sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

459 articole
Investigații

Finul Laurei Vicol, directorul Portului Constanța

Finul Laurei Vicol, directorul Portului Constanța. Mihai Teodorescu, șeful Portului Constanța, a beneficiat de o serie de sinecuri sub patronajul Gabrielei Firea, de la care a fost preluat de Laura Vicol și Sorin Grindeanu. În mandatul de primar al Gabrielei Firea, tânărul Mihai Teodorescu a fost numit director comercial la RATB, apoi șef peste Direcția Transporturi din Primăria Capitalei și președinte al Consiliului de Administrare al Companiei Municipale Eco Igienizare. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu l-a băgat în Consiliul de Administrație al Metrorex, apoi, director executiv la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța. Tot ministrul Sorin Grindeanu l-a numit director general al Portului Constanța. Studii în agricultură Mihai Teodorescu a absolvit Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară în anul 2009. A continuat cu un master în Management Agroturistic și Alimentație Publică. În timpul facultății a lucrat ca manager de vânzări la Art Focus Studio. A fost angajat apoi ca manager al departamentului pentru corporații la agenția de turism Paralela 45. A renunțat la munca la privat în mai 2012, atunci când a fost numit șef birou controlori la RATB. Apoi, la scurt timp după ce Gabriela Firea a câștigat mandatul de primar al Municipiului București, Mihai Teodorescu a fost avansat pe funcția de director comercial. Favoritul Gabrielei Firea În septembrie 2018, Teodorescu a fost numit director executiv al Direcției Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului București. În paralel, era și președinte al Consiliului de Administrație la Compania Municipală Eco Igienizare București, companie înființată de edilul Gabriela Firea pentru servicii de deratizare, dezinsecție și dezinfecție. În februarie 2022, ministrul Sorin Grindeanu a decis să îl plaseze în Consiliul de Administrație al Metrorex, companie deținută de Ministerul Transporturilor. Totodată, Teodorescu a fost angajat pe funcția de director executiv la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, chiar dacă nu avea nici o tangență cu domeniul naval. Ulterior, în martie 2024, a fost uns pe funcția de director general al Portului Constanța. Finul Laurei Vicol, directorul Portului Constanța Mihai Teodorescu s-a căsătorit în anul 2023 cu Ioana Teodora, cadru militar la UM 0472 București, o unitate militară a Serviciului Român de Informații. Nunta a fost organizată la Pitești, eveniment de pe urma căruia familia Teodorescu s-a ales cu 24.000 de euro. Surse din cadrul PSD au declarat, sub protecția anonimatului, că nași la nuntă ar fi fost Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, cel care controlează controversata afacere Nordis. Iar pe lista invitaților s-ar fi aflat și ministrul Sorin Grindeanu. DeFapt.ro l-a întrebat pe Mihai Teodorescu dacă Laura Vicol, fosta șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, i-a fost nașă de cununie. Șeful Portului Constanța a negat că i-ar fi fost nașă de... botez. Vicol a fost la nunta lui Teodorescu "Doamna Laura Vicol nu este nașă de botez. Nici nu se pune problema. Nu există această situație despre care vorbiți. A fost invitată la nuntă, dar nu este nașa de botez. Nu înțeleg de unde aveți aceste informații", a spus Mihai Teodorescu pentru DeFapt.ro. Întrebat de câteva ori dacă Laura Vicol este nașa sa de cununie, Mihai Teodorescu a refuzat să răspundă concret: "Nu mi-a botezat copilul sub nici o formă... V-am răspuns la toate întrebările… V-am răspuns la toate întrebările adineauri, nu văd… Eu v-am spus tot ce aveam de declarat, altceva nu am de declarat". Cât despre participarea ministrului Sorin Grindeanu la nuntă sa, Mihai Teodorescu a refuzat să dea detalii: "Nu vă supărați, este un eveniment… Sunt evenimente care fac parte din viața unui om. Nu văd care este elocvența (relevanța, probabil - n.r.) listei de invitați". Grindeanu a numit director în Port în ciuda PSD Funcția de director general al Portului Constanța a revenit PSD în urma împărțirii funcțiilor publice cu PNL. Potrivit cutumei din partid, pe această funcție urma să fie desemnată o persoană desemnată de filiala PSD Constanța. Dar ministrul Sorin Grindeanu nu a ținut cont de filiala de la Constanța și a decis să îl numească pe Mihai Teodorescu care susține că nici măcar nu este membru de partid. Întrebat dacă Laura Vicol a contribuit la numirea sa în funcția de șef al Portului Constanța, Mihai Teodorescu a spus că nu are ce declarație să facă pe acest subiect. La fel a răspuns și când a fost întrebat despre legăturile sale cu fosta deputată PSD. Refuză să comenteze sponsorizările pentru PSD DeFapt.ro: Nu ați menționat în declarația de interese că sunteți membru PSD. Mihai Teodorescu: Nu sunt. Nu am avut niciodată în viața mea… membru de partid, carnet de partid sau vreo adeziune. Niciodată în viața mea. DeFapt.ro: Cum vă explicați că ați fost numit pe o funcție a PSD? Mihai Teodorescu: Nu pot să comentez această decizie. V-am spus, dacă vreți să clarificăm mai multe ne putem întâlni. DeFapt.ro: Nu ați sponsorizat niciodată PSD? Mihai Teodorescu: Deci, eu nu am avut niciodată adeziune, da? Sau calitate de membru de partid. DeFapt.ro: Deci, nu ați sponsorizat PSD? Mihai Teodorescu: V-am răspuns adineauri. DeFapt.ro: Ați sponsorizat PSD? Mihai Teodorescu: Scoateți din context. Haideți să ne vedem când vreți dumneavoastră. Sunt deschis la dialog. Prefer să discut față în față, nu la telefon.

Finul Laurei Vicol, directorul Portului Constanța (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, Facebook/Sorin Grindeanu, Laura Vicol)
Maybach pentru Vicol, Nordis cu țepele (sursa: autoklass.ro, Hotnews, Facebook/Laura Vicol)
Investigații

Maybach pentru Vicol, Nordis cu țepele

Maybach pentru Vicol, Nordis cu țepele. Compania controlată de Vladimir Ciorbă, soțul Laurei Vicol (până zilele trecute, șefa PSD a Comisiei Juridice din Camera Deputaților), a luat un Maybach special pentru consoartă. 181.600 de euro fără TVA Se întâmpla pe 11 ianuarie 2023. Dată la care Nordis Management SRL semna un contract de leasing cu Porsche Leasing Romania IFN. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Era vorba de folosirea în leasing a unui Mercedes Benz Maybach GLS. An fabricaţie: 2022. Potrivit Registrului Național de Publicitate Mobiliară, "Descriere suplimentară: "VALOAREA FINANTATA ESTE DE 181,600.00 EUR FARA TVA CONFORM CONTRACTULUI DE LEASING NR. 267572 INCHEIAT PE O PERIOADA DE 60 LUNI". Citește și: ANALIZĂ Datoriile firmelor din grupul Nordis au explodat când Laura Vicol a ajuns deputat PSD și șefă a Comisiei juridice. Nordis, controlat de Vladimir Ciorbă, soțul lui Vicol Cu tot cu TVA, suma ajungea la aproape 220.000 de euro. Maybach pentru Vicol, Nordis cu țepele Mașina de lux nu era folosită de un angajat al Nordis Management SRL, ci de Laura Vicol, atunci deputat PSD și șefă a Comisiei Juridice. Citește și: PSD încearcă să scape de scandalul escrocheriei Nordis, compania soțului deputatei pesediste Laura Vicol: proiect de lege ca avansul pentru o locuință să nu depășească 10% În august 2023, după ce în presă au apărut articole în care se făcea referire la folosirea mașinii de către Vicol, aceasta a răspuns printr-o postare pe Facebook. "Înțeleg că interesul superficial al unor publicații care fac rating folosindu-mi numele este canalizat și către familia mea. Pentru cine întreabă: da, utilizez si mașina soțului meu (Maybach-ul pomenit mai sus - n.r.). Mă iertați că sunt măritată și nu vreau să mă folosesc de resursele Parlamentului, doar pentru că aș putea. Sănătate!"

Nordis, Ferrari cash din banii țepuiților (sursa: ferrari.com, Hotnews, Facebook/Laura Vicol)
Investigații

Nordis, Ferrari cash din banii țepuiților

Nordis, Ferrari cash din banii țepuiților. Compania Nordis Management SRL avea în proprietate această mașină sport în septembrie 2022. Insolvență devastatoare Insolvența Nordis Management SRL a declanșat un tsunami pe piața imobiliară și în politica din România. Citește și: ANALIZĂ Datoriile firmelor din grupul Nordis au explodat când Laura Vicol a ajuns deputat PSD și șefă a Comisiei juridice. Nordis, controlat de Vladimir Ciorbă, soțul lui Vicol Decizia magistraților a venit în octombrie 2024, dar problemele companiei erau mult mai vechi. La fel, procesele cu diverși clienți și parteneri, persoane fizice și juridice. Citește și: PSD încearcă să scape de scandalul escrocheriei Nordis, compania soțului deputatei pesediste Laura Vicol: proiect de lege ca avansul pentru o locuință să nu depășească 10% Cu toate acestea, cheltuielile de lux ale Nordis Management SRL au continuat nestingherite. De exemplu, compania a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo. Nordis, Ferrari cash din banii țepuiților Achiziția a avut loc imediat ce mașina a fost fabricată (2021). Citește și: După ce Burleanu și FRF au făcut reclamă la Nordis, unii fotbaliști au pierdut bani, cumpărând apartamentele familiei Ciorbă-Vicol Dar, în septembrie 2022, pe mașină s-a pus un sechestru de către un partener al Nordis Management SRL (CC TRUST PRIVATE EQUITY GROUP SRL), potrivit Registrului Național de Publicitate Mobiliară. Prețul unui astfel de Ferrari pornește de la 300.000 de euro, dar poate ajunge și la 400.000 de euro.

Pesedistul Constantin Nedelcea, șeful Loteriei, evaluat de el însuși (sursa: ionutpopovici.ro)
Investigații

Șeful Loteriei, evaluat de el însuși

Șeful Loteriei, evaluat de el însuși. Pesedistul Constantin Flavius Nedelcea, secretar de stat în Ministerul Economiei, se află în conflict de interese: este președinte al Consiliului de Administrație al Loteriei Române, una dintre companiile de stat aflate în coordonarea sa directă ca secretar de stat. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche La solicitarea DeFapt.ro, secretarul de stat Constantin Nedelcea a declarat că nu consideră că se află în conflict de interese. El susține că firma care l-a recrutat pentru Loteria Română i-ar fi dat o patalama la mână în acest sens. Pe de altă parte, chiar Ministerul Economiei i-ar fi dat un punct de vedere din care rezultă că se află în conflict de interese. Vice la PSD Caraș Severin Constantin Flavius Nedelcea este vicepreședintele organizației PSD Caraș Severin, organizație care l-a susținut politic pentru numirea în funcția de secretar de stat la Ministerul Economiei. Din această postură, coordonează activitatea Direcției Administrarea Participațiilor Statului (DAPS) din cadrul ministerului. Adică activitatea toate companiile de stat deținute de Ministerul Economiei. Era deja secretar de stat când a fost recrutat de firma Fox Management Consultants pentru funcția de administrator al Loteriei Române. Recrutarea s-a făcut în 2024 în baza prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului 109/2011. Ulterior a fost ales în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Loteriei Române. Șeful Loteriei, evaluat de el însuși Pentru a nu fi în conflict de interese, pesedistul Constantin Flavius Nedelcea trebuia să renunțe la una din cele două funcții: fie la cea de secretar de stat, fie la cea de administrator al Loteriei Române. Motivul e evident: din funcția de secretar de stat, respectiv cea de coordonator al DAPS, are mai multe atribuții de organizare și desfășurare a procesului de administrarea participațiilor statului. Și anume, de la împuternicirea reprezentanților în Adunarea Generală a Acționarilor până la evaluarea activității membrilor CA pe baza indicatorilor de performanță. Practic, din scaunul de secretar de stat se poate evalua pe sine ca șef al Loteriei. "Firma a avut argumente" Secretarul de stat Constantin Flavius Nedelcea nu consideră că se află în conflict de interese. "Firma care a făcut selecția pe 109 a avut argumente și vă poate da mai multe detalii. Nu am avut nici o activitate vizavi de Loteria Română, nu există nici un document semnat. Efectiv m-am ocupat de partea bugetară. Corect că partea bugetară ține și de activitatea Loteriei, dar nu am avut decizii, nu am avut nici un fel de semnătură pe nici un document", a spus Constantin Nedelcea. Funcționari din Ministerul Economiei s-au opus Întrebat dacă sunt și puncte de vedere din care rezultă că este în conflict de interese, Nedelcea a răspuns sincer: "Așa este!". Dar nu a vrut să spună cine din Ministerul Economiei a dat un astfel de punct de vedere. Apoi a revenit și a menționat din nou că a primit o hârtie că nu se află în conflict de interese, "deoarece există și un punct de vedere solicitat de firma de consultanță, care a dovedit că nu sunt în conflict de interese. Firma nu este o instituție a statului, dar ei au făcut selecția. Nu am nici un document de la Agenția Națională de Integritate.". Nu semnează documente ale Loteriei Pe lângă "hârtia" cu care speră să scape de un posibil caz de conflict de interese, pesedistul Constantin Nedelcea a explicat că, atunci când a întocmit bugetul pentru Loteria Română în calitate de președinte de CA, nu l-a aprobat în calitate de secretar de stat. "Nu l-am aprobat. Eu nu am aprobat nici înainte de a fi în CA. De doi ani de zile nu am aprobat absolut nici un document pentru Loteria Română. Le aprobă directorul de DAPS împreună cu ministrul. Este corect că DAPS este în coordonarea mea”, a spus secretarul de stat. Nu a întrebat la ANI DeFapt.ro l-a mai întrebat pe Nedelcea de ce nu a solicitat, totuși, un punct de vedere de la ANI, iar secretarul de stat a răspuns vizibil mirat. "Să întreb eu? Atâta timp cât nu am avut semnături... nu mi-a adus nici un beneficiu material vreo semnătură de-a mea, nu aveam nici un motiv. Tot ce este legat de Loteria Română nu ajunge la mine. Ele trec mai departe. Eu am decât calitatea de președinte de CA. Tot ce este legat de decizia AGA, aici este punctul de vedere al ministerului, îl ia domnul ministru împreună cu direcția de specialitate. Eu nu am nici un fel de implicare. Direcția este în subordinea mea, dar nu iau nici un fel de decizii legat de Loterie.". Ministrul Oprea nu prea știe ce semnează Ministrul Radu Oprea a declarat pentru DeFapt.ro că nu semnează toate documentele venite de la Loteria Română. "Semnez toate de bancă, ceea ce trebuie semnat, inclusiv toate documentele AGA pentru toate companiile din subordine sau din coordonare. Eu mi-am păstrat semnătura pentru AGA", a spus Oprea. Întrebat dacă semnează și alte documente venite de la Loterie, altele decât cele de la AGA, ministrul Radu Oprea a precizat că nu știe exact, dar că în general semnează tot ce ține de ordonatorul principal de credite. Pesedistul Nedelcea: patru CA-uri, banca Exim, secretar de stat Pesedistul Constantin Flavius Nedelcea a făcut o pasiune pentru Consiliile de Administrație. Conform ultimei sale declarații de avere, secretarul de stat a făcut parte din patru consilii de administrație: CNAIR, Carfil, IOR și Loteria Română, de la care a încasat cumulat în jur de 80.000 lei anul trecut. Pe lângă aceste sinecuri, a mai fost numit și la Exim Banca Românească în funcția de vicepreședinte al Comitetului Interministerial de Finanțări, de unde a încasat aproximativ 156.000 lei. Constantin Flavius Nedelcea mai încasează alți 115.000 lei pentru funcția de secretar de stat. Veniturile cumulate ale pesedistului din Caraș Severin însumează peste 351.000 lei pe an.

Spitalul "Sf. Pantelimon", inexistent pentru Rafila (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Spitalul "Sf. Pantelimon", inexistent pentru Rafila

Spitalul "Sf. Pantelimon", inexistent pentru Rafila: ministrul Sănătății, fuge de responsabilitate în cazul tragediei de la spitalul "Sf. Pantelimon", acolo unde au murit în condiții suspecte cel puțin 17 pacienți. Acesta a refuzat să explice de ce nu a trimis în control Inspecția Sanitară de Stat, una dintre direcțiile Ministerului Sănătății din subordinea sa, așa cum a procedat în cazul femeii care a născut în fața Spitalului Municipal Urziceni, după ce medicii au refuzat să o consulte. Citește și: Ciolacu nu știe cum să-l mai salveze pe Rafila în scandalul „Sf. Pantelimon” și cere un „audit internațional” La fel a procedat și șeful lui pe linie de partid, premierul Marcel Ciolacu, actualul candidat PSD la alegerile prezidențiale, deși se laudă în campania electorală că va fi unul dintre cei mai transparenți politicieni dacă va ajunge președintele României. Spitalul "Sf. Pantelimon", inexistent pentru Rafila DeFapt.ro i-a transmis în data de 13 august 2024 o solicitare ministrului Alexandru Rafila, formulată în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, în care i s-a solicitat să comunice care au fost motivele pentru care nu a solicitat Inspecției Sanitare de Stat să facă un control privind calitatea serviciilor de asistență medicală la Spitalul Sf. Pantelimon. Asta, în contextul în care Legea Sănătății prevede, la art. 26, alin. 2, punctul a, că Inspecția Sanitară de Stat verifică calitatea serviciilor de asistență medicală. O solicitare identică i-a fost trimisă și premierului Marcel Ciolacu. Biroul de Presă al Guvernului României, respectiv premierul Marcel Ciolacu, au refuzat să răspundă. La fel a procedat inițial și ministrul Alexandru Rafila. De abia în urma unei plângeri administrative, ministrul Alexandru Rafila a trimis un răspuns. "Aspectele referitoare la partea medicală au făcut obiectul unei anchete disciplinare efectuate de către Colegiul Medicilor din Municipiul București", a transmis ministrul Alexandru Rafila. Dar fără să spună de ce nu a trimis Inspecția Sanitară de Stat, o direcție aflată în coordonarea sa directă. Misteriosul audit internațional Pesedistul Alexandru Rafila a reiterat că la Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Pantelimon" va avea loc un audit internațional în urma deceselor suspecte. Nu a spus nici când va începe, nici când se va finaliza. Mai mult, ministrul Rafila a menționat în răspunsul pentru DeFapt.ro că, "având în vedere ancheta penală, în acord cu prevederile art. 12, alin. (1). lit. e) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, informațiile care privesc procedura anchetei penale sau disciplinare sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor". Intră în scenă Corpul de cobtrol Spitalul Sf. Pantelimon din București a fost în centrul unui scandal public după ce s-a aflat că cel puțin 17 pacienți au decedat în condiții suspecte după ce medicii le-au redus dozele de noradrenalină. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București au fost sesizați pe 11 aprilie 2024. În aceeași zi, ministrul Alexandru Rafila a anunța că a trimis Corpul de Control împreună cu un profesor de la Colegiul Medicilor București pentru a verifica situația dezastruoasă de la spital. Iese rușinos din scenă Corpul de control DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că, pe 12 aprilie, la sediul spitalului s-au prezentat în control pensionarul Luca Sorin Ion, directorul interimar al Corpului de Control al ministrului Sănătății, și pensionarul de lux Octavian Melintescu, consilierul personal al ministrului Alexandru Rafila. Cei doi au fost trimiși oficial pentru "o acțiune de documentare și verificare a unor aspecte administrative". Aspecte care nu aveau nici o legătură cu cazurile pacienților morți în condiții suspecte. La data de 7 august, doctorițele Maria Miron și Mirela Păiuș au fost reținute pentru 24 de ore de procurori sub acuzația de omor premeditat în cazul unui pacient. Apoi au fost arestate preventiv pentru 30 de zile. Ulterior, pe 20 august, cele două doctorițe au fost eliberate din arest de judecătorii de la Curtea de Apel București.

Averea comisarului: două apartamente, zece case (sursa: Facebook/Poliția Română)
Investigații

Averea comisarului: două apartamente, zece case

Averea comisarului: două apartamente, zece case. Comisarul de poliție George Alexandru Zeriu a strâns o avere de invidiat pentru un polițist de provincie: două vile, două apartamente și opt case de vacanță, plus un spațiu comercial primit ca donație. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Direcția Națională Anticorupție îl acuză acum că a folosit mai mulți interpuși pentru a frauda fonduri europene cu documente false. Concret, a obținut ilegal aproape 500.000 de euro de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA). Anchetatorii au mai stabilit că polițistul George Alexandru Zeriu se ocupa și cu vânzarea animalelor, administra o firmă cu un abator, iar pe numele unor interpuși avea mai multe mașini de lux, inclusiv un Porsche Cayenne și un Audi A5. Bogatul comisar din săraca Simeria Simeria este una dintre cele mai sărace localități din județul Hunedoara, dar are unul dintre cei mai bogați comisari de poliție din România. Este vorba de comisarul de poliție George Alexandru Zeriu, care a strâns o avere impresionantă în ultimii 15 ani. În anul 2009, avea un teren intravilan de aproape 1.300 mp în localitatea de baștină Brad, plus o vilă de 221 mp. Apoi, în anul 2015, a cumpărat pe persoană fizică un teren agricol de 104 hectare în localitatea hunedoreană Balșa. La un preț minim de 3.000 de euro hectarul rezultă că valoarea acestui teren depășește cu ușurință 300.000 de euro, deși polițistul nu dispunea de acești bani. Averea comisarului: două apartamente, zece case Un alt teren agricol, de 49,4 hectare, l-a cumpărat în anul 2018. Doi ani mai târziu, a primit ca donație un teren intravilan în localitatea Brad de 4.420 mp. Apoi, în 2021, a mai cumpărat un teren intravilan de 360 mp în Simeria. În anul 2016 și-a cumpărat prima casă de vacanță, de 110 mp. Un an mai târziu și-a cumpărat un apartament în Deva și o nouă casă de vacanță în Balșa. Anul 2018 i-a adus în portofoliu alte patru case de vacanță. În 2020, a primit ca donație un spațiu comercial. Apoi, în 2021, a cumpărat alte două case de vacanță și o vilă de 146 mp. Ultima achiziție a fost în 2023, atunci când a cumpărat un alt apartament, în Deva. Împrumuturi de ochii lumii La capitolul mașini, a menționat că deține un autoturism Hyundai, vechi din 2009, și două remorci. Dar are și datorii. În 2017, a luat un împrumut de 155.000 de lei de la BRD, scadent în 2047. Patru ani mai târziu, adică în 2021, a mai luat alți 292.000 lei. Tot în 2021, comisarul a mai luat un credit, de 70.000 de euro, de la o anume Andreea Iulia Simina. Femeia își vrea banii înapoi în 2051. De la aceasta, polițistul încasa o arendă de 400 lei în anul 2020. Comisarul de poliție George Alexandru Zeriu și-a secretizat salariu de ofițer pe care îl primește de la statul român. Însă a menționat că din chirii și arendă a încasat anul trecut 18.300 lei. Alți 50.000 lei i-a obținut din creșterea animalelor, iar din curățarea pășunii și vânzarea de masă lemnoasă din satul Romuli a încasat 350.000 de lei. DNA i-a dezvăluit secretul Averea secretă a comisarului de poliție George Alexandru Zeriu a fost făcută publică de Direcția Națională Anticorupție, care-l acuză pe comisar că a fost artizanul unei fraude de aproape 500.000 de euro, bani obținuți prin interpuși de la APIA. Procurorii DNA susțin că, în perioada 2019 – 2023, polițistul a determinat mai multe persoane fizice să ceară subvenții de APIA - Centrul Județean Hunedoara și Centrul Local Brad în baza unor documente false. Din documente rezulta că interpușii utilizau mai multe suprafețe de teren și dețineau animale, dar unii dintre aceștia nu îndeplineau calitatea de fermier deși primeau subvenții europene pentru acest lucru. Banii ajungeau la comisarul de poliție. Afaceri prin interpuși "În fapt, inculpatul Zeriu George – Alexandru ar fi fost beneficiarul real al plăților A.P.I.A., având ca rezultat producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare totală de 2.462.495 lei (aprox. 493.000 euro). În același timp, inculpatul ar fi ajutat persoanele în numele cărora erau depuse cererile pentru plățile A.P.I.A. să obțină adeverințe din care să rezulte că terenurile sunt utilizate de ele, deși contractele de arendare au fost încheiate de inculpat, dar pe numele altor persoane", susțin anchetatorii. În ultimii șapte ani, comisarul George Alexandru Zeriu, cu încălcarea interdicțiilor legale, ar fi efectuat, direct, activități de comerț cu animale și produse, folosindu-se de abatorul unei societăți comerciale pe care o administra în fapt. Mai mult, acesta a cumpărat pe numele unor persoane interpuse un Porsche Cayenne, un Audi A5, o autoutilitară Toyota Hilux, o alta Mercedez Benz Vito și un Ford Transit.

Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi (sursa: Facebook/Cojocaru Nicu Alexandru)
Investigații

Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi

Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi. Doar cele dunărene, deocamdată, deși Nicu Cojocaru nu are nici un fel de studii sau experiență în domeniul porturilor fluviale. Experiență în termopane Nicu Alexandru Cojocaru și-a început cariera în afaceri în anul 2012 ca administrator la Kaly Oltenia, o firmă de termopane deținută de familia sa. Se ocupa de la gestiune până la descărcare, încărcare și asamblare a termopanelor. Citește și: VIDEO/EXCLUSIV Mâncarea pentru elevi livrată de șeful TSD Mehedinți, Nicu Cojocaru, gătită într-un spațiu care colcăia de gândaci. Cojocaru: „Gândacii erau într-un raft, s-au speriat” În paralel era student la Finanțe – Bănci la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor. La scurt timp după finalizarea studiilor, în februarie 2016, a fost angajat pe funcția de consilier la cabinetul președintelui Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu, actualul șef al PSD Mehedinți. Ulterior, la alegerile din vara anului 2016, a candidat la funcția de consilier județean pe listele PSD. Declarația sa de avere depusă atunci era aproape goală. A menționat doar un venit de 3.800 lei pentru funcția de promotor local, bani încasați de la Asociația Sinaptica. Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi Pesedistul Aladin Georgescu a decis să îl numească pe tânărul social – democrat în funcția de director executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Pentru Salubritate Mehedinți, deși Cojocaru nu avea nici o legătură cu acest domeniu. Citește și: EXCLUSIV Mâncarea pentru elevi de la firma controlată de deputatul PNL Udriște, transportată cu hârburi ruginite. La locul de preparare a hranei, ingrediente expirate și mizerie Apoi, Nicu Alexandru Cojocaru s-a căsătorit. Naș i-a fost nimeni altul decât pesedistul Aladin Georgescu. În anul 2019, Aladin Georgescu l-a plasat pe finul său în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale (CNAPDF), o companie deținută de Ministerul Transporturilor (80%) și Fondul Proprietatea (20%). Tot cu susținerea PSD, Cojocaru a ajuns director coordonator subunități al CNAPDF. Adică se ocupă de activitatea a șapte porturi dunărene. Nicu Alexandru Cojocaru a recunoscut pentru DeFapt.ro că a fost nășit de pesedistul Aladin Georgescu, dar a specificat că s-a întâmplat atunci când s-a căsătorit prima dată, nu și la a doua însurătoare. Sărac în declarația de avere, bogat pe Facebook Din ultima declarație de avere a lui Nicu Alexandru Cojocaru, șeful TSD Mehedinți, rezultă că nu are casă, masă, mașină sau alte bunuri de valoare. A menționat doar două credite, de aproape 30.000 de lei în total, de care va scăpa în anul 2025. De la CNAPDF, tesedistul câștigă un salariu de 66.192 lei anual, în timp ce actuala soție, Silvia Denisa Cojocaru, primește o indemnizație de creștere copil de aproape 60.000 lei anual. Cu toate acestea, declarația de avere este contrazisă de contul său de Facebook, acolo unde afișează o viață de lux: de la vacanțe, haine și bluze inscripționate cu Armani și Karl Lagerfeld, până la ceasuri scumpe pe care le expune în majoritatea pozelor. Crâșmă și televiziune, ambele finanțate din bani publici Cojocaru face și angajări la televiziunea online "Mehedințiul Meu". La această televiziune online apar spoturi video electorale cu el însuși în care se laudă că îl votează pe Aladin Georgescu. Clipurile sunt plătite din bani publici chiar de PSD Mehedinți. Cealală afacere controlată de Nicu Alexandru Cojocaru, cârciuma care se cheamă tot "Mehedințiul Meu", produce și livrează mâncare pentru elevii din localitățile Malovăț, Isverna și Braniștea. Primăriile primelor două localități sunt conduse de pesediștii Ion Michescu și Ionuț Stoian. Acestea au făcut achiziția direct, fără să o publice, motiv pentru care nu se știe valoarea contractelor. În cazul localității Braniștea, condusă de liberalul Marian Adamache, contractul are o valoare de aproape 43.000 de euro. Firma Mehedințiul Meu este patronată în acte de Florin Cojocaru, tatăl șefului TSD.

Florentina Ioniță-Radu, comandanta Spitalului Militar, pontaj din Sharm El-Sheikh (sursa: centenarbuzau.ro)
Investigații

Comandanta Spitalului Militar, pontaj din Sharm El-Sheikh

Spitalul Militar din București a fost luat prizonier de comandantul Florentina Ioniță-Radu, care are gradul de general maior. Aceasta se află ilegal pe funcție de ani de zile, potrivit unor surse oficiale consultate de către DeFapt.ro. Cu toate acestea, gl. mr. med. dr. Florentina Ioniță-Radu nu doar că își păstrează funcția, dar administrează spitalul dezastruos și periculos pentru pacienți. Mai mult, beneficiază din plin, pe persoană fizică, de avantajele aduse de această funcție, potrivit acelorași surse. De exemplu, comandanta Spitalului Militar, pontaj din Sharm El-Sheikh Manager ilegal al Spitalului În ianuarie 2018, generalul Florentina Ioniță-Radu a fost numită comandant al Spitalului Universitar de Urgență Militar Central (SUUMC) "Dr. Carol Davila" în urma câștigării unui concurs pe post. Citește și: Averea impresionantă a medicului prins de DNA că lua șpagă pentru operații. Săvulescu, șef al Secției Chirurgie generală II de la spitalul militar, pus sub control judiciar Era prima femeie comandant al Spitalului. Contractul de management i-a expirat în ianuarie 2022. Pe 31 ianuarie 2022, însă, Ioniță-Radu a încheiat un nou contract de management cu SUUMC. În nouă luni, pe 31 octombrie 2022, urma să se pensioneze. I s-a prelungit, legal, menținerea în activitatea de medic și după vârsta standard de pensionare. Dar nu a existat nici un act adițional care să-i prelungească și exercitarea profesiei de cadru militar după 31 octombrie 2022, ceea ce însemna că nu putea rămâne manager al unui spital militar. Abia în aprilie 2023, retroactiv și ilegal, potrivit surselor menționate, a fost emis un ordin de ministru prin care generalul maior Florentina Ioniță-Radu era numită comandant al Spitalului Militar începând cu data de 31 octombrie 2022. Se pune la îndoială legalitatea ordinului de numire Sursele consultate de către DeFapt.ro au arătat că s-a cerut, în 2023, mai multor direcții din MApN să analizeze atât "valabilitatea contractului de management al comandantului SUUMC nr. A 1339/31.01.2022 precum și legalitatea Ordinului ministrului apărării naționale nr. MP 400/28.04.2023 de numire retroactivă a gl. mr. med. dr. Ioniță-Radu Florentina în funcția de comandant al SUUMC". Într-un răspuns pentru DeFapt.ro, Ministerul Apărării a arătat că ministrul Apărării a cerut un raport de control. "Corpul de control și inspecție a executat în anul 2023, în baza aprobării ministrului apărării naționale, o misiune specifică de control privind modul de exercitare a managementului și a unor activități în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central București. Aspectele identificate pe timpul activităților de control desfășurate au fost transmise structurilor cu responsabilități în domeniu, conform prevederilor legale în vigoare.", se arată în răspunsul MApN pentru DeFapt.ro, fără alte detalii. 173.500 de lei din conflict de interese Sursele la care a avut acces DeFapt.ro o acuză pe Florentina Ioniță-Radu că a încasat ilegal 173.500 de lei net dintr-un proiect european în care nu ar fi avut dreptul legal să lucreze. Astfel, între decembrie 2020 și decembrie 2023, comandantul Spitalului Militar a fost și director științific în proiectul ROCCAS II, finanțat cu fonduri europene nerambursabile. Pentru a masca conflictul de interese, comandantul Florentina Radu-Ioniță l-a împuternicit pe colonelul Constantin Ștefani să-i semneze un contract de muncă cu timp parțial chiar cu Spitalul Militar pentru a putea lucra în proiect. "Documentul în sine nu are nici o bază legală, iar prin emiterea lui, comandantul SUUMC și-a folosit funcția pentru a obține un folos patrimonial pentru sine", arată sursele pomenite anterior. Mai mult, colonelul Ștefani "a fost împuternicit pe durata derulării contractului de finanțare să semneze ordinele de plată pentru drepturile salariale aferente contractului individual de muncă pentru gl. mr. med. dr. Ioniță-Radu Florentina". Doar că, mai arată sursele menționate, astfel s-a încălcat statutul cadrelor militare, care prevede că "La numirea în funcții se va respecta principiul potrivit căruia ofițerii (...) să nu fie subordonați altora cu grade mai mici". Subordonații au evaluat-o pe doamna comandant Pentru a încasa 173.500 de lei net din proiectul ROCCAS II, comandatul Florentina Ioniță-Radu și-a pus subordonații într-o situație de incompatibilitate. Astfel, membrii comisiei de concurs care a decis ca șefa Spitalului Militar să fie director științific în proiect îi erau acesteia subordonați. În plus, printre șefii Spitalului Militar care au avut funcții în proiect s-au numărat și directorul medical al Spitalului (col. Mariana Jinga), directorul economic (col. Gheorghe Dumitrescu) și locțiitorul comandatului SUUMC (col. Ionuț Bazga). Față de toți aceștia, membrii comisiei de concurs se aflau în relație de subordonare ierarhică. În total, sumele încasate de cei menționați din bani europeni pe durata proiectului se ridică la 621.855 de lei net. Comandanta Spitalului Militar, pontaj din Sharm El-Sheikh În plus, potrivit surselor oficiale cu care a discutat DeFapt.ro, "Nu există o evidență clară a timpului efectiv lucrat în cadrul proiectului, iar managerul de proiect nu a solicitat expres justificarea acestuia. Astfel, nu s-a putut identifica durata muncii totale efectuate de către managerul SUUMC – gl. mr. med. dr. Ioniță-Radu Florentina și directorul medical – col. med. dr. Jinga Mariana". Și mai scandalos, "Există persoane care au menționat în fișele de pontaj activități/ore lucrate chiar dacă se aflau în concediu de odihnă, părăsiri de garnizoană pe teritoriul național/în străinătate [ex. gl. mr. med. dr. Ioniță-Radu Florentina (Egipt – Sharm El-Sheikh, Brașov, Sinaia); col. dr. Jinga Mariana (Londra, Grecia, Milano, Paris, Baia Mare, Cluj Napoca); col. ing. Glăvan Dragoș (Portugalia, Bulgaria, Cluj-Napoca) etc.].". Se invocă un acord de la ANI În legătură cu toate aceste presupuse ilegalități, comandatul Florentina Ioniță-Radu a spus pentru DeFapt.ro, într-un răspuns scris, că nu a încălcat nici o prevedere legală. "Generalul maior profesor universitar dr. Ioniță-Radu Florentina a solicitat un punct de vedere din partea Agenției Naționale de Integritate cu privire la posibila incompatibilitate dintre exercitarea funcției de manager al Spitalului Universitar de Urgență Militar Central simultan cu exercitarea calității de director științific în cadrul proiectului . Din răspunsul primit de la instituția menționată rezultă că exercitarea simultană a celor două funcții nu generează o situație de incompatibilitate.", se spune în răspunsul primit de către DeFapt.ro. ANI nu a răspuns la solicitarea DeFapt.ro de a confirma/infirma spusele comandatului SUUMC. Șefa Spitalului Militar invocă "telemunca" din concediu În ce privește faptul că a fost evaluată de subordonați pentru poziția de director științific în proiect, Florentina Ioniță-Radu a invocat iarăși legea: "Concursul organizat pentru ocuparea postului vacant de director științific în cadrul proiectului () ROCCAS II s-a desfășurat conform prevederilor legale în vigoare, anunțul aferent acestuia fiind postat pe site-ul instituției. Nu au fost depuse alte dosare de înscriere la concurs, în afară de cel depus de dr. Ioniță-Radu Florentina. Membrii comisiei de concurs au analizat dosarul depus, sub aspectul îndeplinirii criteriilor prevăzute în Grila de recrutare și selecție aferentă postului de director științific publicată pe site-ul instituției.". Cât despre pontajul din timpul concediilor, comandantul Spitalului Militar nu a negat, dar a oferit o explicație: "În Contractul individual de muncă cu timp parțial încheiat între gl.mr.prof.univ.dr. Ioniță-Radu Florentina și U.M. 02482 București, la punctul C – Locul de muncă, este prevăzut: ". Pe scurt, deși se afla în concediu, șefa Spitalului Militar muncea pentru proiectul european. Spitalul Militar, catastrofă la incendiu Multe alte deficiențe au fost identificate la Spitalul Militar: sursele oficiale consultate de către DeFapt.ro vorbesc de peste 100 de nereguli. Unele deficiențe au potențial catastrofic. Astfel, "iluminatul de securitate la incendiu nu este asigurat în toate pavilioanele, la nivelul spitalului nu există sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, la blocul alimentar nu a fost identificat un detector pentru sesizarea scăpărilor de gaze etc. În cazarmă nu este amenajat un spațiu corespunzător pentru executarea serviciului de permanență, destinate grupei de intervenție la incendiu, dotat cu mijloace de observare și comunicații și alarmare, amplasat astfel încât timpul de răspuns pentru intervenție la toate obiectivele din cazarmă să fie optim și să asigure condițiile necesare pentru acțiunea grupei de intervenție.". Procese cu nemiluita, inclusive pentru o reziliere "din pix" Sursele invocat anterior au arătat și că "SUUMC este implicat în 54 de procese (…) iar la organele abilitate se mai află în cercetare 4 dosare penale, astfel: 1 dosar transmis la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul București și 3 dosare declinate către Direcția Națională Anticorupție de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, care vizează recepționarea și plata unor echipamente medicale din categoria activelor fixe fără ca acestea să fie instalate și puse în funcțiune/recepționării unor lucrări de reparații curente.". Printre procesele invocate se numără și cel cu asocierea dintre Eurocerad International SRL, Atiproject SRL și UTI Grup SA, care au reclamat rezilierea unui contract de peste 11 milioane de lei încheiat cu Spitalul Militar. Potrivit cererii de chemare în judecată depuse la Tribunalul București, asocierea de firme cere SUUMC plata studiului de prefezabilitate depus de companii pentru contractual menționat. Dezinteres uriaș: toate atribuțiile delegate Concluziile trase de sursele oficiale la care DeFapt.ro a avut acces spun că "activitatea SUUMC se desfășoară cu deficiențe majore pe toate domeniile controlate prin care se creează riscuri și vulnerabilități foarte mari la adresa MApN, fiind încălcate actele normative în domeniul resurselor umane, achizițiilor publice, sănătății, administrării patrimoniului, protecției informațiilor, financiar-contabil, fondurilor europene, protecției mediului, securitate și sănătate în muncă. Toate acestea au fost posibile ca urmare a încălcării contractului de management de către gl. mr. med. dr. Ioniță-Radu Florentina și a delegării aproape în integralitate a obligațiilor ce îi reveneau, a lipsei de funcționalitate reală a forurilor de conducere din SUUMC, precum și a lipsei unor măsuri ferme din partea factorilor de conducere din minister. Prin delegarea aproape în integralitate a obligațiilor ce îi revin către col. Bazga Ionuț, col. med. Ștefani Constantin sau pcc asist. med. Nedelcu Elena, contrar clauzelor din contractual de management, respective a delegării competenței conducerii și coordonării nemijlocite a structurilor din SUUMC, (…) gl. mr. med. dr. Ioniță-Radu Florentina a recunoscut că nu s-a implicat în activitatea administrative a SUUMC și a creat premisele unui management defectuos.".

Mâncare pentru elevi în hârburi ruginite (sursa: Facebook/Alin Udriste)
Investigații

Mâncare pentru elevi în hârburi ruginite

Mâncare pentru elevi în hârburi ruginite. Cu 25.000 lei a fost amendată de către Protecția Consumatorilor Mehedinți firma Utopia Prod Com, controlată de deputatul liberal Alin Udriște prin intermediul contabilului său. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA Motivul: produse alimentare expirate, frigidere, malaxoare și rafturi neigienizate, dar și pentru că transporta mâncarea elevilor cu mașini ruginite, care anterior au fost folosite pentru transportul medicamentelor și aparaturii medicale. DeFapt.ro a dezvăluit că liberalul Alin Udriște, în mandatul său de director general al Societății Naționale Apele Minerale, a cumpărat pachete pentru sărbătorile pascale de la firma Utopia Prod Com, acolo unde soția lui, Adriana Udriște, figura ca angajată manager de proiect. Materii prime expirate sau fără date de identificare Protecția Consumatorilor Mehedinți a luat la puricat toate firmele care livrează mâncare elevilor în baza contractelor pe care le au cu Consiliul Județean Mehedinți, condus de pesedistul Aladin Georgescu, dar și cu primăriile din județ. Utopia Prod Com, una dintre aceste societăți abonate la contractele publice, a fost amendată cu suma de 25.000 lei, echivalentul a 5.000 de euro. Inspectorii de la Protecția Consumatorilor au anunțat că în punctele de lucru ale acestei firme în care se prepara mâncarea au fost găsite două kilograme de mozzarela expirată, plus alte 59 de kilograme de materii prime fără elemente de identificare și dată de expirare. Mâncare pentru elevi în hârburi ruginite S-a mai constatat că frigiderele, rafturile și malaxoarele nu erau igienizate și prezentau urme de rugină. Totodată, restaurantul aflat pe această firmă nu avea autorizație din partea Direcției Sanitar Veterinare. Culmea, mâncarea pentru elevi era transportată cu două utilitare pline de mizerie și rugină. Pe una dintre dubele folosite de Utopia Prod Com era incripționat mesajul "produse farmaceutice, parafarmaceutice aparatură medicală". Cele două mașini nu mai pot fi folosite pentru serviciile de catering. Mai mult, restaurantul a fost închis temporar. Pachete de Paști cumpărate de Apele Minerale Deputatul PNL Alin Udriște, fostul șef al Societății Naționale Apele Minerale, controlează firma Utopia Prod Com prin intermediul contabilului său de la firma Aurora Trust, Marius Bodeanu. Acesta deține oficial 30% din părțile sociale și funcția de administrator. Restul părților sociale se află pe numele Florentinei Bălan, respectiv pe al Sanda Simion, apropiate de liberal. Mai mult, conform declarației de avere depusă de Alin Udriște în anul 2022, soția sa, Adriana Udriște, a deținut funcția de manager de proiect în cadrul firmei Utopia Prod Com. DeFapt.ro a dezvăluit în martie 2023 că, liberalul Alin Udriște, în calitate de șef al Societății Naționale Apele Minerale, a cumpărat de la firma Utopia Prod Com pachete pentru sărbătorile pascale pe care urma să le facă cadou șefilor din Ministerul Economiei.

Concurs în Poliție fraudat cu smartwatch (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Concurs în Poliție, fraudat cu smartwatch

Concurs în Poliție, fraudat cu smartwatch. Agentul de poliție Sorin Oprea a fost suspectat de procurori că a fraudat examenul de trecere în corpul ofițerilor, respectiv pentru ocuparea unei funcții de ofițer la Poliția Rutieră Vrancea. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical După trei ani de anchetă, procurorii au concluzionat că fapta nu există, deși probele au arătat că agentul a folosit un ceas smartwatch conectat la internet în timpul examenului. De acuzația de abuz în serviciu au scăpat și patru comisari care au făcut parte din comisia de concurs și care nu au luat nici o măsură împotriva agentului care se "juca" de zor cu ceasul de la mâna stângă. Regula: fără dispozitive care se pot conecta la internet Inspectoratul de Poliție Județean Vrancea a organizat la data de 21 ianuarie 2021 un concurs pentru ocuparea a două posturi la Poliția Rutieră, prin trecerea în corpul ofițerilor a agenților de poliție care îndeplineau condițiile la vremea respectivă. Primul post pentru care se organiza concursul era de ofițer 1 la Serviciul Rutier, iar cel de-al doilea era pentru ofițer III la Biroul Rutier din cadrul Poliției Municipiului Adjud. Comisia de concurs a fost formată din comisarii șefi de poliție Aurel Cristian și Daniel Fătu, plus comisarii de poliție Cătălin Remus Manea și Mariana Mihăilescu. Conform regulilor anunțate de comisari, cei 15 agenți de poliție care dădeau examenul nu aveau voie în sala de concurs cu telefoane mobile, căști audio și cu orice alte mijloace electronice de calcul sau comunicare sau care permit conectarea la internet. Concurs în Poliție, fraudat cu smartwatch La scurt timp după începerea examenului, agentul de poliție Sorin Oprea, unul dintre candidați, a fost surprins de camerele de filmat din încăpere cu un ceas de tip smartwatch la mâna stângă. Imaginile au mai arătat că, la începutul examenului, agentul Sorin Oprea "scutură mâna stângă pe care era amplasat ceasul, îl acoperă cu palma mâinii drepte, face o însemnare pe test, întoarce testul, acoperă din nou ecranul ceasului, se uită direct la ceas, după care trece de două ori cu degetul peste ecran ca și cum ar derula/glisa ceva și începe să sublinieze pe test". Apoi a cerut permisiunea să meargă la toaletă. A primit acordul comisiei și a fost însoțit de comisarul de poliție Cătălin Manea. Acolo a stat câteva minute, apoi a revenit în sală, a luat o gură de apă și a început să facă însemnări pe test. Plângere la Control Intern și la parchet Agentul de poliție Sorin Oprea a fost unul din cei doi candidați care au luat examenul de trecere în corpul ofițerilor de poliție. Astfel, a devenit subcomisar de poliție la Poliția Rutieră Vrancea. După examen, însă, a fost sesizată Direcția de Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române pentru suspiciunea de fraudare a examenului. Plângerea a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea. Procurorul de caz a început cercetarea celor patru comisari din comisia de evaluare pentru infracțiunea de abuz în serviciu. În cazul agentului Sorin Oprea s-a avut în vedere doar infracțiunea de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice. Pentru a afla dacă agentul Sorin Oprea a fraudat sau nu examenul, anchetatorul a cerut judecătorului Carmen Comănescu, de la Tribunalul Vrancea, un mandat pentru a avea acces la datele de telecomunicații ale agentului din ziua examenului. A stat trei ore pe internet în examen Anca Dorina Rîșca, prim-procurorul adjunct de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, menționează în Ordonanța de clasare a speței că, în urma analizei datelor aferente numărului de telefon deținut de agentul Oprea, a rezultat că acesta "a avut o sesiune de trafic de date (...) cu siguranță prin intermediul whatsapp, de 10368 secunde, respectiv 173 de minute, așadar aproape 3 ore, exact durata concursului”. Mai mult, se menționează că din planșele foto depuse la dosar rezultă cu "certitudine faptul că Oprea Sorin a avut asupra sa pe toată perioada concursului un ceas de tip smartwatch, pe care l-a purtat mereu și l-a folosit, așa cum rezultă din analiza traficului de date". Tot procurorul mai menționează că membrii comisiei de examen care supravegheau respectarea metodologiei de desfășurare a concursului nu i-au atras atenția candidatului, nu i-au pus în vedere să scoată ceasul de la mână, deși dispozitivul era purtat la vedere. Procuror: s-au încălcat reguli, nu legi Cu toate aceste probe pe masă, procuroarea Anca Dorina Rîșca a decis să claseze speța cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu presupus a fi comisă de cei patru comisari. A motivat astfel: "s-au încălcat dispoziții prevăzute de norme metodologice de organizare a concursului", dar "nu sunt întrunite elemente de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu întrucât nu au fost încălcate dispoziții prevăzute în legislația primară". În cazul infracțiunii de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice care îl viza pe agentul Sorin Oprea, anchetatorul au aceeași abordare: fapta nu întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii deoarece subiectele concursului nu sunt informații clasificate drept secret de serviciu. Argumentele clasării, rușinoase "După ce subiectele au fost distribuite candidaților, nu putem opinia că acestea nu erau publice, mai ales că nu este prevăzut acest aspect în normele metodologice. În cazul în care subiectele sunt transmise unor terțe persoane, de către un candidat, scopul este de a obține răspunsurile corecte de către candidat, a satisfacerii unui interes al său, nu acela de a divulga informații nepublice pentru a satisface interesele altor persoane sau a prejudicia o altă persoană. Persoana căreia i-ar fi fost transmise informațiile nu avea nici un interes personal în a le cunoaște, singurul scop fiind acela de a furniza răspunsurile corecte. Față de aceste aspecte, fapta nu este prevăzută de legea penală, urmând a fi cercetată din punct de vedere disciplinar", își justifică decizia de clasare prim procuror adjunct Anca Dorina Rîșca. Șocanta motivare a "albirii" de către un procuror a unui polițist care a fraudat un examen (sursa: defapt.ro) La solicitarea DeFapt.ro, Sorin Oprea a spus că nu poate da detalii despre ce s-a întâmplat în ziua examenului pentru că nu are acordul superiorilor săi. Însă a declarat că nu a fraudat concursul de trecere în corpul ofițerilor.

Deputatul PNL Udriște, escrocherie la Piscicola SA Neamț, acuză ANPA (sursa: Facebook/Alin Udriste)
Investigații

Deputatul PNL Udriște, escrocherie la Piscicola

Deputatul PNL Udriște, escrocherie la Piscicola, acuză ANPA. Iuliu Alin Udriște, actual deputat PNL și fost șef al Societății Naționale a Apelor Minerale, este acuzat că a vândut ilegal terenurile și bunurile statului aflate în patrimoniul Piscicola SA Neamț, cea mai mare crescătorie piscicolă din regiunea Moldovei. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare Totul, în urma unei escrocherii la care autoritățile statului au asistat impasibile, reclamă tot o instituție de stat. Ultima tranzacție a avut loc în anul 2020, atunci când a vândut un teren și construcțiile aferente de la Piscicola Trifești cu 400.000 de euro, dar a încasat doar jumătate din sumă. DeFapt.ro a dezvăluit că în mandatul său de director general al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), liberalul Iuliu Alin Udriște, protejatul europarlamentarului Virgil Popescu, a fost acuzat de hărțuire sexuală de o subordonată de-a sa căreia i-a arătat inclusiv filme porno pe telefon, apoi a concediat-o. Mai mult, a contractat firma fratelui său pentru a efectua o lucrare de 77.000 de euro la Băile Herculane 1i a cumpărat cadouri de Paște și de Crăciun de la două firme reprezentate de contabilul de la firma sa. Deputatul Udriște vine de la SNAM Liberalul Iuliu Alin Udriște a renunțat la funcția de director general al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM) pentru a ocupa funcția de deputat rămasă vacantă după ce deputatul Virgil Popescu, fostul ministru al Economiei și Energiei, a fost ales europarlamentar. De numele lui Udriște sunt legate o serie de afaceri controversate. Prima dintre acestea a început în urmă cu 21 de ani, dar continuă să producă pagube până în zilele noastre. Astfel, în anul 2003, Agenția Domeniile Statului a decis să privatizeze Piscicola SA Neamț, una dintre cele mai mari crescătorii piscicole din zona Moldovei. Piscicola, cumpărată de Udriște senior Pe atunci, Piscicola avea în patrimoniu în jur de 250 de hectare de teren arabil, 475 de hectare de luciu de apă, utilaje, curți și construcții. Bunurile au fost evaluate atunci la aproximativ 300.000 de euro. În urma unei privatizări care a mers ca pe apă, Piscicola SA Neamț a fost vândută firmei mehedințene Proora Impex, deținută de Ion Udriște, tatăl lui Iuliu Alin Udriște. Suma tranzacției a fost de doar 50.000 de euro, de șase ori mai mică decât valoarea bunurilor. Udriște senior avea să decedeze în anul 2004 iar afacerea a fost preluată de fiul său, Iuliu Alin Udriște, șef la organizația de tineret a PSD Mehedinți. Privatizarea, anulată de instanță Ilie Ciutea, reprezentantul asociației angajaților de la Piscicola, a contestat în instanță privatizarea controversată făcută de către Agenția Domeniilor Statului (ADS). Tribunalul Sibiu a constatat în anul 2009 nulitatea contractului de vânzare – cumpărare încheiat în 2003 între ADS și Poora Impex. Decizia a rămas irevocabilă în urma deciziei nr. 1.306 din 20 aprilie 2010 emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Ce a făcut Iuliu Alin Udriște, în calitate de asociat al Proora Impex? A executat silit societatea Piscicola cu ajutorul executorului judecătoresc Constantin Cerbulescu. Culmea, nu pentru a recupera 50.000 de euro, cât plătise tatăl lui pe acțiuni, ci aproape 900.000 lei, echivalentul a aproximativ 300.000 de euro. Bani care, susținea Udriște, fuseseră plătiți pentru cumpărarea acțiunilor din 2003. În sprijinul afirmației sale, acesta a depus ordine de plată, însă acestea nu sunt dublate și de dovada existenței banilor. Actualul deputat a vândut terenurile în ciuda anulării privatizării În urma unei licitații publice, executorul mehedințean Constantin Cerbulescu a vândut un teren de 3.871 mp format din curți și construcții ce deservea amenajarea piscicolă Trifești, plus un alt teren aferent amenajării piscicole Trifești. Ambele amenajări piscicole făceau parte din Piscicola SA. Între timp, adică în 2009, ADS a predat tot patrimoniu statului aferent domeniului piscicultură către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), din subordinea Ministerului Agriculturii. La solicitarea DeFapt.ro, ANPA a transmis că "sentința civilă nr. 22/14.01.2009 era executorie de drept iar consecința firească a acesteia era repunerea părților în situația anterioară fapt ce nu a mai fost posibil deoarece SC Proora Impex vânduse toate bunurile, inclusiv terenurile statului, majorând capitalul social al Piscicola SA, cu sumele obținute din vânzare (...)". Document ANPA în care se fac acuzații la adresa firmei deputatului PNL Alin Udriște (sursa: ANPA) Șmecheria majorării capitalului social Marian Avram, președintele ANPA, aa mai transmis că ADS avea obligația legală să pună în executare sentința Tribunalului Sibiu, dar, "din motive necunoscute, acest fapt nu a fost dus la îndeplinire". În acest context, liberalul Iuliu Alin Udriște a mai apelat la un tertip pentru a nu pierde controlul asupra societății de stat: a majorat capitalul social al Piscicola (cu sumele obținute din vânzarea terenurilor, cum s-a arătat mai sus), respectiv numărul de acțiuni. "Prin anularea contractului de vânzare – cumpărare, părțile au fost repuse în situația anterioară vânzării, ADS redobândind capitalul social de 316.037,5 lei, adică 126.415 acțiuni x 2,5 lei, însă cota de participație 100% s-a modificat întrucât fusese efectuată majorarea capitalului social de către grupul de administratori Udriște", a transmis ANPA. Astfel, cota de participație a ANPA, urmașa de drept a ADS, s-a trezit că cele 126.415 acțiuni mai reprezentau o participație de doar 49,7%, și nu de 100% așa cum spunea instanța. Restul acțiunilor, adică 50,3% erau deținute de firma familiei Udriște. Deputatul PNL Udriște, escrocherie la Piscicola, acuză ANPA Agenția Domeniilor Statului a fost părtașă la jaful de la Piscicola Neamț. Cel puțin conform ANPA, care susține oficial că ADS a solicitat Oficiului Național Registrul Comerțului să i se schimbe calitatea de acționar (ADS să fie înlocuită cu ANPA), dar s-a făcut că nu vede ilegalitățile anterioare. "Însă nu a solicitat niciodată anularea hotărârilor AGA adoptate în intervalul 2003-2009 ca provenind de la un organ de conducere nestatutar", a președintele Marian Avram la solicitarea DeFapt.ro. „Mai concret, ar fi fost necesare hotărâri AGA în care să formalizeze faptul că ANPA înlocuiește ADS ca și titular de părți sociale, iar ulterior să se actualizeze actul constitutiv al societății”, a precizat Marian Avram. Sesizările ANPA, îngropate la DNA de zece ani Ministerul Public, condus în prezent de procurorul general Alex Florin Florența, ține la sertar de aproape zece ani dosarul prin care statul român, respectiv Piscicola Neamț, a fost devalizată, iar terenurile prăduite de actualul deputat Iuliu Alin Udriște. "Față de toate acțiunile întreprinse de Piscicola Neamț și persoanele (Iuliu Alin Udriște – n.r.) s-au formulat sesizări penale ce sunt în lucru încă din 2014", a mai transmis Marian Avram. Mai mult, Direcția Națională Anticorupție a mai deschis un dosar penal în martie 2023 legat de jaful de la Societatea Națională a Apelor Minerale, sub conducerea lui Iuliu Alin Udriște. Udriște a fost numit la începutul anului 2020 pe funcția de director general al SNAM de către liberalul Virgil Popescu, în mandatul acestuia din urmă de ministru al Economiei. Totodată, Virgil Popescu l-a numit și pe funcția de vicepreședinte al PNL Mehedinți. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Iuliu Alin Udriște, dar acesta a refuzat orice comentariu.

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR (sursa: Facebook/Calin Stegerean)
Investigații

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR. Călin Stegerean, managerul Muzeului Național de Artă al României, și-a adus aminte în 2024 că are de încasat despăgubiri de 85.000 de euro de la Ministerul Culturii după ce fusese revocat din funcție ilegal în anul 2017, atunci când ministerul era condus de pesedistul Lucian Romașcanu. Citește și: Despre falsurile lui Adrian Năstase expuse drept lucrări autentice de Brauner la MNAR se știa chiar de la inaugurarea expoziției, pe 1 decembrie 2023. Conducerea MNAR l-a acoperit pe fostul premier Numele managerului Călin Stegerean a apărut într-o serie de scandaluri care au bulversat cultura românească. La începutul anului, în expoziția "Victor Brauner între oniric și ocult" au fost expuse mai multe lucrări suspectate a fi falsuri, care proveneau din colecția familiei fostului premier Adrian Năstase. Șapte angajați ai Muzeului Național de Artă al României l-au acuzat pe Stegerean de abuz de putere, de atacuri la persoană, de umiliri, ba chiar și de hărțuire cu tentă sexuală. Director un an, demis de Romașcanu Călin Alexiu Stegerean a câștigat concursul pentru funcția de manager al Muzeului Național de Artă al României (MNAR) în primăvara anului 2016. Funcția a preluat-o în mod practic după ce s-a semnat Contractul de Management nr. 65 din 24 iunie 2016. În urma evaluării anuale pentru jumătatea lui 2016 și a contestației subsecvente, ambele notate cu insuficient, a fost demis din funcția de manager. Decizia a fost luată de ministru Culturii de atunci, pesedistul Lucian Romașcanu. Câștig pe toată linia în instanță Ordinul de ministru prin care a fost demis a fost contestat în instanță. Călin Stegerean a câștigat procesul la Tribunalul București în 2019, apoi la Curtea de Apel București, în aprilie 2021. "Obligă pârâtul (Ministerul Culturii - n.r.) la reluarea procedurii de evaluare a activităţii de management aferentă perioadei 24.06.2016 – 31.12.2016. Dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară prin executarea de către acestea a contractului de management nr. 65/2016, precum şi obligarea pârâtului la plata de despăgubiri, reprezentând echivalentul remuneraţiei lunare de care ar fi beneficiat reclamantul începând cu data de 04.08.2017 şi până la punerea în executare a prezentei hotărâri", se menționează în decizia instanței. Liberalul Gheorghiu i-a prelungit mandatul Ministerul Culturii, sub conducerea liberalului Bogdan Gheorghiu, a respectat doar parțial decizia instanței. Adică l-a reinstalat în funcția de manager pe Călin Stegerean în data de 22 aprilie 2021, dar fără să îi mai plătească despăgubirile stabilite de instanță. Apoi, ministrul Bogdan Gheorghiu a decis să-i prelungească mandatul de manager până la data de 5 februarie 2025 printr-un act adițional la contractul de management semnat în iunie 2016. Scandalul Brauner și banii managerului MNAR Înțelegerea dintre Călin Stegerean și Ministerul Culturii a ținut până în 29 februarie 2024, la scurt timp după ce a început scandalul legat de falsurile din expoziția "Victor Brauner între oniric și ocult". Atunci, Stegerean a notificat Ministerul Culturii să îi plătească despăgubirile câștigate în instanță, conform titlului executoriu al sentinței civile nr. 706/25.02.2019. Plata a fost aprobată în martie 2024 de ministrul Raluca Turcan. Aceasa a emis un ordin de ministru prin care a decis să achite sume de 424.591 lei, echivalentul a 85.000 de euro, în trei tranșe egale. Prima tranșă a fost deja plătită. Stegerean invocă sentința civilă DeFapt.ro i-a cerut lui Călin Stegerean părerea în legătură cu prelungirea mandatului prin act adițional până în 2025. Stegerean nu a vrut să răspundă. Întrebat, de asemenea, de ce a solicitat despăgubirile în 2024, deși avea sentința din 2019, managerul MNA a refuzat din nou dialogul. Managerul Călin Stegerean s-a prevalat de decizia instanței și a declarat doar atât: "Toate aspectele la care faceți referire au ca motiv conținutul sentinței civile la care faceți referire, aspectele și consecințele legale incidente".

Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic în timp ce e în vizorul DNA pentru relațiile cu Dumitru Dumbravă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic

Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic. Minimum 4,8 milioane de euro speră să obțină din vânzarea a 20,1 hectare de teren firma Elsid, patronată în acte de controversatul afacerist Mihai Emil Tufan, dar administrată de avocatul Doru Trăilă. Citește și: „Menajeria” generalilor Coldea și Dumbravă: banii de la avocatul Trăilă, peste un milion de euro, nu au ajuns doar la ei, ci și la Cocoru și „Anaconda”, alți doi foști generali SRI Acesta din urmă este acuzat de DNA de trafic de influență în dosarul de corupție al generalilor SRI Dumitru Dumbravă și Florian Coldea. Totodată, firma lui Tufan vrea să mai obțină un credit de un milion de euro de la CEC Bank, plus o majorare a unei facilități de factoring de la 9 la 16 milioane de lei. Numele firmei Elsid, dar și al lui Mihai Emil Tufan, apar în dosarul de corupție al foștilor șefi din Serviciul Român de Informații. De exemplu, firma generalului Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice a SRI, urma să primească 75.000 de euro pentru realizarea unei "analize de risc" ce viza interesele legitime ale companiei. Tufan și-a înjunghiat în gât o angajată Afaceristul Mihai Emil Tufan se afla în data de 9 aprilie 2020 pe locul din dreapta al unui Range Rover aflat în mișcare. La volan se afla Daniela Huhulea, una din angajatele sale de încredere. În jurul orei 20:50, în dreptul orașului Otopeni, între cei doi a izbucnit un conflict iar Tufan și-a înjunghiat partenera de drum în gât. Femeia a deschis portiera mașinii încercând să scape, dar a fost ținută pe loc de centura de siguranță. Șoferii aflați în trafic au alertat imediat autoritățile. Daniela Huhulea a fost transportată la Spitalul Elias, acolo unde medicii i-au salvat viața. Mihai Emil Tufan a fost reținut de anchetatori, în fața cărora și-a recunoscut vinovăția. A dat de o judecătoare miloasă Dosarul lui Tufan a ajuns la Tribunalul București, acolo unde judecătoarea Daniela Toader l-a condamnat la o pedeapsă suspect de mică de doar doi ani, două luni și 20 de zile pentru tentativă de omor. În motivarea deciziei, judecătoarea Daniela Toader a invocat pandemia, dar și că Tufan a făcut numeroase acțiuni caritabile. Procurorii au atacat decizia, apoi Curtea de Apel București l-a condamnat la trei ani și șase luni de închisoare. Tufan a fost eliberat condiționat la data de 20 octombrie 2022, apoi și-a reluat viața extravagantă. Apare Trăilă, fațada lui Tufan La câteva luni după ce a ieșit din închisoare, afaceristul Mihai Tufan i-a cedat avocatului Doru Trăilă, pe o perioadă de șapte ani, administrarea participațiilor și a bunurilor sale din firmele Electrocarbon, Elsid și Vektor Elements, afaceri cu profituri nete de 30 de milioane de euro, conform G4media.ro. În mai 2024, procurorii DNA au deschis un dosar de corupție care arată legăturile directe ale afaceristului Mihai Tufan cu avocatul Doru Trăilă și cu generalul Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice a SRI, cel care considera justiția un "câmp tactic". DNA suspectează o "consultanță" pentru judecătoare "La data de 12.04.2021, între SC Wise Line Consulting SRL și S.C.P. Doru Trăilă și Asociații a fost încheiat un act adițional la Contractul de consultanță potrivit căruia obiectul Actului adițional îl constituie efectuarea de către prestator a serviciilor de consultanță de specialitate raportat la solicitarea Clientului Beneficiarului, respectiv Elsid SA, de a subcontracta un consultant în vederea realizării unei analize de risc ce vizează interesele sale legitime", se menționează în ordonanța DNA. Ulterior, la data de 28 iunie 2022, casa de avocatură a lui Doru Trăilă a contractat firma generalului Dumitru Dumbravă, Wise Line Consulting SRL, pentru un onorariu de 75.000 de euro. Banii urma să fie plătiți atunci când Elsid SA asigura fondurile necesare. În acest context, procurorii DNA investighează acum posibile infracțiuni de trafic de influență după ce judecătoarea Daniela Toader i-a dat o pedeapsă suspect de mică lui Mihai Tufan, aparent neținând cont de gravitatea faptei. Elsid vrea 4,8 milioane de euro Acționarii Elsid SA au aprobat la data de 11 iulie 2024, conform unei hotărâri publicate în Monitorul Oficial, să vândă 13 terenuri cu o suprafață cumulată de 20,1 hectare. 12 dintre aceste terenuri sunt situate în comuna Corbu din județul Constanța. Celălalt se află în localitatea Mihai Kogălniceanu. Conform hotărârii, terenurile pot fi vândute către una sau mai multe persoane. "Preţul pentru terenuri nu va putea fi mai mic de 4.800.000 euro, chiar şi în cazul în care terenurile sunt degradate, au servituţi urbanistice, sunt trasate de utilităţi etc.", potrivit hotărârii. Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic De vânzarea terenurilor se va ocupa Marian Popa, administratorul firmei Elsid. Tot pe 11 iulie 2024 s-a mai aprobat majorarea "facilității de factoring – ALRO", acordată de CEC Bank, de la valoarea de 9 milioane lei la 16 milioane lei. În plus, s-a mai decis contractarea unei linii de credit de un milion de euro de la CEC Bank, banca controlată de stat, pentru capital de lucru. Bani ce vor fi folosiți pentru plata furnizorilor de materii prime. Din același document mai aflăm că Societatea Civilă Profesională Trăilă şi Asociaţii SCA a fost împuternicită să înregistreze hotărârea la Oficiul Registrului Comerțului. Legătură dintre Partidul Câmpina Curată și Soceram În Monitorul Oficial din 19 aprilie 2024 a fost publicată lista persoanelor juridice care au donat bani pentru Partidul Câmpina Curată, partid înființat de fostul liberal Rudolf Leica. Din acest document aflăm că firma lui Mihai Tufan, Elsid SA, sub administrarea avocatului Doru Trăila, a sponsorizat cu 750.000 lei Partidul Câmpina Curată. Întâmplător sau nu, Rudolf Leica este director general la una din firmele grupului Neptun – Soceram, controlată indirect de afaceristul Mihai Anastasescu, fostul asociat al lui Mihai Tufan. Soceram, bani către Dumbravă Conform ordonanței DNA, firma generalului Dumitru Dumbravă, Intel Cube Consulting SRL, actuala Wise Line Consulting, a semnat cu casa de avocatură a lui Doru Trăilă un contract de consultanță "având ca obiect prestarea unor servicii de consultanță de specialitate raportat la litigiile care au luat naștere ca urmare a încheierii Contractului de credit nr. 539 din 16 iulie 2007 încheiat între Soceram SA și First Bank". Prețul serviciilor de consultanță a fost de 10.000 de euro. Se întâmpla în ianuarie 2019. În mai 2019, s-a semnat un prim act adițional prin care firma lui Dumbravă urma să primească un onorariu de succes de 120.000 de euro. Plata acestuia urma să se facă lunar în cuantum de 10.000 de euro în perioada iulie 2019 – iunie 2020, după asigurarea fondurilor de către Soceram. Ulterior, generalul Dumbravă și avocatul Doru Trăilă au decis să împartă suma în mod egal.

Traseistul Georgică Dumitru, sforarul echipamentelor MApN (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Traseistul Georgică Dumitru, sforarul echipamentelor MApN

Traseistul Georgică Dumitru, sforarul echipamentelor MApN. Afaceristul, fost deputat PDL și PC, este la un pas de a da un nou "tun" în industria de apărare. Citește și: EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei Reprezentanții companiei sud-coreene Hanwha Aerospace, care a câștigat un contract de aproape un miliard de dolari pentru a livra Armatei Române 54 de obuziere și muniția aferentă, vor să construiască fabrica de asamblare a obuzierelor în localitatea Petrești, pe un teren deținut de afaceristul dâmbovițean sau să închirieze de la acesta spațiul aferent și forța de muncă. Citește și: Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, a confirmat dezvăluirea DeFapt.ro: România va cumpăra obuziere K9 Thunder din Coreea de Sud pentru aproape un miliard de euro Prima afacere a lui Georgică Dumitru pe piața industriei de apărare s-a parafat în anul 2020, atunci când liberalii, în frunte cu senatorul Virgil Guran, i-au facilitat obținerea contractului de offset de la firma italiană Iveco pentru asamblarea camioanelor militare contractate de Ministerul Apărării Naționale. De la Băsescu, la Voiculescu Georgică Dumitru a fost vicepreședinte la nivelul județului Dâmbovița al Partidului Democrat Liberal, formațiune politică controlată în 2008 de președintele Traian Băsescu. La alegerile locale din acel an, a câșigat un mandat de consilier județean. Apoi, câteva luni mai târziu, a fost ales deputat de Dâmbovița pe listele PDL. Și-a dat demisia din partidul lui Băsescu în iulie 2012, apoi s-a înscris în Partidul Conservator, controlat de Dan Voiculescu "Felix". În primul său mandat de deputat, Dumitru a făcut parte din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. ALDE, PRO România, PNL Cel de-al doilea mandat l-a câștigat în anul 2012, atunci când a fost ales tot deputat de Dâmbovița, dar pe listele Partidului Conservator. În septembrie 2014, a părăsit și partidul lui Dan Voiculescu și s-a înscris în ALDE, condus de Călin Popescu Tăriceanu. Acolo, s-a certat cu colegul său de partid Ionel Petre, actual secretar al Partidului Republican. Ulterior, a fost unul dintre cei care au pus bazele filialei Dâmbovița a partidului PRO România, condus de Victor Ponta. În urma puciului de la Pro România din 2020, Georgică Dumitru s-a înscris în PNL Dâmbovița, organizație controlată de senatorul Virgil Guran. Iveco, contract uriaș cu Armata În timp ce Georgică Dumitru trecea de la PRO România la PNL, compania italiană Iveco Defense Vehichels Spa semna un contract de 700 de milioane de dolari pentru a livra camioane militare Ministerului Apărării Naționale. Ulterior, italienii de Iveco au mai semnat un contract de offset, în baza căruia și-au asumat că vor construi o fabrică de asamblare a camioanelor în România și vor specializa muncitorii români în fabricile lor din Italia. Într-o primă fază, italienii voiau să ridice fabrica la Uzina Automecanica Moreni, una din fabricile de armament de stat deținută de Romarm, respectiv Ministerul Economiei. Traseistul Georgică Dumitru, sforarul echipamentelor MApN Apoi, în urma sforilor trase de politicieni, Iveco a decis să construiască o hală de asamblare a camioanelor în localitatea dâmbovițeană Petrești, pe unul din terenurile afaceristului Georgică Dumitru. "De acest contract va profita şi o clientelă politică în care a fost tras în cursă premierul Ludovic Orban, care a acceptat un joc murdar al unor politicieni. Cred că implicaţiile vin din direcţia fostului pedelist Georgică Dumitru, care a trecut o vreme şi pe la PRO România, şi liderul liberal Virgil Guran", spunea sindicalistul Constantin Bucuroiu în anul 2020. "E capital românesc acolo" La solicitarea DeFapt.ro, fostul politician Georgică Dumitru a spus că firma pe care o controlează, Geo Sting, a pus la dispoziția italienilor de la Iveco hala și forța de muncă pentru asamblarea camioanelor. "Noi lucrăm pentru Iveco, da. Implementăm, facem o grămadă de repere de camion aici. Motorul și sașiul, normal că vin. Nimeni nu mai face. Cutii de viteze mai fac doar trei companii în lume. Cutia de viteze e nemțească și americană în funcție de specificația mașinii. Da, structurile toate, containere, obloane… Acolo e hala noastră și noi prestăm pentru ei serviciul ăsta. E capital românesc acolo. Să dezvoltăm și noi capacitățile noastre. Nu contează fabrica efectivă, ci factorul uman care a învățat să facă camioane. Să producem camioane", a declarat Georgică Dumitru. "Toată lumea face lobby" Întrebat care a fost rolul senatorului liberal Virgil Guran în obținerea acestui contract, Georgică Dumitru a spus inițial că nu are nici o legătură cu obținerea acestui contract. Ulterior a specificat că "toată clasa politică și de-o parte și de alta" s-a zbătut ca Iveco să facă fabrica la Petrești. "E o mândrie pentru fiecare în parte. Toată lumea face lobby ca să aducă în județul lui investitori, nu-i normal? Sunt locuri de muncă, sunt impozite plătite care vin la bugetul local, și așa mai departe" a precizat Georgică Dumitru. În cărți pentru obuzierele Hanwha Firma controlată de Georgică Dumitru așteaptă acum să dea o nouă lovitură în industria de apărare. Fostul politician speră ca de data aceasta să obțină contractul de offset de la compania sud-coreeană Hanwha Aerospace, care își caută un loc pentru a pune bazele fabricii de asamblare a celor 54 de obuziere comandate de Ministerul Apărării Naționale. "Nimic nu e bătut în cuie. Sunt mai multe variante pe care dânșii le-au luat în calcul. Nu pot să vă dau nici un detaliu. Ne-au vizitat și pe noi, cum au vizitat și Craiova. Parcă și Mizil, dacă nu mă înșel. Până nu verzi negru pe alb… pentru că sunt foarte ascunși, așa și e normal. O țin la capac, dar și e normal", a spus Georgică Dumitru. În plus, spune afaceristul, localitatea Petrești are anumite avantaje în ceea ce privește infrastructura rutieră și poziția geografică. Localitatea Petrești se află pe culoarul IV, lângă autostradă, motiv pentru care transferul de componente s-ar face mult mai ușor.

Jinga, 10.000 EUR de la subordonată tocmai angajată ca adjunctă a sa (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Investigații

Jinga, 10.000 EUR de la subordonată

Jinga, 10.000 EUR de la subordonată. Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București, și-a triplat salariul anual. Astfel, de la 25.000 de euro, a ajuns la peste 80.000 de euro cu ajutorul altor "venituri asociate drepturilor salariale". Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Mai mult, nu a menționat în ultima sa declarația de avere două împrumuturi (de 5.000 de euro, respectiv de 25.000 de lei), bani pe care i-a primit de la Roxana Fizeșan, pe care Jinga a angajat-o direct pe funcția de director general adjunct al Operei Naționale București la începutul anului 2023. La solicitarea DeFapt.ro, Roxana Fizeșan, fostă angajată a Agenției Naționale a Medicamentului, a declarat că are o relație apropiată cu managerul Daniel Jinga, care a angajat-o pentru că avea nevoie de ajutorul ei pentru a conduce Opera Națională București. Misterul triplării salariului lui Jinga Dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), a menționat în ultima declarație de avere că în 2023 a încasat un salariu anual de 122.574 lei, echivalentul a 25.000 de euro. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director Pe lângă salariu, a mai primit "alte drepturi asociate drepturilor salariale" în cuantum de 272.433 lei, adică în jur de 55.000 de euro. De la ONB. Practic, Jinga și-a triplat salariul anual fără ca nimeni să știe de unde provin aceste drepturi salariale. Surse din cadrul ONB au declarat pentru DeFapt.ro că salariul lunar al managerului Daniel Jinga este de aproximativ 12.000 lei, plus alți 2.000 lei pe care îi primește lunar pentru plata chiriei. Drepturi de autor de la instituții publice Cumulat, managerul Daniel Jinga primește anual de la ONB în jur de 33.000 de euro, cu 47.000 de euro mai puțin decât veniturile declarate. Managerul Daniel Jinga nu a vrut să explice de unde rezultă această diferență între veniturile declarate și nici ce înseamnă "alte drepturi asociate drepturilor salariale". Din declarația de avere a lui Daniel Jinga mai aflăm că anul trecut a încasat drepturi de autor în cuantum de 41.000 de lei de la firmele Media Group Services International și United Media Group Europe. Alți 95.000 de lei i-au fost plătiți ca drepturi de autor de mai multe instituții publice de cultură din țară. Printre acestea se află Centrul Județean de Cultură Dâmbovița, Ateneul Național din Iași, Institutul Cultural Român și Asociația Orchestra Simfonică București. Jinga, 10.000 EUR de la subordonată La începutul anului 2023, managerul Daniel Jinga a decis ca Roxana Fizeșan, o angajată a Agenției Naționale a Medicamentului, să preia funcția de director general adjunct al Operei Naționale București. Noua subalternă a managerului Daniel Jinga i-a dat ulterior bani cu împrumut. De două ori. Prima dată, l-a împrumutat cu 5.000 de euro. Apoi, i-a mai dat încă 25.000 de lei, adică alți 5.000 de euro. În total 10.000 de euro. Subalterna a menționat împrumuturile în declarația ei de avere depusă în anul 2024 pentru anul 2023. Bani luați cu împrumut și nedeclarați de Daniel Jinga (sursa: integritate.eu) Însă managerul Daniel Jinga nu a menționat cele două împrumuturi în declarația de avere depusă în anul 2024, ca nu cumva să se afle că și-a angajat prietena pe funcția de director general adjunct la ONB. DeFapt.ro l-a întrebat pe managerul Daniel Jinga de ce nu a menționat cele două împrumuturi în declarația de avere așa cum prevede legea, dar acesta nu a raspuns. Nu a vrut să zică nici dacă împrumuturile primite au vreo legătură cu angajarea acesteia pe funcția de director general adjunct al ONB. "I-am dat banii după ce am fost angajată" Roxana Fizeșan, directorul general adjunct al ONB, a declarat pentru DeFapt.ro că nu își mai amintește când i-a dat cele două împrumuturi managerului Daniel Jinga. "I-am dat împrumut înainte să își cumpere dânsul un apartament. Și-a făcut un credit. Nu știu exact unde și-a cumpărat, dar, da, în București. Da! I-am dat după ce am fost angajată. Trebuie să îmi aduc aminte când i-am dat, dar oricum, acum de curând i-am dat. În 2023 ori acuma. Nu mi i-a dat încă înapoi", a declarat Roxana Fizeșan. "Îl consider destul de aproape, așa…" Întrebată dacă nu cumva este ilegal ca Jinga să primească bani de chirie de la ONB în contextul în care și-a cumpărat apartament în București, directorul adjunct Roxana Fizeșan a spus: "Vă dați seama că eu nu stau să întreb dacă are banii sau nu. Eu cu el, noi ne cunoaștem de foarte multă vreme. Suntem cumva… îl consider destul de aproape, așa… Nu stau să îl bat la cap. Dă-mi banii, dă-mi banii!". Roxana Fizeșan a mai explicat și cum a ajuns dintr-o simplă angajată la Agenția Națională a Medicamentului să ocupe a doua funcție ca importanță din Opera Națională București: "Păi, domnul Jinga m-a adus. M-a sunat domnul Jinga și mi-a spus că are nevoie de ajutor și m-a adus. Sunt angajată pe perioadă determinată". Jinga dirijează operă, deși are "patalama" pentru cor Dirjorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), este din ce în ce mai contestat după ce și-a dat acordul ca instituția pe care o conduce să fie desființată și ulterior reînființată prin comasarea cu Centru Național de Artă Tinerimea Română. Totul, sub pretextul desființării a opt posturi de conducere care va duce la o economie anuală de 180.000 de euro în contextul în care fondul de salarii este de 14 milioane de euro. O altă nemulțumire a artiștilor de la ONB este legată de faptul că Daniel Jinga s-a apucat să dirijeze orchestra, deși el este doar un dirijor de cor. "Dirijatul coral este un program, dirijatul de orchestră este altul, chiar dacă amândouă au cuvântul și chiar dacă amândouă specializările pot fi urmate la Conservator. La fel cum nu e normal ca un avocat să pledeze fără Facultatea de Drept sau un medic să opereze fără Facultatea de Medicină, tot așa nu e normal ca un dirijor de cor să ajungă să dirijeze orchestra, peste colegii dirijori care au studii de lungă durată în această specializare", a explicat o persoană din anturajul ONB pentru DeFapt.ro

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră