duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

459 articole
Investigații

Ciolacu, duplicat de bacalaureat obținut ilegal

Ciolacu, duplicat de bacalaureat obținut ilegal. Potrivit datelor obținute de către DeFapt.ro de la Inspectoratul Școlar Județean Buzău, premierul a cerut și primit acum 21 de ani un duplicat al diplomei de bacalaureat. Duplicat cerut și obținut în 2003 DeFapt.ro a solicitat atât liceului la care a studiat Marcel Ciolacu, cât și Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Buzău, mai multe date despre diploma de bacalaureat a actualului premier. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Educației a „turnat” la Ciolacu ce cereri de informații publice a primit în legătură cu diploma de Bac a premierului. Ciolacu: Prefer ca autoritățile să dea răspunsul Întrucât, la Congresul PSD recent, Ciolacu a declarat că are "o copie legalizată" a diplomei, DeFapt.ro a pus întrebări și despre un astfel de document. Inspectoratul Școlar a precizat pentru DeFapt.ro că o copie legalizată a unui act poate fi eliberată numai de către un notariat. De asemenea, IȘJ a comunicat că există un duplicat al diplomei de bacalaureat: "Colegiul Național Buzău a emis un duplicat al diplomei de bacalaureat pentru domnul Marcel Ciolacu în data de 25 septembrie 2003". Răspunsul Inspectoratului Școlar Județean Buzău pentru DeFapt.ro (sursa: IȘJ Buzău) Ciolacu, duplicat de bacalaureat obținut ilegal Ca pentru orice document eliberat de o instituție publică și pierdut pentru care se cere un duplicat, una din condițiile esențiale este existența unui anunț al pierderii. Și publicat nu oriunde, ci în "Monitorul Oficial". În cazul duplicatului diplomei de bacalaureat a lui Marcel Ciolacu, această condiție legală nu a fost respectată. Dar, la aproape cinci luni după primirea duplicatului, pe 16 februarie 2004, în "Monitorul Oficial" s-a publicat un astfel de anunț. "Ciolacu I. Ion Marcel, cu domiciliul în Buzău, bd. Nicolae Bălcescu, bl. (...), ap. (...), județul Buzău, aduce la cunoștință pierderea diplomei de bacalaureat seria D nr. 18039/456, eliberată la 3 iulie 1986 de Liceul de Filologie-Istorie din Buzău, județul Buzău.", se arată în "Monitorul Oficial", partea a III-a, nr. 93 din 16 februarie 2004. Anunțul referitor la pierderea diplomei de bacalaureat a lui Marcel Ciolacu (sursa: Monitorul Oficial)

Ciolacu, duplicat de bacalaureat obținut ilegal (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat (sursa: defapt.ro)
Investigații

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat. 3,5 milioane de euro au îngropat Ministerul Economiei și Nuclearelectrica în fundația unui complex sportiv cu bazin de înot olimpic, proiect finanțat de statul român pentru îmbunătățirea condițiilor de viață în orașul Cernavodă. Proiectul faraonic a fost abandonat în urmă cu 12 ani, dar ruinele nu au fost nici măcar conservate pentru ca, la un moment dat, lucrările să poată fi continuate. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, susține că acest proiect este "o chestie urâtă", construit într-o zonă arheologică, pe care nu ar putea să îl administreze în cazul în care ar fi finalizat vreodată. Mai mult, infrastructura sportivă existentă, adică terenurile de baschet și tenis, ar urma să fie distruse de Nuclearelectrica, sub conducerea directorului Cosmin Ghiță, pentru a face loc unor blocuri de locuințe. HG din 1991, buget - zece ani mai târziu Statul român a aprobat programul social pentru îmbunătățirea condițiilor de viață din orașul Cernavodă și ale personalului de execuție și exploatare ale CNE Cernavodă prin Hotărârea de Guvern 454 din iunie 1991. Prin acest program s-a decis, la începutul anilor 2000, să se aloce bani pentru construirea unui "Centru de instruire și agrement pentru copii și tineret în orașul Cernavodă". Este vorba de un complex sportiv multifuncțional cu o sală imensă pentru competiții de handbal, tenis, volei, baschet, fotbal în sală. Proiectul mai prevedea săli de fitness, de box, de arte marțiale, tenis de masa etc. Traseu: Ministerul Energiei, Nuclearelectrica, Primăria Cernavodă În plus, complexul beneficia de un bazin de înot olimpic pentru natație și polo cu tribună de 300 de locuri. Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, a spus pentru DeFapt.ro că "chestia asta era ceva… pfff… cu amfiteatru, bazine olimpice, săli de conferințe". Lucrările urma să fie finanțate de Ministerul Economiei și Energiei, instituție care vira banii în conturile Nuclearelectrica, iar de acolo erau plătiți cei care urmau să execute lucrarea. După finalizarea lucrărilor, complexul urma să fie predat către Consiliul Local Cernavodă. Contract de proiectare reziliat În anul 2007, Societatea Națională Nuclearelectrica a organizat o primă licitație pentru construcția complexului sportiv. După mai multe tergiversări, licitația a fost câștigată de firma Proconex Universal pentru suma de 30,9 milioane lei. Dar contractul a fost reziliat subit. Presa vremii a atras atenția că acest contract a fost reziliat pentru că nu ar fi fost câștigat de firmele apropiate de PDL, partid aflat atunci la putere. Oficial, la solicitarea DeFapt.ro, Cosmin Ghiță, actualul director general al Nuclearelectrica, a transmis că "rezilierea contractului cu Proconex Universal S.R.L a intervenit ca urmare a ȋntârzierii Proconex Universal S.R.L. de a preda faza de proiectare, adică a neȋndeplinirii obiectului contractului conform termenelor contractuale". Cu toate acestea, firma Proconex Universal a încasat de la Nuclearelecrica pentru lucrările executate suma de 1,55 milioane lei. Contract nou, cu firme plăcute de PDL Licitația a fost reluată în anul 2009. Contractul a fost câștigat de asocierea formată din firmele General Concrete Cernavodă SRL, SC Termogaz Company SA și SC Elcomex IEA SA. De data aceasta, valoarea contractului a fost de doar 28,6 milioane lei. În acea perioadă, firmele Termogaz Company și Elcomex IEA erau sponsori oficiali ai PDL, partid aflat la putere, și abonate la contractele publice. Termogaz Company era deținută atunci de Miron Dorel Gărdean (44 %), Ioan Rusan (20 %), Susana Rusan (20 %), Adinel Grădiştean (15%) şi Miron Lupulescu (1%). Miron Dorel Gărdean este fratele lui Adrian Gărdean, administrator la Aviaţia Utilitară Bucureşti, firmă care donase 40.000 lei Partidului Democrat Liberal. Statul a alocat 3,5 milioane de euro Cealaltă firmă, Elcomex IEA SA, era controlată de afaceristul Ion Grecu care sponsorizare în acte cu 15.000 partidul lui Traian Băsescu. Directorul Cosmin Ghiță a precizat că "prin legile anuale de aprobare a Bugetului de Stat pentru anii 2010, respectiv 2011, au fost alocate sume în bugetul Ministerului Economiei pentru finanțarea acestui obiectiv de investiți". Adică 4.092.000 lei în anul 2010, respectiv 13.494.037 lei ȋn anul 2011. În jur de 17,6 milioane lei, echivalentul a 3,5 milioane de euro. Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat Ministerul Economiei nu a mai alocat fonduri în anul 2012, iar lucrările au fost abandonate atât de firmele de casă al PDL, cât și de Nuclearelectrica. Asta, în contextul în care lucrările erau realizate în proporție de 42%. În ciuda gradului mare de realizare, lucrările nu au fost conservate din cauza lipsei de fonduri. "Având ȋn vedere că ȋncepând cu exerciţiul bugetar 2012, ȋn bugetul fostului Minister al Economiei nu au mai fost prevăzute sume pentru continuarea finanţării proiectului, conform clauzelor din contract, SNN a solicitat CNE Cernavodă, ȋn calitate de derulator efectiv al contractului, notificarea contractorilor cu privire la sistarea lucrărilor, acestea urmând a fi continuate după identificarea unei soluţii de finanţare", a transmis directorul Cosmin Ghiță. De trei ani, nici măcar nu s-au mai cerut bani Pentru continuarea lucrărilor, reprezentanții Nuclearelectrica au făcut demersuri la Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie pentru a obține banii necesari continuării lucrărilor. Dar nici miniștrilor și nici șefilor din Departamentul de Energie nu le-a păsat de proiect și de investițiile deja făcute. "În anii 2020 şi 2021, SNN a solicitat ȋn continuare sprijin din partea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, respectiv Ministerului Energiei pentru organizarea unei ȋntâlniri cu experţii ministerului ȋn domeniu pentru cristalizarea unui proiect de hotărâre de guvern care să reglementeze transferul obiectivului ȋn subordinea altui minister care poate asigura finanţarea lucrărilor de execuţie aferente obiectivului", a spus directorul Cosmin Ghiță. În ultimii trei ani nu s-a mai făcut nici un demers pentru a debloca lucrările. Primarul din Cernavodă: "Termin pe banii cui?" Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, a declarat pentru DeFapt.ro că acest proiect social nu mai poate fi resuscitat în actualele condiții. Documentele aferente proiectului ar fi depozitate pe undeva în zona Târgoviște, iar costurile de finalizare a lucrării ar fi imense, dar nu se știe cât. "Și dacă iau această lucrare o termin cu banii cui? Să spunem că ai lua această investiție. Trebuie să o termini. Trebuie foarte mulți bani ca să fie terminată. Este un proiect megaloman deja, nu mai este un proiect care să deservească comunitatea și nu este un proiect pentru comunitate. Nu poate să fie administrată. Orașul nu ar avea bani nici de administrare Singura soluție să o ia ministerele sau Consiliul Județean și să o administreze ei la nivel național sau județean. Comunitatea nu poate să administreze o asemenea construcție. Chiar dacă, să presupunem, că mâine ea va fi gata, UAT (unitate administrativ-teritorială - n.r.) nu ar putea să o administreze. Sunt costuri imense. E pe terenul primăriei, dar nu mai știu cum a fost dat terenul", a declarat primarul Liviu Cristian Negoiță. Întrebat dacă acest complex sportiv ar fi fost o sursă de venituri pentru municipalitate, primarul Liviu Cristian Negoiță s-a arătat indecis: "În principiu nu aș putea să spun că ar fi fost o dezvoltare pentru oraș. Mai auzea cineva de Cernavodă. Pe hartă știe toată lumea. A rămas în paragină și nu este normal. E o chestiune urâtă". Bonus: Nuclearelectrica va distruge niște terenuri de sport Terenurile de sport din proximitatea campusului de sport al CNE Cernvodă urmează să fie demolate pentru a face loc unor blocuri cu patru etaje care vor fi destinate pentru cazarea angajațiilor de la centrala nucleară. Ansamblul rezidențial va fi format din două blocuri, fiecare cu câte 25 de apartamente cu două camere. Documentația depusă de Nuclearelectrica pentru obținerea avizului de mediu arată că pe terenurile pe care va fi construit ansamblul rezidențial se află mai multe terenuri de sport. Practic, vor fi desființate terenurile de baschet și tenis, terenuri igienizate în vara acestui an de un ONG local care militează pentru educație, sport și natură. "Membrii ONG-ului Educație, Sport, Natura Cernavodă, cu sprijinul copiilor, au efectuat o acțiune de igienizare a celor trei terenuri de sport din proximitatea campusului CNE. Această inițiativă are scopul de a crea condiții decente pentru practicarea sportului, în contextul în care, în viitorul apropiat, pe acest amplasament se vor construi blocuri", a anunțat asociația în urmă cu două luni.

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu, Razvan Ioan Dinca, Daniel Jinga, Lucian Romașcanu)
Investigații

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera. Dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), se afla în conflict de interese după ce a dat un contract de 300.000 lei unei firme controlate de Răzvan Dincă, controversatul șef al Radioului Public, pentru conceptul coregrafic și regia spectacolului "Fantoma de la Operă". Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% Ulterior semnării contractului, managerul Daniel Jinga a primit rolul de dirijor în spectacolul "Fantoma de la Operă" regizat chiar de Răzvan Dincă. Daniel Jinga și Răzvan Dincă fac parte din anturajul grupului PSD Buzău, controlat de Lucian Romașcanu. Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, l-a propus și susținut pe Răzvan Dincă, fost director al ONB, pentru ocuparea funcției de director general al Societății Române de Radiodifuziune. 300.000 de lei de la Jinga pentru Dincă Opera Națională București, sub conducerea managerului – director general Daniel Jinga, a contractat în februarie 2023 "servicii artistice privind realizare regie și concept coregrafic pentru spectacolul premieră Fantoma de la Operă" de la firma Sound Design Theatre Company SRL, deținută de soții Violeta și Răzvan Ioan Dincă. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director Valoarea contractului a fost stabilită la suma de 300.000 lei în urma procedurii de "negociere fără publicare prealabilă". Conform site-ului operei, regizorul spectacolului a fost Răzvan Dincă, în timp ce Raluca Popa a fost regizor secund. Soția regizorului, Violeta Dincă, a avut rolul de coregrafă. Mai sunt menționați scenografii, asistenți coregrafi, designerii de lumini și sunet, dar și asistentul dirijor Mircea Pădurariu. Dincă regizează, Jinga dirijează Nu este menționat, însă, numele dirijorului. Dar l-am găsit pe afișele care promovau evenimentului: Daniel Jinga. Exact, chiar managerul și directorul general al Operei Naționale București, care negociase și semnase contractul cu firma regizorului Răzvan Dincă. DeFapt.ro l-a întrebat pe regizorul Răzvan Dincă care au fost criteriile pe baza cărora l-a selectat pe dirijorul Daniel Jinga pentru spectacolul Fantoma de la Operă. "A fost și la Shrek și la Fantoma de la Operă. Dirijează spectacole, el este dirijor. Nu știu (dacă este în conflict de interese - n.r.), dumnealui este directorul Operei, nu eu", a spus Dincă pentru DeFapt.ro. Am încercat să obținem un punct de vedere de la Daniel Jinga în legătură cu posibilul conflict de interese și sumele, dar acesta a refuzat să răspundă. O "fantomă" scumpă la Operă Pe lângă "Fantoma de la Operă", Opera Națională București i-a mai atribuit un contract firmei lui Răzvan Dincă, pentru realizarea spectacolului "Shrek". Pe site-ul operei au fost făcute publice doar o parte din cheltuielile suportate de către statul român pentru "Fantoma de la Operă". De exemplu, ONB a mai atribuit un contract (de 50.000 lei) firmei Dadans Project SRL, de la care a achiziționat "servicii de interpretare a rolului Madame Giry din spectacolul Fantoma de la Operă". Încă 1,259 milioane lei au fost plătiți firmei Foarte Frumos SRL pentru realizarea costumelor pentru soliști, cor și balet, dar și pentru realizarea decorului aferent spectacolului. Elementele de decor și recuzită au fost cumpărate de la firma poloneză Props dekoracje rzezbiarskie contra unei sume de 1,66 milioane lei. ONB refuză să dezvăluie costurile Costurile publice totale au fost de 3,25 milioane lei, sumă în care nu sunt incluse drepturile de autor, sălile, utilitățile etc. DeFapt.ro a solicitat Operei Naționale București, respectiv directorului Daniel Jinga, toate costurile pe care le-a avut pentru cele două spectacole contractate de la firma lui Răzvan Dincă, dar și sumele încasate de pe urma vânzării biletelor. Până acum, ONB a refuzat să răspundă acestei solicitări. Achitat pentru un prejudiciu de 630.000 de lei Răzvan Ioan Dincă, actualul regizor al spectacolelor "Fantoma de la Operă" și "Shrek", era directorul Operei Naționale București în anul 2015, atunci când a fost trimis în judecată pentru un prejudiciu de 630.000 lei. Procurorii de la Parchetul Judecătoriei Sector 1 l-au acuzat de șase infracțiuni de abuz în serviciu și cinci infracțiuni de fals în declarații. Doi ani mai tâziu, în martie 2017, Răzvan Dincă a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare de magistrații de la Tribunalul București. Dar fost achitat definitiv în anul 2018. De atunci, a fost mai discret cu aparițiile publice. Chef PSD la crâșma lui Dincă în pandemie A revenit, însă, în pandemie, atunci când Marcel Ciolacu, șeful PSD, s-a dat în stambă alături de colegii lui de partid la la un chiolhan organizat într-un restaurant din Sărata Monteoru, din județul Buzău, deținut de Violeta Dincă, soția lui Răzvan Dincă. Se întâmpla în octombrie 2020. Unul dintre martorii citați de Digi24 a povestit că, "inițial, întâlnirea a avut loc la una din mesele de pe terasă. Mihai Tudose a venit al treilea sau al patrulea și au stat afară o perioadă și abia după-aia au intrat cu toții înăuntru. Deci, în momentul în care au fost în jur de zece persoane afară s-au mutat înauntru, au stat cel puțin o oră, cât am mai stat eu pe terasă. Șeful locației îi însoțea, inițial la masa de afară și apoi a intrat cu dânșii. După ce și-au dat seama că au fost pozați, au tras draperiile, au încuiat ușa restaurantului, au stins lumini și ne-am simțiti ostilizați". Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Petrecerea organizată în pandemie pentru Marcel Ciolacu, pe atunci șeful Camerei Deputaților și liderul PSD, l-a readus pe Răzvan Dincă în atenția opiniei publice. La un an de la chermeza de la Sărata Monteoru din Buzău, în noiembrie 2021, PSD l-a propus pe Răzvan Dincă pentru funcția de director general și președinte al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune. Întrebat cum a ajuns Marcel Ciolacu la restaurantul familie sale, Răzvan Dincă a spus că povestea este publică și să îl întrebăm chiar pe șeful PSD. Grupul PSD de la Buzău este condus de Lucian Romașcanu, fostul ministru al Culturii. Din anturajul acestui grup face parte și dirijorul Daniel Jinga, actualul manager al Operei Naționale București.

Mihaela Popescu, cea mai competentă funcționară din România (sursa: economie.gov.ro)
Investigații

Cea mai competentă funcționară din România

Cea mai competentă funcționară din România, Mihaela Popescu, acum secretarul general al Ministerului Economiei și președinta Consiliului de Administrație al Romarm, urmează să primească despăgubiri de peste 930.000 lei, echivalentul a aproximativ 190.000 de euro, de la compania de stat Transelectrica. Citește și: Recalcularea pensiilor: haos, propagandă electorală pentru Ciolacu și o gaură la buget de 21,5 miliarde de lei doar în 2024. Unii pensionari trebuie să cheltuie mii de lei pe decizii greșite Decizia a fost luată de Centrul de Arbitraj de Viena, acolo unde Mihaela Popescu a dat în judecată Transelectrica pentru că ar fi fost revocată ilegal din Consiliul de Supraveghere înainte de expirarea mandatului. În calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, Mihaela Popescu se află într-un posibil caz de conflict de interese pentru că face parte și din Consiliul de Administrație al fabricii de armament Tohan, o filială a Romarm. Management la ASE și Drept la "Spiru Haret" Mihaela Popescu a început Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice în anul 1994. În paralel, a studiat și Dreptul, la "Spiru Haret". Doi ani mai târziu, a fost angajată la firma Co. R&D Trading 2000 direct pe funcția de director comercial. A lucrat până la finalul anului 1997. S-a reangajat din nou în februarie 1999, tot pe funcția de director comercial, la societatea Co. Spring Time Holding. Din 2000 până în 2014, a deținut funcțiile de director comercial și director general la șapte societăți comerciale. La unele dintre acestea avea calitate de asociat și administrator. Șefă la Murad și căsătorie fericită La 1 ianuarie 2014 a fost angajată ca expert în marketing la agenția de presă Agerpres. A rezistat doar trei luni, apoi a plecat ca director de marketing și comunicare la Phoenicia Express, una dintre firmele afaceristului Mohammad Murad. În octombrie 2014 a plecat de la firma lui Murad pe funcția de director general al LP Development Concept Imob. S-a reîntors la Phoenicia Express, pe funcția de director executiv, în iulie 2015. Între timp, s-a căsătorit cu influentul general SPP Cristian Popescu de la secretariatul Consiliului Suprem de Apărare al Țării, funcție din care verifică documentele strategice care ajung pe masa președintelui Klaus Iohannis. Cea mai competentă funcționară din România Cariera Mihaelei Popescu avea să se schimbe radical în mai 2016. Userista Raluca Prună, ministrul Justiției de atunci, a angajat-o pe funcția de consilier personal. Ministrul a plecat, dar Mihaela Popescu a rămas pe funcție pentru a-i consilia pe rând pe miniștrii Florin Iordache, Ana Birchall și Tudorel Toader. Mai mult, ministrul Tudorel Toader a decis să o numească în Consiliul de Administrație al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (CASAOPSNAJ) ca reprezentant al Ministerului Justiției. Ana Birchall a decis în iunie 2019, atunci când a preluat din nou funcția de ministru al Justiției, să renunțe la serviciile consilierei Mihaela Popescu. Mihaela Popescu a devenit funcționar public în iunie 2019, atunci când a fost angajată la Serviciul Gestiunea Investițiilor din cadrul Direcției Investiții a Ministerului Justiției. Apoi, în noiembrie 2020, a fost numită director adjunct al Direcției Economice a Ministerului Justiției. Orban a băgat-o la Transelectrica, Cîțu a scos-o În ultimii ani, Mihaela Popescu a beneficiat de susținerea liderilor USR, PNL și PSD. În septembrie 2020, premierul Ludovic Orban, cel care controla Secretariatul General al Guvernului prin Antonel Tănase, a decis să o numească pe Mihaela Popescu în Consiliul de Supraveghere al companiei Transelectrica pe o perioadă de patru ani, alături de alți șase membri. Un an mai târziu, guvernul condus de liberalul Florin Cîțu a decis să-i schimbe pe toți cei șapte membri numiți de Ludovic Orban. Astfel, secretarul general al Guvernului de atunci, Tiberiu Horațiu Gorun, a cerut în Adunarea Generală a Acționarilor revocarea acestora. Culmea, chiar dacă a fost revocată din funcție, Mihaela Popescu a fost numită pentru alte câteva luni membru provizoriu în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica. Despăgubiri de 930.000 de lei Nemulțumită că a fost schimbată din Consiliul de Supraveghere, Popescu a reclamat Transelectrica la Curtea de Arbitraj de la Viena. A cerut plata salariilor și a bonusurilor de performanță pe perioada rămasă până la finalul mandatului de patru ani, adică pe aproape trei ani. În urmă cu aproape o lună de zile, conform hotărârii arbitrale, Mihaela Popescu a primit despăgubiri de aproximativ 610.000 lei pentru indemnizațiile fixe lunare neîncasate până la finalul mandataului. Alți 186.384 lei i-a primit pentru compensația de neconcurență, plus alți 135.128 lei reprezentând componenta variabilă, la care se adaugă accesorii. În total: 931.000 lei, echivalentul a 190.000 de euro. Reviriment sub ministrul Radu Oprea În timp ce se afla în litigiu cu Transelectrica, Mihaela Popescu a continuat să lucreze la stat. În august 2022 a fost angajată ca simplu consilier la Direcția Resurse și Capacitate Instituțională din cadrul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. De aici, a fost preluată de ministrul Economiei, pesedistul Florin Spătaru, cel care a numit-o fără concurs pe funcția de director adjunct la Direcția Economică. Se întâmpla în ianuarie 2023. Noul ministru al Economiei, pesedistul Radu Oprea, i-a propus în septembrie 2023 prim-ministrului Marcel Ciolacu să o numească în funcția de secretar general adjunct la Ministerul Economiei. Șefa CA al Romarm și un conflict de interese Între timp, tot ministru Radu Oprea a emis un ordin prin care Mihaela Popescu a fost numită președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, compania strategică de vânzarea a armamentului a statului român. Nu a fost suficient: Popescu fost numită și în Consiliul de Administrație al fabricii de armament Tohan, o filială a Romarm. În acest context, Mihaela Popescu se află în conflict de interese: nu poate fi simultan membră în CA al societății-mamă Romarm, dar și în CA al Tohan. Explicația e evidentă: poate avantaja direct fabrica de armament Tohan în detrimentul celorlalte 14 fabrici de armament deținute de Romarm. Iar în martie 2024, ministru Radu Oprea i-a cerut premierului Marcel Ciolacu să o numească pe Mihaela Popescu în funcția de secretar general al ministerului Economiei. Iar Ciolacu s-a executat.

Pensionat "special" la 40 de ani (sursa: Facebook/Alina Gorghiu)
Investigații

Pensionat "special" la 40 de ani

Liberala Alina Gorghiu, ministra Justiției, este consiliată în cele mai fierbinți probleme juridice de unul dintre cei mai tineri pensionari speciali din țară: Florin Bălăceanu. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Fost comisar șef de poliție, Bălăceanu s-a pensionat "special" la 40 de ani, iar statul îi plătește acum o pensie anuală de 150.000 lei, echivalentul a peste 30.000 de euro. Adică de două ori mai mult decât salariul anual pe care îl primea înainte de pensionare. Acum, fostul comisar cumulează pensia specială cu salariul primit de la Ministerul Justiției. Înainte de a ajunge în slujba Alinei Gorghiu, Florin Bălăceanu l-a consiliat pe procurorul Nicolae Andrei Solomon în activitatea acestuia de la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Magistrații de la CSM îl suspectau neoficial că îi filează, dar Florin Bălăceanu a precizat pentru DeFapt.ro că nu avea nici o legătură cu astfel de practici. Pensionat "special" la 40 de ani Florin Bălăceanu este un personaj discret în lumea justiției. În 2017, era încadrat ca ofițer de poliție judiciară la Direcția de Investigații Criminale a Poliției Române, dar era detașat la Direcția Națională Anticorupție – Structura de Combatere a Corupției. Atunci avea 39 de ani, era comisar șef și primea un salariu anual de 72.000 lei. În vara anului 2018, la vârsta de 40 de ani, și-a depus actele de pensionare. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe cererea de pensionare specială că Bălăceanu a și fost angajat pe funcția de consilier la Consiliul Superior al Magistraturii. Pensia specială anuală: 150.000 de lei Conform unei declarații de avere depuse în septembrie 2019, Florin Bălăceanu a menționat că pentru perioada ianuarie – mai 2018, timp în care a fost detașat la DNA, primise un salariu de 57.000 lei. De la Direcția de Investigații Criminale, primise 6.300 lei pentru perioada mai – iunie. În total, în primele șase luni ale anului 2018, a primit un salariu de 63.300 lei. Iar pentru perioada iulie – decembrie 2018 a primit o pensie specială de 65.400 lei. Pensia aferentă anului 2019 a fost de 132.000 lei. Apoi, în 2020, i-a crescut pensia la 136.800 lei, în timp ce încasa de la CSM 71.000 lei. Pensia specială i-a crescut la 142.992 lei în anul 2022, iar în 2023, la 150.000 lei. Dublu față de salariul menționat în declarația de avere din 2017. "Era un pic imoral ținând cont de vârsta mea fragedă" La solicitarea DeFapt.ro, Florin Bălăceanu a explicat că s-a pensionat la vârsta de 40 de ani cu gradul de comisar șef. "Nu pot să afirm decât un singur lucru. Părăsirea mea a sistemului a fost un act unilateral, chiar dacă pare că a fost un pic imoral, dar a fost perfect legal. A fost un anumit context, mai mulți factori care țin strict de persoana mea și de relațiile mele. Nu aș dori să dezvolt acest subiect. Ține de latura personală și profesională. Era un pic imoral ținând cont de vârsta mea fragedă, de experiența care putea să fie în continuare în beneficiul poliției. Îmi place să cred că de experiența mea s-a beneficiat și se beneficiază în sistemul de justiție. De fapt și Poliția este o rotiță în angrenajul urmăririi penale. Dar am ales să nu mă mai valorific în Poliție", a explicat Florin Bălăceanu. Consilier al vicelui CSM La Consiliul Suprem al Magistraturii, Bălăceanu l-a consiliat pe procurorul Nicolae Andrei Solomon. Acesta din urmă a fost vicepreședintele Consiliului Suprem al Magistraturii până în ianuarie 2023. Apoi, fostul comisar a fost luat sub aripa protectoare a liberalei Alina Gorghiu, ministra Justiției, care l-a angajat pe funcția de consilier personal. Pentru munca prestată în slujba Alinei Gorghiu, Florin Bălăceanu a primit în anul 2023 nu mai puțin de 85.994 lei, bani pe care îi cumulează cu pensia specială. Întrebat ce atribuții i-a dat Gorghiu, consilierul Florin Bălăceanu a spus că ministra "încearcă să valorifice experiența mea profesională pe linia de urmărire penală, pe partea de relație cu sistemul judiciar. Pe partea pe care mi-am desfășurat activitatea, pe partea de legislație". Neagă că ar fi fost informator în CSM Surse din cadrul CSM susțin, sub protecția anonimatului, că mai mulți magistrați îl bănuiau pe Florin Bălăceanu că a fost angajat special pentru a obține informații compromițătoare despre ei. Dar fără a avea vreo dovadă în sensul acesta. Întrebat despre acest aspect, Florin Bălăceanu a negat orice implicație. "Dacă ar fi fost vreo anchetă penală pe la CSM, aș fi putut eu să spun? Eu aveam biroul pe același etaj cu domnul Mateescu (Bogdan Mateescu, președintele CSM - n.r.). Dânsul, ca să plece din clădire, trebuia să treacă prin fața biroului meu", a precizat Florin Bălăceanu.

"Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special (sursa: Facebook/Romeo Simionescu)
Investigații

"Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special

"Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special. Pensionarul de lux Romeo Simionescu, un fost ajutor de șef post într-o comună din Gorj, a fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne cu sprijinul politic al deputatului Mihai Weber, șeful PSD Gorj și președinte al Comisiei de control a activității Serviciului de Informații Externe (SIE). Citește și: Uriașa pensie specială a unui fost „tablagiu”, pensionat la 42 de ani și pe care PSD l-a pus secretar de stat la Interne. El are masterat la SNSPA O decizie contestată în interiorul filialei PSD Gorj, dar care ascunde legături vechi și controversate între politicieni și serviciile secrete. De exemplu, în anul 2012, atunci când pesedistul Mihai Weber a câștigat primul mandat de deputat, Romeo Simionescu era șeful Biroului Protecție Internă din Gorj al actualei Direcții Generale de Protecție Internă, celebrul serviciu secret de informații al Ministerului de Interne. Școala de "tablagii" de la Câmpina Romeo Simionescu a intrat în anul 1993 la Școala Militară de Subofițeri de Poliție "Vasile Lascăr" de la Câmpina. În perioada 1995 – 1996, a lucrat ca ajutor de șef de post în comuna Drăguțești din județul Gorj. În acel an, a spus el pentru DeFapt.ro, a fost responsabil de ordinea și siguranța publică, dar a cochetat și cu cercetarea penală. A muncit atât de mult în acel an încât a fost premiat cu un loc călduț la Serviciul Pașapoarte Gorj, acolo unde elibera pașapoarte simple. În paralel, a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" pentru a intra în corpul ofițerilor. Spion la Interne după Academia Începând cu anul 2003, Romeo Simionescu și-a împlinit visul. A îmbrăcat mândru haina de ofițer, iar șefii săi l-au instalat la conducerea Direcției Comunitare Județene de Evidența Populației. Cariera i s-a schimbat radical în anul 2006, an în care a fost recrutat de Departamentul de Informații și Protecție Internă, controversatul serviciu secret al Ministerului de Interne. Atunci, a fost încadrat ca ofițer specialist principal la Biroul de Informații. Din 2011 a fost promovat pe funcția de șef Birou Protecție Internă al serviciului secret al MAI din județul Gorj. Funcție din care avea acces la informațiile sensibile despre politicienii locali și angajații din administrația publică. S-a pensionat în anul 2016, la vârsta de 42 de ani. A fost și detectiv, dar a dat faliment Tânărul pensionar special s-a asociat apoi cu un cetățean pe nume Nicolae Marin și au înființat Two Investigator SRL, o societate de detectivi particulari. Se întâmpla în anul 2019. Dar afacerea pensionarului a eșuat, cel puțin din punct de vedere contabil. Fără nici un angajat în anul fiscal 2020, firma de detectivi particulari a avut o cifră de afaceri de doar 478 lei și o pierdere declarată de 30 de lei. Un an mai târziu, firma nu a avut nici un fel de activitate. Anul 2022 i-a adus pierderi de 450 lei, iar în 2023 toate datele financiare au fost pe zero. "Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special Eșecul în afaceri a fost compensat de cariera politică. În anul 2020, deputatul Mihai Weber, șeful PSD Gorj, l-a luat sub aripa sa protectoare pe Romeo Simionescu și l-a însărcinat să candideze la funcția de primar al localității Turcinești. Fostul polițist a pierdut alegerile, dar a câștigat funcția de secretar executiv la PSD Tg. Jiu. În vara anului 2022, deputatul Mihai Weber a tras sforile politice pentru ca protejatul său să fie numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Întrebat dacă a fost susținut de Mihai Weber, Romeo Simionescu a spus pentru DeFapt.ro: "Nu, nu, stați puțin. Nu o luați așa. S-a făcut o analiză la nivelul formațiunii politice. Dat fiind experiența mea de 23 de ani, 24 de ani la momentul respectiv, am fost numit în această funcție. Domnul Weber face propuneri la nivelul Consiliului Național. Și a fost unanim acceptată. Nu domnul Weber a făcut propunerea, PSD Gorj. Domnul Weber, totuși, este președintele PSD Gorj". El n-a vrut să se pensioneze, dar... Secretarul de stat Romeo Simionescu a mai explicat pentru DeFapt.ro cum a ajuns să se pensioneze la vârsta la 42 de ani, deși spune că se bucura de o carieră strălucită în serviciul secret al Ministerului de Interne. Dar ar fi avut ghinion în anul 2016, atunci când s-a decis reforma Direcției Generale de Protecție Internă. Atunci, a fost tras pe linie moartă un lot de aproape 700 de angajați care nu mai corespundeau noilor cerințe ale serviciului secret. Printre aceștia se afla și Romeo Simionescu. 10.000 de lei lunar din pensie, încă pe atât din salariu "În anul 2016 au fost 6-700 de ofițeri care au fost trimiși acasă. Nu este meritul dumneavoastră. Nu este meritul nostru. Nu ne-au trimis acasă, am fost pensionați. Serviciul a funcționat în continuare, dar a fost reorganizat cu acordul SRI. Eu sunt unul dintre ofițerii premiați, iar în anii ăia de muncă… am avut o muncă apreciată", a motivat Simionescu retragerea din Interne. Pentru că ar fi fost obligat să se pensioneze la frageda vârstă de 42 de ani, Romeo Simionescu primește anual de la stat o pensie specială de lux. În anul 2021, aceasta a fost de 110.556 lei. Apoi, suma i-a scăzut la 106.584 lei în anul 2022. Dar i-a crescut substanțial în anul 2023, la 124.702 lei, echivalentul a 24.500 de euro anual. Pensie pe care o cumulează cu salariul de secretar de stat, de 132.679 lei pe an.

Uriașa pensie specială a unui fost tablagiu, Romeo Simionescu Foto: Gazeta de Sud
Investigații

Uriașa pensie specială a unui fost tablagiu

Uriașa pensie specială a unui fost tablagiu, pensionat la 42 de ani și pe care PSD l-a pus secretar de stat la Interne: Romeo Simionescu a avut, în anul fiscal 2023, o pensie netă, anuală, de 124.702 lei. În 2022, pensia sa era de 110.556 lei. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei El este membru al conducerii PSD a municipiului Târgu Jiu. În cotombrie 2023, CCR a decis că legea privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul este neconstituţională. Uriașa pensie specială a unui fost tablagiu Simionescu este născut în mai 1974 și a trecut în rezervă, potrivit propriului CV, în 2016 - deci avea 42 de ani. În 1994, el a absolvit Școala militară de subofițeri de poliție de la Câmpina - așa numiții tablagii - și a fost șef de post într-o localitate din Gorj, iar ulterior elibera pașapoarte, în același județ. În 2002, a absolvit Academia de Poliție, iar în 2005 a luat un masterat în poltici publice la SNSPA. Din 2006 în 2016, când a trecut în rezervă, a lucrat la direcția de informații a ministerului de Interne, el fiind chiar șeful direcției de protecție internă Gorj. Pe lângă pensie, Romeo Simionescu a avut, în anul fiscal 2023, un salariu de secretar de stat de 132.679 de lei. Fostul polițist are o vilă de 268 mp în Târgu Jiu și un apartament de 55 mp în București. El nu declară, în declarația de avere depusă în 2024, nici un cont bancar sau alte plasamente financiare de peste 5.000 de euro.

Ucrainence, exploatate pe șantier "la negru" în România (sursa: defapt.ro)
Investigații

Ucrainence, exploatate pe șantier la negru

Ucrainence, exploatate pe șantier la negru: amenințări, înjurături, bătaie de joc și umilință. Așa arată calvarul unei femei din Ucraina care a încercat să își recupereze salariul de 3.400 lei de pe urma muncii prestate pe șantierele din Timișoara ale lui Mircea Miclea, patronul firmei Deretic Stil. Citește și: Sorin Grindeanu, incapabil să răspundă la o întrebare de logică simplă Femeia a făcut o plângere în urmă cu doi ani la Secția 3 de Poliție Timișoara, dar dosarul a fost făcut pierdut prin fișetele parchetului. Nemulțumită de tergiversarea anchetei, femeia a trimis o petiție președintelui României, iar acum ancheta a fost reluată. Dar noul polițist de caz i-a spus femeii că nu găsește mai multe documente din dosar, inclusiv înregistrarea telefonică în care era amenințată și umilită. Munci necalificate La începutul anului 2022, pe 14 ianuarie, o ucraineancă în vârstă de 36 de ani a fost angajată ca muncitor necalificat la firma Deretic Stil din Timișoara. Urma să se ocupe de demolarea clădirilor, zidărie, montare de plăci mozaic, faianță, gresie și parchet. Adică toată paleta de munci necalificate pe care putea să o presteze un muncitor pe șantier. Salariul lunar brut a fost stabilit la suma de 3.000 lei. Femeia a declarat pentru DeFapt.ro că a lucrat timp de șase luni pe mai multe șantiere ale firmei Deretic Stil, patronată de Mircea Miclea. I s-a făcut un Contract Individual de Muncă, dar, spune ea, documentul nu a fost înregistrat în Revisal. Ucrainence, exploatate pe șantier "la negru" "Eram la negru, nu aveam nici un act. Eram foarte mulți din Ucraina, fete, băieți. Am lucrat și la el la bloc, și la el acasă. Are un bloc cu două etaje, am lucrat interior, exterior. La sediul ITM, la fel, interior, exterior. Nu ne-a văzut nimeni. Nu ne-a întrebat de acte, nimic. Era prieten cu șeful de la ITM Timișoara", spune femeia care nu a vrut să îi publicăm identitate de frica unor represalii. După șase luni de muncă, a început scandalul între ucraineancă și patronul Mircea Miclea. Femeia avea de primit suma de 3.400 de lei. Mircea Miclea i-a spus să se ducă la un angajat de-al său ca să îi dea salariul pentru că el era plecat din țară. Dar nu și-a primit banii. Plimbată între cei doi, femeia a sunat la poliție în speranța că își va primi banii. "Fraiero! Mă ameninți pe mine în țara mea?" Pe 18 iulie 2022, femeia a sesizat Secția de Poliție 3 Urbană Timișoara cu privire la faptul că angajatorul ei, firma Deretic Stil, respectiv patronul Mircea Miclea, nu îi plătește salariul. La scurt timp după ce a aflat de curajul femeii, Mircea Miclea a sunat-o și a început să o înjure și să o umilească. "Fă, p....o, auzi, mă c.c pe mă-ta, pe tine, pe tot neamul tău. Fă, m....o! Nu știi cu cine te-ai pus! Toată viața ta dacă stai în România o să te f.t numai în c.r. Fraiero! (...) Mă ameninți pe mine în țara mea?(...) Te calc pe cap! Voi nu mă știți pe mine. Mă știți ca băiat bun, dar vă arăt fața cealaltă! "Nu îți dau nici un ban!" Tu mă ameninți pe mine? Am să te f.t numai în c.r. Mă ameninți cu presa? (...) Acuma am aterizat în țară, mă fraiero! (...) Să mă cauți în fiecare zi cu toți polițaii! Să vezi ce fac eu cu ăștia care au fost la Mădălin. Mâine ai dosar penal că ai intrat în casa oamenilor și ai furat 200 de milioane", se poate auzi pe înregistrarea convorbirii. Femeia îi spune că nu a făcut nimic, doar și-a cerut banii ei munciți. "Las' că îți dau eu banul tău", îi spune amenințător Mircea Miclea, care continuă să o înjure. "Cheamă toată poliția, cu toată poliția din România să vii la mine la poartă. (...) Te luam în casă și mă c...m pe tine. (...) Vino cu poliția când sunt eu acasă, vino cu toți șmecherii de jurnaliști când sunt eu acasă. Nu îți dau nici un ban!", se aude spunând patronul Mircea Miclea. Dosar abandonat doi ani la Poliție În urma plângerii depuse de femeie la Secția 3 Poliție Timișoara s-a deschis dosarul 6608/P/2022. De atunci au trecut doi ani, timp în care dosarul a fost uitat într-un fișet al procuraturii sau al poliției. Văzând că nu se întâmplă nimic cu plângerea, femeia a făcut o serie de petiții la Poliția Română, cât și la Președinția României. De la Poliția Română nu a primit nici un răspuns, însă în urma petiției adresate președintelui Klaus Iohannis, a fost chemată din nou la audieri la Secția 3. "De doi ani de zile nu s-a întâmplat nimic. Am făcut petiție la Președinția României, iar acum m-au audiat din nou. S-au pierdut ceva acte. Era alt polițist. Polițaiul nu mi-a zis nimic de petiția adresată președintelui. Mi-a zis că polițistul care a preluat inițial cazul nu mai lucrează în Poliție. Patronul: "Nu îmi mai aduc aminte" Între timp, patronul ăsta al meu m-a amenințat pe mine, pe prietenul meu. Punea fel și fel de persoane să ne sune. Nu mi-a dat nici până în ziua de azi banii", a spus ucraineanca. Concret, a declarat femeia, ar fi dispărut înregistrarea telefonică în care era amenințată și umilită. Contactat pe către DeFapt.ro, patronul Mircea Miclea nu și-a mai adus aminte dacă a plătit salariul restant femeii din Ucraina. "Dosarul este în curs și se ocupă avocatul de el. Nu lucrau la negru. Erau raportați în REVISAL, e un program electronic. Nu știu să vă spun nimic. Nu îmi mai aduc aminte dacă le-am dat banii. Nu am avut nici o relație cu doamna Maria. Doamne, ferește!", a declarat Mircea Miclea. Contract de muncă fără semnătură Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș, instituția care ar trebui să vegheze la respectarea drepturilor angajaților, pare că lucrează în mod special în favoarea patronilor. Femeia a depus o plângere la ITM Timișoara împotriva firmei Deretic Stil. Pe 9 august 2022, ITM Timiș i-a răspuns femeii că firma Deretic Stil a înregistrat pe numele ei un contract de muncă începând cu data de 10 iunie 2022, contract de muncă încetat 11 zile mai târziu. "De asemenea menționăm faptul că contractul individual de muncă prezentat de angajator nu poartă semnătura dumneavoastră", motiv pentru care firma Derectil Stil a fost sancționată contravențional. ITM se face că nu vede ilegalitatea Deși femeia le-a spus inspectorilor ITM că a început munca din data de 14 ianuarie 2022, aceștia au concluzionat că "nu rezultă că ați desfășurat activitate în cadrul societății în perioada menționată de dumneavoastră". Atunci când le-a prezentat ulterior documentele semnate în ianuarie 2022, inspectorii ITM au înghițit în sec și au făcut stânga împrejur. "Când le-am arătat vechiul contract, inspectorii ITM au început să se bâlbăie și să îmi explice că de fapt era un precontract", a mai spus femeia. Mai mult, aceasta are mai multe poze făcute pe șantierele lui Mircea Miclea în perioada în care ITM Timiș susținea că femeia nu a lucrat la negru.

Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet

Pesedistul Iulian Iacomi, primarul de la Lehliu Gară poreclit "Șpăguță", a primit de 50 de ori mită de la Iulian Dumitrescu, celebrul "baron" liberal din Prahova, potrivit procurorilor DNA. În total, este vorba de 923.350 lei și 74.000 de euro pentru emiterea avizelor necesare construirii unei hale de panouri termoizolante. Citește și: Fabuloasa listă a profesorilor de la SNSPA: un fost securist, un căpitan de 76 de ani din propaganda ceaușistă, politruci PSD-PNL DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere ale primarului Iulian Iacomi, din care rezultă că edilul e foarte norococ. Astfel, primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet: cel mai mare câștig pe care l-a avut a fost de 300.000 lei, menționat în anul 2021. A mai câștigat sume importante de bani de două ori: în 2016, respectiv în 2022. O firmă cumpără un teren Liberalul Iulian Dumitrescu are un nou dosar de corupție după ce anchetatorii au găsit, în urma perchezițiilor informatice, mai multe informații relevante despre traseul șpăgilor între politicienii de la PSD și PNL. Procurorii DNA menționează că, în anul 2011, firma Delta Antrepriză de Construcții și Montaj '93, controlată pe atunci de denunțătorul Ionel Pirpiliu, a cumpărat un teren de 11 hectare în Lehliu Gară. În anul 2013, terenul valora în jur de 200.000 de euro. Tot în acel an, terenul a fost preluat de o firmă controlată de părinții lui Iulian Dumitrescu. Interpușii lui Iulian Dumitrescu vând de cinci ori mai scump Terenul a fost vândut ulterior firmei Bucegi Invest, patronată de Angelia Marilena Lambrea, sora lui Iulian Dumitrescu, și Vasile Viorel Grigore, un interpus al baronului liberal. De la cei doi, terenul a fost cumpărat cu 1,1 milioane de euro de o firmă care voia să construiască o hală pentru panouri termoizolante. Pentru a putea obține aprobarea pentru PUZ, Iulian Dumitrescu i-a promis primarului pesedist Iulian Iacomi un comision de 30% din prețul terenului. Bani pe care i-a dat în 50 de tranșe. Astfel, Iacomi a primit în total 923.350 lei și 74.000 de euro. Din convorbiri, rezultă că primarul Iulian Iacomi era poreclit "Șpăguță". Din Dor Mărunt, la Lehliu Gară Pesedistul Iulian Iacomi (57 de ani) are un CV complex. Primul loc de muncă declarat oficial l-a obținut în anul 2000, la vârsta de 33 de ani. Atunci, a fost ales primar al localității Dor Mărunt din județul Călărași. Era și președinte al filialei locale a PSD. În anul 2008, i-a trădat pe social democrați și s-a înregimentat la PDL, partid controlat atunci de Traian Băsescu. Tot în același an, a candidat și câștigat funcția de primar la Lehliu Gară. Apoi, în 2012, înainte de a câștiga cel de-al doilea mandat de primar la Lehliu Gară, Iulian Iacomi a revenit în PSD. Partidul l-a făcut vicepreședinte PSD Călărași. Ulterior, în 2016, a câștigat un mandat de deputat pe listele PSD. Salariu minuscul, avere mare Conform declarației de avere din decembrie 2016, Iulian Iacomi deținea împreună cu Daniela Brăileanu un teren agricol de 9.000 mp în localitatea Dor Mărunt. Pe numele său avea 15.000 mp de pădure și 31.000 mp de teren intravilan. La capitolul "clădiri", a menționat atunci un apartament de 98 mp în București, aflat pe numele Sarei Iacomi. Iulian Iacomi mai deține două vile (de 200 mp, respectiv 100 mp) în Dor Mărunt. Mai avea o casă de vacanță și un spațiu comercial în Lehliu Gară. Totodată, mai declara două mașini (VW Passat, Audi). Dar avea și datorii. Avea de restituit trei împrumuturi, în cuantum total de 140.000 lei. Mai făcea un ban din din închirierea apartamentului din București și a spațiului comercial din Lehliu Gară, de pe urma cărora încasa anual în jur de 7.500 de euro. Soția sa, Lidia Iacomi, câștiga un salariu de doar 24.000 lei anual, iar el, o indemnizație de primar de 36.304 lei. Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet După primul an de Parlament, în aprilie 2017, a dat un "tun" la pariuri sportive: a menționat că ar fi câștigat 215.600 de la Superbet. Cel de-al doilea mare câștig l-a avut în urma nunții. Declarațiile de avere ale primarului Iulian Iacomi nu mai sunt disponibile pentru perioada 2018 – 2021. Potrivit declarației de avere din 2022, soții Iacomi au mai cumpărat un teren intravilan de 990 mp și o vilă de 200 mp în Lehliu Gară. Iar Lidia Iacomi a devenit consilier la Camera Deputaților, pe un salariu anual de 30.000 lei. Iar soarta a fost și mai generoasă cu primarul Iacomi: a declarat că a câștigat alți 300.000 lei la jocuri de noroc. În declarația de avere depusă în 2023, primarul Iulian Iacomi a menționat un nou câștig la jocuri de noroc: 110.689 lei.

Adrian Curaj, în conflict de interese (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Adrian Curaj, în conflict de interese

Adrian Curaj, în conflict de interese: câștigă sub 75.000 de lei pe an din funcția de director general al UEFISCDI, dar încasează de aproape cinci ori mai mult din proiecte finanțe de UEFISCDI. Salariu de 6.000 de lei Potrivit declarației de avere depuse în iunie a.c., Adrian Curaj câștigă anual de la UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării), ca director general, 74.264 de lei. Citește și: Șmecheria lui Curaj, acolitul Ecaterinei Andronescu și al lui Sorin Cîmpeanu: eliminarea unui banal filtru de nume distruge proiecte de cercetare de zeci de milioane EUR Adică puțin peste 6.000 de lei lunar. Un mizilic, având în vedere că cel mai recent program al UEFISCDI, CoEx, are un buget de 320 de milioane de euro. Dar Curaj are un atu în mânecă: semnează ca director pentru finanțări pe care le ia tot el, ca cercetător, specialist, participant în proiecte etc. Proiecte de 255.650 de lei În declarația de avere depusă anul acesta, de exemplu, Adrian Curaj a menționat suma de 255.650 lei ca fiind încasată din "Proiecte cu finanțare europeană". Există o singură problemă: aceste proiecte sunt gestionate de UEFISCDI, instituție al cărei director general este chiar Curaj. Curaj, șeful UEFISCDI, bani din proiecte ale UEFISCDI (sursa: integritate.eu) Bani și printr-o asociație O altă sumă, de 82.524 lei, a fost declarată de șeful UEFISCDI ca fiind încasată pentru "Implementare proiecte" de la Asociația Institutul de Prospectivă (AIP). Curaj, sumă mare de la Prospectivă (sursa: integritate.eu) Această asociație, în care Curaj este membru, este implicată într-un proiect (cu durata de trei ani) al cărei coordonator este tot UEFISCDI, după cum arată chiar site-ul AIP. Șeful UEFISCDI dă bani unei asociații a șefului UEFISCDI (sursa: prospectiva.ro) Numai în 2023, deci (declarația de avere depusă în 2024 menționând date pentru anul financiar 2023), Adrian Curaj a încasat peste 338.000 de lei din proiecte finanțate de instituția pe care o conduce. Adrian Curaj, în conflict de interese Dar Curaj se află în conflict de interese de foarte mulți ani. "Adrian Curaj a coordonat ca manager sau a activat ca expert în mai multe proiecte finanțate de Uniunea Europeană și implementate în România chiar de instituția pe care o conducea – UEFISCDI (UEFISCSU), fiind plătit în același timp pentru munca sa la proiecte, din bani europeni, dar încasând și salariul de director al instituției, de la stat", scria Gândul în 2016. Publicația identifica atunci 18 astfel de proiecte internaționale, în care UEFISCDI și Adrian Curaj au participat. Inestimabilă experiență internațională a șefului UEFISCDI Explicația lui Adrian Curaj pentru acest cumul de poziții, transmisă prin intermediul biroului de presă al Ministerului Educației, era atunci că totul se datorează experienței și expertizei sale, mai nota publicația citată: "Prin prisma experienței și a expertizei pe care le deține, Adrian Curaj a luat parte în mod direct, în calitate de expert sau coordonator, în scrierea și implementarea mai multor proiecte, fără a beneficia întotdeauna de remunerație. De altfel, prezența instituției în aceste proiecte internaționale se datorează prestigiului UEFISCDI la nivel internațional și a recunoașterii de care se bucură expertiza domniei sale în mediile internaționale".

Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi (sursa: Facebook/Poliția Română)
Investigații

Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi

Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi. Poliția Română se află în centrul unui nou scandal, după ce procurorii DNA au prins o nouă "cârtiță" cu epoleți la Brigada de Combatere a Combatere a Criminalității Organizate București. Datorii de 700.000 de lei Comisarul șef Marius Andrică Coriolan, de la Crimă Organizată, a copiat pe un hard disk mai multe înregistrări audio și telefonice dintr-un dosar penal și le-a înmânat afaceristului Dan Constantin Grigoriu pentru a scăpa de un împrumut de peste 100.000 de euro. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Controversatul Dan Constantin Grigoriu, implicat în celebrele afaceri penale Jimbolia, Bancorex și Tracia – Asesoft, l-a denunțat imediat pe comisarul șef care a sustras înregistrările de la Crimă Organizată. DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere ale comisarului șef Marius Andrică Coriolan din care rezultă că avea datorii de peste 700.000 de lei. Inclusiv un împrumut de aproape 36.000 de euro de la o firmă a familiei Grigoriu care a raportat pierderi de peste 1,34 milioane lei anul trecut. Scotea informații din dosarul la care lucra Procurorii DNA au anunțat că l-au reținut pe comisarul șef Marius Andrică Coriolan, ofițer în cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București, Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Ilfov. Acuzațiile: permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în formă continuată, și transferul neautorizat de date informatice. Concret, spun procurorii, comisarul șef Marius Andrică Coriolan a fost delegat să efectueze cercetări în dosarul penal 629/19/P/2024. Dar, în loc să își facă treaba, a încercat să vândă informațiile din anchetă. Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi Adică a copiat pe un hard disk mai multe înregistrări audio ale convorbirilor telefonice purtate de Daniel Emil von Hillebrandt, zis "Neamțu'", un focșănean trimis în judecată pentru escrocherii cu mașini de lux și imobiliare. Ulterior i-a dat hard disk-ul afaceristului Dan Constantin Grigoriu, în contul unui împrumut de 101.000 de euro. Bani pe care îi primise anterior. Dan Constantin Grigoriu a luat hard-ul și s-a dus la Direcția Națională Anticorupție, acolo unde a depus un denunț pe numele comisarului șef Marius Andrică Coriolan în data de 15 aprilie 2024. Acesta nu este singurul caz în care ofițerii de la Crimă Organizată vând informațiile din dosarele penale. Doi polițiști, două împrumuturi, 121.000 de euro Dan Constantin Grigoriu, implicat în celebrele afaceri penale Jimbolia, Bancorex și Tracia – Asesoft, le-a spus procurorilor DNA că polițistul Marius Andrică Coriolan a cerut un împrumut de 56.000 de euro, plus alți 65.000 de euro pentru polițistul pensionar Nicolae Roșca. Din suma totală de 121.000 de euro, "cârtița" cu epoleți a restituit suma de 20.000 de euro. Din ordonanța procurorilor DNA 53/1/P/2024 rezultă că cei doi polițiști au încercat să îi propună lui Dan Constantin Grigoriu diverse afaceri penale pentru a scăpa de datoria de 101.000 euro. De exemplu, în contul datoriei, i-au propus să preia diverse terenuri care nu erau înregistrate la Cadastru. O altă afacere ilegală propusă de Coriolan a fost să îl intercepteze pe Daniel Emil von Hillebrandt, înregistrări pe care denunțătorul Dan Constantin Grigoriu le-a primit cu o săptămână înainte de a depune denunțul. Convorbirile telefonice au fost înregistrare în urma punerii în aplicare a unor mandate de supraveghere tehnică. Patru împrumuturi de returnat DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere depuse de comisarul șef Marius Andrică Coriolan, în calitate de ofițer la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București. Din documente rezultă că, în anul 2021, acesta a luat un credit de 130.000 de lei de la BRD, bani pe care trebuie să îi restituie până în 2026. Un an mai târziu, adică în 2022, și-a cumpărat un apartament de 57 mp în București cu ajutorul unui credit de aproape 350.000 lei. Banii au fost împrumutați pe o perioadă de 17 ani de la BCR. În anul 2023, polițistul a mai luat două împrumuturi. Unul de la CAR Concordia Pitești IFN, în cuantum de 50.000 lei. Cel de-al doilea, în valoare de 35.910 euro, a fost luat de la firma Neo Media Events. Bani de la o firmă a lui Grigoriu cu pierderi Documentele de la Registrul Comerțului arată că această firmă este deținută Mihnea Petru Grigoriu (10%), Elena Grigoriu (80%) și Sebastian Telbisz (10%). Obiectul principal de activitate al acestei firme este "consultanță pentru afaceri și management", dar și comerț cu mașini sub 3,5 tone. Datele financiare ale firmei arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri netă de peste 3,93 milioane lei și o pierdere netă de peste 1,34 milioane lei. Cu toate acestea, i-a acordat un împrumut pe o perioadă de un an comisarului șef Marius Andrică Coriolan. Am încercat să obținem un punct de vedere de la firma familiei Grigoriu în legătură cu împrumut acordat comisarului șef Marius Andrică Coriolan, dar la telefonul firmei a răspuns o doamnă care a precizat că nu are nici o legătură cu societatea.

Ferrari din bani publici - cazul Synotech (sursa: ferrari.com)
Investigații

Ferrari din bani publici - cazul Synotech

Ferrari din bani publici - cazul Synotech. Contracte publice de peste 30 de milioane de euro în ultimii doi și mașini de lux. Așa arată pe scurt activitatea societății Synotech Global Services România. Citește și: EXCLUSIV Claudiu Florică din afacerea penală „Microsoft”, indispensabil pentru statul român: STS dă un contract uriaș unei companii crescute de denunțătorul din dosarul DNA Firma are zece angajați și este deținută în acte Manuelei Carolina Popescu, cea care a preluat firma pe numele său de la controversatul afacerist Claudiu Florică, celebru în urma denunțurilor făcute la DNA în dosarul "Microsoft". Ferrari din bani publici - cazul Synotech În aprilie 2023, asociații firmei Capital Leasing IFN (Iuliu Viorel Nica, Cristina Gabriela Nica, Dumitru Nica și Capital Asig – Broker de Asigurare SRL) au decis în unanimitate "cumpărarea unui autoturism Ferrari 296 GTB". Mașina de lux urma să fie utilizată ulterior în sistem de leasing, cu obligația de răscumpărare la sfârșitul operațiunii de leasing, de firma Synotech Global Services România, deținută în trecut de Claudiu Florică. În acestă achiziție, firma Synotech Global Services România a fost reprezentată de Manuela Carolina Popescu, cea care a preluat pe numele său majoritatea afacerilor deținute de Claudiu Florică. Din "Monitorul Oficial" aflăm că prețul de achiziție al autoturismului Ferrari 296 GTB era de 319.850,58 euro. O parte din bani, adică 112.574 euro, a fost plătită în avans de Synotech Global Services România, în calitate de "utilizator". Pentru diferența de 207.276,58 euro, firma Capital Leasing a contractat un împrumut de la Techventures Bank S.A., fosta Bancă Comercială Feroviară, controlată de Vasile Olimpiu Balaș. Trei ipoteci pentru bolid Documentele oficiale arată că asociații Capital Leasing IFN au aprobat contractarea creditului pe o perioadă de 60 de luni pentru achiziționarea autoturismului Ferrari 296 GTB. Totodată, creditul a fost garantat cu o ipotecă mobiliară asupra conturilor, o altă ipotecă mobiliară asupra mașinii Ferrari 296 GTB, dar și o a treia ipotecă mobiliară asupra "creanțelor rezultate din contractul de leasing încheiat de societatea Capital Leasing IFN - S.A. cu S.C. Synotech Global Services România (..) în favoarea Techventures Bank SA". De toate diligențele privind privind achiziția mașinii s-a ocupat Iuliu Viorel Nica, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Capital Leasing IFN, și directorul general Nicoleta Bucur.

Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Investigații

Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat

Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat. 18 milioane de euro va plăti Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), condus de generalul Ionel Sorin Bălan, din fonduri PNRR pentru amenajarea Centrului Principal de Date. Citește și: Procurorul general al României, care ar trebui să reprezinte interesele societății, a făcut avere dând statul în judecată pe “drepturi salariale restante“. Soția, judecător, i-a urmat exemplul Banii vor intra în conturile firmei Synotech Global Services România, societate în spatele căreia s-a aflat controversatul afacerist Claudiu Florică, celebrul denunțător din dosarul Microsoft. Synotech Global Services România nu este la primul contrat cu STS, unul din serviciile secrete de informații ale României. La începutul anului, compania a mai câștigat un contract, de peste opt milioane de euro, bani europeni alocați prin PNRR, pentru furnizarea de echipamente IT pentru amenajarea Centrului Secundar de Date, parte a Cloud-ului Guvernamental. Alte șase contracte, în valoare de 5,3 milioane de euro, au fost adjudecate în cursul anului 2023. Contract pentru cloud-ul guvernamental Serviciul de Telecomunicații Speciale a anunțat că a atribuit un contract de furnizare echipamente tehnologice pentru amenajarea Centrului de Date Principal I, cu servicii de instalare, configurare, punere în funcțiune, operaționalizare, instruire și acreditare incluse, parte a proiectului Cloud Guvernamental. Singura ofertă, care s-a dovedit câștigătoare, a fost depusă de firmele Innova Engineering și Synotech Global Services România, care și-au adjudecat contractul pentru suma de 89,3 milioane lei, echivalentul a 18 milioane de euro. Finanțarea contractului este asigurată prin proiectul "Implementarea infrastructurii Cloud Guvernamental" din cadrul Componentei 7 Transformare Digitală, aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență. Durata contractului va fi de opt luni de la data semnării contractului. Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat Firma Synotech Global Services România este fosta societate DIM Soft, care până în decembrie 2009 a fost deținută în mod egal de Marius Ioan Ardelean, Andrei Iliescu și Adrian Ujeniuc. Cei trei asociați și-au vândut părțile sociale firmei D-Con.Net AG, reprezentată de Mircea Săndulescu și controlată de omul de afaceri Claudiu Florică, pentru suma de 3,075 milioane de euro. Ulterior acestei tranzacții Claudiu Florică a fost numit în funcția de administrator al DIM Soft. "Dl Florică Claudiu Ionuț va avea ca responsabilitate efectuarea oricăror acte de gestiune și de dispoziție necesare derulării activităților care decurg din parteneriatul societății cu Microsoft Corporation și afiliații acesteia", se menționa într-un document al firmei, publicat în "Monitorul Oficial". De la o firmă elvețiană, la un off shore cipriot Apoi, părțile sociale ale DIM Soft au trecut de la D-Con.Net AG la Lisaos Ventures Limited, un offshore înregistrat în Cipru, reprezentat de Nicolae Chirvase. Totodată, funcția de administrator a fost preluată de Mircea Săndulescu. În anul 2014, numele companiei DIM Soft a fost schimbat în Synotech Global Services România. Ulterior, Synotech Global Services România a absorbit societățile Abacus Systems & Solutions și Abacus Telecon, ocazie cu care 2,75% din părțile sociale au fost cedate lui Walter Haralambie Cor Hagialinis. Off shore-ul, al lui Florică (declarație la DNA) La data de 25 mai 2015, off shore-ul cipriot Lisaos Ventures Limited, asociatul majoritar al Synotech Global Services România, era reprezentat de Manuela Carolina Popescu. Tot ea a preluat și funcția de administrator al Synotech. "Cunosc faptul că firma Lisaos Ventures LTD deţine firmele Synotech Global Services SRL şi Luxoffice Center SRL, aceasta din urmă având în proprietate un imobil situat în Bucureşti, strada Ştirbei Vodă, nr. 104 – 106. Această firmă Lisaos Ventures LTD a preluat o parte din bunurile şi banii D.Con.Net.Ag şi îmi aparţine mie", declara Claudiu Florică la DNA în dosarul de corupție Microsoft. În prezent, Synotech Global Services România este deținută de Manuela Carolina Popescu (70%) și Walter Haralambie Cor Hagicalinis (30%). Cealaltă firmă, cu ajutorul căreia s-a câștigat contractul de 18 milioane de euro de la STS, Innova Engineering, este deținută de Manuela Carolina Popescu (60%), Sofia Eftenie (20%) și Walter Haralambie Cor Hagicalinis (20%). Toți oamenii denunțătorului "Microsoft" Numele Manuelei Carolina Popescu apare în alte trei societăți strâns legate de controversatul afacerist Claudiu Florică. De exemplu, firma Luxoffice Center îi avea ca asociați în anul 2015 pe Claudiu Florică și off shore-ul său, Lisaos Ventures Limited. În acel an, Manuela Carolina Popescu a fost înlocuită din funcția de administrator cu Mariana Stănciulescu. În prezent, Luxoffice Center este deținută integral de Manuela Carolina Popescu. Datele financiare ale firmei arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste două milioane lei, în timp ce a raportat pierderi de 1,28 milioane lei. O altă societate în care apare Manuela Carolina Popescu este ARTCHIM, o firmă radiată în 2002. A treia societate, Filas Club, era deținută de Irina Mădălina Florică (50%), Alexandra Cornea (25%) și Manuela Carolina Popescu (25%). Și această societate a fost radiată în anul 2015, la scurt timp după începerea scandalului de corupție "Microsoft".

Prime mari pentru polițiștii IPA România (sursa: Facebook/Asociatia Internationala a Politistilor - Sectia Romana)
Investigații

Prime mari pentru polițiștii IPA România

Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele Asociației Internaționale a Polițiștilor – IPA România, este suspect de fals intelectual și favorizarea făptuitorului într-un dosar al Parchetului Militar. În același dosar este cercetat și lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu, secretarul general al IPA România, pentru fals în declarații și instigare la fals intelectual. Citește și: VIDEO Lasconi face spectacol la oficierea unei căsătorii: strigă mirilor „Pup-o!” și-l felicită pe soț pentru că a spus „Da” hotărât Falsul în declarații se referă la o misiune în Toplița, dar și nemenționarea în declarațiile de avere a unor sume: prime mari pentru polițiștii IPA România. Președintele Mihai Liviu Tărtăreanu și secretarul general Cătălin Ștefan Bălteanu au declarat pentru DeFapt.ro că sunt nevinovați. Însă lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu crede că în spatele denunțului de la Parchetul Militar se află Florin Olaru, fostul președinte al IPA România. Parchetul Militar confirmă Parchetul Militar a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele IPA România, are calitatea de suspect într-un dosar în care se fac "cercetări pentru comiterea infracțiunilor de fals intelectual, (...), și favorizarea făptuitorului, (...) (referitor la adresa nr. 2103/20.07.2023, eliberată de acesta în calitate de președinte IPA – secția română, în care atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului în scopul favorizării făptuitorului Bălteanu Cătălin Ștefan)". Prim procurorul militar, colonelul magistrat Bogdan Ciprian Pîrlog, susține în adresa trasmisă către DeFapt.ro că în același dosar se "efectuează cercetări față de suspectul Bălteanu Cătălin Ștefan sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de fals în declarații" și a unei infracțiuni de fals intelectual. Ce s-a petrecut la Toplița? Prima infracțiune de fals în declarații, conform Parchetului Militar, ar fi fost făcută în 26 august 2019. Atunci, lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu a dat o declarație pe propria răspundere din care rezulta că a participat la executarea unei misiuni în localitatea Toplița, județul Harghita. Documentul a fost înaintat conducerii Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Anchetatorii bănuiesc că lt. col. Băteanu nu ar fi participat la misiune, ci la o ședință a IPA România. Cealaltă infracțiune de fals în declarații a rezultat din faptul că lt.col. Băteanu nu a menționat în declarațiile de avere primele pe care le-a primit de la IPA România în cursul anului 2019. Șeful IPA România se consideră sabotat Comisarul șef de poliție Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele IPA România, a declarat pentru DeFapt.ro că dosarul a avut ca miză sabotarea sa, pentru că și-a depus în anul 2023 candidatura pentru funcția de secretar general al Asociației Internaționale a Polițiștilor. Acesta a recunoscut că a fost la Parchetul Militar, atunci când a fost informat oficial că are calitatea de suspect. Însă procurorul i-ar fi spus că nu va mai fi chemat la noi audieri pentru că declarația sa ar fi fost edificatoare. "În mod normal, în calitate de președinte al IPA, care este un ONG, nu poți fi suspectat de infracțiunea de fals intelectual. Este un ONG ca asociația la bloc. În nici un caz încadrarea juridică făcută la momentul respectiv nu are legătură cu starea de fapt. Este vorba despre o adresă prin care am înaintat niște documente", a declarat președintele Tărtăreanu. "Aceste situații nu ne fac bine" El bănuiește că martorul denunțător ar fi spus că nu ține o evidență a documentelor. "Discuția la momentul respectiv era dacă domnul Bălteanu era sau nu prezent la o activitate, când eu nu eram președinte. Nu puteam să atest eu ceva de care nu știam. Aceste situații nu ne fac bine. Discutăm despre cel mai mare ONG din România, este o familie ocupațională care oricum este lovită în fel și chip", a spus Tărtăreanu. După ce dosarul de la Parchetul Militar se va închide, comisarul șef de poliție Mihai Liviu Tărtăreanu își va căuta dreptatea în justiție, potrivit spuselor sale, pentru că nimic nu ar fi întâmplător. "Eu candidam la o funcție internațională când a apărut citația. A trebuit să dau niște explicații", a spus Tărtăreanu. "Am adus peste 100 de martori la parchet" Cătălin Ștefan Bălteanu, secretarul general al IPA România, a declarat pentru DeFapt.ro că dosarul de la Parchetul Militar este o "făcătură" în urma denunțului lui Florin Olaru, fostul șef al IPA România. "Cu siguranță sunt nevinovat. Este o făcătură a fostului președinte IPA. Nu ne-am înțeles. Ca să poată să folosească fondurile asociației așa cum își dorește, voia să scape de mine. Eram singurul care puteam ști toate neregulile pe care dânsul le făcea zi de zi. Asta s-a și dovedit pentru că dânsul a fost revocat din funcție ca urmare a unui management defectuos. Apoi a fost exclus din Asociație", a declarat Cătălin Ștefan Bălteanu. El a explicat că prima infracțiune de fals în declarații nu ar avea nici o susținere în realitate pentru că a executat misiunea de la Toplița și nu a participat la ședința IPA. Mai mult, spune el, fostul președinte al IPA România ar fi falsificat un proces verbal din care rezulta că ar fi participat la ședință, deși el se alfa la Toplița. "Am adus peste 100 de martori la parchet care au declarat că am fost la misiune. M-am prezentat la Parchetul Militar, am depus lista cu peste 100 de martori care atestau că am fost la misiune", a precizat Cătălin Ștefan Bălteanu. Prime mari pentru polițiștii IPA România Legat de falsul în declarații legat de averea sa, lt. col. Bălteanu a spus că, în anul 2019, fostul său șef de la IPA România se folosea orice pretext pentru a acorda tot felul de prime conducerii executive: "Ca să nu fie singurul (Florin Olaru - n.r.) care primea primă, făcea ceea ce a făcut și cu mine. Adică îmi dădea și mie primă la început de an, trimestrial, de Paște, de Ziua Eroilor. Căuta orice motiv ca să poată acorda prime. Erau prime mari, echivalentul unei indemnizații. Erau 8.000 lei, 10.000 lei. Acești bani îi sponsorizam către regiunile asociației noastre. Așa am considerat eu la momentul respectiv. Banii rămâneau în cadrul IPA România. Banii nu i-am menționat în declarațiile de avere pentru că atunci când îi primeam îi și dădeam. Am înțeles după aceea că trebuia să menționez banii primiți. Am omis atunci să fac asta la momentul respectiv pentru că nu am știut".

Retehnologizarea Vidraru, 188 milioane de euro (sursa: Facebook/Hidroelectrica)
Investigații

Condamnatul Bîlteanu, implicat în retehnologizarea Vidraru

188,3 milioane de euro va plăti Hidroelectrica pentru retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru, cu peste 100 de milioane de euro mai mult față de costurile estimate în anul 2022. Citește și: Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus, fără să vrea, un adevăr cumplit: deficitul va fi, în 2024, de 8,18% Contractul a fost adjudecat în urma unei licitații cu un singur ofertant. Primul contract: 87 de milioane de euro Compania Hidroelectrica a demarat procedurile pentru retehnologizarea barajului Vidraru în anul 2016. Însă, din cauza modificării legislație în domeniul mediului și apelor obținerea avizelor de mediu, demersurile s-au întins până în aprilie 2022. Prima procedură de achiziție prin "negociere competitivă" a fost lansată în anul 2019. A doua procedură de achiziție s-a desfășurat în perioada 2020 – 2021. Atunci, contractul (cu o valoare de 87 milioane de euro) a fost câștigat de consorțiul format din Romelectro și Litostroj Power. Procedură anulată Dar procedura de achiziție a fost anulată. Motivul: "din cauza refuzului ofertantului declarat câștigător de a semna contractul", se menționează într-un raport al companiei Hidroelectrica. În documentul citat se mai precizează că "anularea procedurii a intervenit într-un moment de instabilitate economică în care creșterea prețurilor la echipamente, materiale, manoperă, într-un cadru legislativ în permanentă schimbare, a condus fără echivoc la nevoia actualizării Deviziului General și a indicatorilor tehnico – economici pentru obiectivul de investiții Retehnologizarea AHE Vidraru". Al doilea contract: 188 de milioane de euro Departamentul de Proiectare al Hidroelectrica a decis, în acest context, să refacă costurile pentru întreaga lucrare. Într-un final, s-a constatat că "pentru lucrările de instalații aferente construcțiilor, prețurile unitare din SF-ul actualizat de Departamentul Proiectare au fost actualizate cu indicele prețurilor de consum (IPC) pentru perioada aprilie 2020 – aprilie 2022, valoarea indicelui prețului de consum fiind de 117,45%". Acesta a fost pretextul invocat de Hidroelectrica pentru ca valoarea lucrării să sară, de la 87 milioane de euro, la peste 188,3 milioane de euro. Nouă licitație, în februarie 2024 Cu noile calcule făcute publice, Hidroelectrica a anunțat organizarea unei noi licitații în februarie 2024 pentru retehnologizarea AHE Vidraru. Acest proiect prevede lucrări de montaj pentru întreg ansamblu de echipamente mecanice și electrice aferente uvrajelor amenajării, inclusiv realizarea lucrărilor de construcții pentru înlocuirea sau reabilitarea echipamentelor. Totodată, se vor efectua lucrări la baraj, centrală și blocul tehnic. În plus, se va monta un sistem automat de comandă – control al funcţionării echipamentelor și instalațiilor de la toate obiectele amenajării care să permită, pe lângă comenzile locale, conducerea întregului proces de producere a energiei electrice şi a serviciilor de sistem de la distanţă, fără personal permanent de exploatare în subteran centrală. O singură ofertă Licitația a fost finalizată în data de 28 iunie 2024. Documentele publicate în SEAP arată că Hidroelectrica a primit o singură ofertă, din partea consorțiului format din Electromontaj și Koncar Engineering Co. Ltd. din Croația. Valoarea contractului pentru retehnologizarea de la Vidraru a fost stabilită la 188,38 milioane de euro. Compania românească Electromontaj, o fostă societate de stat înființată în anul 1949, este abonată la lucrările de construcție a proiectelor utilitare pentru electricitate și telecomunicații. Președintele Consiliului de Administrație este afaceristul Mihai Caunii, care deține puțin peste 50% din acțiunile firmei. DREPT LA REPLICĂ În urma publicării variantei inițiale a articolului, care menționa o persoană cu același nume cu al vicepreședintelui CA al Electromontaj, compania a trimis un drept la replică pe care-l publicăm integral mai jos. "Electromontaj SA este o societate comercială cu capital privat 100% românesc, cu activitate de 75 de ani în domeniul energetic, specializată în proiectarea și construirea de linii și stații electrice de medie și înaltă tensiune. Electromontaj SA derulează cele mai mari proiecte în domeniul energetic pe piața românească, fiind lider pe piața construcțiilor energetice din România si are, de asemenea, proiecte în domeniul energetic în întreaga lume în țări precum Finlanda, Olanda, Iordania, Cipru, Grecia, UAE, Republica Moldova. Activitatea Electromontaj SA este organizată în Sucursale răspândite pe tot teritoriul României, cât și în Sucursale externe, având pentru activitatea de producție și unităţi de producţie proprii localizate în Bucureşti (Fabrica de Stâlpi Zincați si Stația de Încercări pentru Stâlpi) şi în Câmpina (Fabrica de Cleme și Armături). Electromontaj SA este o societate pe acțiuni, cu capitalul social la 31.12.2023 de 60.900.000 RON subscris și vărsat în întregime, capital materializat în 203.000 acțiuni deținute de 753 acționari, din care 749 acționari persoane fizice și 4 acționari persoane juridice, din care, la sfârșitul anului 2023 un singur acționar, compania Mora Capital SA, deținea 53% din capitalul social, Administrarea societății se realizează de către Consiliul de Administrație constituit de către cinci membri neexecutivi cu următoarea componență: Caunii Mihai, Președinte Land for Tomorrow SRL prin reprezentant permanent, Bîlteanu Ionuț Dragoș, Vicepreședinte Confident Invest București SA prin reprezentant permanent, Gherguș Nicolae, membru LCL Business Advisory SRL prin reprezentant permanent, Lăduncă Ciprian, membru PFA Ionescu Mihai-Andrei prin titular Ionescu Mihai, membru. Domnul Ionuț Dragoș Bîlteanu, Vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Electromontaj nu este aceeași persoană cu domnul Dragoș George Bîlteanu menționat în articolul la care face referire acest drept la replică. Membrii Consiliului de Administrație sunt profesioniști dedicați care își desfășoară activitatea cu integritate și respect pentru legislația în vigoare. Conform prevederilor legii 31/1990, fiecare membru al Consiliului de Administrație este numit de acționari, asigurându-se diversitatea, independența, urmărindu-se creșterea competitivității și dezvoltării societății. Președintele Consiliului de Administrație este și președintele Adunării Generale a Acționarilor, conform prevederilor Legii 31/1990 și a Actului constitutiv. Conform prevederilor Legii 31/1990, Actul constitutiv și contractul de administrare conțin prevederi pentru evitarea conflictului de interese. La alegerea acestuia se are în vedere cunoașterea CV-ului acestora, acționarii efectuând un control și o verificare a competențelor candidaților pentru funcția de administrator. Consiliul de Administrație își desfășoară activitatea în conformitate cu Regulamentul de organizare și funcționare. În ceea ce privește evaluarea performanței celui mai înalt organ de guvernare, Consiliul de Administrație întocmește un raport anual către Adunarea Generală a Acționarilor care se discută în ședință și este supus aprobării. Activitatea companiei și inclusiv a Consiliului de Administrație al Electromontaj SA este auditată de o terță societate, independentă, pentru a asigura corectitudinea și respectarea tuturor prevederilor legislative în vigoare. Activitatea Consiliului de Administrație este, de asemenea, transparentă, prin publicarea tuturor documentelor care atestă orice inițiativă a acestuia, pe website-ul companiei ( https://electromontaj.ro/actionariat/). Conducerea executivă a societății se realizează de către Comitetul Director format din: Tănăsoaica Ionuț-Adrian, Director General Dorcioman Andrei, Director Divizie Lucrări Interne Vasilache Gabriel, Director Lucrări Externe Marin Mihaela, Director Economic Expertiza pe care o avem din 1949 în sectorul construcțiilor energetice, aria vastă de proiecte pe care le-am avut pe parcursul anilor, profesionalismul și pasiunea oamenilor noștri sunt cele care ne ajută să devenim un partener de afaceri de încredere și să creștem cifra de afaceri. Aria de expertiză a Electromontaj, de 75 de ani, se întinde pe domenii precum: proiectare, construire și mentenanță pentru liniile de înaltă tensiune aeriene și subterane și stații de transformare, retehnologizări ale centralelor hidroelectrice, sisteme de irigații, lucrări de tracțiune electrică (lucrări de electrificare a căilor ferate naționale, iluminat public, instalații electrice pentru aeroporturi, tramvaie), proiectare, construire și conectare la SEN a parcurilor eoliene și fotovoltaice Electromontaj SA își protejează reputația prin respectarea celor mai înalte standarde de conduită și etică profesională. În tot acest context, Electromontaj SA nu poate permite distorsionarea și manipularea tendențioasă a adevărului prin speculații menite a afecta buna reputație a companiei, a membrilor Consiliului de Administrație, dar și calitățile profesionale ale angajaților noștri. Informațiile eronate și tendențioase publicate în articol afectează efortul și munca angajaților și profesioniștilor noștri, care, prin dedicarea și competența lor, acumulată de-a lungul timpului, realizează proiecte cu un grad de dificultate ridicat, care necesită capabilități tehnice rare, așa cum este și retehnologizarea Hidrocentralei Vidraru. Dorim să ne exprimăm dezacordul ferm față de asocierile incorecte și presupunerile eronate publicate în articolul la care facem referire în acest drept la replica."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră