vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

Comandanta Spitalului Militar, pontaj din Sharm El-Sheikh

Spitalul Militar din București a fost luat prizonier de comandantul Florentina Ioniță-Radu, care are gradul de general maior. Aceasta se află ilegal pe funcție de ani de zile, potrivit unor surse oficiale consultate de către DeFapt.ro. Cu toate acestea, gl. mr. med. dr. Florentina Ioniță-Radu nu doar că își păstrează funcția, dar administrează spitalul dezastruos și periculos pentru pacienți. Mai mult, beneficiază din plin, pe persoană fizică, de avantajele aduse de această funcție, potrivit acelorași surse. De exemplu, comandanta Spitalului Militar, pontaj din Sharm El-Sheikh Manager ilegal al Spitalului În ianuarie 2018, generalul Florentina Ioniță-Radu a fost numită comandant al Spitalului Universitar de Urgență Militar Central (SUUMC) "Dr. Carol Davila" în urma câștigării unui concurs pe post. Citește și: Averea impresionantă a medicului prins de DNA că lua șpagă pentru operații. Săvulescu, șef al Secției Chirurgie generală II de la spitalul militar, pus sub control judiciar Era prima femeie comandant al Spitalului. Contractul de management i-a expirat în ianuarie 2022. Pe 31 ianuarie 2022, însă, Ioniță-Radu a încheiat un nou contract de management cu SUUMC. În nouă luni, pe 31 octombrie 2022, urma să se pensioneze. I s-a prelungit, legal, menținerea în activitatea de medic și după vârsta standard de pensionare. Dar nu a existat nici un act adițional care să-i prelungească și exercitarea profesiei de cadru militar după 31 octombrie 2022, ceea ce însemna că nu putea rămâne manager al unui spital militar. Abia în aprilie 2023, retroactiv și ilegal, potrivit surselor menționate, a fost emis un ordin de ministru prin care generalul maior Florentina Ioniță-Radu era numită comandant al Spitalului Militar începând cu data de 31 octombrie 2022. Se pune la îndoială legalitatea ordinului de numire Sursele consultate de către DeFapt.ro au arătat că s-a cerut, în 2023, mai multor direcții din MApN să analizeze atât "valabilitatea contractului de management al comandantului SUUMC nr. A 1339/31.01.2022 precum și legalitatea Ordinului ministrului apărării naționale nr. MP 400/28.04.2023 de numire retroactivă a gl. mr. med. dr. Ioniță-Radu Florentina în funcția de comandant al SUUMC". Într-un răspuns pentru DeFapt.ro, Ministerul Apărării a arătat că ministrul Apărării a cerut un raport de control. "Corpul de control și inspecție a executat în anul 2023, în baza aprobării ministrului apărării naționale, o misiune specifică de control privind modul de exercitare a managementului și a unor activități în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central București. Aspectele identificate pe timpul activităților de control desfășurate au fost transmise structurilor cu responsabilități în domeniu, conform prevederilor legale în vigoare.", se arată în răspunsul MApN pentru DeFapt.ro, fără alte detalii. 173.500 de lei din conflict de interese Sursele la care a avut acces DeFapt.ro o acuză pe Florentina Ioniță-Radu că a încasat ilegal 173.500 de lei net dintr-un proiect european în care nu ar fi avut dreptul legal să lucreze. Astfel, între decembrie 2020 și decembrie 2023, comandantul Spitalului Militar a fost și director științific în proiectul ROCCAS II, finanțat cu fonduri europene nerambursabile. Pentru a masca conflictul de interese, comandantul Florentina Radu-Ioniță l-a împuternicit pe colonelul Constantin Ștefani să-i semneze un contract de muncă cu timp parțial chiar cu Spitalul Militar pentru a putea lucra în proiect. "Documentul în sine nu are nici o bază legală, iar prin emiterea lui, comandantul SUUMC și-a folosit funcția pentru a obține un folos patrimonial pentru sine", arată sursele pomenite anterior. Mai mult, colonelul Ștefani "a fost împuternicit pe durata derulării contractului de finanțare să semneze ordinele de plată pentru drepturile salariale aferente contractului individual de muncă pentru gl. mr. med. dr. Ioniță-Radu Florentina". Doar că, mai arată sursele menționate, astfel s-a încălcat statutul cadrelor militare, care prevede că "La numirea în funcții se va respecta principiul potrivit căruia ofițerii (...) să nu fie subordonați altora cu grade mai mici". Subordonații au evaluat-o pe doamna comandant Pentru a încasa 173.500 de lei net din proiectul ROCCAS II, comandatul Florentina Ioniță-Radu și-a pus subordonații într-o situație de incompatibilitate. Astfel, membrii comisiei de concurs care a decis ca șefa Spitalului Militar să fie director științific în proiect îi erau acesteia subordonați. În plus, printre șefii Spitalului Militar care au avut funcții în proiect s-au numărat și directorul medical al Spitalului (col. Mariana Jinga), directorul economic (col. Gheorghe Dumitrescu) și locțiitorul comandatului SUUMC (col. Ionuț Bazga). Față de toți aceștia, membrii comisiei de concurs se aflau în relație de subordonare ierarhică. În total, sumele încasate de cei menționați din bani europeni pe durata proiectului se ridică la 621.855 de lei net. Comandanta Spitalului Militar, pontaj din Sharm El-Sheikh În plus, potrivit surselor oficiale cu care a discutat DeFapt.ro, "Nu există o evidență clară a timpului efectiv lucrat în cadrul proiectului, iar managerul de proiect nu a solicitat expres justificarea acestuia. Astfel, nu s-a putut identifica durata muncii totale efectuate de către managerul SUUMC – gl. mr. med. dr. Ioniță-Radu Florentina și directorul medical – col. med. dr. Jinga Mariana". Și mai scandalos, "Există persoane care au menționat în fișele de pontaj activități/ore lucrate chiar dacă se aflau în concediu de odihnă, părăsiri de garnizoană pe teritoriul național/în străinătate [ex. gl. mr. med. dr. Ioniță-Radu Florentina (Egipt – Sharm El-Sheikh, Brașov, Sinaia); col. dr. Jinga Mariana (Londra, Grecia, Milano, Paris, Baia Mare, Cluj Napoca); col. ing. Glăvan Dragoș (Portugalia, Bulgaria, Cluj-Napoca) etc.].". Se invocă un acord de la ANI În legătură cu toate aceste presupuse ilegalități, comandatul Florentina Ioniță-Radu a spus pentru DeFapt.ro, într-un răspuns scris, că nu a încălcat nici o prevedere legală. "Generalul maior profesor universitar dr. Ioniță-Radu Florentina a solicitat un punct de vedere din partea Agenției Naționale de Integritate cu privire la posibila incompatibilitate dintre exercitarea funcției de manager al Spitalului Universitar de Urgență Militar Central simultan cu exercitarea calității de director științific în cadrul proiectului . Din răspunsul primit de la instituția menționată rezultă că exercitarea simultană a celor două funcții nu generează o situație de incompatibilitate.", se spune în răspunsul primit de către DeFapt.ro. ANI nu a răspuns la solicitarea DeFapt.ro de a confirma/infirma spusele comandatului SUUMC. Șefa Spitalului Militar invocă "telemunca" din concediu În ce privește faptul că a fost evaluată de subordonați pentru poziția de director științific în proiect, Florentina Ioniță-Radu a invocat iarăși legea: "Concursul organizat pentru ocuparea postului vacant de director științific în cadrul proiectului () ROCCAS II s-a desfășurat conform prevederilor legale în vigoare, anunțul aferent acestuia fiind postat pe site-ul instituției. Nu au fost depuse alte dosare de înscriere la concurs, în afară de cel depus de dr. Ioniță-Radu Florentina. Membrii comisiei de concurs au analizat dosarul depus, sub aspectul îndeplinirii criteriilor prevăzute în Grila de recrutare și selecție aferentă postului de director științific publicată pe site-ul instituției.". Cât despre pontajul din timpul concediilor, comandantul Spitalului Militar nu a negat, dar a oferit o explicație: "În Contractul individual de muncă cu timp parțial încheiat între gl.mr.prof.univ.dr. Ioniță-Radu Florentina și U.M. 02482 București, la punctul C – Locul de muncă, este prevăzut: ". Pe scurt, deși se afla în concediu, șefa Spitalului Militar muncea pentru proiectul european. Spitalul Militar, catastrofă la incendiu Multe alte deficiențe au fost identificate la Spitalul Militar: sursele oficiale consultate de către DeFapt.ro vorbesc de peste 100 de nereguli. Unele deficiențe au potențial catastrofic. Astfel, "iluminatul de securitate la incendiu nu este asigurat în toate pavilioanele, la nivelul spitalului nu există sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, la blocul alimentar nu a fost identificat un detector pentru sesizarea scăpărilor de gaze etc. În cazarmă nu este amenajat un spațiu corespunzător pentru executarea serviciului de permanență, destinate grupei de intervenție la incendiu, dotat cu mijloace de observare și comunicații și alarmare, amplasat astfel încât timpul de răspuns pentru intervenție la toate obiectivele din cazarmă să fie optim și să asigure condițiile necesare pentru acțiunea grupei de intervenție.". Procese cu nemiluita, inclusive pentru o reziliere "din pix" Sursele invocat anterior au arătat și că "SUUMC este implicat în 54 de procese (…) iar la organele abilitate se mai află în cercetare 4 dosare penale, astfel: 1 dosar transmis la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul București și 3 dosare declinate către Direcția Națională Anticorupție de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, care vizează recepționarea și plata unor echipamente medicale din categoria activelor fixe fără ca acestea să fie instalate și puse în funcțiune/recepționării unor lucrări de reparații curente.". Printre procesele invocate se numără și cel cu asocierea dintre Eurocerad International SRL, Atiproject SRL și UTI Grup SA, care au reclamat rezilierea unui contract de peste 11 milioane de lei încheiat cu Spitalul Militar. Potrivit cererii de chemare în judecată depuse la Tribunalul București, asocierea de firme cere SUUMC plata studiului de prefezabilitate depus de companii pentru contractual menționat. Dezinteres uriaș: toate atribuțiile delegate Concluziile trase de sursele oficiale la care DeFapt.ro a avut acces spun că "activitatea SUUMC se desfășoară cu deficiențe majore pe toate domeniile controlate prin care se creează riscuri și vulnerabilități foarte mari la adresa MApN, fiind încălcate actele normative în domeniul resurselor umane, achizițiilor publice, sănătății, administrării patrimoniului, protecției informațiilor, financiar-contabil, fondurilor europene, protecției mediului, securitate și sănătate în muncă. Toate acestea au fost posibile ca urmare a încălcării contractului de management de către gl. mr. med. dr. Ioniță-Radu Florentina și a delegării aproape în integralitate a obligațiilor ce îi reveneau, a lipsei de funcționalitate reală a forurilor de conducere din SUUMC, precum și a lipsei unor măsuri ferme din partea factorilor de conducere din minister. Prin delegarea aproape în integralitate a obligațiilor ce îi revin către col. Bazga Ionuț, col. med. Ștefani Constantin sau pcc asist. med. Nedelcu Elena, contrar clauzelor din contractual de management, respective a delegării competenței conducerii și coordonării nemijlocite a structurilor din SUUMC, (…) gl. mr. med. dr. Ioniță-Radu Florentina a recunoscut că nu s-a implicat în activitatea administrative a SUUMC și a creat premisele unui management defectuos.".

Florentina Ioniță-Radu, comandanta Spitalului Militar, pontaj din Sharm El-Sheikh (sursa: centenarbuzau.ro)
Mâncare pentru elevi în hârburi ruginite (sursa: Facebook/Alin Udriste)
Investigații

Mâncare pentru elevi în hârburi ruginite

Mâncare pentru elevi în hârburi ruginite. Cu 25.000 lei a fost amendată de către Protecția Consumatorilor Mehedinți firma Utopia Prod Com, controlată de deputatul liberal Alin Udriște prin intermediul contabilului său. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA Motivul: produse alimentare expirate, frigidere, malaxoare și rafturi neigienizate, dar și pentru că transporta mâncarea elevilor cu mașini ruginite, care anterior au fost folosite pentru transportul medicamentelor și aparaturii medicale. DeFapt.ro a dezvăluit că liberalul Alin Udriște, în mandatul său de director general al Societății Naționale Apele Minerale, a cumpărat pachete pentru sărbătorile pascale de la firma Utopia Prod Com, acolo unde soția lui, Adriana Udriște, figura ca angajată manager de proiect. Materii prime expirate sau fără date de identificare Protecția Consumatorilor Mehedinți a luat la puricat toate firmele care livrează mâncare elevilor în baza contractelor pe care le au cu Consiliul Județean Mehedinți, condus de pesedistul Aladin Georgescu, dar și cu primăriile din județ. Utopia Prod Com, una dintre aceste societăți abonate la contractele publice, a fost amendată cu suma de 25.000 lei, echivalentul a 5.000 de euro. Inspectorii de la Protecția Consumatorilor au anunțat că în punctele de lucru ale acestei firme în care se prepara mâncarea au fost găsite două kilograme de mozzarela expirată, plus alte 59 de kilograme de materii prime fără elemente de identificare și dată de expirare. Mâncare pentru elevi în hârburi ruginite S-a mai constatat că frigiderele, rafturile și malaxoarele nu erau igienizate și prezentau urme de rugină. Totodată, restaurantul aflat pe această firmă nu avea autorizație din partea Direcției Sanitar Veterinare. Culmea, mâncarea pentru elevi era transportată cu două utilitare pline de mizerie și rugină. Pe una dintre dubele folosite de Utopia Prod Com era incripționat mesajul "produse farmaceutice, parafarmaceutice aparatură medicală". Cele două mașini nu mai pot fi folosite pentru serviciile de catering. Mai mult, restaurantul a fost închis temporar. Pachete de Paști cumpărate de Apele Minerale Deputatul PNL Alin Udriște, fostul șef al Societății Naționale Apele Minerale, controlează firma Utopia Prod Com prin intermediul contabilului său de la firma Aurora Trust, Marius Bodeanu. Acesta deține oficial 30% din părțile sociale și funcția de administrator. Restul părților sociale se află pe numele Florentinei Bălan, respectiv pe al Sanda Simion, apropiate de liberal. Mai mult, conform declarației de avere depusă de Alin Udriște în anul 2022, soția sa, Adriana Udriște, a deținut funcția de manager de proiect în cadrul firmei Utopia Prod Com. DeFapt.ro a dezvăluit în martie 2023 că, liberalul Alin Udriște, în calitate de șef al Societății Naționale Apele Minerale, a cumpărat de la firma Utopia Prod Com pachete pentru sărbătorile pascale pe care urma să le facă cadou șefilor din Ministerul Economiei.

Concurs în Poliție fraudat cu smartwatch (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Concurs în Poliție, fraudat cu smartwatch

Concurs în Poliție, fraudat cu smartwatch. Agentul de poliție Sorin Oprea a fost suspectat de procurori că a fraudat examenul de trecere în corpul ofițerilor, respectiv pentru ocuparea unei funcții de ofițer la Poliția Rutieră Vrancea. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical După trei ani de anchetă, procurorii au concluzionat că fapta nu există, deși probele au arătat că agentul a folosit un ceas smartwatch conectat la internet în timpul examenului. De acuzația de abuz în serviciu au scăpat și patru comisari care au făcut parte din comisia de concurs și care nu au luat nici o măsură împotriva agentului care se "juca" de zor cu ceasul de la mâna stângă. Regula: fără dispozitive care se pot conecta la internet Inspectoratul de Poliție Județean Vrancea a organizat la data de 21 ianuarie 2021 un concurs pentru ocuparea a două posturi la Poliția Rutieră, prin trecerea în corpul ofițerilor a agenților de poliție care îndeplineau condițiile la vremea respectivă. Primul post pentru care se organiza concursul era de ofițer 1 la Serviciul Rutier, iar cel de-al doilea era pentru ofițer III la Biroul Rutier din cadrul Poliției Municipiului Adjud. Comisia de concurs a fost formată din comisarii șefi de poliție Aurel Cristian și Daniel Fătu, plus comisarii de poliție Cătălin Remus Manea și Mariana Mihăilescu. Conform regulilor anunțate de comisari, cei 15 agenți de poliție care dădeau examenul nu aveau voie în sala de concurs cu telefoane mobile, căști audio și cu orice alte mijloace electronice de calcul sau comunicare sau care permit conectarea la internet. Concurs în Poliție, fraudat cu smartwatch La scurt timp după începerea examenului, agentul de poliție Sorin Oprea, unul dintre candidați, a fost surprins de camerele de filmat din încăpere cu un ceas de tip smartwatch la mâna stângă. Imaginile au mai arătat că, la începutul examenului, agentul Sorin Oprea "scutură mâna stângă pe care era amplasat ceasul, îl acoperă cu palma mâinii drepte, face o însemnare pe test, întoarce testul, acoperă din nou ecranul ceasului, se uită direct la ceas, după care trece de două ori cu degetul peste ecran ca și cum ar derula/glisa ceva și începe să sublinieze pe test". Apoi a cerut permisiunea să meargă la toaletă. A primit acordul comisiei și a fost însoțit de comisarul de poliție Cătălin Manea. Acolo a stat câteva minute, apoi a revenit în sală, a luat o gură de apă și a început să facă însemnări pe test. Plângere la Control Intern și la parchet Agentul de poliție Sorin Oprea a fost unul din cei doi candidați care au luat examenul de trecere în corpul ofițerilor de poliție. Astfel, a devenit subcomisar de poliție la Poliția Rutieră Vrancea. După examen, însă, a fost sesizată Direcția de Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române pentru suspiciunea de fraudare a examenului. Plângerea a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea. Procurorul de caz a început cercetarea celor patru comisari din comisia de evaluare pentru infracțiunea de abuz în serviciu. În cazul agentului Sorin Oprea s-a avut în vedere doar infracțiunea de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice. Pentru a afla dacă agentul Sorin Oprea a fraudat sau nu examenul, anchetatorul a cerut judecătorului Carmen Comănescu, de la Tribunalul Vrancea, un mandat pentru a avea acces la datele de telecomunicații ale agentului din ziua examenului. A stat trei ore pe internet în examen Anca Dorina Rîșca, prim-procurorul adjunct de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, menționează în Ordonanța de clasare a speței că, în urma analizei datelor aferente numărului de telefon deținut de agentul Oprea, a rezultat că acesta "a avut o sesiune de trafic de date (...) cu siguranță prin intermediul whatsapp, de 10368 secunde, respectiv 173 de minute, așadar aproape 3 ore, exact durata concursului”. Mai mult, se menționează că din planșele foto depuse la dosar rezultă cu "certitudine faptul că Oprea Sorin a avut asupra sa pe toată perioada concursului un ceas de tip smartwatch, pe care l-a purtat mereu și l-a folosit, așa cum rezultă din analiza traficului de date". Tot procurorul mai menționează că membrii comisiei de examen care supravegheau respectarea metodologiei de desfășurare a concursului nu i-au atras atenția candidatului, nu i-au pus în vedere să scoată ceasul de la mână, deși dispozitivul era purtat la vedere. Procuror: s-au încălcat reguli, nu legi Cu toate aceste probe pe masă, procuroarea Anca Dorina Rîșca a decis să claseze speța cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu presupus a fi comisă de cei patru comisari. A motivat astfel: "s-au încălcat dispoziții prevăzute de norme metodologice de organizare a concursului", dar "nu sunt întrunite elemente de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu întrucât nu au fost încălcate dispoziții prevăzute în legislația primară". În cazul infracțiunii de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice care îl viza pe agentul Sorin Oprea, anchetatorul au aceeași abordare: fapta nu întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii deoarece subiectele concursului nu sunt informații clasificate drept secret de serviciu. Argumentele clasării, rușinoase "După ce subiectele au fost distribuite candidaților, nu putem opinia că acestea nu erau publice, mai ales că nu este prevăzut acest aspect în normele metodologice. În cazul în care subiectele sunt transmise unor terțe persoane, de către un candidat, scopul este de a obține răspunsurile corecte de către candidat, a satisfacerii unui interes al său, nu acela de a divulga informații nepublice pentru a satisface interesele altor persoane sau a prejudicia o altă persoană. Persoana căreia i-ar fi fost transmise informațiile nu avea nici un interes personal în a le cunoaște, singurul scop fiind acela de a furniza răspunsurile corecte. Față de aceste aspecte, fapta nu este prevăzută de legea penală, urmând a fi cercetată din punct de vedere disciplinar", își justifică decizia de clasare prim procuror adjunct Anca Dorina Rîșca. Șocanta motivare a "albirii" de către un procuror a unui polițist care a fraudat un examen (sursa: defapt.ro) La solicitarea DeFapt.ro, Sorin Oprea a spus că nu poate da detalii despre ce s-a întâmplat în ziua examenului pentru că nu are acordul superiorilor săi. Însă a declarat că nu a fraudat concursul de trecere în corpul ofițerilor.

Deputatul PNL Udriște, escrocherie la Piscicola SA Neamț, acuză ANPA (sursa: Facebook/Alin Udriste)
Investigații

Deputatul PNL Udriște, escrocherie la Piscicola

Deputatul PNL Udriște, escrocherie la Piscicola, acuză ANPA. Iuliu Alin Udriște, actual deputat PNL și fost șef al Societății Naționale a Apelor Minerale, este acuzat că a vândut ilegal terenurile și bunurile statului aflate în patrimoniul Piscicola SA Neamț, cea mai mare crescătorie piscicolă din regiunea Moldovei. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare Totul, în urma unei escrocherii la care autoritățile statului au asistat impasibile, reclamă tot o instituție de stat. Ultima tranzacție a avut loc în anul 2020, atunci când a vândut un teren și construcțiile aferente de la Piscicola Trifești cu 400.000 de euro, dar a încasat doar jumătate din sumă. DeFapt.ro a dezvăluit că în mandatul său de director general al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), liberalul Iuliu Alin Udriște, protejatul europarlamentarului Virgil Popescu, a fost acuzat de hărțuire sexuală de o subordonată de-a sa căreia i-a arătat inclusiv filme porno pe telefon, apoi a concediat-o. Mai mult, a contractat firma fratelui său pentru a efectua o lucrare de 77.000 de euro la Băile Herculane 1i a cumpărat cadouri de Paște și de Crăciun de la două firme reprezentate de contabilul de la firma sa. Deputatul Udriște vine de la SNAM Liberalul Iuliu Alin Udriște a renunțat la funcția de director general al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM) pentru a ocupa funcția de deputat rămasă vacantă după ce deputatul Virgil Popescu, fostul ministru al Economiei și Energiei, a fost ales europarlamentar. De numele lui Udriște sunt legate o serie de afaceri controversate. Prima dintre acestea a început în urmă cu 21 de ani, dar continuă să producă pagube până în zilele noastre. Astfel, în anul 2003, Agenția Domeniile Statului a decis să privatizeze Piscicola SA Neamț, una dintre cele mai mari crescătorii piscicole din zona Moldovei. Piscicola, cumpărată de Udriște senior Pe atunci, Piscicola avea în patrimoniu în jur de 250 de hectare de teren arabil, 475 de hectare de luciu de apă, utilaje, curți și construcții. Bunurile au fost evaluate atunci la aproximativ 300.000 de euro. În urma unei privatizări care a mers ca pe apă, Piscicola SA Neamț a fost vândută firmei mehedințene Proora Impex, deținută de Ion Udriște, tatăl lui Iuliu Alin Udriște. Suma tranzacției a fost de doar 50.000 de euro, de șase ori mai mică decât valoarea bunurilor. Udriște senior avea să decedeze în anul 2004 iar afacerea a fost preluată de fiul său, Iuliu Alin Udriște, șef la organizația de tineret a PSD Mehedinți. Privatizarea, anulată de instanță Ilie Ciutea, reprezentantul asociației angajaților de la Piscicola, a contestat în instanță privatizarea controversată făcută de către Agenția Domeniilor Statului (ADS). Tribunalul Sibiu a constatat în anul 2009 nulitatea contractului de vânzare – cumpărare încheiat în 2003 între ADS și Poora Impex. Decizia a rămas irevocabilă în urma deciziei nr. 1.306 din 20 aprilie 2010 emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Ce a făcut Iuliu Alin Udriște, în calitate de asociat al Proora Impex? A executat silit societatea Piscicola cu ajutorul executorului judecătoresc Constantin Cerbulescu. Culmea, nu pentru a recupera 50.000 de euro, cât plătise tatăl lui pe acțiuni, ci aproape 900.000 lei, echivalentul a aproximativ 300.000 de euro. Bani care, susținea Udriște, fuseseră plătiți pentru cumpărarea acțiunilor din 2003. În sprijinul afirmației sale, acesta a depus ordine de plată, însă acestea nu sunt dublate și de dovada existenței banilor. Actualul deputat a vândut terenurile în ciuda anulării privatizării În urma unei licitații publice, executorul mehedințean Constantin Cerbulescu a vândut un teren de 3.871 mp format din curți și construcții ce deservea amenajarea piscicolă Trifești, plus un alt teren aferent amenajării piscicole Trifești. Ambele amenajări piscicole făceau parte din Piscicola SA. Între timp, adică în 2009, ADS a predat tot patrimoniu statului aferent domeniului piscicultură către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), din subordinea Ministerului Agriculturii. La solicitarea DeFapt.ro, ANPA a transmis că "sentința civilă nr. 22/14.01.2009 era executorie de drept iar consecința firească a acesteia era repunerea părților în situația anterioară fapt ce nu a mai fost posibil deoarece SC Proora Impex vânduse toate bunurile, inclusiv terenurile statului, majorând capitalul social al Piscicola SA, cu sumele obținute din vânzare (...)". Document ANPA în care se fac acuzații la adresa firmei deputatului PNL Alin Udriște (sursa: ANPA) Șmecheria majorării capitalului social Marian Avram, președintele ANPA, aa mai transmis că ADS avea obligația legală să pună în executare sentința Tribunalului Sibiu, dar, "din motive necunoscute, acest fapt nu a fost dus la îndeplinire". În acest context, liberalul Iuliu Alin Udriște a mai apelat la un tertip pentru a nu pierde controlul asupra societății de stat: a majorat capitalul social al Piscicola (cu sumele obținute din vânzarea terenurilor, cum s-a arătat mai sus), respectiv numărul de acțiuni. "Prin anularea contractului de vânzare – cumpărare, părțile au fost repuse în situația anterioară vânzării, ADS redobândind capitalul social de 316.037,5 lei, adică 126.415 acțiuni x 2,5 lei, însă cota de participație 100% s-a modificat întrucât fusese efectuată majorarea capitalului social de către grupul de administratori Udriște", a transmis ANPA. Astfel, cota de participație a ANPA, urmașa de drept a ADS, s-a trezit că cele 126.415 acțiuni mai reprezentau o participație de doar 49,7%, și nu de 100% așa cum spunea instanța. Restul acțiunilor, adică 50,3% erau deținute de firma familiei Udriște. Deputatul PNL Udriște, escrocherie la Piscicola, acuză ANPA Agenția Domeniilor Statului a fost părtașă la jaful de la Piscicola Neamț. Cel puțin conform ANPA, care susține oficial că ADS a solicitat Oficiului Național Registrul Comerțului să i se schimbe calitatea de acționar (ADS să fie înlocuită cu ANPA), dar s-a făcut că nu vede ilegalitățile anterioare. "Însă nu a solicitat niciodată anularea hotărârilor AGA adoptate în intervalul 2003-2009 ca provenind de la un organ de conducere nestatutar", a președintele Marian Avram la solicitarea DeFapt.ro. „Mai concret, ar fi fost necesare hotărâri AGA în care să formalizeze faptul că ANPA înlocuiește ADS ca și titular de părți sociale, iar ulterior să se actualizeze actul constitutiv al societății”, a precizat Marian Avram. Sesizările ANPA, îngropate la DNA de zece ani Ministerul Public, condus în prezent de procurorul general Alex Florin Florența, ține la sertar de aproape zece ani dosarul prin care statul român, respectiv Piscicola Neamț, a fost devalizată, iar terenurile prăduite de actualul deputat Iuliu Alin Udriște. "Față de toate acțiunile întreprinse de Piscicola Neamț și persoanele (Iuliu Alin Udriște – n.r.) s-au formulat sesizări penale ce sunt în lucru încă din 2014", a mai transmis Marian Avram. Mai mult, Direcția Națională Anticorupție a mai deschis un dosar penal în martie 2023 legat de jaful de la Societatea Națională a Apelor Minerale, sub conducerea lui Iuliu Alin Udriște. Udriște a fost numit la începutul anului 2020 pe funcția de director general al SNAM de către liberalul Virgil Popescu, în mandatul acestuia din urmă de ministru al Economiei. Totodată, Virgil Popescu l-a numit și pe funcția de vicepreședinte al PNL Mehedinți. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Iuliu Alin Udriște, dar acesta a refuzat orice comentariu.

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR (sursa: Facebook/Calin Stegerean)
Investigații

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR. Călin Stegerean, managerul Muzeului Național de Artă al României, și-a adus aminte în 2024 că are de încasat despăgubiri de 85.000 de euro de la Ministerul Culturii după ce fusese revocat din funcție ilegal în anul 2017, atunci când ministerul era condus de pesedistul Lucian Romașcanu. Citește și: Despre falsurile lui Adrian Năstase expuse drept lucrări autentice de Brauner la MNAR se știa chiar de la inaugurarea expoziției, pe 1 decembrie 2023. Conducerea MNAR l-a acoperit pe fostul premier Numele managerului Călin Stegerean a apărut într-o serie de scandaluri care au bulversat cultura românească. La începutul anului, în expoziția "Victor Brauner între oniric și ocult" au fost expuse mai multe lucrări suspectate a fi falsuri, care proveneau din colecția familiei fostului premier Adrian Năstase. Șapte angajați ai Muzeului Național de Artă al României l-au acuzat pe Stegerean de abuz de putere, de atacuri la persoană, de umiliri, ba chiar și de hărțuire cu tentă sexuală. Director un an, demis de Romașcanu Călin Alexiu Stegerean a câștigat concursul pentru funcția de manager al Muzeului Național de Artă al României (MNAR) în primăvara anului 2016. Funcția a preluat-o în mod practic după ce s-a semnat Contractul de Management nr. 65 din 24 iunie 2016. În urma evaluării anuale pentru jumătatea lui 2016 și a contestației subsecvente, ambele notate cu insuficient, a fost demis din funcția de manager. Decizia a fost luată de ministru Culturii de atunci, pesedistul Lucian Romașcanu. Câștig pe toată linia în instanță Ordinul de ministru prin care a fost demis a fost contestat în instanță. Călin Stegerean a câștigat procesul la Tribunalul București în 2019, apoi la Curtea de Apel București, în aprilie 2021. "Obligă pârâtul (Ministerul Culturii - n.r.) la reluarea procedurii de evaluare a activităţii de management aferentă perioadei 24.06.2016 – 31.12.2016. Dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară prin executarea de către acestea a contractului de management nr. 65/2016, precum şi obligarea pârâtului la plata de despăgubiri, reprezentând echivalentul remuneraţiei lunare de care ar fi beneficiat reclamantul începând cu data de 04.08.2017 şi până la punerea în executare a prezentei hotărâri", se menționează în decizia instanței. Liberalul Gheorghiu i-a prelungit mandatul Ministerul Culturii, sub conducerea liberalului Bogdan Gheorghiu, a respectat doar parțial decizia instanței. Adică l-a reinstalat în funcția de manager pe Călin Stegerean în data de 22 aprilie 2021, dar fără să îi mai plătească despăgubirile stabilite de instanță. Apoi, ministrul Bogdan Gheorghiu a decis să-i prelungească mandatul de manager până la data de 5 februarie 2025 printr-un act adițional la contractul de management semnat în iunie 2016. Scandalul Brauner și banii managerului MNAR Înțelegerea dintre Călin Stegerean și Ministerul Culturii a ținut până în 29 februarie 2024, la scurt timp după ce a început scandalul legat de falsurile din expoziția "Victor Brauner între oniric și ocult". Atunci, Stegerean a notificat Ministerul Culturii să îi plătească despăgubirile câștigate în instanță, conform titlului executoriu al sentinței civile nr. 706/25.02.2019. Plata a fost aprobată în martie 2024 de ministrul Raluca Turcan. Aceasa a emis un ordin de ministru prin care a decis să achite sume de 424.591 lei, echivalentul a 85.000 de euro, în trei tranșe egale. Prima tranșă a fost deja plătită. Stegerean invocă sentința civilă DeFapt.ro i-a cerut lui Călin Stegerean părerea în legătură cu prelungirea mandatului prin act adițional până în 2025. Stegerean nu a vrut să răspundă. Întrebat, de asemenea, de ce a solicitat despăgubirile în 2024, deși avea sentința din 2019, managerul MNA a refuzat din nou dialogul. Managerul Călin Stegerean s-a prevalat de decizia instanței și a declarat doar atât: "Toate aspectele la care faceți referire au ca motiv conținutul sentinței civile la care faceți referire, aspectele și consecințele legale incidente".

Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic în timp ce e în vizorul DNA pentru relațiile cu Dumitru Dumbravă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic

Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic. Minimum 4,8 milioane de euro speră să obțină din vânzarea a 20,1 hectare de teren firma Elsid, patronată în acte de controversatul afacerist Mihai Emil Tufan, dar administrată de avocatul Doru Trăilă. Citește și: „Menajeria” generalilor Coldea și Dumbravă: banii de la avocatul Trăilă, peste un milion de euro, nu au ajuns doar la ei, ci și la Cocoru și „Anaconda”, alți doi foști generali SRI Acesta din urmă este acuzat de DNA de trafic de influență în dosarul de corupție al generalilor SRI Dumitru Dumbravă și Florian Coldea. Totodată, firma lui Tufan vrea să mai obțină un credit de un milion de euro de la CEC Bank, plus o majorare a unei facilități de factoring de la 9 la 16 milioane de lei. Numele firmei Elsid, dar și al lui Mihai Emil Tufan, apar în dosarul de corupție al foștilor șefi din Serviciul Român de Informații. De exemplu, firma generalului Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice a SRI, urma să primească 75.000 de euro pentru realizarea unei "analize de risc" ce viza interesele legitime ale companiei. Tufan și-a înjunghiat în gât o angajată Afaceristul Mihai Emil Tufan se afla în data de 9 aprilie 2020 pe locul din dreapta al unui Range Rover aflat în mișcare. La volan se afla Daniela Huhulea, una din angajatele sale de încredere. În jurul orei 20:50, în dreptul orașului Otopeni, între cei doi a izbucnit un conflict iar Tufan și-a înjunghiat partenera de drum în gât. Femeia a deschis portiera mașinii încercând să scape, dar a fost ținută pe loc de centura de siguranță. Șoferii aflați în trafic au alertat imediat autoritățile. Daniela Huhulea a fost transportată la Spitalul Elias, acolo unde medicii i-au salvat viața. Mihai Emil Tufan a fost reținut de anchetatori, în fața cărora și-a recunoscut vinovăția. A dat de o judecătoare miloasă Dosarul lui Tufan a ajuns la Tribunalul București, acolo unde judecătoarea Daniela Toader l-a condamnat la o pedeapsă suspect de mică de doar doi ani, două luni și 20 de zile pentru tentativă de omor. În motivarea deciziei, judecătoarea Daniela Toader a invocat pandemia, dar și că Tufan a făcut numeroase acțiuni caritabile. Procurorii au atacat decizia, apoi Curtea de Apel București l-a condamnat la trei ani și șase luni de închisoare. Tufan a fost eliberat condiționat la data de 20 octombrie 2022, apoi și-a reluat viața extravagantă. Apare Trăilă, fațada lui Tufan La câteva luni după ce a ieșit din închisoare, afaceristul Mihai Tufan i-a cedat avocatului Doru Trăilă, pe o perioadă de șapte ani, administrarea participațiilor și a bunurilor sale din firmele Electrocarbon, Elsid și Vektor Elements, afaceri cu profituri nete de 30 de milioane de euro, conform G4media.ro. În mai 2024, procurorii DNA au deschis un dosar de corupție care arată legăturile directe ale afaceristului Mihai Tufan cu avocatul Doru Trăilă și cu generalul Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice a SRI, cel care considera justiția un "câmp tactic". DNA suspectează o "consultanță" pentru judecătoare "La data de 12.04.2021, între SC Wise Line Consulting SRL și S.C.P. Doru Trăilă și Asociații a fost încheiat un act adițional la Contractul de consultanță potrivit căruia obiectul Actului adițional îl constituie efectuarea de către prestator a serviciilor de consultanță de specialitate raportat la solicitarea Clientului Beneficiarului, respectiv Elsid SA, de a subcontracta un consultant în vederea realizării unei analize de risc ce vizează interesele sale legitime", se menționează în ordonanța DNA. Ulterior, la data de 28 iunie 2022, casa de avocatură a lui Doru Trăilă a contractat firma generalului Dumitru Dumbravă, Wise Line Consulting SRL, pentru un onorariu de 75.000 de euro. Banii urma să fie plătiți atunci când Elsid SA asigura fondurile necesare. În acest context, procurorii DNA investighează acum posibile infracțiuni de trafic de influență după ce judecătoarea Daniela Toader i-a dat o pedeapsă suspect de mică lui Mihai Tufan, aparent neținând cont de gravitatea faptei. Elsid vrea 4,8 milioane de euro Acționarii Elsid SA au aprobat la data de 11 iulie 2024, conform unei hotărâri publicate în Monitorul Oficial, să vândă 13 terenuri cu o suprafață cumulată de 20,1 hectare. 12 dintre aceste terenuri sunt situate în comuna Corbu din județul Constanța. Celălalt se află în localitatea Mihai Kogălniceanu. Conform hotărârii, terenurile pot fi vândute către una sau mai multe persoane. "Preţul pentru terenuri nu va putea fi mai mic de 4.800.000 euro, chiar şi în cazul în care terenurile sunt degradate, au servituţi urbanistice, sunt trasate de utilităţi etc.", potrivit hotărârii. Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic De vânzarea terenurilor se va ocupa Marian Popa, administratorul firmei Elsid. Tot pe 11 iulie 2024 s-a mai aprobat majorarea "facilității de factoring – ALRO", acordată de CEC Bank, de la valoarea de 9 milioane lei la 16 milioane lei. În plus, s-a mai decis contractarea unei linii de credit de un milion de euro de la CEC Bank, banca controlată de stat, pentru capital de lucru. Bani ce vor fi folosiți pentru plata furnizorilor de materii prime. Din același document mai aflăm că Societatea Civilă Profesională Trăilă şi Asociaţii SCA a fost împuternicită să înregistreze hotărârea la Oficiul Registrului Comerțului. Legătură dintre Partidul Câmpina Curată și Soceram În Monitorul Oficial din 19 aprilie 2024 a fost publicată lista persoanelor juridice care au donat bani pentru Partidul Câmpina Curată, partid înființat de fostul liberal Rudolf Leica. Din acest document aflăm că firma lui Mihai Tufan, Elsid SA, sub administrarea avocatului Doru Trăila, a sponsorizat cu 750.000 lei Partidul Câmpina Curată. Întâmplător sau nu, Rudolf Leica este director general la una din firmele grupului Neptun – Soceram, controlată indirect de afaceristul Mihai Anastasescu, fostul asociat al lui Mihai Tufan. Soceram, bani către Dumbravă Conform ordonanței DNA, firma generalului Dumitru Dumbravă, Intel Cube Consulting SRL, actuala Wise Line Consulting, a semnat cu casa de avocatură a lui Doru Trăilă un contract de consultanță "având ca obiect prestarea unor servicii de consultanță de specialitate raportat la litigiile care au luat naștere ca urmare a încheierii Contractului de credit nr. 539 din 16 iulie 2007 încheiat între Soceram SA și First Bank". Prețul serviciilor de consultanță a fost de 10.000 de euro. Se întâmpla în ianuarie 2019. În mai 2019, s-a semnat un prim act adițional prin care firma lui Dumbravă urma să primească un onorariu de succes de 120.000 de euro. Plata acestuia urma să se facă lunar în cuantum de 10.000 de euro în perioada iulie 2019 – iunie 2020, după asigurarea fondurilor de către Soceram. Ulterior, generalul Dumbravă și avocatul Doru Trăilă au decis să împartă suma în mod egal.

Traseistul Georgică Dumitru, sforarul echipamentelor MApN (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Traseistul Georgică Dumitru, sforarul echipamentelor MApN

Traseistul Georgică Dumitru, sforarul echipamentelor MApN. Afaceristul, fost deputat PDL și PC, este la un pas de a da un nou "tun" în industria de apărare. Citește și: EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei Reprezentanții companiei sud-coreene Hanwha Aerospace, care a câștigat un contract de aproape un miliard de dolari pentru a livra Armatei Române 54 de obuziere și muniția aferentă, vor să construiască fabrica de asamblare a obuzierelor în localitatea Petrești, pe un teren deținut de afaceristul dâmbovițean sau să închirieze de la acesta spațiul aferent și forța de muncă. Citește și: Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, a confirmat dezvăluirea DeFapt.ro: România va cumpăra obuziere K9 Thunder din Coreea de Sud pentru aproape un miliard de euro Prima afacere a lui Georgică Dumitru pe piața industriei de apărare s-a parafat în anul 2020, atunci când liberalii, în frunte cu senatorul Virgil Guran, i-au facilitat obținerea contractului de offset de la firma italiană Iveco pentru asamblarea camioanelor militare contractate de Ministerul Apărării Naționale. De la Băsescu, la Voiculescu Georgică Dumitru a fost vicepreședinte la nivelul județului Dâmbovița al Partidului Democrat Liberal, formațiune politică controlată în 2008 de președintele Traian Băsescu. La alegerile locale din acel an, a câșigat un mandat de consilier județean. Apoi, câteva luni mai târziu, a fost ales deputat de Dâmbovița pe listele PDL. Și-a dat demisia din partidul lui Băsescu în iulie 2012, apoi s-a înscris în Partidul Conservator, controlat de Dan Voiculescu "Felix". În primul său mandat de deputat, Dumitru a făcut parte din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. ALDE, PRO România, PNL Cel de-al doilea mandat l-a câștigat în anul 2012, atunci când a fost ales tot deputat de Dâmbovița, dar pe listele Partidului Conservator. În septembrie 2014, a părăsit și partidul lui Dan Voiculescu și s-a înscris în ALDE, condus de Călin Popescu Tăriceanu. Acolo, s-a certat cu colegul său de partid Ionel Petre, actual secretar al Partidului Republican. Ulterior, a fost unul dintre cei care au pus bazele filialei Dâmbovița a partidului PRO România, condus de Victor Ponta. În urma puciului de la Pro România din 2020, Georgică Dumitru s-a înscris în PNL Dâmbovița, organizație controlată de senatorul Virgil Guran. Iveco, contract uriaș cu Armata În timp ce Georgică Dumitru trecea de la PRO România la PNL, compania italiană Iveco Defense Vehichels Spa semna un contract de 700 de milioane de dolari pentru a livra camioane militare Ministerului Apărării Naționale. Ulterior, italienii de Iveco au mai semnat un contract de offset, în baza căruia și-au asumat că vor construi o fabrică de asamblare a camioanelor în România și vor specializa muncitorii români în fabricile lor din Italia. Într-o primă fază, italienii voiau să ridice fabrica la Uzina Automecanica Moreni, una din fabricile de armament de stat deținută de Romarm, respectiv Ministerul Economiei. Traseistul Georgică Dumitru, sforarul echipamentelor MApN Apoi, în urma sforilor trase de politicieni, Iveco a decis să construiască o hală de asamblare a camioanelor în localitatea dâmbovițeană Petrești, pe unul din terenurile afaceristului Georgică Dumitru. "De acest contract va profita şi o clientelă politică în care a fost tras în cursă premierul Ludovic Orban, care a acceptat un joc murdar al unor politicieni. Cred că implicaţiile vin din direcţia fostului pedelist Georgică Dumitru, care a trecut o vreme şi pe la PRO România, şi liderul liberal Virgil Guran", spunea sindicalistul Constantin Bucuroiu în anul 2020. "E capital românesc acolo" La solicitarea DeFapt.ro, fostul politician Georgică Dumitru a spus că firma pe care o controlează, Geo Sting, a pus la dispoziția italienilor de la Iveco hala și forța de muncă pentru asamblarea camioanelor. "Noi lucrăm pentru Iveco, da. Implementăm, facem o grămadă de repere de camion aici. Motorul și sașiul, normal că vin. Nimeni nu mai face. Cutii de viteze mai fac doar trei companii în lume. Cutia de viteze e nemțească și americană în funcție de specificația mașinii. Da, structurile toate, containere, obloane… Acolo e hala noastră și noi prestăm pentru ei serviciul ăsta. E capital românesc acolo. Să dezvoltăm și noi capacitățile noastre. Nu contează fabrica efectivă, ci factorul uman care a învățat să facă camioane. Să producem camioane", a declarat Georgică Dumitru. "Toată lumea face lobby" Întrebat care a fost rolul senatorului liberal Virgil Guran în obținerea acestui contract, Georgică Dumitru a spus inițial că nu are nici o legătură cu obținerea acestui contract. Ulterior a specificat că "toată clasa politică și de-o parte și de alta" s-a zbătut ca Iveco să facă fabrica la Petrești. "E o mândrie pentru fiecare în parte. Toată lumea face lobby ca să aducă în județul lui investitori, nu-i normal? Sunt locuri de muncă, sunt impozite plătite care vin la bugetul local, și așa mai departe" a precizat Georgică Dumitru. În cărți pentru obuzierele Hanwha Firma controlată de Georgică Dumitru așteaptă acum să dea o nouă lovitură în industria de apărare. Fostul politician speră ca de data aceasta să obțină contractul de offset de la compania sud-coreeană Hanwha Aerospace, care își caută un loc pentru a pune bazele fabricii de asamblare a celor 54 de obuziere comandate de Ministerul Apărării Naționale. "Nimic nu e bătut în cuie. Sunt mai multe variante pe care dânșii le-au luat în calcul. Nu pot să vă dau nici un detaliu. Ne-au vizitat și pe noi, cum au vizitat și Craiova. Parcă și Mizil, dacă nu mă înșel. Până nu verzi negru pe alb… pentru că sunt foarte ascunși, așa și e normal. O țin la capac, dar și e normal", a spus Georgică Dumitru. În plus, spune afaceristul, localitatea Petrești are anumite avantaje în ceea ce privește infrastructura rutieră și poziția geografică. Localitatea Petrești se află pe culoarul IV, lângă autostradă, motiv pentru care transferul de componente s-ar face mult mai ușor.

Jinga, 10.000 EUR de la subordonată tocmai angajată ca adjunctă a sa (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Investigații

Jinga, 10.000 EUR de la subordonată

Jinga, 10.000 EUR de la subordonată. Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București, și-a triplat salariul anual. Astfel, de la 25.000 de euro, a ajuns la peste 80.000 de euro cu ajutorul altor "venituri asociate drepturilor salariale". Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Mai mult, nu a menționat în ultima sa declarația de avere două împrumuturi (de 5.000 de euro, respectiv de 25.000 de lei), bani pe care i-a primit de la Roxana Fizeșan, pe care Jinga a angajat-o direct pe funcția de director general adjunct al Operei Naționale București la începutul anului 2023. La solicitarea DeFapt.ro, Roxana Fizeșan, fostă angajată a Agenției Naționale a Medicamentului, a declarat că are o relație apropiată cu managerul Daniel Jinga, care a angajat-o pentru că avea nevoie de ajutorul ei pentru a conduce Opera Națională București. Misterul triplării salariului lui Jinga Dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), a menționat în ultima declarație de avere că în 2023 a încasat un salariu anual de 122.574 lei, echivalentul a 25.000 de euro. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director Pe lângă salariu, a mai primit "alte drepturi asociate drepturilor salariale" în cuantum de 272.433 lei, adică în jur de 55.000 de euro. De la ONB. Practic, Jinga și-a triplat salariul anual fără ca nimeni să știe de unde provin aceste drepturi salariale. Surse din cadrul ONB au declarat pentru DeFapt.ro că salariul lunar al managerului Daniel Jinga este de aproximativ 12.000 lei, plus alți 2.000 lei pe care îi primește lunar pentru plata chiriei. Drepturi de autor de la instituții publice Cumulat, managerul Daniel Jinga primește anual de la ONB în jur de 33.000 de euro, cu 47.000 de euro mai puțin decât veniturile declarate. Managerul Daniel Jinga nu a vrut să explice de unde rezultă această diferență între veniturile declarate și nici ce înseamnă "alte drepturi asociate drepturilor salariale". Din declarația de avere a lui Daniel Jinga mai aflăm că anul trecut a încasat drepturi de autor în cuantum de 41.000 de lei de la firmele Media Group Services International și United Media Group Europe. Alți 95.000 de lei i-au fost plătiți ca drepturi de autor de mai multe instituții publice de cultură din țară. Printre acestea se află Centrul Județean de Cultură Dâmbovița, Ateneul Național din Iași, Institutul Cultural Român și Asociația Orchestra Simfonică București. Jinga, 10.000 EUR de la subordonată La începutul anului 2023, managerul Daniel Jinga a decis ca Roxana Fizeșan, o angajată a Agenției Naționale a Medicamentului, să preia funcția de director general adjunct al Operei Naționale București. Noua subalternă a managerului Daniel Jinga i-a dat ulterior bani cu împrumut. De două ori. Prima dată, l-a împrumutat cu 5.000 de euro. Apoi, i-a mai dat încă 25.000 de lei, adică alți 5.000 de euro. În total 10.000 de euro. Subalterna a menționat împrumuturile în declarația ei de avere depusă în anul 2024 pentru anul 2023. Bani luați cu împrumut și nedeclarați de Daniel Jinga (sursa: integritate.eu) Însă managerul Daniel Jinga nu a menționat cele două împrumuturi în declarația de avere depusă în anul 2024, ca nu cumva să se afle că și-a angajat prietena pe funcția de director general adjunct la ONB. DeFapt.ro l-a întrebat pe managerul Daniel Jinga de ce nu a menționat cele două împrumuturi în declarația de avere așa cum prevede legea, dar acesta nu a raspuns. Nu a vrut să zică nici dacă împrumuturile primite au vreo legătură cu angajarea acesteia pe funcția de director general adjunct al ONB. "I-am dat banii după ce am fost angajată" Roxana Fizeșan, directorul general adjunct al ONB, a declarat pentru DeFapt.ro că nu își mai amintește când i-a dat cele două împrumuturi managerului Daniel Jinga. "I-am dat împrumut înainte să își cumpere dânsul un apartament. Și-a făcut un credit. Nu știu exact unde și-a cumpărat, dar, da, în București. Da! I-am dat după ce am fost angajată. Trebuie să îmi aduc aminte când i-am dat, dar oricum, acum de curând i-am dat. În 2023 ori acuma. Nu mi i-a dat încă înapoi", a declarat Roxana Fizeșan. "Îl consider destul de aproape, așa…" Întrebată dacă nu cumva este ilegal ca Jinga să primească bani de chirie de la ONB în contextul în care și-a cumpărat apartament în București, directorul adjunct Roxana Fizeșan a spus: "Vă dați seama că eu nu stau să întreb dacă are banii sau nu. Eu cu el, noi ne cunoaștem de foarte multă vreme. Suntem cumva… îl consider destul de aproape, așa… Nu stau să îl bat la cap. Dă-mi banii, dă-mi banii!". Roxana Fizeșan a mai explicat și cum a ajuns dintr-o simplă angajată la Agenția Națională a Medicamentului să ocupe a doua funcție ca importanță din Opera Națională București: "Păi, domnul Jinga m-a adus. M-a sunat domnul Jinga și mi-a spus că are nevoie de ajutor și m-a adus. Sunt angajată pe perioadă determinată". Jinga dirijează operă, deși are "patalama" pentru cor Dirjorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), este din ce în ce mai contestat după ce și-a dat acordul ca instituția pe care o conduce să fie desființată și ulterior reînființată prin comasarea cu Centru Național de Artă Tinerimea Română. Totul, sub pretextul desființării a opt posturi de conducere care va duce la o economie anuală de 180.000 de euro în contextul în care fondul de salarii este de 14 milioane de euro. O altă nemulțumire a artiștilor de la ONB este legată de faptul că Daniel Jinga s-a apucat să dirijeze orchestra, deși el este doar un dirijor de cor. "Dirijatul coral este un program, dirijatul de orchestră este altul, chiar dacă amândouă au cuvântul și chiar dacă amândouă specializările pot fi urmate la Conservator. La fel cum nu e normal ca un avocat să pledeze fără Facultatea de Drept sau un medic să opereze fără Facultatea de Medicină, tot așa nu e normal ca un dirijor de cor să ajungă să dirijeze orchestra, peste colegii dirijori care au studii de lungă durată în această specializare", a explicat o persoană din anturajul ONB pentru DeFapt.ro

Ciolacu, duplicat de bacalaureat obținut ilegal (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Ciolacu, duplicat de bacalaureat obținut ilegal

Ciolacu, duplicat de bacalaureat obținut ilegal. Potrivit datelor obținute de către DeFapt.ro de la Inspectoratul Școlar Județean Buzău, premierul a cerut și primit acum 21 de ani un duplicat al diplomei de bacalaureat. Duplicat cerut și obținut în 2003 DeFapt.ro a solicitat atât liceului la care a studiat Marcel Ciolacu, cât și Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Buzău, mai multe date despre diploma de bacalaureat a actualului premier. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Educației a „turnat” la Ciolacu ce cereri de informații publice a primit în legătură cu diploma de Bac a premierului. Ciolacu: Prefer ca autoritățile să dea răspunsul Întrucât, la Congresul PSD recent, Ciolacu a declarat că are "o copie legalizată" a diplomei, DeFapt.ro a pus întrebări și despre un astfel de document. Inspectoratul Școlar a precizat pentru DeFapt.ro că o copie legalizată a unui act poate fi eliberată numai de către un notariat. De asemenea, IȘJ a comunicat că există un duplicat al diplomei de bacalaureat: "Colegiul Național Buzău a emis un duplicat al diplomei de bacalaureat pentru domnul Marcel Ciolacu în data de 25 septembrie 2003". Răspunsul Inspectoratului Școlar Județean Buzău pentru DeFapt.ro (sursa: IȘJ Buzău) Ciolacu, duplicat de bacalaureat obținut ilegal Ca pentru orice document eliberat de o instituție publică și pierdut pentru care se cere un duplicat, una din condițiile esențiale este existența unui anunț al pierderii. Și publicat nu oriunde, ci în "Monitorul Oficial". În cazul duplicatului diplomei de bacalaureat a lui Marcel Ciolacu, această condiție legală nu a fost respectată. Dar, la aproape cinci luni după primirea duplicatului, pe 16 februarie 2004, în "Monitorul Oficial" s-a publicat un astfel de anunț. "Ciolacu I. Ion Marcel, cu domiciliul în Buzău, bd. Nicolae Bălcescu, bl. (...), ap. (...), județul Buzău, aduce la cunoștință pierderea diplomei de bacalaureat seria D nr. 18039/456, eliberată la 3 iulie 1986 de Liceul de Filologie-Istorie din Buzău, județul Buzău.", se arată în "Monitorul Oficial", partea a III-a, nr. 93 din 16 februarie 2004. Anunțul referitor la pierderea diplomei de bacalaureat a lui Marcel Ciolacu (sursa: Monitorul Oficial)

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat (sursa: defapt.ro)
Investigații

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat. 3,5 milioane de euro au îngropat Ministerul Economiei și Nuclearelectrica în fundația unui complex sportiv cu bazin de înot olimpic, proiect finanțat de statul român pentru îmbunătățirea condițiilor de viață în orașul Cernavodă. Proiectul faraonic a fost abandonat în urmă cu 12 ani, dar ruinele nu au fost nici măcar conservate pentru ca, la un moment dat, lucrările să poată fi continuate. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, susține că acest proiect este "o chestie urâtă", construit într-o zonă arheologică, pe care nu ar putea să îl administreze în cazul în care ar fi finalizat vreodată. Mai mult, infrastructura sportivă existentă, adică terenurile de baschet și tenis, ar urma să fie distruse de Nuclearelectrica, sub conducerea directorului Cosmin Ghiță, pentru a face loc unor blocuri de locuințe. HG din 1991, buget - zece ani mai târziu Statul român a aprobat programul social pentru îmbunătățirea condițiilor de viață din orașul Cernavodă și ale personalului de execuție și exploatare ale CNE Cernavodă prin Hotărârea de Guvern 454 din iunie 1991. Prin acest program s-a decis, la începutul anilor 2000, să se aloce bani pentru construirea unui "Centru de instruire și agrement pentru copii și tineret în orașul Cernavodă". Este vorba de un complex sportiv multifuncțional cu o sală imensă pentru competiții de handbal, tenis, volei, baschet, fotbal în sală. Proiectul mai prevedea săli de fitness, de box, de arte marțiale, tenis de masa etc. Traseu: Ministerul Energiei, Nuclearelectrica, Primăria Cernavodă În plus, complexul beneficia de un bazin de înot olimpic pentru natație și polo cu tribună de 300 de locuri. Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, a spus pentru DeFapt.ro că "chestia asta era ceva… pfff… cu amfiteatru, bazine olimpice, săli de conferințe". Lucrările urma să fie finanțate de Ministerul Economiei și Energiei, instituție care vira banii în conturile Nuclearelectrica, iar de acolo erau plătiți cei care urmau să execute lucrarea. După finalizarea lucrărilor, complexul urma să fie predat către Consiliul Local Cernavodă. Contract de proiectare reziliat În anul 2007, Societatea Națională Nuclearelectrica a organizat o primă licitație pentru construcția complexului sportiv. După mai multe tergiversări, licitația a fost câștigată de firma Proconex Universal pentru suma de 30,9 milioane lei. Dar contractul a fost reziliat subit. Presa vremii a atras atenția că acest contract a fost reziliat pentru că nu ar fi fost câștigat de firmele apropiate de PDL, partid aflat atunci la putere. Oficial, la solicitarea DeFapt.ro, Cosmin Ghiță, actualul director general al Nuclearelectrica, a transmis că "rezilierea contractului cu Proconex Universal S.R.L a intervenit ca urmare a ȋntârzierii Proconex Universal S.R.L. de a preda faza de proiectare, adică a neȋndeplinirii obiectului contractului conform termenelor contractuale". Cu toate acestea, firma Proconex Universal a încasat de la Nuclearelecrica pentru lucrările executate suma de 1,55 milioane lei. Contract nou, cu firme plăcute de PDL Licitația a fost reluată în anul 2009. Contractul a fost câștigat de asocierea formată din firmele General Concrete Cernavodă SRL, SC Termogaz Company SA și SC Elcomex IEA SA. De data aceasta, valoarea contractului a fost de doar 28,6 milioane lei. În acea perioadă, firmele Termogaz Company și Elcomex IEA erau sponsori oficiali ai PDL, partid aflat la putere, și abonate la contractele publice. Termogaz Company era deținută atunci de Miron Dorel Gărdean (44 %), Ioan Rusan (20 %), Susana Rusan (20 %), Adinel Grădiştean (15%) şi Miron Lupulescu (1%). Miron Dorel Gărdean este fratele lui Adrian Gărdean, administrator la Aviaţia Utilitară Bucureşti, firmă care donase 40.000 lei Partidului Democrat Liberal. Statul a alocat 3,5 milioane de euro Cealaltă firmă, Elcomex IEA SA, era controlată de afaceristul Ion Grecu care sponsorizare în acte cu 15.000 partidul lui Traian Băsescu. Directorul Cosmin Ghiță a precizat că "prin legile anuale de aprobare a Bugetului de Stat pentru anii 2010, respectiv 2011, au fost alocate sume în bugetul Ministerului Economiei pentru finanțarea acestui obiectiv de investiți". Adică 4.092.000 lei în anul 2010, respectiv 13.494.037 lei ȋn anul 2011. În jur de 17,6 milioane lei, echivalentul a 3,5 milioane de euro. Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat Ministerul Economiei nu a mai alocat fonduri în anul 2012, iar lucrările au fost abandonate atât de firmele de casă al PDL, cât și de Nuclearelectrica. Asta, în contextul în care lucrările erau realizate în proporție de 42%. În ciuda gradului mare de realizare, lucrările nu au fost conservate din cauza lipsei de fonduri. "Având ȋn vedere că ȋncepând cu exerciţiul bugetar 2012, ȋn bugetul fostului Minister al Economiei nu au mai fost prevăzute sume pentru continuarea finanţării proiectului, conform clauzelor din contract, SNN a solicitat CNE Cernavodă, ȋn calitate de derulator efectiv al contractului, notificarea contractorilor cu privire la sistarea lucrărilor, acestea urmând a fi continuate după identificarea unei soluţii de finanţare", a transmis directorul Cosmin Ghiță. De trei ani, nici măcar nu s-au mai cerut bani Pentru continuarea lucrărilor, reprezentanții Nuclearelectrica au făcut demersuri la Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie pentru a obține banii necesari continuării lucrărilor. Dar nici miniștrilor și nici șefilor din Departamentul de Energie nu le-a păsat de proiect și de investițiile deja făcute. "În anii 2020 şi 2021, SNN a solicitat ȋn continuare sprijin din partea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, respectiv Ministerului Energiei pentru organizarea unei ȋntâlniri cu experţii ministerului ȋn domeniu pentru cristalizarea unui proiect de hotărâre de guvern care să reglementeze transferul obiectivului ȋn subordinea altui minister care poate asigura finanţarea lucrărilor de execuţie aferente obiectivului", a spus directorul Cosmin Ghiță. În ultimii trei ani nu s-a mai făcut nici un demers pentru a debloca lucrările. Primarul din Cernavodă: "Termin pe banii cui?" Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, a declarat pentru DeFapt.ro că acest proiect social nu mai poate fi resuscitat în actualele condiții. Documentele aferente proiectului ar fi depozitate pe undeva în zona Târgoviște, iar costurile de finalizare a lucrării ar fi imense, dar nu se știe cât. "Și dacă iau această lucrare o termin cu banii cui? Să spunem că ai lua această investiție. Trebuie să o termini. Trebuie foarte mulți bani ca să fie terminată. Este un proiect megaloman deja, nu mai este un proiect care să deservească comunitatea și nu este un proiect pentru comunitate. Nu poate să fie administrată. Orașul nu ar avea bani nici de administrare Singura soluție să o ia ministerele sau Consiliul Județean și să o administreze ei la nivel național sau județean. Comunitatea nu poate să administreze o asemenea construcție. Chiar dacă, să presupunem, că mâine ea va fi gata, UAT (unitate administrativ-teritorială - n.r.) nu ar putea să o administreze. Sunt costuri imense. E pe terenul primăriei, dar nu mai știu cum a fost dat terenul", a declarat primarul Liviu Cristian Negoiță. Întrebat dacă acest complex sportiv ar fi fost o sursă de venituri pentru municipalitate, primarul Liviu Cristian Negoiță s-a arătat indecis: "În principiu nu aș putea să spun că ar fi fost o dezvoltare pentru oraș. Mai auzea cineva de Cernavodă. Pe hartă știe toată lumea. A rămas în paragină și nu este normal. E o chestiune urâtă". Bonus: Nuclearelectrica va distruge niște terenuri de sport Terenurile de sport din proximitatea campusului de sport al CNE Cernvodă urmează să fie demolate pentru a face loc unor blocuri cu patru etaje care vor fi destinate pentru cazarea angajațiilor de la centrala nucleară. Ansamblul rezidențial va fi format din două blocuri, fiecare cu câte 25 de apartamente cu două camere. Documentația depusă de Nuclearelectrica pentru obținerea avizului de mediu arată că pe terenurile pe care va fi construit ansamblul rezidențial se află mai multe terenuri de sport. Practic, vor fi desființate terenurile de baschet și tenis, terenuri igienizate în vara acestui an de un ONG local care militează pentru educație, sport și natură. "Membrii ONG-ului Educație, Sport, Natura Cernavodă, cu sprijinul copiilor, au efectuat o acțiune de igienizare a celor trei terenuri de sport din proximitatea campusului CNE. Această inițiativă are scopul de a crea condiții decente pentru practicarea sportului, în contextul în care, în viitorul apropiat, pe acest amplasament se vor construi blocuri", a anunțat asociația în urmă cu două luni.

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu, Razvan Ioan Dinca, Daniel Jinga, Lucian Romașcanu)
Investigații

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera. Dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), se afla în conflict de interese după ce a dat un contract de 300.000 lei unei firme controlate de Răzvan Dincă, controversatul șef al Radioului Public, pentru conceptul coregrafic și regia spectacolului "Fantoma de la Operă". Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% Ulterior semnării contractului, managerul Daniel Jinga a primit rolul de dirijor în spectacolul "Fantoma de la Operă" regizat chiar de Răzvan Dincă. Daniel Jinga și Răzvan Dincă fac parte din anturajul grupului PSD Buzău, controlat de Lucian Romașcanu. Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, l-a propus și susținut pe Răzvan Dincă, fost director al ONB, pentru ocuparea funcției de director general al Societății Române de Radiodifuziune. 300.000 de lei de la Jinga pentru Dincă Opera Națională București, sub conducerea managerului – director general Daniel Jinga, a contractat în februarie 2023 "servicii artistice privind realizare regie și concept coregrafic pentru spectacolul premieră Fantoma de la Operă" de la firma Sound Design Theatre Company SRL, deținută de soții Violeta și Răzvan Ioan Dincă. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director Valoarea contractului a fost stabilită la suma de 300.000 lei în urma procedurii de "negociere fără publicare prealabilă". Conform site-ului operei, regizorul spectacolului a fost Răzvan Dincă, în timp ce Raluca Popa a fost regizor secund. Soția regizorului, Violeta Dincă, a avut rolul de coregrafă. Mai sunt menționați scenografii, asistenți coregrafi, designerii de lumini și sunet, dar și asistentul dirijor Mircea Pădurariu. Dincă regizează, Jinga dirijează Nu este menționat, însă, numele dirijorului. Dar l-am găsit pe afișele care promovau evenimentului: Daniel Jinga. Exact, chiar managerul și directorul general al Operei Naționale București, care negociase și semnase contractul cu firma regizorului Răzvan Dincă. DeFapt.ro l-a întrebat pe regizorul Răzvan Dincă care au fost criteriile pe baza cărora l-a selectat pe dirijorul Daniel Jinga pentru spectacolul Fantoma de la Operă. "A fost și la Shrek și la Fantoma de la Operă. Dirijează spectacole, el este dirijor. Nu știu (dacă este în conflict de interese - n.r.), dumnealui este directorul Operei, nu eu", a spus Dincă pentru DeFapt.ro. Am încercat să obținem un punct de vedere de la Daniel Jinga în legătură cu posibilul conflict de interese și sumele, dar acesta a refuzat să răspundă. O "fantomă" scumpă la Operă Pe lângă "Fantoma de la Operă", Opera Națională București i-a mai atribuit un contract firmei lui Răzvan Dincă, pentru realizarea spectacolului "Shrek". Pe site-ul operei au fost făcute publice doar o parte din cheltuielile suportate de către statul român pentru "Fantoma de la Operă". De exemplu, ONB a mai atribuit un contract (de 50.000 lei) firmei Dadans Project SRL, de la care a achiziționat "servicii de interpretare a rolului Madame Giry din spectacolul Fantoma de la Operă". Încă 1,259 milioane lei au fost plătiți firmei Foarte Frumos SRL pentru realizarea costumelor pentru soliști, cor și balet, dar și pentru realizarea decorului aferent spectacolului. Elementele de decor și recuzită au fost cumpărate de la firma poloneză Props dekoracje rzezbiarskie contra unei sume de 1,66 milioane lei. ONB refuză să dezvăluie costurile Costurile publice totale au fost de 3,25 milioane lei, sumă în care nu sunt incluse drepturile de autor, sălile, utilitățile etc. DeFapt.ro a solicitat Operei Naționale București, respectiv directorului Daniel Jinga, toate costurile pe care le-a avut pentru cele două spectacole contractate de la firma lui Răzvan Dincă, dar și sumele încasate de pe urma vânzării biletelor. Până acum, ONB a refuzat să răspundă acestei solicitări. Achitat pentru un prejudiciu de 630.000 de lei Răzvan Ioan Dincă, actualul regizor al spectacolelor "Fantoma de la Operă" și "Shrek", era directorul Operei Naționale București în anul 2015, atunci când a fost trimis în judecată pentru un prejudiciu de 630.000 lei. Procurorii de la Parchetul Judecătoriei Sector 1 l-au acuzat de șase infracțiuni de abuz în serviciu și cinci infracțiuni de fals în declarații. Doi ani mai tâziu, în martie 2017, Răzvan Dincă a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare de magistrații de la Tribunalul București. Dar fost achitat definitiv în anul 2018. De atunci, a fost mai discret cu aparițiile publice. Chef PSD la crâșma lui Dincă în pandemie A revenit, însă, în pandemie, atunci când Marcel Ciolacu, șeful PSD, s-a dat în stambă alături de colegii lui de partid la la un chiolhan organizat într-un restaurant din Sărata Monteoru, din județul Buzău, deținut de Violeta Dincă, soția lui Răzvan Dincă. Se întâmpla în octombrie 2020. Unul dintre martorii citați de Digi24 a povestit că, "inițial, întâlnirea a avut loc la una din mesele de pe terasă. Mihai Tudose a venit al treilea sau al patrulea și au stat afară o perioadă și abia după-aia au intrat cu toții înăuntru. Deci, în momentul în care au fost în jur de zece persoane afară s-au mutat înauntru, au stat cel puțin o oră, cât am mai stat eu pe terasă. Șeful locației îi însoțea, inițial la masa de afară și apoi a intrat cu dânșii. După ce și-au dat seama că au fost pozați, au tras draperiile, au încuiat ușa restaurantului, au stins lumini și ne-am simțiti ostilizați". Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Petrecerea organizată în pandemie pentru Marcel Ciolacu, pe atunci șeful Camerei Deputaților și liderul PSD, l-a readus pe Răzvan Dincă în atenția opiniei publice. La un an de la chermeza de la Sărata Monteoru din Buzău, în noiembrie 2021, PSD l-a propus pe Răzvan Dincă pentru funcția de director general și președinte al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune. Întrebat cum a ajuns Marcel Ciolacu la restaurantul familie sale, Răzvan Dincă a spus că povestea este publică și să îl întrebăm chiar pe șeful PSD. Grupul PSD de la Buzău este condus de Lucian Romașcanu, fostul ministru al Culturii. Din anturajul acestui grup face parte și dirijorul Daniel Jinga, actualul manager al Operei Naționale București.

Mihaela Popescu, cea mai competentă funcționară din România (sursa: economie.gov.ro)
Investigații

Cea mai competentă funcționară din România

Cea mai competentă funcționară din România, Mihaela Popescu, acum secretarul general al Ministerului Economiei și președinta Consiliului de Administrație al Romarm, urmează să primească despăgubiri de peste 930.000 lei, echivalentul a aproximativ 190.000 de euro, de la compania de stat Transelectrica. Citește și: Recalcularea pensiilor: haos, propagandă electorală pentru Ciolacu și o gaură la buget de 21,5 miliarde de lei doar în 2024. Unii pensionari trebuie să cheltuie mii de lei pe decizii greșite Decizia a fost luată de Centrul de Arbitraj de Viena, acolo unde Mihaela Popescu a dat în judecată Transelectrica pentru că ar fi fost revocată ilegal din Consiliul de Supraveghere înainte de expirarea mandatului. În calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, Mihaela Popescu se află într-un posibil caz de conflict de interese pentru că face parte și din Consiliul de Administrație al fabricii de armament Tohan, o filială a Romarm. Management la ASE și Drept la "Spiru Haret" Mihaela Popescu a început Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice în anul 1994. În paralel, a studiat și Dreptul, la "Spiru Haret". Doi ani mai târziu, a fost angajată la firma Co. R&D Trading 2000 direct pe funcția de director comercial. A lucrat până la finalul anului 1997. S-a reangajat din nou în februarie 1999, tot pe funcția de director comercial, la societatea Co. Spring Time Holding. Din 2000 până în 2014, a deținut funcțiile de director comercial și director general la șapte societăți comerciale. La unele dintre acestea avea calitate de asociat și administrator. Șefă la Murad și căsătorie fericită La 1 ianuarie 2014 a fost angajată ca expert în marketing la agenția de presă Agerpres. A rezistat doar trei luni, apoi a plecat ca director de marketing și comunicare la Phoenicia Express, una dintre firmele afaceristului Mohammad Murad. În octombrie 2014 a plecat de la firma lui Murad pe funcția de director general al LP Development Concept Imob. S-a reîntors la Phoenicia Express, pe funcția de director executiv, în iulie 2015. Între timp, s-a căsătorit cu influentul general SPP Cristian Popescu de la secretariatul Consiliului Suprem de Apărare al Țării, funcție din care verifică documentele strategice care ajung pe masa președintelui Klaus Iohannis. Cea mai competentă funcționară din România Cariera Mihaelei Popescu avea să se schimbe radical în mai 2016. Userista Raluca Prună, ministrul Justiției de atunci, a angajat-o pe funcția de consilier personal. Ministrul a plecat, dar Mihaela Popescu a rămas pe funcție pentru a-i consilia pe rând pe miniștrii Florin Iordache, Ana Birchall și Tudorel Toader. Mai mult, ministrul Tudorel Toader a decis să o numească în Consiliul de Administrație al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (CASAOPSNAJ) ca reprezentant al Ministerului Justiției. Ana Birchall a decis în iunie 2019, atunci când a preluat din nou funcția de ministru al Justiției, să renunțe la serviciile consilierei Mihaela Popescu. Mihaela Popescu a devenit funcționar public în iunie 2019, atunci când a fost angajată la Serviciul Gestiunea Investițiilor din cadrul Direcției Investiții a Ministerului Justiției. Apoi, în noiembrie 2020, a fost numită director adjunct al Direcției Economice a Ministerului Justiției. Orban a băgat-o la Transelectrica, Cîțu a scos-o În ultimii ani, Mihaela Popescu a beneficiat de susținerea liderilor USR, PNL și PSD. În septembrie 2020, premierul Ludovic Orban, cel care controla Secretariatul General al Guvernului prin Antonel Tănase, a decis să o numească pe Mihaela Popescu în Consiliul de Supraveghere al companiei Transelectrica pe o perioadă de patru ani, alături de alți șase membri. Un an mai târziu, guvernul condus de liberalul Florin Cîțu a decis să-i schimbe pe toți cei șapte membri numiți de Ludovic Orban. Astfel, secretarul general al Guvernului de atunci, Tiberiu Horațiu Gorun, a cerut în Adunarea Generală a Acționarilor revocarea acestora. Culmea, chiar dacă a fost revocată din funcție, Mihaela Popescu a fost numită pentru alte câteva luni membru provizoriu în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica. Despăgubiri de 930.000 de lei Nemulțumită că a fost schimbată din Consiliul de Supraveghere, Popescu a reclamat Transelectrica la Curtea de Arbitraj de la Viena. A cerut plata salariilor și a bonusurilor de performanță pe perioada rămasă până la finalul mandatului de patru ani, adică pe aproape trei ani. În urmă cu aproape o lună de zile, conform hotărârii arbitrale, Mihaela Popescu a primit despăgubiri de aproximativ 610.000 lei pentru indemnizațiile fixe lunare neîncasate până la finalul mandataului. Alți 186.384 lei i-a primit pentru compensația de neconcurență, plus alți 135.128 lei reprezentând componenta variabilă, la care se adaugă accesorii. În total: 931.000 lei, echivalentul a 190.000 de euro. Reviriment sub ministrul Radu Oprea În timp ce se afla în litigiu cu Transelectrica, Mihaela Popescu a continuat să lucreze la stat. În august 2022 a fost angajată ca simplu consilier la Direcția Resurse și Capacitate Instituțională din cadrul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. De aici, a fost preluată de ministrul Economiei, pesedistul Florin Spătaru, cel care a numit-o fără concurs pe funcția de director adjunct la Direcția Economică. Se întâmpla în ianuarie 2023. Noul ministru al Economiei, pesedistul Radu Oprea, i-a propus în septembrie 2023 prim-ministrului Marcel Ciolacu să o numească în funcția de secretar general adjunct la Ministerul Economiei. Șefa CA al Romarm și un conflict de interese Între timp, tot ministru Radu Oprea a emis un ordin prin care Mihaela Popescu a fost numită președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, compania strategică de vânzarea a armamentului a statului român. Nu a fost suficient: Popescu fost numită și în Consiliul de Administrație al fabricii de armament Tohan, o filială a Romarm. În acest context, Mihaela Popescu se află în conflict de interese: nu poate fi simultan membră în CA al societății-mamă Romarm, dar și în CA al Tohan. Explicația e evidentă: poate avantaja direct fabrica de armament Tohan în detrimentul celorlalte 14 fabrici de armament deținute de Romarm. Iar în martie 2024, ministru Radu Oprea i-a cerut premierului Marcel Ciolacu să o numească pe Mihaela Popescu în funcția de secretar general al ministerului Economiei. Iar Ciolacu s-a executat.

Pensionat "special" la 40 de ani (sursa: Facebook/Alina Gorghiu)
Investigații

Pensionat "special" la 40 de ani

Liberala Alina Gorghiu, ministra Justiției, este consiliată în cele mai fierbinți probleme juridice de unul dintre cei mai tineri pensionari speciali din țară: Florin Bălăceanu. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Fost comisar șef de poliție, Bălăceanu s-a pensionat "special" la 40 de ani, iar statul îi plătește acum o pensie anuală de 150.000 lei, echivalentul a peste 30.000 de euro. Adică de două ori mai mult decât salariul anual pe care îl primea înainte de pensionare. Acum, fostul comisar cumulează pensia specială cu salariul primit de la Ministerul Justiției. Înainte de a ajunge în slujba Alinei Gorghiu, Florin Bălăceanu l-a consiliat pe procurorul Nicolae Andrei Solomon în activitatea acestuia de la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Magistrații de la CSM îl suspectau neoficial că îi filează, dar Florin Bălăceanu a precizat pentru DeFapt.ro că nu avea nici o legătură cu astfel de practici. Pensionat "special" la 40 de ani Florin Bălăceanu este un personaj discret în lumea justiției. În 2017, era încadrat ca ofițer de poliție judiciară la Direcția de Investigații Criminale a Poliției Române, dar era detașat la Direcția Națională Anticorupție – Structura de Combatere a Corupției. Atunci avea 39 de ani, era comisar șef și primea un salariu anual de 72.000 lei. În vara anului 2018, la vârsta de 40 de ani, și-a depus actele de pensionare. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe cererea de pensionare specială că Bălăceanu a și fost angajat pe funcția de consilier la Consiliul Superior al Magistraturii. Pensia specială anuală: 150.000 de lei Conform unei declarații de avere depuse în septembrie 2019, Florin Bălăceanu a menționat că pentru perioada ianuarie – mai 2018, timp în care a fost detașat la DNA, primise un salariu de 57.000 lei. De la Direcția de Investigații Criminale, primise 6.300 lei pentru perioada mai – iunie. În total, în primele șase luni ale anului 2018, a primit un salariu de 63.300 lei. Iar pentru perioada iulie – decembrie 2018 a primit o pensie specială de 65.400 lei. Pensia aferentă anului 2019 a fost de 132.000 lei. Apoi, în 2020, i-a crescut pensia la 136.800 lei, în timp ce încasa de la CSM 71.000 lei. Pensia specială i-a crescut la 142.992 lei în anul 2022, iar în 2023, la 150.000 lei. Dublu față de salariul menționat în declarația de avere din 2017. "Era un pic imoral ținând cont de vârsta mea fragedă" La solicitarea DeFapt.ro, Florin Bălăceanu a explicat că s-a pensionat la vârsta de 40 de ani cu gradul de comisar șef. "Nu pot să afirm decât un singur lucru. Părăsirea mea a sistemului a fost un act unilateral, chiar dacă pare că a fost un pic imoral, dar a fost perfect legal. A fost un anumit context, mai mulți factori care țin strict de persoana mea și de relațiile mele. Nu aș dori să dezvolt acest subiect. Ține de latura personală și profesională. Era un pic imoral ținând cont de vârsta mea fragedă, de experiența care putea să fie în continuare în beneficiul poliției. Îmi place să cred că de experiența mea s-a beneficiat și se beneficiază în sistemul de justiție. De fapt și Poliția este o rotiță în angrenajul urmăririi penale. Dar am ales să nu mă mai valorific în Poliție", a explicat Florin Bălăceanu. Consilier al vicelui CSM La Consiliul Suprem al Magistraturii, Bălăceanu l-a consiliat pe procurorul Nicolae Andrei Solomon. Acesta din urmă a fost vicepreședintele Consiliului Suprem al Magistraturii până în ianuarie 2023. Apoi, fostul comisar a fost luat sub aripa protectoare a liberalei Alina Gorghiu, ministra Justiției, care l-a angajat pe funcția de consilier personal. Pentru munca prestată în slujba Alinei Gorghiu, Florin Bălăceanu a primit în anul 2023 nu mai puțin de 85.994 lei, bani pe care îi cumulează cu pensia specială. Întrebat ce atribuții i-a dat Gorghiu, consilierul Florin Bălăceanu a spus că ministra "încearcă să valorifice experiența mea profesională pe linia de urmărire penală, pe partea de relație cu sistemul judiciar. Pe partea pe care mi-am desfășurat activitatea, pe partea de legislație". Neagă că ar fi fost informator în CSM Surse din cadrul CSM susțin, sub protecția anonimatului, că mai mulți magistrați îl bănuiau pe Florin Bălăceanu că a fost angajat special pentru a obține informații compromițătoare despre ei. Dar fără a avea vreo dovadă în sensul acesta. Întrebat despre acest aspect, Florin Bălăceanu a negat orice implicație. "Dacă ar fi fost vreo anchetă penală pe la CSM, aș fi putut eu să spun? Eu aveam biroul pe același etaj cu domnul Mateescu (Bogdan Mateescu, președintele CSM - n.r.). Dânsul, ca să plece din clădire, trebuia să treacă prin fața biroului meu", a precizat Florin Bălăceanu.

"Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special (sursa: Facebook/Romeo Simionescu)
Investigații

"Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special

"Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special. Pensionarul de lux Romeo Simionescu, un fost ajutor de șef post într-o comună din Gorj, a fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne cu sprijinul politic al deputatului Mihai Weber, șeful PSD Gorj și președinte al Comisiei de control a activității Serviciului de Informații Externe (SIE). Citește și: Uriașa pensie specială a unui fost „tablagiu”, pensionat la 42 de ani și pe care PSD l-a pus secretar de stat la Interne. El are masterat la SNSPA O decizie contestată în interiorul filialei PSD Gorj, dar care ascunde legături vechi și controversate între politicieni și serviciile secrete. De exemplu, în anul 2012, atunci când pesedistul Mihai Weber a câștigat primul mandat de deputat, Romeo Simionescu era șeful Biroului Protecție Internă din Gorj al actualei Direcții Generale de Protecție Internă, celebrul serviciu secret de informații al Ministerului de Interne. Școala de "tablagii" de la Câmpina Romeo Simionescu a intrat în anul 1993 la Școala Militară de Subofițeri de Poliție "Vasile Lascăr" de la Câmpina. În perioada 1995 – 1996, a lucrat ca ajutor de șef de post în comuna Drăguțești din județul Gorj. În acel an, a spus el pentru DeFapt.ro, a fost responsabil de ordinea și siguranța publică, dar a cochetat și cu cercetarea penală. A muncit atât de mult în acel an încât a fost premiat cu un loc călduț la Serviciul Pașapoarte Gorj, acolo unde elibera pașapoarte simple. În paralel, a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" pentru a intra în corpul ofițerilor. Spion la Interne după Academia Începând cu anul 2003, Romeo Simionescu și-a împlinit visul. A îmbrăcat mândru haina de ofițer, iar șefii săi l-au instalat la conducerea Direcției Comunitare Județene de Evidența Populației. Cariera i s-a schimbat radical în anul 2006, an în care a fost recrutat de Departamentul de Informații și Protecție Internă, controversatul serviciu secret al Ministerului de Interne. Atunci, a fost încadrat ca ofițer specialist principal la Biroul de Informații. Din 2011 a fost promovat pe funcția de șef Birou Protecție Internă al serviciului secret al MAI din județul Gorj. Funcție din care avea acces la informațiile sensibile despre politicienii locali și angajații din administrația publică. S-a pensionat în anul 2016, la vârsta de 42 de ani. A fost și detectiv, dar a dat faliment Tânărul pensionar special s-a asociat apoi cu un cetățean pe nume Nicolae Marin și au înființat Two Investigator SRL, o societate de detectivi particulari. Se întâmpla în anul 2019. Dar afacerea pensionarului a eșuat, cel puțin din punct de vedere contabil. Fără nici un angajat în anul fiscal 2020, firma de detectivi particulari a avut o cifră de afaceri de doar 478 lei și o pierdere declarată de 30 de lei. Un an mai târziu, firma nu a avut nici un fel de activitate. Anul 2022 i-a adus pierderi de 450 lei, iar în 2023 toate datele financiare au fost pe zero. "Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special Eșecul în afaceri a fost compensat de cariera politică. În anul 2020, deputatul Mihai Weber, șeful PSD Gorj, l-a luat sub aripa sa protectoare pe Romeo Simionescu și l-a însărcinat să candideze la funcția de primar al localității Turcinești. Fostul polițist a pierdut alegerile, dar a câștigat funcția de secretar executiv la PSD Tg. Jiu. În vara anului 2022, deputatul Mihai Weber a tras sforile politice pentru ca protejatul său să fie numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Întrebat dacă a fost susținut de Mihai Weber, Romeo Simionescu a spus pentru DeFapt.ro: "Nu, nu, stați puțin. Nu o luați așa. S-a făcut o analiză la nivelul formațiunii politice. Dat fiind experiența mea de 23 de ani, 24 de ani la momentul respectiv, am fost numit în această funcție. Domnul Weber face propuneri la nivelul Consiliului Național. Și a fost unanim acceptată. Nu domnul Weber a făcut propunerea, PSD Gorj. Domnul Weber, totuși, este președintele PSD Gorj". El n-a vrut să se pensioneze, dar... Secretarul de stat Romeo Simionescu a mai explicat pentru DeFapt.ro cum a ajuns să se pensioneze la vârsta la 42 de ani, deși spune că se bucura de o carieră strălucită în serviciul secret al Ministerului de Interne. Dar ar fi avut ghinion în anul 2016, atunci când s-a decis reforma Direcției Generale de Protecție Internă. Atunci, a fost tras pe linie moartă un lot de aproape 700 de angajați care nu mai corespundeau noilor cerințe ale serviciului secret. Printre aceștia se afla și Romeo Simionescu. 10.000 de lei lunar din pensie, încă pe atât din salariu "În anul 2016 au fost 6-700 de ofițeri care au fost trimiși acasă. Nu este meritul dumneavoastră. Nu este meritul nostru. Nu ne-au trimis acasă, am fost pensionați. Serviciul a funcționat în continuare, dar a fost reorganizat cu acordul SRI. Eu sunt unul dintre ofițerii premiați, iar în anii ăia de muncă… am avut o muncă apreciată", a motivat Simionescu retragerea din Interne. Pentru că ar fi fost obligat să se pensioneze la frageda vârstă de 42 de ani, Romeo Simionescu primește anual de la stat o pensie specială de lux. În anul 2021, aceasta a fost de 110.556 lei. Apoi, suma i-a scăzut la 106.584 lei în anul 2022. Dar i-a crescut substanțial în anul 2023, la 124.702 lei, echivalentul a 24.500 de euro anual. Pensie pe care o cumulează cu salariul de secretar de stat, de 132.679 lei pe an.

Uriașa pensie specială a unui fost tablagiu, Romeo Simionescu Foto: Gazeta de Sud
Investigații

Uriașa pensie specială a unui fost tablagiu

Uriașa pensie specială a unui fost tablagiu, pensionat la 42 de ani și pe care PSD l-a pus secretar de stat la Interne: Romeo Simionescu a avut, în anul fiscal 2023, o pensie netă, anuală, de 124.702 lei. În 2022, pensia sa era de 110.556 lei. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei El este membru al conducerii PSD a municipiului Târgu Jiu. În cotombrie 2023, CCR a decis că legea privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul este neconstituţională. Uriașa pensie specială a unui fost tablagiu Simionescu este născut în mai 1974 și a trecut în rezervă, potrivit propriului CV, în 2016 - deci avea 42 de ani. În 1994, el a absolvit Școala militară de subofițeri de poliție de la Câmpina - așa numiții tablagii - și a fost șef de post într-o localitate din Gorj, iar ulterior elibera pașapoarte, în același județ. În 2002, a absolvit Academia de Poliție, iar în 2005 a luat un masterat în poltici publice la SNSPA. Din 2006 în 2016, când a trecut în rezervă, a lucrat la direcția de informații a ministerului de Interne, el fiind chiar șeful direcției de protecție internă Gorj. Pe lângă pensie, Romeo Simionescu a avut, în anul fiscal 2023, un salariu de secretar de stat de 132.679 de lei. Fostul polițist are o vilă de 268 mp în Târgu Jiu și un apartament de 55 mp în București. El nu declară, în declarația de avere depusă în 2024, nici un cont bancar sau alte plasamente financiare de peste 5.000 de euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră