uzbekistan. Iar Giorgi Amiranashvili nu este uzbec, ci un georgian născut la Tbilisi în octombrie 1983, dar care locuiește de 25 de ani la Tașkent. În capitala uzbecă, Amiranashvili s-a integrat miraculos. Mai ales din punct de vedere al afacerilor. A înființat, ca unic asociat, Global Solutions în mai 2011, când încă nu împlinise 28 de ani, cu aproape un milion de euro. O sumă a cărei proveniență este necunoscută. Firma preferată a autocrației uzbece Aproape imediat, a primit un contract de la Uztelecom, companie de stat, pentru a realiza Tcity, prima aplicație mobilă din Uzbekistan ce reprezintă un ghid al organizațiilor din orașul Tașkent, așa cum reiese dintr-o scrisoare de mulțumire adresată de Uztelecom companiei Global Solutions în 2012. Era doar primul contract public primit de compania lui Amiranashvili dintr-o lungă serie care avea să urmeze. Astfel, în anii următori, Global Solutions a realizat pentru compania națională de aviație Uzbekistan Havo Yullari aplicația mobilă UzAirways. Apoi, Global Solutions a dezvoltat aplicația mobilă a Portalului Unificat al Serviciilor Publice Interactive MyGov. Un alt proiect al companiei lui Amiranashvili a fost dezvoltarea aplicației mobile a site-ului oficial al Comisiei Electorale Centrale pe platformele iOS și Android. Printr-o scrisoare, Uzinfocom (Centrul Național Unitar de Stat pentru Dezvoltarea Tehnologiilor Informatice și de Comunicare și Implementarea Sistemelor Informaționale) a mulțumit companiei lui Amiranashvili pentru „activitatea realizată cu succes privind implementarea software-ului pentru utilizarea cardurilor inteligente moderne specializate în cadrul proiectului <Dezvoltarea sistemului informațional unic de identificare a utilizatorilor sistemului "Guvernul electronic"> (etapa 1). Datorită colaborării între Centrul UZINFOCOM și compania „GLOBAL SOLUTIONS”, au fost îndeplinite sarcinile stabilite, inclusiv implementarea funcției de control logic al accesului la computerul personal (autentificare Windows), accesul la portalul Guvernului Electronic (OneID), sistemul de control și administrare a accesului (SCUD), precum și semnătura digitală electronică.” Tot pentru Uzinfocom, Global Solutions s-a ocupat de dezvoltarea și îmbunătățirea aplicației școlare mobile „E-Darslik”. Și Banca Centrală a Uzbekistanului i-a acordat un contract companiei lui Amiranashvili pentru proiectul aplicației mobile a Băncii Centrale pe sistemele de operare Android și iOS. Cabinetul de miniștri al Uzbekistanului i-a mulțumit companiei Global Solutions pentru „proiectul-modul „Inspecția teritoriilor” și aplicația sa mobilă „Yordam.Gov”, realizate cu succes în colaborare cu Centrul UZINFOCOM în cadrul proiectului „Portalul fondului locativ comunal – e-kommunal.uz””. O altă scrisoare de mulțumire a venit din partea Ministerului Dezvoltării Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor al Republicii Uzbekistan pentru că „dezvoltarea aplicației mobile MyGov pentru sistemul de operare iOS, la inițiativa companiei „Global Solutions”, a devenit încă un pas important în perfecționarea și dezvoltarea Portalului unic al serviciilor interactive și guvernamentale (my.gov.uz).”. Tot compania lui Amiranashvili a realizat și „proiectul de dezvoltare a aplicației mobile pentru utilizarea serviciilor interactive ale organelor administrației fiscale de stat”, se arată într-o scrisoare de mulțumire din partea Comitetului de Stat pentru Impozite al Republicii Uzbekistan. Și compania de telefonie Ucell, deținută de statul uzbec prin intermediul Coscom, a beneficiat de serviciile Global Solutions pentru implementarea proiectului magazinului online Alistore.uz. Așadar, încă de la înființare, compania Global Solutions, înființată la Tașkent de georgianul Giorgi Amiranashvili, a funcționat ca o anexă a statului uzbec în domeniul digital. Și a realizat proiecte esențiale pentru infrastructura digitală uzbecă instituțională, beneficiind de o încredere totală din partea regimului autocrat de la Tașkent. Bani pentru moldoveni de la binefăcători anonimi În 2023, Global Solutions a introdus și serviciul de plăți digitale Global Pay, care poate fi accesat și prin aplicația de mesagerie Telegram. O aplicație de mesagerie folosită intens în spațiul ex-sovietic, dar care pune numeroase probleme etice și chiar legale, după cum arată recent deschisul dosar, în Franța, al fondatorului Telegram, Pavel Durov. Nici un an mai târziu, la începutul lui 2024, acest serviciu de plăți al Global Solutions avea să fie folosit pentru a transfera fonduri din Rusia în Republica Moldova. Potrivit unor documente financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, în primele patru luni ale lui 2024 au fost efectuate aproape o mie de transferuri P2P (person to person) către conturile de card ale unor cetățeni moldoveni prin intermediul Global Pay din Uzbekistan. Lista beneficiarilor moldoveni ai banilor din Uzbekistan este cunoscută autorităților, sumele fiind primite pe conturi de card deschise la bănci din Republica Moldova precum Moldindconbank, Victoriabank, Energbank, OTP Bank, MAIB sau FinComBank. Numele plătitorilor, însă, nu au fost identificate, fiind ascunse de către aplicația de plată Global Pay din Uzbekistan, arată documentele financiare consultate de echipa noastră de jurnaliști. Banii din Uzbekistan și schema Guțul Potrivit acelorași documente, majoritatea cetățenilor moldoveni care au primit bani de la binefăcători anonimi din Uzbekistan sunt domiciliați în Găgăuzia, regiune autonomă rusofonă a Republicii Moldova. De asemenea, beneficiarii din Găgăuzia ai sumelor primite prin intermediul Global Pay au fost pensionari și funcționari publici. Exact aceleași categorii de găgăuzi au fost ținta unei operațiuni de finanțare cu bani rusești care a avut loc exact în perioada în care au fost făcute plățile prin intermediul Global Pay din Uzbekistan. Astfel, pe 9 aprilie 2024, Evghenia Guțul, liderul regiunii Găgăuzia, a semnat, la Moscova, un acord cu banca rusească Промсвязьбанк (Promsviazbank – n.r.), pentru ca pensionarii găgăuzi și angajații la stat din Găgăuzia să primească, lunar, bani din Federația Rusă pe carduri МИР (MIR – n.r.). De fapt, banca rusă, aflată sub sancțiuni internaționale, era implicată ca intermediar - sponsorul real fiind organizația „Evrazia” (la fel, aflată sub sancțiuni internaționale), care avea o singură angajată - o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor. Pensionarii și angajații bugetari din Găgăuzia au completat cereri speciale, cu date personale, pentru a primi ajutor de la organizația „Evrazia”. La numărul de telefon indicat în cerere erau trimise un cod și o parolă, cu ajutorul cărora oamenii se conectau la conturile lor din Promsviazbank. Global Pay din Uzbekistan oferă soluții de plăți online în parteneriat cu sistemele de plăți Uzcard, Humo, Visa și Mastercard. Pe de altă parte, sistemul de plăți Humo din Uzbekistan are parteneriate cu sistemul chinezesc de plăți UnionPay. Iar UnionPay are o colaborare strânsă cu sistemul rusesc de carduri MIR. Astfel, după cum menționează documentele financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, sistemul de plăți Global Pay din Uzbekistan poate servi ca poartă de acces pentru utilizatorii cardurilor MIR la sistemul global de plăți, în ciuda sancțiunilor internaționale aplicate sistemului bancar rusesc. Partenerii Global Pay, o bancă în care statul german are acțiuni În documentele menționate anterior, autoritățile Republicii Moldovene pomenesc și numele băncii Ipak Yuli Bank din Uzbekistan, prin intermediul căreia Global Pay a trimis plăți în Găgăuzia fără a identifica numele plătitorilor. Ipak Yuli Bank, de altfel, este chiar banca la care Global Solutions (firma deținută de Giorgi Amiranashvili care administrează sistemul de plăți Global Pay) își are conturile bancare, potrivit informațiilor oficiale. Ipak Yuli Bank prezintă cu mândrie pe propriul site informația că printre acționarii băncii se numără și DEG - Deutsche Investitions und Entwicklungsgesellschaft mbH. Acest vehicul financiar german este deținut integral de către statul german prin intermediul KfW (Kreditanstalt für Wiederaufbau). Ipak Yuli Bank nu a răspuns întrebărilor echipei noastre de jurnaliști referitoare la transferurile financiare prin intermediul Globay Pay către cetățeni moldoveni din Găgăuzia. DEG nu comentează „cazuri individuale” Biroul de presă al DEG, însă, a trimis un răspuns întrebărilor noastre, dar fără a comenta tranzacțiile Ipak Yuli Bank/Global Pay către cetățeni moldoveni. „În primul rând, dorim să oferim câteva informații generale despre activitatea noastră ca Instituție de Finanțare a Dezvoltării. Mandatul politicii de dezvoltare al DEG este de a finanța și consilia întreprinderile private care investesc în țări în curs de dezvoltare, acestea fiind factori-cheie ai creării de locuri de muncă și venituri. În acest scop, DEG oferă acestor întreprinderi finanțare pe termen lung, în condiții bazate pe evaluarea riscului, din fonduri proprii. De multe ori, finanțarea pe termen lung nu este disponibilă la nivel local. DEG analizează cu atenție scopul de afaceri al fiecărei întreprinderi și al părților implicate înainte de a lua orice decizie de investiție. Verificarea tuturor partenerilor relevanți pentru o tranzacție (de exemplu, clienți și furnizori) face parte, de asemenea, din procesul de due diligence. Cerințele obligatorii includ, printre altele, identificarea beneficiarilor reali (așa-numita verificare „cunoaște-ți clientul” – KYC). Pe parcursul întregii perioade contractuale, se efectuează verificări periodice privind aspectele legate de conformitate. DEG respectă strict toate legile, cerințele relevante și obligațiile de raportare necesare, inclusiv cele referitoare la prevenirea spălării banilor sau a fraudei. DEG tratează întotdeauna cu maximă seriozitate toate comentariile și indiciile referitoare la investițiile sale și le investighează cu atenție. În cazul unor indicii privind activități neconforme ale clienților, DEG va lua măsuri active și adecvate, implicând, dacă este necesar, expertiză externă. În caz de comportament necorespunzător sau încălcări dovedite ale prevederilor contractuale din partea unui client, se iau măsuri suplimentare, care pot include chiar și încetarea relației de afaceri. Din motive de confidențialitate, nu putem face comentarii cu privire la activități comerciale în cazuri individuale.”, a transmis DEG la solicitarea echipei noastre de jurnaliști. Solicitări similare trimise către KfW, guvernul german și Global Solutions nu au primit nici un răspuns. Miza lui Șor: 300.000 de voturi cumpărate La referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale din 2024 din Republica Moldova, Rusia și oligarhul moldovean fugar, Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare (adăpostit de Moscova), au încercat să cumpere 300.000 de voturi - aproximativ 10% din voturile moldovenilor. Poliția moldovenească a documentat un milion de transferuri financiare care au ajuns, în septembrie-octombrie 2024, în conturile a 138.000 de moldoveni doar prin intermediul băncii PSB din Rusia. Numărul real al celor mituiți ca să-și vândă votul este însă mult mai mare, deoarece transferurile la un singur cont erau destinate, de regulă, mai multor persoane. Gruparea Șor a început pregătirile pentru frauda electorală din 2024 cu mult timp înainte. Sub pretextul perfectării cardurilor pentru rețeaua de magazine sociale „Merișor” (deschise de Șor în toată țara) erau ademeniți cei mai nevoiași oameni, fiindu-le colectate datele. Apoi erau atrași în schemă: invitați la proteste antiguvernamentale plătite. Testul reușit al alegerilor fraudate din Găgăuzia Gruparea Șor și-a testat mecanismul de fraudare a alegerilor în luna mai 2023, la alegerile pentru funcția de guvernator al Autonomiei Găgăuze (sudul Republicii Moldova). Candidatul lui Șor, Evghenia Guțul, a câștigat acele alegeri. Oamenii legii au deschis un dosar penal privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a echipei lui Guțul. Poliția susținea că are probe care ar arăta că activiștii partidului Șor ar fi primit fiecare câte 15.000 de lei pentru a convinge câte 30 de alegători să voteze în favoarea Evgheniei Guțul. Centrul Național Anticorupție a pornit o anchetă penală. Președinta Maia Sandu a refuzat să o confirme pe Guțul în calitate de bașcan, ca membru din oficiu al Guvernului. Ulterior, și Uniunea Europeană a introdus-o pe Guțul, alături de alți oficiali găgăuzi și lideri politici moldoveni, în lista de sancțiuni, pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. În martie 2025, procurorii anticorupție au făcut percheziții la un viceprimar din Orhei, într-un dosar de finanțare ilegală a campaniei electorale pentru funcția de bașcan (guvernator) al Autonomiei Găgăuze. Guțul a fost secretară a fostului partid „Șor” (scos în afara legii în 2023) în perioada 2019-2022 și este acuzată de implicare în acțiuni de finanțare ilegală a formațiunii din Rusia. Momentan se află în arest la domiciliu și riscă șapte ani de închisoare. Ea respinge acuzațiile și spune că dosarul este motivat politic. Kremlinul a condamnat reținerea Evgheniei Guţul. Protest în Găgăuzia împotriva arestării Evgheniei Guțul (sursa: Viorica Tataru) Fiind guvernatoare a Găgăuziei, Guțul a continuat să dezvolte schema grupării lui Ilan Șor, pe care Rusia a refuzat să-l extrădeze Moldovei. Acesta a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari din 2014. Mecanismul Promsviazbank-Evrazia, replicat la scară națională Schema Promsviazbank-Evrazia, aplicată de Evghenia Guțul în Găgăuzia (vezi mai sus), a fost aplicată la scară națională în cea mai amplă campanie de cumpărare a voturilor din istoria țării. Aceasta a fost dezvăluită în investigația „În slujba Moscovei”, publicată de Ziarul de Gardă în ajunul alegerilor prezidențiale din 2024 – investigație premiată la nivel internațional. În 2023 și 2024, Rusia și gruparea Șor au încercat să introducă bani în Moldova prin toate căile posibile. Scopul era deturnarea votului cetățenilor la alegerile prezidențiale din 2024. În prima fază, la aeroport au fost reținute persoane venind din Rusia cu mii de carduri de debit Pyypl. La punctele vamale terestre au fost depistate genți cu bani. Confruntați cu confiscările de bani de către autorități, coordonatorii schemei de la Moscova au identificat noi metode – organizau transportarea oamenilor loializați din Moldova cu avioanele la Moscova la întâlnire cu Ilan Șor. În realitate, erau folosiți în calitate de curieri de către gruparea Șor. Fiecare aducea în Moldova sub 10.000 de euro (maximum permis de lege). În aprilie 2024, poliția a intervenit cu percheziții la aeroport în timpul revenirii curierilor de la Moscova (câteva avioane de oameni). Într-o singură zi, oamenii legii au confiscat echivalentul a peste 20 de milioane de lei moldovenești – bani destinați finanțării ilegale a partidelor afiliate lui Șor. Calculele electorale arătau că, pentru a propulsa omul Moscovei la Președinție în Moldova, Kremlinul și gruparea Șor urmau să cumpere 300 de mii de voturi. Cifra a fost enunțată de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după primul tur de scrutin. Zeci de mii de moldoveni, amendați pentru voturi vândute Planul Kremlinului a eșuat la limită, pentru că poliția moldovenească a reușit să confiște peste jumătate din suma prevăzută pentru această operațiune rusească de preluare a controlului asupra Moldovei. Până la ora actuală, au primit amenzi, potrivit poliției de la Chișinău, 15.000 de persoane care și-au vândut votul. În săptămâna următoare publicării acestui articol, vor primi citații încă 6.000 de persoane implicate în schemă, ne-a spus șeful poliției, Viorel Cernăuțeanu. Amenzile aplicate ajung până la 37.000 de lei moldovenești (aproape 2.000 de euro). În procedură penală sunt investigați mai mulți coordonatori ai rețelei. Unii au reușit să fugă la Moscova. Potrivit RISE Moldova, în 2024, Ilan Șor a înființat la Moscova cinci companii, deși este dat în urmărire internațională și se afla sub sancțiuni occidentale. În unele dintre aceste firme, el s-a asociat cu bănci de stat din Rusia. Potrivit jurnaliștilor de la RISE, oligarhul fugar moldovean s-a infiltrat pe piețele din Kîrgîzstan și Emiratele Arabe Unite ca să ocolească sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia asupra Ucrainei. Firmele sale îi aduc în continuare venituri de miliarde de ruble. Pe 28 septembrie 2025, în Republica Moldova vor avea loc noi alegeri – cele mai importante alegeri parlamentare din istoria statului. De rezultatul acestora va depinde dacă Moldova va adera sau nu la UE până în 2030. Șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că va fi mai complicat decât în 2024 și că Moldova se pregătește de „provocări rusești cum nu s-a mai văzut până acum”. După intervenția brutală a Rusiei în cele două scrutine din 2024 din Republica Moldova, Parlamentul de la Chișinău a operat modificări consistente în legislație. Amenzile pentru corupție electorală au fost mărite substanțial, partidele implicate în astfel de scheme riscă să fie suspendate și lichidate, iar formațiunile clonă ale partidelor scoase în afara legii urmează a fi, de asemenea, lichidate. Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Avere consistentă a medicului militar Mitrică, investigat de DNA (sursa: scumc.ro)

Investigații

Medicul de la Militar suspectat de mită: vilă enormă în București, salariu uriaș, sponsorizări farma

Avere consistentă a medicului militar Mitrică: colonelul Marian Mitrică, șeful Secției de Neurochirurgie de la Spitalul Militar "Carol Davila" din București, este plătit de statul român cu aproape 5.000 de euro pe lună. Dar este sponsorizat și de companiile din industria farmaceutică. Avere consistentă a medicului militar Mitrică Acum a ajuns să fie luat în vizor de procurorii DNA pentru că ar fi luat bani (mită) de la pacienți, inclusiv pentru pensionări anticipate. Soția sa, Gabriela Mitrică, patroana firmei Verys Med Consult, este angajată la Administrația Fondului pentru Mediu. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Colonelul Marian Mitrică, doctor în științe medicale și șef al Secției Neurochirurgie de la Spitalul Militar, a vândut o casă, în ianuarie 2022, pentru 430.000 de euro. Alți 10.000 de euro i-a obținut din vânzarea unui autoturism. Vilă de 221 mp și teren de 500 mp în București Cu banii obținuți din aceste tranzacții a cumpărat, împreună cu soția sa, Gabriela Mitrică, o vilă de 221 mp în București. Casa dispune de un teren în suprafață de 500 mp. Tot în 2022, soția colonelului Marian Mitrică a înființat societatea Verys Med Consult, pe care o administra împreună cu Andreea Șerban Mitrică. Gabriela Mitrică s-a retras din funcția de administrator în septembrie 2023. Atunci, figura angajată ca referent la Administrația Fondului pentru Mediu. Sponsorizări de la AstraZeneca și Prisum Health Din declarația de avere depusă de colonelul Marian Mitrică rezultă că acesta primește un salariu anual de 206.370 lei de la Spitalul Militar din București. De la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila", acolo unde estet cadru universitar, încasează anual peste 60.000 lei. Și este și angajatul soției sale, la firma Verys Med Consult. În declarația de avere, colonelul Mitrică a menționat că de la această firmă a primit un salariu de doar 7.305 lei. Totodată, firma Prisum Health i-a plătit 1.667 lei pentru o prezentare științifică, în timp ce AstraZeneca Pharma i-a dat 2.016 lei. Tot pentru o prezentare științifică. De la Firma Verys Med Consult a încasat un salariu anual în cuantum de 10.119 le și patroana Gabriela Mitrică. Care a încasat mult mai mult din salariul anual de 113.001 lei de la Administrația Fondului pentru Mediu.

Paravanul scrisorilor AUR, acuzat de Simion de corupție (sursa: Inquam Photos/Codrin Unici)

Investigații

EXCLUSIV Firma care i-a tipărit scrisorile electorale lui Simion, acuzată anterior de acesta de furt

Paravanul scrisorilor AUR, acuzat de Simion: liderul partidului AUR a acuzat firma Zipper Services, cea care i-a printat peste un milion de scrisori în campania electorală și le-a distribuit prin Poșta Română, că ar fi beneficiat o licitație trucată de către Registrul Auto Român (RAR), instituție subordonată Ministerului Transporturilor. Paravanul scrisorilor AUR, acuzat de Simion Acuzațiile grave apar într-o interpelare parlamentară semnată chiar de George Simion împreună cu doi deputați colegi de partid. Interpelarea adresată ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu are titlul „Trimiteți corpul de control la RAR sau sunteți complice la nelegalitățile privind achiziția publică Cartea de Identitate a Vehiculului (CIV)”. Contractul la care face referire Simion a fost câștigat de către Zipper Services SRL. Circuitul DGI - Zipper - Poșta Română DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma Zipper Services, cu foști și actuali acționari din sfera de influență a serviciilor secrete de la Budapesta, a fost contractată de societatea DGI Multimedia Design pentru a printa și distribui un milion de scrisori semnate de George Simion. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Scrisorile electorale ale lui George Simion, tipărite și date spre distribuție de o firmă cu capital majoritar maghiar. Printre fondatori, un ex-vicepreședinte UDMR Destinatarii erau pensionari din România, inclusiv persoanelor decedate, care au primit epistolele în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale. DGI Multimedia Design este firma de casă a partidului AUR, patronată de Doina Grosu. Aceasta este cea care administrează la vedere zece site-uri de propagandă pentru partidul lui George Simion, conform dezvăluirilor făcute de mai multe publicații. Distribuția scrisorilor a fost făcută de Compania Națională Poșta Română. Zipper Services figurează ca sponsor al unor evenimente organizate de Poșta Română, inclusiv evenimentul anual „Marșul factorilor poștali”. George Simion acuza licitații trucate la RAR pentru Zipper Services Dar George Simion și colegii lui pare că nu au avut întotdeauna o relație apropiată cu firma Zipper Services. În data de 17 mai 2022, deputații AUR George Simion, Dorel Gheorghe Acatrinei și Lucian Florin Pușcanu au depus o interpelare parlamentară, adresată ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu. Documentul cu pricina, intitulat „Trimiteți corpul de control la RAR sau sunteți complice la nelegalitățile privind achiziția publică Cartea de Identitate a Vehiculului (CIV)”, arată cum s-ar fi fraudat una din licitațiile organizate de Registrul Auto Român. Simion invoca „contractul premeditat nelegal” În 2021, RAR a organizat licitația pentru achiziționarea de „Carte de Identitate a Vehiculului”, cu o valoare estimată între 9,952 și 12,44 milioane lei. Licitația a fost câștigată de Zipper Services SRL în asociere cu Any Biztonsagi Nyomda Nyilvanosan Mukodo Reszvenytarsasag (Ungaria) pentru doar trei milioane de lei. Adică de trei ori mai puțin decât suma minimă estimată. „Din executarea contractului a reieșit că licitația a fost trucată și că între „Zipper&Any” și reprezentanții Registrului Auto Roman au existat legături anterioare produsele livrate fiind neconforme, cu caracteristici esențiale din caietul de sarcini nerespectate, iar prima tranșă a fost livrată cu o întârziere de 60 de zile fără ca să existe vreo sancțiune. Hârtia din care este confecționată Cartea de Identitate a Vehiculului (CIV) nu este conformă, holograma nu are cel puțin o zonă demetalizată conform caietului de sarcini, iar oferta de hârtie primită de la DIPA avea mențiunea precizată expres că nu se poate ajunge la parametrii ceruți doar din hârtie 100 % celuloza, iar autoritatea contractantă a acordat contractul premeditat nelegal”, susținea George Simion în interpelarea parlamentară. Grindeanu a respins toate acuzațiile Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, i-a transmis lui George Simion un răspuns prin care nega toate acuzațiile. De exemplu, ministrul Sorin Grindeanu a spus, referitor la prețul neobișnuit de scăzut, că „această susținere este nefondată deoarece explicațiile transmise de ofertantul câștigător au fost concludente, putând fi asigurată îndeplinirea contractului la parametri cantitativi și calitativi solicitați”. Mai mult, compania Zipper Services și-ar fi însușit prin propunerea tehnică depusă toare caracteristicile produsului ofertat, inclusiv realizarea hologramei. În urma publicării acestui articol, Zipper Services SRL a trimis un drept la replică, pe care-l publicăm integral mai jos. DREPT LA REPLICĂ Zipper Services este o companie cu peste 25 de ani de prezență continuă pe piața din România, specializată în soluții de automatizare, de gestiune, arhivare și securizare a datelor și documentelor, cu ajutorul tehnologiei digitale; pe scurt, BPO - Business Process Outsourcing. Una dintre liniile de business ale companiei este reprezentată de realizarea de activități marketing direct pentru parteneri comerciali din arii de activitate diverse, de la domeniul financiar-bancar la industria de telecomunicații. Experiența de pe piața internă și rezultatele campaniilor desfășurate până în prezent fac ca Zipper să fie un reper pentru serviciile de comunicare directă în România. Referitor la informațiile despre campania de tipărire, împlicuire și trimitere poștală desfășurată înaintea alegerilor prezidențiale din 2025, facem următoarele precizări: - Zipper Services nu a avut contracte cu partide politice sau cu politicieni implicați în procesul alegerilor prezidențiale din 2025. - Zipper Services a fost contractată de o companie privată pentru o campanie de marketing direct. Obiectul contractului a fost prestarea de ”servicii de tipărire, împlicuire și trimitere poștală”. - Zipper Services a utilizat baza de date și conținutul scrisorilor (layout și format) puse la dispoziție de către beneficiar, realizând printarea scrisorilor și inserția acestora în plicuri. Produsul final a fost transmis către beneficiar și, parțial, către Poșta Română în vederea distribuirii. - Plata serviciilor a fost efectuată integral de către beneficiar conform contractului, în avans, astfel că nu se poate nici măcar insinua faptul că Zipper ar fi susținut din fonduri proprii activitatea politică a unui partid sau a unui candidat. - Subliniem faptul că astfel de campanii de marketing direct reprezintă o practică des întâlnită în politică, mai ales în perioadele electorale, și că toate partidele recurg la ea în aceleași condiții, folosind conținutul și baza de date proprii. - Suntem în contact cu Autoritatea Electorală Permanentă și punem la dispoziție documentele solicitate, având în același timp încredere în soluționarea rapidă a acestei neînțelegeri. În final, precizăm că Zipper Services este deținută în proporție de 60% de o companie publică, listată la Bursa din Budapesta, al cărei acționariat este volatil, conform specificului unui business tranzacționat public. Managementul Zipper este asigurat de o echipă formată din profesioniști recunoscuți în acest domeniu, cu o reputație impecabilă în piață.

Scrisorile lui Simion, legături cu Budapesta (sursa: Facebook: Orbán Viktor/George Simion)

Investigații

EXCLUSIV Scrisorile electorale ale lui Simion, tipărite de o firmă cu capital majoritar maghiar

Scrisorile lui Simion, legături cu Budapesta: epistolele electorale trimise pensionarilor de către candidatul AUR în campanie au fost printate de către Zipper Services SRL. Companie care a și contract Poșta Română pentru a le distribui în campania electorală. Banii au ajuns la Zipper Services prin intermediul DGI Multimedia Design, firma de casă a AUR, patronată de Doina Grosu. Scrisorile lui Simion, legături cu Budapesta DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un document din care rezultă că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a luat urma banilor plătiți de George Simion, respectiv AUR, pentru printarea și distribuirea scrisorilor. Firma Zipper Services SRL, abonată la contracte publice, cu rădăcini puternice la Budapesta, a fost înființată printre alții și de Gabor Kerekes, fostul vicepreședinte UDMR. Citește și: EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate Acesta a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnațional în dosarul de spionaj privind „Privatizările strategice”. Epistole electorale pentru pensionari și morți Pensionarii din România, inclusiv persoane decedate, au primit în cutiile poștale cu scrisori trimise de George Simion, liderul partidului AUR, în timpul campaniei electorale pentru alegerea președintelui României din mai 2025. Mai multe persoane au denunțat în spațiul public că datele lor personale ar fi fost obținute ilegal, în contextul în care nu le-au furnizat pentru a fi folosite pentru propaganda politică. Reprezentanții AUR, însă, au declarat că datele provin din Registrul Electoral și că partidul are dreptul, conform legislației, să le utilizeze. Poșta spune că nu a avut contract cu AUR Peste 1.000.000 de scrisori au fost distribuite de poștași, angajați ai Companiei Naționale Poșta Română. Printr-un comunicat de presă, Poșta Română a anunțat că „distribuirea materialelor menționate se realizează în baza unui contract comercial plătit, iar acest contract nu este încheiat cu partidul Alianța pentru Unirea Românilor sau cu candidatul acestuia”. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că a sesizat Parchetul General în privința scrisorilor. În același timp, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a anunțat demararea unei investigații. AEP caută sursa banilor plătiți pentru scrisori DeFapt.ro a obținut un document din care rezultă că Autoritatea Electorală Permanentă a luat urma banilor cheltuiți cu scrisorile de către George Simion, respectiv de către Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). AEP a solicitat Companiei Naționale Poșta Română să comunice cine a plătit pentru distribuirea scrisorilor. Așa s-a aflat că Poșta Română a distribuit scrisorile în baza unui contract pe care îl avea cu firma care a printat scrisorile și le-a și băgat în plicuri. Intră în scenă Zipper Services SRL Firmă care se numește Zipper Services SRL. În acest context, Autoritatea Electorală Permanentă a trimis o solicitare firmei Zipper Services SRL pentru a afla cine a dat comanda și plătit pentru printarea și distribuirea scrisorilor. „Vă rugăm să ne transmiteți documentele justificative aferente relației contractuale cu C.N. Poșta Română, privind materialele tipărite tip scrisoare conținând mesaje ale președintelui Partidului Alianța pentru Unirea Românilor, domnul George Nicolae Simion, distribuite de către Poșta Română prin Zipper Services SRL, conform adresei emise de către C.N. Poșta Română nr. 114/4246/13.06.2025, în timpul campaniei electorale, respectiv: contracte, facturile emise pentru acest tip de material publicitar politic, ordine de plată, procesele-verbale de recepție a materialului publicitar politic tip scrisoare, lista de distribuție a scrisorilor”, se menționează în documentul AEP. Adresa AEP trimisă firmei Zipper Services SRL în legătură cu scrisorile electorale ale lui George Simion (sursa: defapt.ro) Șeful Poștei Române a confirmat comanda de la Zipper Services Valentin Ștefan, directorul general al Poștei Române, a declarat pentru DeFapt.ro că „acele scrisori au fost aduse în rețeaua Poștei Române în baza unui contract existent între Poșta Română și o altă firmă. Noi nu am făcut decât să livrăm peste un milion de scrisori. (…) Partenerii aceștia (Zipper Services SRL -n.r.) nu au rețea, nu pot distribui. Ei pot să printeze, dar nu pot să livreze scrisorile acasă la om”. După ce a verificat adresa trimisă de Zipper Service SRL Poștei Române, adresă menționată în documentul AEP, directorul general Valentin Ștefan a confirmat autenticitatea adresei. „Am primit documentul (adresa de la Zipper - n.r.), pe care l-am trimis către AEP. (...) Am spus că noi prestăm servicii de distribuție poștală pentru Zipper, pardon, pentru acest client, și clienții acestuia. Noi nu știm dacă aceste plicuri sunt de la AUR sau George Simion”. Zipper, contractată de firma de casă a AUR Întrebat direct dacă Zipper Services a venit cu plicurile și Poșta le-a distribuit conform contractului, Valentin Ștefan a răspuns simplu și direct: „Exact!”. Surse din cadrul AEP au declarat, sub protecția anonimatului, că firma Zipper Services SRL a fost contractată la rândul ei de către DGI Multimedia Design, firma de casă a AUR, patronată de Doina Grosu, cea care administrează grupurile online ale partidului lui George Simion. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la George Simion, dar fără succes. Gabor Kerekes, fost vicepeședinte UDMR, printre fondatorii Zipper Documentele publicate în Monitorul Oficial arată că firma Zipper Services a fost înființată în anul 2004, sub denumirea de Tipo Direct, de către alte două societăți: Tipoholding SA și Allami Nyomda (Ungaria). Unul dintre acționarii Tipoholding a fost Gabor Kerekes, fost vicepreședinte UDMR și secretar de stat în Ministrul Comunicațiilor. În martie 2009, Gabor a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT pentru constituirea sau aderarea la un grup infracțional transnational în dosarul de spionaj privind „Privatizările strategice”. Dar, înainte de a fi condamnat la patru ani de închisoare cu executare în ianuarie 2015, Gabor Kerekes a fugit din țară. Societatea Zipper Services SRL este deținută în prezent de Any Biztonsagi Nyomda Nyrt (60%), fostă Allami Nyomda, și Doru Ioan Vîjîianu (40%). Am încercat să obținem un punct de vedere de la Doru Vîjîianu, ascociat și director general al firmei Zipper Services, dar acesta nu a răspuns pe nici un canal. Firmă cu rădăcini puternice la Budapesta Compania ANY Biztonsagi Nyomda Nyrt face parte din grupul maghiar ANY Security Printing, listat la Bursa de Valori din Budapesta și care deține una din cele mai mari tipografii de documente securizate din Europa Centrală și de Est. De exemplu, pentru Ungaria, compania produce cărțile de identitate electronică și pașapoartele biometrice. Informațiile publicate pe site-ul companiei arată că funcția de director al securității al grupului ANY a fost deținută de generalul maior Ferenc Berkesi, fondatorul Serviciului Special al Poliției care se ocupa cu combaterea terorismului intern din Ungaria. Generalul Ferenc Berkesi a condus unitatea de combatere a terorismului până în 1994, an în care a fost numit la conducerea Gărzii Guvernamentale din Ungaria, postură din care asigura securitatea prim-ministrului maghiar. A decedat la vârsta de 82 de ani acum zece zile, pe 8 iunie 2025. Funcția de președinte al Consiliului de Administrație este deținută de Akos Erdos, acționarul majoritar și administratorul fondului de investiții EG Capital SA. În CA îl mai regăsim pe Gabor Zsamboki, un fost absolvent al colegiului de Comerț Exterior de la Budapesta și fost șef al Centrului de Telefonie Internă și Internațională de la Budapesta. În urma publicării acestui articol, Zipper Services SRL a trimis un drept la replică, pe care-l publicăm integral mai jos. DREPT LA REPLICĂ Zipper Services este o companie cu peste 25 de ani de prezență continuă pe piața din România, specializată în soluții de automatizare, de gestiune, arhivare și securizare a datelor și documentelor, cu ajutorul tehnologiei digitale; pe scurt, BPO - Business Process Outsourcing. Una dintre liniile de business ale companiei este reprezentată de realizarea de activități marketing direct pentru parteneri comerciali din arii de activitate diverse, de la domeniul financiar-bancar la industria de telecomunicații. Experiența de pe piața internă și rezultatele campaniilor desfășurate până în prezent fac ca Zipper să fie un reper pentru serviciile de comunicare directă în România. Referitor la informațiile despre campania de tipărire, împlicuire și trimitere poștală desfășurată înaintea alegerilor prezidențiale din 2025, facem următoarele precizări: - Zipper Services nu a avut contracte cu partide politice sau cu politicieni implicați în procesul alegerilor prezidențiale din 2025. - Zipper Services a fost contractată de o companie privată pentru o campanie de marketing direct. Obiectul contractului a fost prestarea de ”servicii de tipărire, împlicuire și trimitere poștală”. - Zipper Services a utilizat baza de date și conținutul scrisorilor (layout și format) puse la dispoziție de către beneficiar, realizând printarea scrisorilor și inserția acestora în plicuri. Produsul final a fost transmis către beneficiar și, parțial, către Poșta Română în vederea distribuirii. - Plata serviciilor a fost efectuată integral de către beneficiar conform contractului, în avans, astfel că nu se poate nici măcar insinua faptul că Zipper ar fi susținut din fonduri proprii activitatea politică a unui partid sau a unui candidat. - Subliniem faptul că astfel de campanii de marketing direct reprezintă o practică des întâlnită în politică, mai ales în perioadele electorale, și că toate partidele recurg la ea în aceleași condiții, folosind conținutul și baza de date proprii. - Suntem în contact cu Autoritatea Electorală Permanentă și punem la dispoziție documentele solicitate, având în același timp încredere în soluționarea rapidă a acestei neînțelegeri. În final, precizăm că Zipper Services este deținută în proporție de 60% de o companie publică, listată la Bursa din Budapesta, al cărei acționariat este volatil, conform specificului unui business tranzacționat public. Managementul Zipper este asigurat de o echipă formată din profesioniști recunoscuți în acest domeniu, cu o reputație impecabilă în piață.

Patronul Nuba, împrumut mascat la PSD (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu, Laura Vicol, Nuba Beach Club)

Investigații

EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Grindeanu se afișa cu Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane lei

Patronul Nuba, împrumut mascat la PSD: o firmă înființată de Jean Sasu, unul dintre patronii de la Clubul Nuba, a fost folosită ca paravan pentru un împrumut către PSD. Este vorba de 1,6 milioane de lei, echivalentul a 320.000 de euro, bani primiți de social-democrați în campania electorală. La Nuba petrecea Sorin Grindeanu cu Laura Vicol, colega sa de partid, dar și de călătorii în avioane private plătite de Nordis. Sorin Grindeanu și Laura Vicol, petreceri de lux la Nuba Ministrul Sorin Grindeanu, actualul președinte interimar al PSD, a avut o relație apropiată cu Laura Vicol, fosta sa colegă de partid și soția lui Vladimir Ciorbă, patronul grupului de firme Nordis. Citește și: Surse: Bolojan, premier, cu drept de veto la viitorii miniștri, dar va pleca la rotativă. Succesorul cel mai probabil: Grindeanu Escapadele nocturne lui Sorin Grindeanu cu Laurei Vicol din celebrul club Nuba au ajuns de notorietate după ce au fost făcute publice filmări și fotografii realizate de paparazzi. Mai mult, Sorin Grindeanu a zburat cu avioanele private închiriate de Nordis, alături Marcel Ciolacu și Alfred Simonis. Cei trei pesediști erau însoțiți în unele zboruri chiar de principalul acționar Nordis, Vladimir Ciorbă, dar și de Laura Vicol. Chitanțele-fantomă ale lui Grindeanu pentru zborurile Nordis Sorin Grindeanu, care nu a fost audiat de procurorii DIICOT în dosarul Nordis, susține că are chitanțe care dovedesc că și-ar fi plătit singur cota aferentă zborurilor private, însă nu le-a arătat niciodată. Afacerea Nordis, investigată de procurorii DIICOT, le-a adus soților Laura Vicol și Vladimir Ciorbă mai multe capete de acuzare, inclusiv complicitate la delapidare și spălare de bani. În referatul procurorilor DIICOT, se meționează Nordis a băgat în contabilitate cheltuieli de protocol în valoare de 850.000, bani plătiți la cluburile NUBA, acolo unde petrecea Sorin Grindeanu alături de Laura Vicol. Euphorich World, împrumut de 1,6 milioane lei la PSD PSD a făcut publică lista persoanelor juridice care au acordat în anul 2024 împrumuturi a căror valoare depăşeşte 100 de salarii de bază minime brute pe ţară. Printre aceste firme se află și socieatea Euphorich World, care a acordat partidului un împrumut de 1,6 milioane lei, echivalentul a 320.000 de euro. Banii au fost împrumutați în data de 22 octombrie 2024, iar PSD trebuia să îi returneze pe 30 aprilie 2025. Datele financiare ale firmei Euphorich World arată că aceasta a fost folosită ca paravan pentru a ascunde numele real al persoanei fizice sau juridice care a creditat PSD. Firma, zero încasări în 2024 Conform Ministerului de Finanțe, societatea Euphorich World nu a avut în anul fiscal 2024 nici o activitate economică. A avut, însă, cheltuieli de 45.749 lei, bani pe care i-a trecut și la pierderi. Mai mult, firma a înregistrat capitaluri negative de 102.705 lei. Euphorich World a menționat o creanță de 1,6 milioane lei, adică exact banii pe care i-a împrumutat PSD, condus în prezent de Sorin Grindeanu. Totodată, firma a raportat datorii de 1.702.785 lei. Practic, este vorba de suma pe care a luat-o cu împrumut pentru PSD, de capitalurile negative înregistrate și o diferență de 80 de lei, aflată în conturile bancare. Patronul Nuba, împrumut mascat la PSD Firma Euphorich World a fost înființată în aprilie 2023 de Jean Sasu (50%), unul dintre asociații de la Clubul Nuba, celebra influenceriță Cristina Ich (25%) și Cătălin Niculae Dârdea (25%). Câteva luni mai târziu, în octombrie 2023, Jean Sasu și Cristina Ich și-au cedat părțile sociale lui Cătălin Niculae Dârdea. Cel din urmă este un apropiat al lui Jean Sasu. Întrebat de către DeFapt.ro care au fost motivele pentru care firma Euphorich World a acordat împrumutul de 1,6 milioane lei, Jean Sasu a pretextat că nu are datele: „Trebuie să verific cu colegii și o să revin pe numărul acesta de telefon înapoi. Verific exact ca să nu vă induc în eroare.” Nu a revenit, însă, cu explicațiile promise.

Claudiu Manda - educat de Soros, îmbogățit de PSD (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)

Investigații

EXCLUSIV Cum a ajuns Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul

Educat de Soros, îmbogățit de PSD: europarlamentarul Claudiu Manda, școlit pe banii miliardarului american George Soros, a ajuns unul dintre cei mai bogați și influenți politicieni din Oltenia. În urmă cu 20 ani, câștiga anual 29.000 de lei, iar acum a ajuns să dețină la vedere o vilă boierească în Craiova și un apartament la Bruxelles. Iar una din firmele sale, Imoband Oltenia, a împrumutat Partidul Social Democrat cu suma de 500.000 de lei în campania electorală, de 17 ori mai mult decât salariul său din 2004. Prin intermediul acestei firme, Claudiu Manda controlează mai multe societăți din domeniul agricol. Ultima achiziție a făcut-o la începutul acesui an, atunci când firma sa a plătit 17,43 milioane lei pentru a prelua un sfert din East Way Spedition, o fostă societate a lui Gheorghe Nețoiu, fost parlamentar și ofițer de Securitate. Claudiu Manda, școlit pe banii lui Soros În 1997, Claudiu Manda a fost numit șef de cabinet al deputatului Mihai Nicolescu. În paralel, era contabil, respectiv director economic, la Madexim SRL, o firmă care vindea produse agroalimentare. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Un an mai târziu, Manda a fost ales vicepreședinte al organizației de tineret a PSD Craiova. În martie 2000, politicianul a început să se școlească pe banii miliardarului american George Soros, blamat cu râvnă de colegii săi actuali de partid. Primul curs al lui Manda finanțat de către organizația lui George Soros, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, viza „planificarea strategică”. Apoi, politicianul a beneficiat și de un curs de „comunicare”. Prima funcție publică: consilier local la Craiova Tot în anul 2000 a fost ales pentru prima dată în funcția de consilier local la Craiova. În 2001, partidul l-a făcut director adjunct la Direcția pentru Tineret și Sport a județului Dolj. Apoi, Manda a ajuns director al Casei de Cultură a Studenților. Primul mandat de deputat l-a obținut în anul 2004. După care a mai bifat două mandate de deputat și unul de senator. În tot acet timp, a continuat să se școlească: a urmat cursurile Colegiului Național de Apărare, apoi pe cele ale Colegiului Național de Informații. În prezent, se află la al doilea mandat de deputat european pe listele PSD. Claudiu Manda câștiga doar 29.000 lei anual Cea mai veche declarație de avere a lui Claudiu Manda datează din decembrie 2004, an în care a fost ales deputat pe listele PSD. Pe atunci, declara venituri cumulate anual de doar 29.000 lei. Însă deținea împreună cu nașa sa, Cristina Zgonea, soția de atunci a pesedistului Valeriu Zgonea, actualul președinte ANCOM, un teren de 1.375 mp pe care era construită o casă de vacanță în localitatea doljeană Vârforul de Jos. Tot atunci, Manda menționa că este asociat în firmele Mapoems și Coridor Financial SRL. Prima firmă nu a avut activitate. Cealaltă societate, specializată în contabilitate, a fost înființată în 2002 de Claudiu Manda alături de Marian Cătălin Adam, Eugen Ștefan Lencu și Ion Cătălin Voiculescu. Fiecare deținea câte 25% din părțile sociale. Claudiu Manda și-a cesionat părțile sociale lui Marian Cătălin Adam în ianuarie 2009. Ulterior, Marian Cătălin Adam avea să fie numit administrator neexecutiv în Consiliul de Administrație al Aeroportului Craiova, condus de fratele lui Claudiu Manda. Primul mandat de deputat, prima soție Deputatul Claudiu Manda a depus o nouă declarație de avere în decembrie 2005. Ocazie cu care declara că este căsătorit cu Adina Manda, care lucra la Spitalul nr. 2 din Craiova. Din documentul citat aflăm că soții Manda primiseră ca donație un apartament de 47 mp în Craiova. Ce nu se putea afla era că Adina Manda cumpărase un teren de 800 mp și o casă de 170 mp în Calafat în 1998, proprietăți nemenționate de soțul ei de atunci. Soții Manda-Vasilescu, influență în Justiție De atunci au trecut mai bine de 20 de ani. Între timp, Claudiu Manda a divorțat de Adina Manda și s-a căsătorit cu Lia Olguța Vasilescu, actualul primar al Craiovei. Soții Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu au ajuns în timp cei mai puternici politicieni din Bănie. De exemplu, Claudiu Manda a preluat șefia Comisiei de Control a SRI în 2017. Apoi, în anul 2021, cei doi soți și lideri PSD au impus-o pe deputata Laura Vicol la șefia Comisiei juridice, de discipină și imunități din Camera Deputaților. În toiul scandalului Nordis, trei ani mai târziu, Laura Vicol a fost abandonată de soții Manda. Dar aceștia nu au renunțat la Comisia Juridică: în locul Laurei Vicol, au impus-o pentru scurt timp pe deputata Alina Elena Tănăsescu, ajunsă în prezent senator cu sprijinul lui Claudiu Manda. Iar dovada influenței extraordinare a soților Manda-Vasilescu este numirea în funcția de ministru al Justiției a lui Radu Marinescu, avocat craiovean specializat în reprezentarea unor interlopi. Noii boieri, conac central cu piscină Claudiu Manda este în zilele noastre europarlamentar PSD. Din declarația de avere depusă în iulie 2024 rezultă că, pe numele lui, și-a cumpărat un apartament de 76 mp în Bruxelles. Totodată, soții Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu au cumpărat în anul 2019 o casă boierească cu piscină în centrul Craiovei. În anunțul de vânzare al casei se menționa că „toate camerele au candelabre import Italia, ușile sunt dotate cu clanțe cu cristale Swarorovski, băile au robinete suflate cu aur de 24k, iar toate vasele wc au capace soft-close”. Dar Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda au negat public că vila ar avea asemenea dotări de lux. Conacul, cumpărat de la soție și nepoată de interlopi Conacul a fost cumpărat cu 230.000 de euro de la de la Monica Cristina Bănică, o fostă angajată la Primăria Craiova, condusă de Lia Olguța Vasilescu. Vânzătoarea este soția lui Emanuel Bănică, zis „Ema”. Acesta a fost reținut, în 2009, de polițiștii de la Crimă Organizată la cererea autorităților din Italia pentru că facea parte dintr-o rețea de clonare de carduri bancare. Totodată, Monica Bănică este și nepoata lui Ilie Ion, zis Ilie Pușcărie, unul din liderii grupării interlope Frăția. Intră în scenă Imoband Oltenia SRL O parte din vilă, 38%, a fost achiziționată de firma Imoband Oltenia, controlată de Claudiu Manda. La solicitarea DeFapt.ro, Claudiu Manda a spus că a răscumpărat partea firmei sale cu 400.000 lei. Datorie care a fost menționată în declarația de avere a europarlamentarului. „Datoria pe care am prezentat-o în declarația de avere este izvorâtă din achiziția de către mine (familia mea) a unui procent din imobilul în care locuim. Acel imobil era deținut parțial de firmă, parțial de mine. Achiziția cotei indivize s-a făcut în urma unui raport de evaluare de către un expert ANEVAR”, a declarat Claudiu Manda. Firma fără angajați a împrumutat PSD cu 500.000 de lei Firma fanion a lui Claudiu Manda, Imoband Oltenia, nu are nici un angajat, dar a împrumutat 500.000 de lei, echivalentul a 100.000 de euro, Partidului Social Democrat în campania electorală. Banii au fost dați sediului central al PSD, care trebuia să îi returneze până în data de 31 ianuarie 2025. La solicitarea Defapt.ro, Claudiu Manda a declarat că „împrumutul a fost făcut cu respectarea prevederilor legale. Banii au fost restituiți conform termenului din contractul de împrumut”. Asociat cu un fost parlamentar PNL condamnat Societatea Imoband Oltenia a fost înființată în anul 2011 de Claudiu Manda (90%) și Adina Manda (10%). Ulterior, Adina Manda și-a cedat părțile sociale lui Claudiu Manda și lui Florin Cătălin Tabacu. Ultimul a primit 2,5% din părțile sociale, care în prezent sunt deținute de fostul senator și deputat liberal Constantin Cosmin Enea. Enea a fost condamnat la trei ani cu suspendare într-un dosar de corupție după ce a cerut bani de la candidații PNL Dolj pentru a-i pune pe liste la alegerile parlamentare din 2012. Constantin Cosmin Enea a primit 156.680 lei pentru achiziționare de materiale promoționale, din care a cheltuit în jur de 25.000 lei. Restul și i-a însușit prin intermediul firmei Coliseum SA, conform DNA. Manda latifundiarul: primele trei tranzacții Din 2015, Manda a început să achiziționeze bucăți din firme active în domeniul agriculturii. De exemplu, a cumpărat 31% din firma SCAI Agro-Holding de la Alin Paul Dragu. Într-un final, Imoband Oltenia a ajuns să dețină 55% din părțile sociale ale firmei, restul fiind deținute de Sergiu Cristian Flori. Cel din urmă este fratele lui Ovidiu Aurelian Flori, primarul PSD al localității Ișalnița. Edilul este nașul liberalului Alin Paul Dragu, dar și al cuplului Claudiu Manda – Lia Olguța Vasilescu. O altă tranzacție pe relația naș – fin a avut loc în mai 2023. Soții Iuliana și Ovidiu Flori au vândut 55% din firma Util Agro Noot societății Imoband Oltenia. Totodată, conform Hotărârii nr. 2 din mai 2023 a asociaților firmei, Claudiu Manda a fost împuternicit să reprezinte Util Agro Noot în relația cu Banca Transilvania, dar și „să realizeze orice tip de operaţiune pe conturile societăţii, inclusiv în aplicaţia BT24”. Imoband Oltenia a preluat și 66,67% din firma Staragriculture, după ce a cumpărat părțile sociale de la SCAI Agro-Holding, Claudiu Manda și francezul Pierre Joachim Jarreau. Restul părților sociale erau deținute de Constantin Sgaibă. Bătălia pentru firma lui Gheorghe Nețoiu Claudiu Manda și Gheorghe Nețoiu, fost deputat și acționar al echipelor de fotbal Universitatea Craiova și Dinamo București, au ajuns la cuțite din cauza unei afaceri în care s-au băgat peste 15 milioane de euro. În centru acestei afaceri este firma East Way Spedition, care a fost controlată inițial de familia lui Gheorghe Nețoiu. Jumătate din firmă a fost achiziționată în vara anului 2018 de Violeta Călin, sora lui Cristian Borcea, pentru suma de 4,5 milioane de euro. Cinci ani mai târziu, în ianuarie 2023, Violeta Călin și-a vândut întreaga participație pentru 8,15 milioane euro firmei Roso Agriculture, o altă societate controlată de pesediștii Claudiu Manda și Ovidiu Flori. Cealaltă jumătate din East Way Spedition a fost vândută de asociata Natalia Nețoiu firmelor Starimob Invest și Agro Mid Invest. Prețul cumulat al tranzacției a fost de 7,1 milioane euro, cu un milion de euro mai puțin decât a obținut sora lui Cristian Borcea. Roso Agriculture, controlată tot de Manda În urma acestor tranzacții s-a schimbat și structura acționariatului firmei Roso Agriculture. Prin intermediul firmei sale, Imoband Oltenia, Claudiu Manda deținea 50% din părțile sociale. Ovidiu Flori, prin intermediul Serlight Music, avea 30%, iar restul de 20% era pe numele Diversint, o firmă patronată de Ionuț Claudiu Ștefan, apropiat de șefii serviciilor secrete din Oltenia. Gheorghe Nețoiu a pierdut funcția de administrator Ulterior, în ianuarie 2025, Roso Agriculture a rămas cu 15% din firma East Way Spedition, după ce a vândut 35% din părțile sociale. Din cele 35% din părțile sociale ale East Way Spedition, Diversint SRL a cumpărat 10%, pentru aproape 8,2 milioane lei, adică 1,64 milioane euro. Restul de 25% din pachetul de 35% din East Way Spedition a intrat în proprietatea firmei lui Claudiu Manda, Imoband Oltenia. Conform Monitorului Oficial, prețul tranzacției a fost de 17,43 milioane lei, echivalentul a aproximativ 3,5 milioane euro. Tranzacția de 17,43 milioane de lei a Imoband Oltenia SRL (sursa: Monitorul Oficial) Totodată, s-a decis înlocuirea din funcția de administrator a lui Gheorghe Nețoiu de la East Way Spedition cu Dan Manda, unul din frații lui Claudiu Manda. Manda: „Nu e de nivelul meu” să explic de unde are firma bani Contactat de către DeFapt.ro, europarlamentarul Claudiu Manda a fost foarte reticent în a da detalii despre sursa banilor cu care Imoband Oltenia SRL a cumpărat 25% din Wast Way Spedition. Întrebat care a fost sursa celor 17,43 milioane lei, Claudiu Manda a spus astfel: „credit de 11,5 milioane lei și bani pe care (firma - n.r.) îi avea din activitatea ei, inclusiv vânzarea unor părți sociale”. „În încercarea dvs. de a fi iscoditor riscați ca să deveniți plictisitor. Bun! Dacă aveți ceva de discutat cu mine ca persoană publică sunt nevoit ca pentru dvs. și opinia publică să vă informez. Dacă vorbiți despre activitatea companiei, lucrurile sunt legale și transparente. Există documente contabile, există bilanț prezentat, este public, îl puteți consulta acolo. Pentru ca să mă puneți pe mine să vă explic dvs. ce face o companie nu e de nivelul meu”, a declarat Claudiu Manda pentru DeFapt.ro. Educat de Soros, îmbogățit de PSD Așadar, Imoband Oltenia SRL a plătit 17,43 milioane de lei pentru 25% din acțiunile Wast Way Spedition SRL. Potrivit lui Claudiu Manda, 11,5 milioane de lei provin dintr-un credit bancar. De unde ar putea proveni diferența de aproape șase milioane de lei? Potrivit Ministerului de Finanțe, care face publice datele financiare ale firmelor, în anul fiscal 2024 firma Imoband Oltenia a raportat venituri totale de 1,65 milioane lei și cheltuieli de 28.896 lei. Așadar, a avut un profit net de 1,62 milioane lei. Cu un an înainte, Imoband Oltenia SRL a avut venituri de 700.544 lei și cheltuieli de 452.962 lei, deci un profit de 207.598 lei. Practic, în doi ani înainte de tranzacție, firma lui Manda abia a adunat profit de 1,82 milioane de lei, cu peste patru milioane de lei mai puțin decât cele șase milioane de lei necesare, pe lângă credit, pentru achiziția de părți sociale în East Way Spedition.

Copilul mort la SANADOR, dosar "îngropat" (sursa: Inquam Photos/George Călin)

Investigații

EXCLUSIV Procurorul Iacob a scăpat-o pe medicul Laura Bălănescu după ce un copil a murit la SANADOR

Copilul mort la SANADOR, dosar "îngropat" de procurorul Marius Iacob, de la Parchetul General. Copilul mort la SANADOR, dosar "îngropat" Acuzația din dosar a fost de uciderea din culpă a lui Ștefan, un băiețel care a murit în urma unei operații făcute la Spitalul Sanador de către medicul Laura Bălănescu, soția lui Radu Bălănescu, fostul șef al masonilor din România. Citește și: Un copil a murit la SANADOR după operație. Cazul, investigat de peste șase ani, foarte aproape de prescriere DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate, încă din aprilie 2024, că procurorul general Alex Florența a luat dosarul de la procurorul Ruxandra Ionescu și i l-a repartizat lui Marius Iacob, specialist în clasări controversate. Conform rechizitoriului, procurorul Marius Iacob a decis să le trimită în judecată pe medicul de gardă Mădălina Abdel Karim și pe asistenta Florentina Agagiu, însă medicul Laura Bălănescu a primit clasare. INML: Moartea, survenită în urma unei proceduri din timpul operației Procurorul Mariu Iacob de la Parchetul General, condus de procurorul general Alex Florența, a finalizat ancheta în cazul lui Ștefan Duță, un băiețel de un an și zece luni care a murit în urma unei operații de hernie inghinală efectuată la Spitalul Sanador din București. Medicul care l-a operat pe Ștefan Duță în dimineața zilei de 20 octombrie 2018 este Laura Bălănescu, soția doctorului Radu Bălănescu, fostul șef al masonilor din România. Conform raportului INML, moartea s-a datorat „unui șoc hemoragic, survenit în evoluția unei hemoragii interne, având ca sursă lezarea vaselor sanguine testiculare stângi cu hematom retroperitoneal masiv consecutive, survenită în timpul intervenției chirurgicale efectuate pe data de 20.10.2018”. Procurorul Ruxandra Ionescu a cercetat-o pe Laura Bălănescu pentru ucidere din culpă Procurorul care a instrumentat inițial cazul, Ruxandra Ionescu, a decis ca medicul Laura Bălănescu să fie cercetată pentru ucidere din culpă. De exemplu, i se reproșa acesteia că, „în timpul intervenției chirurgicale efectuate de medicul menționat, s-a declanșat o hemoragie internă la distanță de câmpul operator (în spațiul retroperitoneal, proximal de orificiul profund al canalului inghinal), ca urmare a manevrelor de tracționare a vaselor din cordonul spermatic, continuând insidios postoperator în lipsa diagnosticării acesteia și implicit, a instituirii măsurilor adecvate de tratament, cu instalarea consecutivă a șocului hemoragic care a dus la decesul pacientului”. Actualul procuror de caz, însă, Marius Iacob, a decis să le trimită în judecată pentru ucidere din culpă doar pe medicul Mădălina Abdel Karim și pe asistenta Florentina Agagiu. Totodată, a decis să claseze acuzațiile de ucidere din culpă pentru medicii Laura Bălănescu, Valeria Cornelia Vlăsceanu, Laura Florentina Vasile, Maria Florea și Ligia Gabriela Drăguț. De ce o acuză procurorul Marius Iacob pe una din asistente Doctorița Mădălina Abdel Karim este acuzată de ucidere din culpă pentru că, în aceea zi fiind de gardă pe Secția de pediatrie, „nu a respectat măsurile de prevedere intrinsec asociate calității sale de medic de gardă de la acel moment”. Adică medicul Mădălina Abdel Karim „nu s-a asigurat că asistentele medicale de serviciu pe Secția pediatrie execută o supraveghere efectivă a persoanei vătămate Duță Ștefan - Alexandru și îi acordă tratamentul medicamentos adecvat prescris de către medici, iar, pe de altă parte, a etalat o serie de omisiuni proprii și vădit nescuzabile în monitorizarea stării generale a acestui pacient minor și a funcțiilor sale vitale, aspecte care au condus la statusul evolutiv nefavorabil și la decesul acestuia”. Asistenta a cerut ajutorul medicului Într-o declarație dată în calitate de martor, Mădălina Abdel Karim a spus că „este medic specialist pediatru și că lucrează din noiembrie 2015 la Spitalul Sanador, pe Secția de pediatrie, unde consultă și tratează pacienții pediatrici, mai puțin cazurile chirurgicale întrucât pentru astfel de cazuri există un medic curant de chirurgie pediatrică”. Legat de cazul băiețelului Ștefan Duță, medicul a spus că, după ce l-a consultat, a sunat-o pe medicul chirurg Laura Florentina Vasile, căreia i-a spus că ar trebui să consulte pacientul pentru că era somnolent, palid și ușor tahicardic. Ulterior medicul Mădălina Abdel Karim s-a aflat în camera de gardă până la ora 22.47. Procurorul Iacob, avocat pentru Bălănescu În ce o privește pe medicul Laura Bălănescu, cea care a făcut operația de hernie inghinală, procurorul Marius Iacob pare că i-a fost mai degrabă avocat. „De precizat, din capul locului, că inculpatei Bălănescu Laura nu i se poate adresa un reproș, din perspectivă penală, în legătură cu modalitatea de derulare a intervenției propriu-zise”, menționează în rechizitoriu procurorul Marius Iacob. Tot el, scrie negru pe alb, că „omisiunile ce i se impută inculpatei vizează strict modalitatea în care aceasta a reușit să se conformeze exigențelor referitoare la exercitarea obligației de supraveghere cu respectarea tuturor preceptelor de ordin normativ și pe care standardele medicale le impuneau”. „Inculpata Bălănescu Laura nu se poate absolvi de culpabilitate”, dar nici nu a fost trimisă în judecată Totuși, spune procurorul în rechizitoriu, „așa cum am arătat în cuprinsul paragrafelor precedente, inculpata Bălănescu Laura nu se poate absolvi de culpabilitate prin invocarea faptului că răspunderea în cazul obligației de supraveghere ar fi revenit în mod exclusiv medicilor de gardă, câtă vreme, din interepretarea sistematică, teleologică și istorică a reglementărilor elaborate la nivelul unității sanitare, rezultă că asigurarea efectivității obligației de supraveghere era partajată între medicii de gardă și medicul curant”. Cu toate acestea, procurorul Marius Iacob a decis să o scape pe Laura Bălănescu de acuzația de ucidere din culpă. Mama copilului mort: „Dacă nu era operat, trăia” Andreea Duță, mama băiețelului mort la Spitalul Sanador, este oripilată și consideră că copilul ei a fost ucis a doua oară de procurorul Marius Iacob. „E totul ok din punctul de vedere al procurorului. Mai are să zică că a murit copilul din vina mea pentru că l-am dus la medic. Ce să zic? Adică el spune că nu poate să demonstreze că tehnic operația a fost greșită. E o legătură cauzală directă între operație și moarte. O spune raportul INML, nu o spun eu! Spune că există o legătură cauzală. Eu am dus un copil pe picioare, care se juca. Dacă nu era operat, trăia. Deci, este logic!”, a declarat Andreea Duță. Aceasta consideră că „s-a ajuns în punctul acela să căutăm un țap ispășitor. Să tragem la răspundere o doctoriță care nu știa că trebuie să urmărească și cazurile chirurgicale. Chiar pe partea de monitorizare, totul se bate cap în cap. Mizeria de rechizitoriu nu pot să-l citesc. Să-și scrie memoriile Iacob, nu rechizitorii pentru că e clar că nu e capabil”. „Numai morții sunt vinovați” Mama îndurerată crede că „se vede clar că miza a fost să o protejeze pe doamna Bălănescu și pe prietenele domniei sale. Influențe mari din masonerie, probabil. Și ca să le demonstreze tuturor cum funcționează puterea procurorilor. Acest caz a fost public în toată țara. Toată lumea știe ce s-a întâmplat. Operația era un de rutină și s-a ajuns la deces, cu toți medicii acolo. Ei vor să nu fie nimeni vinovat pentru asta. De fapt, în România nu e nimeni vinovat, decât mortul. Numai morții sunt vinovați (...). Îmi e rușine că se întâmplă asta la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Mi-e rușine de rușinea lui Iacob. Mi-e silă că a putut să dea așa ceva”. „Ei sunt niște oameni cu relații” Cu moralul la pâmânt, Andreea Duță nu mai are încredere în justiția românească: „Noi, fraieri că ne adresăm lor. Este nefuncțională justiția. E de formă! Eu ca și justițiabil mă simt total pe dinafara protecției statului. Uitați-vă cât de inegală e lupta pentru dreptate. Noi, cu copilul dus la operație. Ei, cu toți prietenii medici, cu relații în minister, ei prin toate comisiile, cu toate cadrele didactice din facultate, toate acese conexiuni. Domnul Iacob a împărțit dreptatea în funcție de influența lui, nu în funcție de fapte și probe. Noi suntem niște oameni normali, care ne-am dus copilul să-l facem bine. Ei sunt niște oameni cu relații. Practic, cine are mai multe conexiuni câștigă. Dar Marius Iacob și-a arătat micimea profesională în acest caz”.

Bizzell, conflict de interese la Romarm (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)

Investigații

EXCLUSIV Conflict de interese la Romarm: firma la care lucrează soțul șefei Achizițiilor, contracte

Bizzell, conflict de interese la Romarm. Marius Ioana, fost șef al Romarm și fost consilier personal al lui Florin Lazăr Vlădică, actualul director al Oficiului pentru Informații Integrate de la Cotroceni, a intrat în afacerile private cu armament. Citește și: EXCLUSIV Șeful informațiilor secrete de la Cotroceni, Florin Vlădică, consultant în armament în Elveția și manager de operațiuni petroliere în Africa Una dintre companiile care l-a angajat (ca manager de conformitate), Bizzell Europe, are în derulare cel puțin două contracte cu Romarm, companie de stat deținută de Ministerul Economiei. Soția lui Marius Ioana, Cristina Ioana, deține funcția de șef birou achiziții chiar la Romarm, unde anterior a fost șef birou derulare contracte. Șef la IOR SA și Romarm cu sprijin liberal Marius Ioana, absolvent al Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, a lucrat în mediul privat până în septembrie 2008, atunci când a fos numit în funcția de director al IOR SA, una dintre companiile de armament deținute de Ministerul Economiei prin intermediul Romarm. Ministru al Economiei în acel moment era Varujan Vosganian. Citește și: Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari După aproape patru ani, în iunie 2012, Marius Ioana a fost numit director general al Romarm, cu sprijinul liberalilor din gruparea Tăriceanu. A pierdut funcția de la Romarm în iulie 2014, când a și redevenit manager la IOR. Din nou la Romarm, via Vlădică (MApN) În martie 2017, Florin Lazăr Vlădică a fost numit în funcția de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale și șef al Departamentului pentru Armamente de către premierul Sorin Grindeanu. Înainte de a fi numit secretar de stat în MApN, Florin Lazăr Vlădică a fost director la Prospecțiuni SA, una din firmele controlate de controversatul mangnat Ovidiu Tender. Odată numit la Armamente, Florin Lazăr Vlădică l-a luat consilier personal pe Marius Ioana. După șapte luni în slujba lui Vlădică, Marius Ioana a fost plasat din nou, strategic, la conducerea Romarm. A semnat pentru afacerea Circinus-Dragnea Marius Ioana, în calitate de director al Romarm, a semnat un acord de cooperare cu compania americană Circinus Defense, reprezentată de Alan Blain Stone, fost ofițer NSA (National Security Agency, USA). Acesta era primul pas pentru atribuirea contractului pentru sistemul C4ISR care viza unul din programele de înzestrare a Forțelor Armate, cu o valoare estimată la 180 de milioane de euro. O afacere putredă, în contextul în care patronul firmei Circinus, Elliot Broidy, era cel care-l invitase pe Liviu Dragnea în ianuarie 2017 la ceremonia de învestire a președintelui Donald Trump în primul mandat. Și-a găsit o slujbă la Thales Defense Marius Ioana a rămas fără funcția de șef al Romarm în ianuarie 2019. Câteva luni mai târziu, s-a angajat la o companie privată, apoi a ajuns la Thales Defense & Security, reprezentată în România de Cristian Sfichi. Cel din urmă este fostul director de marketing al BAE Systems, companie de la care MApN a cumpărat în 2002 cele două fregate, Regele Ferdinand și Regina Maria, achiziție soldată cu un mare scandal de corupție pe axa Marea Britanie – România. Atunci, mai mulți diplomați români au fost suspectați atunci că ar fi primit o mită de șapte milioane de lire sterline pentru încheierea acestei achiziții. În România, dosarul fregatelor a fost închis de DNA în iunie 2009. Consultanță de Impact Din septembrie 2024, Marius Ioana a preluat conducerea firmei Impact Advisory. Societatea s-a numit inițial Smart Ideas Consult și a fost înființată în octombrie 2003 de Bianca Georgeta Ioana și Ana Maria Marinca. În februarie 2004, Ana Maria Marinca și-a cesionat părțile sociale Biancăi Georgeta Ioana. La finalul anului 2024, Bianca Ioana a cedat firma și funcția de administrator lui Marius Ioana. Noi legături cu Romarm, prin Bizzell Marius Ioana lucrează acum pentru Bizzell Europe, companie deținută de americanul Michael Paul Hrobuchak și Massimiliano Nicoletti. Firma are contracte cu Uzina Mecanică Plopeni și Uzina Mecanică Dragomirești, din subordinea Romarm. Michael Paul Hrobuchak a fost promovat printre șefii companiilor de armament de stat din România ca "agent CIA", dar în realitate este un fost lunetist din armata americană. După ce a fost lăsat la vatră, Hrobuchak a intrat în afacerile cu armament din SUA și Europa. În SUA, a înființat Bizzell Corporation, o firmă care se judecă cu partenerii de afaceri pentru că nu și-ar fi respectat reciproc angajamentele contractuale. O altă firmă a fost înființată în Cehia, iar Bizzell Europe, în România. Bizzell, achiziții explozive Firma românească Bizzell Europe a plătit cinci milioane de euro pentru a cumpăra 25% din societatea Valdunes Industries, parte a holdingului francez Europlasma. "Europlasma salută acest acord, care confirmă relevanța preluării Valdunes în vederea creării de valoare și sinergii în cadrul mai larg al Grupului Europlasma", se menționează într-un comunicat al Europlasma. În octombrie 2024, tot Bizzell Europe a cumpărat 50% din firma Explorom Special Services de la Cornel Purcărea, fost ofițer de informații militare până în anul 1995, atunci când a trecut în rezervă cu gradul locotenent-colonel. Explorom se ocupă de umplerea bombelor de diverse calibre. Război Nicoletti - Hrobuchak Massimiliano Nicoletti, celălalt asociat al firmei Bizzell Europe, este fiul vitreg al lui Dan Ioan Popescu, fostul ministru al Industriilor din perioada guvernării lui Adrian Năstase. Cei doi asociați, Massimiliano Nicoletti și Michael Paul Hrobuchak, au ajuns la un conflict din cauza afacerilor cu armament. Pe prima pagină a site-ului companiei, bizzell.eu, Massimiliano Nicoletti a postat următoarele: "În calitate de asociat și administrator cu puteri depline al societății Bizzel Europe SRL, sunt obligat de circumstanțe să vă informez cu privire la existența unui abuz și a unor acte nelegale, efectuate și emise de către asociatul meu, Michael Hrobuchak". Într-o altă informare, se precizează că "Bizzell Europe este complet independentă de Bizzell Corporation". Bizzell, conflict de interese la Romarm Între timp, Marius Ioana s-a căsătorit cu fosta sa subalternă de la Romarm, Cristina Ioana, fostă șefă de birou derulare contracte. Cristina Ioana este în prezent șefa biroului achiziții la Romarm. Întrebată de către DeFapt.ro dacă consideră că se află în conflict de interese, în contextul în care soțul ei reprezintă mai multe companii private de armament care au contracte cu Romarm, Cristina Ioana a declarat astfel: "Nu sunt în conflict de interese pentru că eu nu lucrez pe partea de comercial. Sunt șef birou achiziții, nu mai sunt la derulare contracte". Contactat de către DeFapt.ro, Marius Ioana a vorbit despre relația cu Florin Vlădică: "Am fost consilierul dânsului (Florin Lazăr Vlădică - n.r.) acum foarte mulți ani. Nu mi-ați explicat de ce faceți articolul. Vă aștept întrebările pe mail pentru că puneți niște întrebări foarte directe și la obiect. (...) Nu este un lucru rău că am fost consilierul domnului Vlădică".

Categorie: Investigații

Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție (rechizitoriu)

EXCLUSIV O firmă din dosarul de corupție Microsoft a depus documente false la o licitație publică

The Uzbek route: how Moscow sent anti‑EU funds into Moldova via a Tashkent regime sponsored company

EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui Simion, acte false la o licitație publică

EXCLUSIV „Bomba” de sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde EUR

Tablagiul Busuioc, votat la CCR, trăiește cu aer: are mult mai mulți bani decât câștigă

EXCLUSIV România cumpără sisteme portabile de rachete Mistral 3 de la guvernul francez

EXCLUSIV Cum a trimis Moscova bani anti-UE în Moldova printr-o companie sponsorizată de Uzbekistan

Medicul de la Militar suspectat de mită: vilă enormă în București, salariu uriaș, sponsorizări farma

EXCLUSIV Firma care i-a tipărit scrisorile electorale lui Simion, acuzată anterior de acesta de furt

EXCLUSIV Scrisorile electorale ale lui Simion, tipărite de o firmă cu capital majoritar maghiar

EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Grindeanu se afișa cu Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane lei

EXCLUSIV Cum a ajuns Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul

EXCLUSIV Procurorul Iacob a scăpat-o pe medicul Laura Bălănescu după ce un copil a murit la SANADOR

EXCLUSIV Conflict de interese la Romarm: firma la care lucrează soțul șefei Achizițiilor, contracte

Ultima oră

Premierul Bolojan s-ar fi însurat: purtătoarea de cuvânt a vorbit despre „Soția dlui Ilie Bolojan”

OFICIAL Buzoianu nu a fost informată despre riscurile golirii lacului Paltinu, recunoaște șefa ABBI

Unul din cele mai jalnice aeroporturi din Europa, Otopeni, crește indemnizțiile administratorilor

Consilier al guvernatorului BNR desființează TVR: audiențe penibile, „plătim gras familii întregi”

Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor

Guvernul Bolojan umple de bani AMEPIP: va primi 0,1% din veniturile companiilor de stat

Sondaj INSCOP: bătălia este între Băluță și Ciucu, Drulă este la mare distanță

Averea făcută de Ciolacu și amicii săi politici cu ajutorul statului - arată Mihai Răzvan Moraru

Stratagemele prin care statul refuză să compenseze medicamentele bolnavilor de cancer

Sumă astronomică plătită în 2024 pentru pensionarii speciali ai casei de pensii a Internelor

Unde este posibil să mai apară crize ale apei ca la Paltinu. Principalul risc: o singură sursă

Afirmații penibile ale Ancăi Alexandrescu, disperată să se agațe de notorietatea lui Călin Georgescu

Autostrada A8 declanșează o revoluție la Târgu Frumos: orășelul ieșean, asaltat de investitori

Sexy-coafeza lui Grindeanu, înglodată în pierderi și datorii, și-a închis coaforul din Pipera

Germania se reînarmează: sistemul antirachetă Arrow devine operațional