vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

AUR Caraș Severin, sediu la condamnați

AUR Caraș Severin, sediu la condamnați. Samuel Miclău, liderul AUR Caraș Severin, a mutat sediul partidului într-o clădire deținută prin interpuși de soții Adina și Valentin Armașu, afaceriști urmăriți internațional pentru grup infracțional organizat și evaziune fiscală, infracțiuni pentru care au fost condamnați la trei ani, respectiv patru ani și șase luni de închisoare cu executare. Adina Armașu este fiica consulului onorific al Tunisiei în Timișoara, Sevastien Armașu, un influent afacerist din zona Banatului. AUR Caraș Severin, sediu la condamnați Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partidul condus de George Simion, a împânzit presa locală în februarie a.c. cu anunțuri privind inaugurarea noului sediu al filialei din județul Caraș Severin. Citește și: Ciolacu, ultimul pas înainte de divorț: a făcut „partaj voluntar” al bunurilor din Buzău. Motivația sa: „apropierea campaniei” Imobilul din Caraș Severin a fost închiriat de la firma Maav Optimal SRL, deținută de Adelina Nicoleta Mihai și de societatea Durbau Axa Construct. Asociatul unic al firmei Durbau Axa Construct este tot Adelina Nicoleta Mihai. Numele firmei Maav Optimal este strâns legat de controversații soți Adina și Valentin Armașu. De exemplu, Primăria Municipiului Reșița a dat în judecată firma Maav Optimal, însă în dosar apar ca intervenienți Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Adina Armașu și Valentin Armașu. Întrebat de către DeFapt.ro cum a ajuns să închirieze sediul filialei de la o firmă aflată sub influența familiei Armașu, Samuel Miclău a aruncat responsabilitate pe foști parteneri politici. "Sediul a fost închiriat de aliații republicani, care de curând au părăsit alianța. Nu plătim (chiria - n.r.) nimănui, era deja plătit. Dar urmează să discutăm acest lucru cu doamna administrator și vom vedea după alegeri dacă mai rămânem sau nu la acel sediu", a declarat Samuel Miclău. Soții Armașu grup infracțional organizat Soții Adina și Valentin Armașu au fost condamnați pentru grup infracțional organizat și evaziune fiscală la trei ani, respectiv patru ani și șase luni de închisoare. Înainte de a fi condamnați definitiv, au fugit din țară, așa că au fost dați în urmărire internațională prin Interpol. În primăvara acestui an, au făcut recurs în casație pentru a scăpa de condamnări, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile. Mai mult, i-a obligat la plata a câte 300 de lei pentru cheltuieli judiciare către stat. În anul 2015, Valentin Armașu l-a denunțat pe liberalul Ionesie Ghiorghioni, vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș Severin la acea dată, dar și pe nepotul acestuia, Cosmin Ghiorghioni. Valentin Armașu a declarat în sala de judecată că, după ce câștiga contracte publice de la CJ Caraș Severin, îi dădea 10% din valoarea contractelor lui Ionesie Ghiorghioni. "Nu mi s-a cerut în mod expres, dar fără acest procent nu puteam face nimic! Trebuia să dau cei zece la sută, ăsta era sistemul. Se dădea zece la sută domnului Ghiorghioni din tot ce se făcea. Înainte dădeam altcuiva! Dânsului îi dădeam, dânsul dădea ora exactă!", a spus în instanță Valentin Armașu, potrivit presei locale. Miclău: "Nu-l cunosc" Afaceristul penal Valentin Armașu, fost Stekla și fost Harbuzaru, a luat numele de familie al soției sale, Adina Armașu. Aceasta este fiica lui Sevastien Armașu, consulul onorific al Tunisiei la Timișoara, un afacerist discret cu puternice legături politice în zona Banatului. În vara anului 2020, Valentin Armașu a devenit președinte al organizației PER Caraș Severin. DeFapt.ro l-a întrebat pe Samuel Miclău dacă Valentin Armașu susține financiar filiala AUR Caraș Severin, însă liderul local al AUR a negat orice relație cu acesta. "Nu este implicat cu nimic, eu nu-l cunosc. Cu absolut nimic și așa cum spuneam, nu îl cunosc pe domnul Armașu", a spus Samuel Miclău.

AUR Caraș Severin, sediu la condamnați (sursa: Google Maps)
Aparate noi de radiologie, performante, nefolosite pentru că se opune medicul Hadrian Borcea (sursa: Facebook/BIHOR TV)
Investigații

Aparate noi de radiologie, performante, nefolosite

Aparate noi de radiologie, performante, nefolosite. Medicul Hadrian Borcea, managerul UPU SMURD Bihor și un apropiat al secretarului de stat Raed Arafat, își bate joc de bani europeni și de pacienți: blochează ilegal recepția a șase aparate de radiologie cumpărate pentru spitalele din județul Bihor în urmă cu un an de zile. Argumentul său: vrea să controleze aparatele de radiologie de la distanță, deși Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) susține negru pe alb că "expunerea la distanță" nu este permisă în România fără ca pacientul să fie asistat de un specialist în domeniul radiologiei. Mai mult, această cerință inclusă în caietul de sarcini a fost anulată de Curtea de Apel Oradea. Borcea a vrut musai control de la distanță Medicul Hadrian Borcea conduce Unitatea Primiri Urgențe SMURD Bihor, unitate medicală din subordinea Consiliului Județean Bihor. În această calitate, medicul Hadrian Borcea a fost cooptat ca expert în cadrul unui proiect european de aproape zece milioane de euro. Citește și: ANALIZĂ DEUTSCHE WELLE Ciucă va profita, politic, de victoria lui Trump. Legătura, prin think tank-ul Heritage Foundation Banii au fost asigurați prin programul european Interreg V-A România – Ungaria pentru proiectul transfrontalier IPHEALTH 449 de Fondul European de Dezvoltare Regională. Printre multe tipuri de echipamente, cu bani europeni urma să se cumpere șase aparate de radiologie digitale. La solicitarea DeFapt.ro, medicul Hadrian Borcea a explicat cum s-au stabilit specificațiile tehnice. "Caietul de sarcini se face în baza unui studiu de piață. Studiu de piață în cadrul căruia am primit mai multe oferte. În baza ofertelor am încercat să preiau cât mai multe de la cât mai multe astfel (de specificații – n.r.) de la firme care au și venit după aceea la licitație", a declarat Hadrian Borcea. Printre multe alte specificații, medicul Borcea a cerut ca controlul complet al aparatelor radiologie să poată fi luat de la distanță pentru asistarea realizării expunerilor în unitățile sanitare cu deficit de personal. Caiet de sarcini croit pentru o firmă anume Ulterior, în ultima zi a anului 2020, primăria Oradea (în calitate de partener principal al liderului de proiect, adică al Consiliului Județean Bihor) a anunțat lansarea licitației pentru achiziția echipamentelor medicale. Unul dintre participanți la licitație, firma Proton Impex 2000, a cerut mai multe clarificări pentru că cerințele se pliau perfect pe echipamentele FUJI cu care licita firma PHM Conserv. Mai mult, a contestat și cerința privind preluarea controlului de la distanță a echipamentelor de radiologie. Într-un final, firma Proton Impex a apelat la instanță pentru a putea participa la licitație. Astfel, în mai 2021 s-au depus patru oferte. Comisia de licitație a evaluat ofertele timp de un an, apoi în vara anului 2022 au decis ca oferta câștigătoare este cea depusă de PHM Conserv, una dintre firmele care îi dăduse specificațiile tehnice medicului Borcea. Valoarea contractului a fost de aproape 600.000 de euro. O firmă concurentă a contestat și a câștigat Oferta depusă de Proton Impex a fost respinsă în special pentru că echipamentele firmei nu aveau funcția de expunere la distanță. Procedura de atribuire a licitației a fost contestată la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), dar Proton a pierdut. Însă a câștigat la Curtea de Apel Oradea, instanță care a stabilit ca oferta firmei Proton să fie reevaluată. Primăria Oradea a respins din nou oferta Proton din cauza că nu îndeplinea în principal condiția cu expunerea la distanță, deși aceasta fusese anulată și de judecătorii de la Curtea de Apel Oradea. Firma Proton a contestat decizia din nou la CNSC, instituție care i-a dat dreptate. S-a ajuns apoi iar la Curtea de Apel, pentru că primăria Oradea nu voia să respecte legea. Într-un final, s-a reevaluat oferta și s-a decis că Proton Impex a câștigat contractul pentru suma de 1,8 milioane lei, adică în jur de 360.000 de euro, fără TVA. Aparate noi de radiologie, performante, nefolosite Cele șase aparate de radiologie digitale au fost montate în Spitalul Județean Oradea, în Spitalul Municipal Oradea, dar și în spitalele din localitățile Marghita, Salonta, Aleșd, Beiuș. Medicul Hadrian Borcea, cel care a făcut parte și din echipa de evaluare a ofertelor, a refuzat să facă recepția aparatelor de radiologie invocând tot felul de pretexte. Cel mai important pretext a fost că nu poate prelua controlul asupra aparatelor de la distanță, deși instanța stabilise că cerința era ilegală. "Cerința cu controlul de la distanță nu a fost scoasă. E acolo în caietul de sarcini. Decizia instanței se referă punctual la primul punct din specificațiile tehnice. Dar dacă vă uitați la începutul caietului de sarcini, acolo e explicat cu expunerea de la distanță. Deci, decizia e punctuală pe ceea ce s-a cerut. Curtea de Apel Oradea nu răspunde decât la ceea ce e întrebată. Întrebarea a fost legată de punctul 1 de la specificații, și la aia se referă. Or, în caietul de sarcini este dată în mod explicit", a declarat medicul Hadrian Borcea. CNCAN interzice controlul de la distanță Deși cele șase aparate de radiologie pot fi controlate de la distanță, această cerință este ilegală pentru că Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN ) nu ar autoriza echipamentele pentru a fi folosite de la distanță. De ce? Aflăm dintr-o adresă a CNCAN, document semnat de directoarea Ruxandra Popescu, în care se menționează că "nu există posibilitatea aplicării procedurii radiologice medicale la distanță, fără implicarea personalului medical cu responsabilități" în acest domeniu sensibil. Răspunsul CNCAN nu a fost pe placul medicului Hadrian Borcea. Potrivit acestuia, conform standardelor actuale, CNCAN este o autoritate de reglementare. Borcea: CNCAN să se adapteze! "CNCAN spune în aceea adresă că în baza reglementărilor actuale nu există aparat certificat pentru expunere la distanță. Asta nu înseamnă că noi nu le putem cere și lor să se adapteze la astfel de situații. Noi, pasul următor, mă refer la Spitalul Județean Bihor, vom deschide procedura de certificare. Și noi ne asumăm! Dacă se poate, bine, dacă nu, rămâne la decizia CNCAN când se va putea. Nu legislația trebuie schimbată, standardele pe care le emite CNCAN. E autoritate de reglementare", a declarat medicul Borcea. Până când se va rezolva problema recepționării și autorizării, cele șase aparate de radiologie noi, de ultimă generație, stau abandonate în cele șase spitale din județul Bihor.

Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție (sursa: Facebook/Beatrice Mahler, Ministerul Sănătății)
Investigații

Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție

Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a pus în pericol viața a cel puțin 100 de pacienți care urma să fie operați la Institutul de Pneumoftiziogie "Marius Nasta" în încercarea de a prelua controlul asupra spitalului și de a o schimba din funcție pe managerul Beatrice Mahler. Totul, cu ajutorul Direcției de Sănătate Publică (DSP) București, instituție condusă de dr. Luminița Cristina Pelin, care a refuzat să emită Autorizația Sanitară de Funcționare a spitalului timp de aproape două luni și jumătate. În toată această perioadă, cei peste 100 de pacienți care erau programați pentru a fi operați și-au amânat intervențiile chirurgicale sau le-au făcut la alte spitale. Citește și: Ciolacu evită să spună dacă a cazat-o pe Docuz în vila Guvernului: la întrebarea lui Ciucă, răspunde că SPP nu are evidența vizitatorilor DSP București refuză în continuare să autorizeze alte trei săli de operații modernizate cu bani din donații, nouă paturi ATI și Laboratorul de Diagnostic Genetic al Tuberculozei până când spitalul nu obține avizul favorabil de la Ministerul Sănătății. Fără autorizare, spitalul riscă să piardă acreditarea națională și internațională a Laboratorului de Bacteriologie. Control DSP la "Marius Nasta" Luminița Cristina Pelin, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică București, a trimis doi inspectori din subordinea sa în control la Institutul de Pneumoftiziogie "Marius Nasta" pentru a verifica implementarea proiectului european "Modernizarea, reabilitarea și extinderea infrastructurii de gaze medicale, a rețelelor de energie electrică și a sistemelor pentru securitatea la incendiu în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta". Se întâmpla în data de 7 martie 2024. Lider de proiect a fost Ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rafila, iar spitalul "Marius Nasta" avea calitate de beneficiar. Chiar ministerul a fost instituția care a aprobat documentația de avizare a lucrărilor de intervenție din proiect. În paralel cu schimbarea țevilor de gaze și a rețelei electrice, se modernizau și trei săli de operații cu bani obținuți din donații. Mahler a cerut asistență pentru autorizare Beatrice Mahler, managerul spitalului "Marius Nasta", a solicitat, pe 14 mai 2024, acordarea de asistență de specialitate în vederea obținerii unei noi autorizații sanitare de funcționare de la DSP București. Asistență pe care nu a primit-o. Ulterior, în data de 11 iulie 2024, managerul Beatrice Mahler a depus documentația pentru a obține o nouă Autorizație Sanitară de Funcționare (ASF) care urma să expire în luna august. Procedura prevede că managerul fiecărui spital trebuie să transmită toată documentația necesară la DSP pentru a obține o nouă autorizație sanitară cu o lună de zile înainte de a expira cea în vigoare. DSP a ignorat cererea de autorizare DSP București, respectiv directorul executiv Luminița Cristina Pelin, avea obligația ca în termen de cinci zile lucrătoare de la depunerea solicitării să răspundă dacă emit sau nu noua autorizație pentru spitalul "Marius Nasta". În cazul în care răspunsul ar fi fost negativ, DSP trebuia să menționeze și ce documente trebuie refăcute. Dar DSP nu a răspuns în nici un fel. Obligativitatea trimiterii unui răspuns în cinci zile este menționată de Ordinul de ministru nr. 1030 din 20 august 2009, modificat și completat prin Ordinul 251 din 16 martie 2012, prin care se aprobă procedurile de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire și pentru funcționarea obiectivelor ce desfășoară activități cu risc pentru starea de sănătate a populației (art. 10, alin. 2). Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție Institutul de Pneumoftiziogie "Marius Nasta" a rămas fără autorizație sanitară de funcționare în luna august: DSP București, sub conducerea Luminiței Cristina Pelin, nu a eliberat noua autorizație. Argumentul DSP: regimul de înălțime din sălile de operație, respectiv în sala de bronhoscopie, nu respectă prevederile OMS nr. 914/2006. Un alt motiv invocat de DSP București a fost că managerul Beatrice Mahler a depus dosarul de acordare a asistenței de specialitate în vederea obținerii autorizației după finalizarea lucrărilor. Pentru a emite, totuși, autorizația, DSP București a cerut modificarea de structură a Compartimentului de Bronhologie Intervențională. Trebuie sau nu modificat blocul operator? "Bronhologia intervențională presupune anestezie generală, prezența medicului de terapie intensivă, iar în cazuri selecționate, participarea inclusiv a medicului de chirurgie toracică dacă manevrele endoscopice nu au succes sau sunt urmate de complicații care impun intervenție deschisă. Prin urmare, o astfel de activitate nu poate fi desfășurată decât în Bloc operator, ceea ce nu impune modificarea de structură", a replicat într-o adresă transmisă de spital către DSP București. Mai mult, modificarea destinației spațiilor dintr-un spital se face de către Ministerul Sănătății, numai după obținerea unei notificări emisă de către DSP București ca urmare a unei solicitări făcute de unitatea sanitară. 100 de pacienți, neoperați DSP București a emis într-un final Autorizația Sanitară de Funcționare în data de 15 octombrie 2024, dar fără să anunțe spitalul. De abia pe 23 octombrie s-a aflat că s-a emis autorizația. În toată această perioadă de aproape două luni și jumătate în care Institutul de Pneumoftiziogie „Marius Nasta” a rămas fără Autorizația Sanitară de Funcționare, peste 100 de pacienți au fost nevoiți să își amâne intervențiile chirurgicale programate anterior sau să le facă în altă parte. Mai mult, DSP a refuzat autorizarea celor trei săli de operație, a celor nouă paturi ATI, și a Laboratorului de Diagnostic Genetic al Tuberculozei. Pentru ca toate acestea să fie funcționale, DSP București a cerut spitalului "Marius Nasta" să obțină un acord favorabil de la Ministerul Sănătății. "Laboratorul Național de referință pentru diagnosticul tuberculozei din IPMN face parte din rețeuau europeană de laboratoare de referință pentru tuberculoză, motiv pentru care anual este obligat să participe la control extern al calității în cadrul rețelei. Lipsa acestui aviz compromite toată activitatea Laboratorului", a atras atenția managerul Beatrice Mahler într-o adresă transmisă DSP București. DeFapt.ro a transmis mai multe întrebări în legătură cu acest subiect ministrului Alexandru Rafila, cât și Luminiței Cristina Pelin, directorul executiv al DSP București, dar aceștia nu au răspuns încă solicitărilor.

DIICOT ține la sertar dosarul Nordis (sursa: Facebook/Laura Vicol)
Investigații

DIICOT ține la sertar dosarul Nordis

DIICOT ține la sertar dosarul Nordis în care sunt cercetate infracțiuni de grup infracțional organizat și delapidare până când se va știi cine a câștigat alegerile parlamentare și prezidențiale. Audieri-maraton în acest dosar erau programate să înceapă în urmă cu două săptămâni, dar conducerea DIICOT ar fi decis să le amâne pentru a nu influența campania electorală. Citește și: EXCLUSIV Când a luat Nordis un Mercedes Benz Maybach GLS de 220.000 de euro pentru Laura Vicol: ianuarie 2023, când Nordis avea deja sute de procese și executări silite în curs Motivul, evident: unul dintre principalii asociați ai Nordis, Vladimir Ciorbă, este soțul deputatei Laurei Vicol, cea care și-a dat demisia de la șefia Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, dar și din PSD. Mai mult, Laura Vicol și Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și mâna dreaptă a premierului Marcel Ciolacu, au o relație foarte apropiată, concretizată prin participarea comună la mai multe chermeze. Ciolacu a făcut-o șefa Comisiei Juridice pe Vicol Avocata Laura Vicol ocupă un post de deputat după ce, la alegerile parlamentare din toamna anului 2020, a fost aleasă pe listele PSD Dolj, organizație controlată de Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu. Vicol și Vasilescu au făcut campanie electorală la braț prin întregul județ. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Ulterior, cu sprijinul lui Marcel Ciolacu, liderul PSD și șeful Camerei Deputaților, Vicol a ajuns șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților. Deputata Laura Vicol este soția lui Vladimir Ciorbă, unul din principalii asociați ai firmei Nordis. Potrivit unei anchete a Recorder, o parte din apartamentele construite de Nordis, antamate de cumpărători de bună credință în baza unor promisiuni de vânzare – cumpărare, erau vândute ulterior altor cumpărători. DIICOT ține la sertar dosarul Nordis În urma scandalului public, Laura Vicol și-a dat demisia de la șefia Comisie Juridice, iar ulterior, și din PSD. Independent sau nu de dezvăluirile de presă, la DIICOT s-a deschis un dosar penal "in rem" privitor la afacerea Nordis. Citește și: ANALIZĂ Datoriile firmelor din grupul Nordis au explodat când Laura Vicol a ajuns deputat PSD și șefă a Comisiei juridice. Nordis, controlat de Vladimir Ciorbă, soțul lui Vicol Anchetatorii investighează infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat și delapidare. DeFapt.ro a aflat că procurorii DIICOT care au în lucru dosarul Nordis intenționau să înceapă audierile în urmă cu două săptămâni. Numai că, spun sursele DeFapt.ro, întreaga operațiune a fost suspendată temporar la cererea conducerii DIICOT, care "nu vrea să se implice în jocuri politice". Practic, s-a decis ca audierile să înceapă după finalizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale. Parchetul General nu spune nici câte plângeri au fost depuse Mai mulți păgubiți au declarat că au depus plângeri la parchet împotriva companiei Nordis. DeFapt.ro a solicitat Parchetului General, condus de Alex Florența, să comunice câte plângeri au fost depuse împotriva companiei Nordis, câte au fost clasate și câte s-a început urmărirea penală și pentru ce fapte. Parchetul General a refuzat să comunice aceste date pe motiv că nu sunt publice în timpul urmăririi penale. "Cu referire la cererea adresată instituției noastre, înregistrată la Biroul de informare şi relaţii publice cu numărul de mai sus, vă comunicăm faptul că, având în vedere caracterul nepublic al procedurii în timpul urmăririi penale, astfel cum statuează art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală, precum și prevederile Ghidului de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media, aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 197 din 17 septembrie 2019, informații de tipul celor solicitate nu pot fi furnizate", a transmis Parchetul General.

Finul, cumătrul Sorinei Docuz, funcții publice (sursa: Hotnews, Facebook/Marcel Ciolacu)
Investigații

Finul, cumătrul Sorinei Docuz, funcții publice

Finul, cumătrul Sorinei Docuz, funcții publice. Gheorghe Bolintineanu, cumătrul Sorinei Docuz, femeia cu care prim-ministrul Marcel Ciolacu are o relație "normală", candidează pe lista de senatori a PSD Ilfov. Fost președinte al PSD Ilfov, cu master la Academia SRI, Gheorghe Bolintineanu este un apropiat al interlopilor din clanul Sportivilor, alături de care s-a afișat la mai multe evenimente politice, dar și la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a-l susține și proteja pe Liviu Dragnea, fostul lider al PSD. Citește și: Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro, subvenția de la contribuabili: o uriașă bucată, șpaga la presă Bolintineanu a fost "uns" director general al SMART SA, companie deținută de stat prin Transelectrica, după ce vreme de șapte ani a administrat baza RAAPPS Scroviștea, acolo unde politicieni de seamă organizau chiolhanuri discrete. DeFapt.ro a dezvăluit că și finul Sorinei Docuz (adică fiul lui Gheorghe Bolintineanu), Ionuț Alexandru Bolintineanu, a prins o sinecură de la PSD: a fost director general al Biroului de Turism și Tineret. Șef la Transport Public în Ilfov Gheorghe Bolintineanu a intrat în câmpul muncii în anul 1998 direct ca director transporturi. Doi ani mai târziu, a început facultate de inginerie economică la Agronomie. În timpul facultății, a mai lucrat ca administrator la Elcom și mecanic șef la Electrotranscom. Ulterior, după ce a devenit inginer cu patalama la mână, a fost angajat ca administrator al firmei Centrum Transport. Apoi a început să cocheteze cu politica iar PSD l-a pus director general la Autoritatea de Transport Public Ilfov. Dar, în paralel, lucra și ca director general la Voom SRL. Stăpânul domeniului RAAPPS de la Scroviștea Cariera avea să i se schimbe definitiv în anul 2013. Atunci, partidul l-a făcut director de sucursală la RAAPPS: i-a dat pe mână domeniul de protocol de la Scroviștea, acolo unde politicieni de rang înalt organizează diverse chermeze. Tot atunci, Bolintineanu a început un master la Academia Națională de Informații Mihai Viteazu a SRI. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” La Scroviștea, cumătrul Sorinei Docuz și-a dezvoltat relația de prietenie cu Liviu Dragnea, fostul lider PSD, care l-a pus șef peste organizația PSD Ilfov în anul 2019. S-a înconjurat rapid de reprezentanții clanurilor interlope din Bucureșt,i care dețineau puterea politică în Ilfov. Petre Iacob, primarul orașului Popești Leordeni, acuza în 2020 că "PSD, astăzi, este condus în Ilfov de clanurile interlope ale Capitalei". Făcea referire la faptul că Gheorghe Bolintineanu era mereu însoțit de interlopi afiliați Clanului Sportivilor. Într-un final, după ce Marcel Ciolacu a preluat șefia PSD, Gheorghe Bolintineanu a fost schimbat din funcție. Finul, cumătrul Sorinei Docuz, funcții publice Chiar dacă l-a schimbat din funcția politică, partidul lui Marcel Ciolacu l-a pus pe Bolintineanu senior director general la compania de stat SMART SA, deținută de Transelectrica, cunoscută ca "cimitirul elefanților": acolo ajung unii membri de partid care își pierd funcțiile politice. Gheorghe Bolintineanu este cumătrul Sorinei Docuz: când aceasta era căsătorită cu Robert Negoiță, l-a nășit pe Ionuț Alexandru Bolintineanu, fiul lui Gheorghe Bolintineanu. Și finul Bolintineanu junior a beneficiat de generozitatea Sorinei Docuz: a fost instalat director general la Biroul de Turism pentru Tineret. Citește și: Finul Sorinei Docuz, feblețea lui Marcel Ciolacu, numit director al Biroului de Turism și Tineret din subordinea Ministerului Familiei Coincidență sau nu, în urma dezvăluirilor DeFapt.ro, Bolintineanu a fost retras de pe funcție la sfârșitul lunii februarie a.c. Tatăl său, însă, Gheorghe Bolintineanu, se află pe locul 2 pentru Senat pe lista PSD Ilfov.

Armata nu mai primește Watchkeeper X (sursa: elbitsystems.com)
Investigații

Armata nu mai primește Watchkeeper X

Armata nu mai primește Watchkeeper X. 300 de milioane de lei a încasat în avans firma israeliană Elbit Systems Ltd. de la Ministerul Apărării Naționale (MApN) pentru a furniza primele trei sisteme de drone Watchkeeper X. Aceste urmau să fie recepționate etapizat până în vara anului 2025. DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că israelienii de la Elbit Systems Ltd nu mai pot onora contractul în termen, chiar dacă au încasat bani în avans. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X de la Elbit pentru Ministerul Apărării nu au autorizație de export de la statul Israel. România a plătit deja un avans de 300 de milioane de lei În acest sens, au solicitat MApN să recunoască un "Eveniment de Forță Majoră": "războiul din Fâșia Gaza a afectat modul de îndeplinire de către Elbit a obligațiilor asumate prin contract". Avans de 300 de milioane de lei Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, a semnat la finalul anului 2022 un acord-cadru în valoare de 1,891 miliarde lei (380 de milioane de euro) pentru achiziția a șapte sisteme de drone Watchkeeper X de la compania israeliană Elbit Systems Ltd. Ulterior, la data de 19 iunie 2023, a fost semnat un prim contract subsecvent în baza căruia au fost comandate trei sisteme de drone Watchkeeper X. Valoarea contractului a fost de aproximativ 825 milioane lei. Conform contractului, MApN a plătit un avans de aproape 300 de milioane de lei, echivalentul a 60 de milioane de euro, companiei israeliene. În schimbul banilor, Elbit Systems Ltd. s-a obligat să onoreze complet comanda până la data de 19 iunie 2025. Testele, prevăzute pentru primăvara 2025 Înainte ca sistemele de drone să fie recepționate de partea română, Elbit Systems Ltd. era obligată să le testeze pentru a putea fi omologate. "Omologarea produselor este o etapă care urmează efectuării testării și evaluării de acceptanță a acestora și precedă recepția lor. Aceste activități sunt planificate să înceapă cu trei luni înainte de termenul de livrare prevăzut în contract", a potrivit unui răspuns transmis de către Biroul de Presă al MApN. Armata nu mai primește Watchkeeper X Israelienii de la Elbit Systems Ltd. nu mai pot respecta termenele de livrare a celor trei sisteme de drone Watchkeeper X care urmau să intre în dotarea Armatei române în vara anului viitor. Motiv pentru care au cerut clemență din partea MApN invocând războiul din Fâșia Gaza. "Compania Elbit Systems Ltd a transmis autorității contractante o solicitare de recunoaștere a unui Eveniment de Forță Majoră, precizând că războiul din Fâșia Gaza a afectat modul de îndeplinire de către Elbit a obligațiilor asumate prin contract. Elbit: No comment Această solicitare se află în prezent în proces de analiză", potrivit Biroului de Presă al MApN. Până în prezent, MApN nu a impus penalități de întârziere. DeFapt.ro a cerut un punct de vedere companiei Elbit Systems Ltd. în legătură cu această decizie, mai ales că statul român a plătit un avans de aproape 300 de milioane lei. Reprezentanții Elbit au transmis prin intermediul firmei de consultanță Șerban & Musneci Associates, cea care îi reprezintă în România, că nu vor să facă nici un comentariu în legătură cu acest subiect. Pe scurt, acum nu se știe nici dacă vor mai livra sistemele de drone, nici când vor restitui banii, în caz contrar.

Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Marian Enache, șeful CCR, avut dosar de turnător, dar susține că a fost victima Securității

Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut. Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că "dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui. Citește și: Șeful CCR câștigă anual din trei pensii speciale mai mult decât din salariul de la Curtea Constituțională. Total: peste 100.000 de lei lunar. Pe ce a „spart” Marian Enache 135.000 de euro în 2023, an în care s-a însurat La solicitarea DeFapt.ro, judecătorul Marian Enache a negat orice colaborare cu Securitatea înainte de decembrie 1989. Mai mult, se consideră o victimă a Securității: susține că el și familia sa au fost supravegheați pentru că aveau rude în străinătate și presupuse legături cu cetățenii străini. Motiv pentru care nu a fost lăsat să plece în străinătate. Avocat înainte de 1989 Marian Enache, actualul președinte al Curții Constituționale a României, și-a început cariera la vârsta de 23 de ani, în anul 1977, ca avocat în Baroul Iași, la scurt timp după ce a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității "Al. I. Cuza” din Iași. Ulterior, a activat ca avocat în Baroul Vaslui, până în 1990. În toată această perioadă, studenții de la Drept, avocații și angajații din sistemul de justiție erau în atenția specială a Direcției I a Securității. Istoricul Mihai Demetriade a explicat, la solicitarea DeFapt.ro, că Direcția I a Departamentului Securității Statului (DSS) avea printre atribuții și supravegherea domeniului justiție. "De la studenți la drept până la avocați, procurori, toți cei care lucrau în zona asta. Grefieri, habar n-am, toată lumea. Supravegherea presupunea forme de urmărire, forme de supraveghere în dosarul de obiectiv. De exemplu, dacă lucrai la Tribunalul Bârlad, Tribunalul Bârlad avea un dosar de obiectiv în care erau urmăriți toți cei care lucrau acolo. De la stenodactilografă până la președintele tribunalului", a precizat Mihai Demetriade. Mai mult, Justiția avea propria rețea informativă. Astfel, în calitate de student la Drept, respectiv de avocat la Iași și Bârlad, Marian Enache nu avea cum să scape de atenția specială a Securității. Membru CPUN, FSN, juristul lui Iliescu Imediat după Revoluția din Decembrie 1989, îl regăsim pe avocatul Marian Enache membru în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN). Apoi, pe 11 iunie 1990, a ajuns vicepreședinte al Adunării Deputaților în calitate de deputat din partea Frontului Salvării Naționale (FSN). O lună mai târziu, a fost desemnat de FSN să facă parte dintr-o echipă de 28 de parlamentari pentru a redacta proiectul Constituției României. Tot în anul 1990, deputatul Marian Enache a fost trimis într-un stagiu de documentare în Drept constituțional comparat în Franța, Spania și Italia. Ulterior, pe 15 ianuarie 1993, președintele României Ion Iliescu l-a numit în funcția de consilier de stat, director al Direcției juridice. A stat pe funcție până la data de 18 iunie 1993, dată la care a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova. Meleșcanu, Voiculescu, Oprea Trei ani mai târziu a fost rechemat în țară, ocazie cu care a câștigat un mandat de deputat la Iași pe listele Partidului Democrației Sociale din România (PDSR). În anul 1997, a lăsat partidul lui Ion Iliescu pentru a ocupa funcția de vicepreședinte al Alianței pentru România, formațiune politică condusă atunci de Teodor Meleșcanu. Marian Enache a activat ca avocat în Baroul București în perioada 1998 – 2010, dar în paralel a continuat să cocheteze cu politica. În 2008, a fost recuperat de Dan Voiculescu, care l-a înregimentat în Partidul Conservator. A candidat pentru o funcție de senator, dar nu a fost ales. Apoi a ajuns în UNPR, partid condus de generalul Gabriel Oprea, care l-a făcut deputat în anul 2012. La finalul mandatului, în anul 2016, a fost numit judecător la Curtea Constituțională pe o perioadă de nouă ani, cu sprijinul PSD. Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut În urma candidaturii la Senat din 2008, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a emis o adeverință în care se menționează că "nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau colaborator al Securității". Dar, în baza Notei de Constatare nr. S/DI/I/585 din data de 23.02.2009, întocmită de către Direcția de Specialitate, din cadrul CNSAS, se regăsesc următoarele informații: "SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (Fond Rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Întrebat ce înseamnă că Marian Enache a avut un "dosar Fond Rețea", istoricul Mihai Demetriade a explicat: "Neștiind ce era în coperțile alea, nu ne putem pronunța. Ce putem spune este ce putea însemna un dosar de rețea. Un dosar de rețea putea însemna construcția unui instrument de intimidare și șantaj. Adică să fi fost un dosar de… nici nu știm ce a fost… de informator. Sunt mai multe forme de colaborare. Putea să constituie un real dosar de informator și atunci avem de a face cu un exponent al poliției politice. Dar și aici este o discuție. Această calitate e probată doar dacă documentele din acel dosar privesc încălcarea unor drepturi și libertăți. Altminteri nu vorbim de asta". SRI spune că a predat tot ce a primit Serviciul Român de Informații, instituția care a informat CNSAS că dosarul nu s-a păstrat în arhivă, a transmis la solicitarea DeFapt.ro următoarele: "Instituţiei noastre i s-a atribuit sarcina preluării spre conservare şi folosinţă a fondurilor de arhivă ce priveau securitatea naţională ale fostelor organe de informaţii cu competenţă pe teritoriul României. Astfel, au fost preluate de către SRI toate documentele existente la acea dată, create de către structurile interne ale Securității". Ulterior, documentele preluate de la Securitate au fost transferate către CNSAS, conform legislației care reglementează accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste și Securității. Pe scurt, dosarul 7259/Vaslui nu a fost preluat de SRI. Demetriade: "Dosarul a fost distrus" Întrebat dacă există poibilitatea ca dosarul să nu fi fost predate către CNSAS, istoricul Mihai Demetriade a spus că este exclus. "De ce spun ? Pentru că un deținător legal de materiale de arhivă, când spune expresia , asta înseamnă că el nu mai există fizic la deținător. Nu cred, adică nu cred, aproape aș spune cu certitudine e cu totul și cu totul implauzibil să crezi că SRI are acest dosar și nu l-a păstrat pentru că ai presupune că o instituție a statului minte într-un act oficial. (…) Rezultă de acolo că dosarul ăsta s-a distrus, nu mai există fizic. Nu a fost identificat fizic, s-a distrus. S-a distrus masiv în 1989 și nu avem o evidență exhaustivă, deplină, totală a dosarelor distruse. Aici e o problemă". Operațiune dictată de generalul Iulian Vlad Istoricul a explicat și contextul care a dus la distrugerea dosarelor Securității. "Practic, a fost o operațiune coordonată de șeful Departamentului Securității Statului (DSS), fostul general Iulian Vlad, de distrugere sistematică a arhivei. Ofițerii de Securitate au început să ardă dosare în toate județele țării. Au făcut asta fie în incinta inspectoratelor, fie în afara orașelor, fie le-au îngropat. În diverse formule. Pentru că România nu avea o tehnică de distrugere, adică mașini de tocat la tot pasul, au preferat să le ardă în sobe, în butoaie de tablă, le-au ars în afara municipiilor și așa mai departe. Din cauza asta, multe dosare nu se mai află fizic în arhiva CNSAS", a declarat Mihai Demetriade. Enache nu știe cum opera Securitatea Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, a transmis la solicitarea DeFapt.ro că nu are cunoștință de existența concretă a vreunui dosar cu referire la o potențială colaborare a sa organele de Securitate înainte de 1989. "În ceea ce privește adeverința eliberată de CNSAS, prin care SRI a comunicat că figurez cu un dosar care nu s-a păstrat în arhivă, precizez că nu am cunoștință de modul de lucru prin care își desfășura activitatea această instituție", a precizat judecătorul Marian Enache. Mai mult, președintele CCR a negat orice legătură cu Securitate. Inclusiv că ar fi fost recrutat de Securitate sau că ar fi dat și semnat note informative. "Eu însumi și familia mea am fost supravegheați de fosta Securitate" Enache a mers chiar mai departe: susține că avut de suferit atât el, cât și familia sa, de pe urma abuzurilor făcute de Securitate în regimul comunist. "Eu însumi și familia mea am fost supravegheați de fosta Securitate, motivat de faptul că aveam rude în străinătate și presupuse legături cu cetățenii străini. Nu am primit niciodată aprobare până în 1989 să merg în străinătate pentru a-mi vizita rudele. Deși aveam documentația legală necesară de chemare din partea acestora, cererile depuse oficial în acest sens nu mi-au fost aprobate. În acest context, după 1989 nu am primit explicații în privința acestor refuzuri de aprobare a cererilor de plecare în străinătate", a mai transmis Marian Enache. Răspunsul președintelui CCR pentru DeFapt.ro (sursa: CCR)

Nordis, colecție de mașini de lux (sursa: defapt.ro)
Investigații

Nordis, colecție de mașini de lux

Nordis, colecție de mașini de lux. În câțiva ani, compania a cumpărat sau folosit în leasing cel puțin 20 de autoturisme foarte scumpe. Nordis, colecție de mașini de lux Numai în leasing, din 2020 până în 2023, Nordis Management SRL a plătit zece mașini de lux, potrivit Registrului Național de Publicitate Mobiliară. Citește și: ANALIZĂ Datoriile firmelor din grupul Nordis au explodat când Laura Vicol a ajuns deputat PSD și șefă a Comisiei juridice. Nordis, controlat de Vladimir Ciorbă, soțul lui Vicol 18 august 2020: BMW X6 Diesel, an de fabricație - 2019, valoare finanțată - 59.559 euro fără TVA. 6 noiembrie 2020: Mercedes-Benz E 450 4MATIC Limuzină, an de fabricație - 2020. 25 noiembrie 2020: Bentley, an de fabricație - 2020, valoare finanțată - 132.185,94 euro fără TVA 30 decembrie 2020: Mercedes-Benz GLA, an de fabricație - 2017. Citește și: Cât costă apartamentul soților Ciorbă-Vicol la Monaco, închiriat pe banii Nordis în clădirea Tour Odéon, una din cele mai scumpe din lume 12 martie 2021: Mercedes-Benz S 450 4MATIC Coupé, valoare finanțată - 81.150 euro (TVA inclus). 31 martie 2021: Mercedes-Benz GLC OLD GLK SUV, an de fabricație - 2021. 11 ianuarie 2023: Mercedes-Benz Maybach GLS, an de fabricație - 2020, valoare finanțată - 181.600 euro fără TVA. Citește și: EXCLUSIV Când a luat Nordis un Mercedes Benz Maybach GLS de 220.000 de euro pentru Laura Vicol: ianuarie 2023, când Nordis avea deja sute de procese și executări silite în curs 18 aprilie 2023: Mercedes-Benz S580e 4MATIC, an de fabricație - 2022, valoare finanțată - 92.067,20 euro fără TVA. 30 mai 2023: Mercedes-Benz S, an de fabricație - 2021, valoarea finanțată - 94.789,92 euro fără TVA. 30 mai 2023: Mercedes-Benz S, an de fabricație - 2022, valoare finanțată - 101.728 euro fără TVA. Pe 22 septembrie 2022, în urma unei neînțelegeri cu un partener de afaceri, pe bunurile Nordis Management SRL s-a instituit un sechestru. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Conform RNPM, printre bunurile mobile ale firmei se aflau alte opt autoturisme de lux, aflate deja în proprietatea Nordis Management SRL. Acestea erau: Mercedes-Benz S460 4MATIC (2018), Mercedes-Benz S500 Coupé (1994), Ferrari F8 Tributo (2021), Porsche Cayenne Turbo (2012), Mercedes-Benz E200 D (2018), Mercedes-Benz V-Klasse (2008), Mercedes-Benz E250 CDI (2014), Mercedes-Benz 380 SEC (1983).

Finul Laurei Vicol, directorul Portului Constanța (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, Facebook/Sorin Grindeanu, Laura Vicol)
Investigații

Finul Laurei Vicol, directorul Portului Constanța

Finul Laurei Vicol, directorul Portului Constanța. Mihai Teodorescu, șeful Portului Constanța, a beneficiat de o serie de sinecuri sub patronajul Gabrielei Firea, de la care a fost preluat de Laura Vicol și Sorin Grindeanu. În mandatul de primar al Gabrielei Firea, tânărul Mihai Teodorescu a fost numit director comercial la RATB, apoi șef peste Direcția Transporturi din Primăria Capitalei și președinte al Consiliului de Administrare al Companiei Municipale Eco Igienizare. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu l-a băgat în Consiliul de Administrație al Metrorex, apoi, director executiv la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța. Tot ministrul Sorin Grindeanu l-a numit director general al Portului Constanța. Studii în agricultură Mihai Teodorescu a absolvit Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară în anul 2009. A continuat cu un master în Management Agroturistic și Alimentație Publică. În timpul facultății a lucrat ca manager de vânzări la Art Focus Studio. A fost angajat apoi ca manager al departamentului pentru corporații la agenția de turism Paralela 45. A renunțat la munca la privat în mai 2012, atunci când a fost numit șef birou controlori la RATB. Apoi, la scurt timp după ce Gabriela Firea a câștigat mandatul de primar al Municipiului București, Mihai Teodorescu a fost avansat pe funcția de director comercial. Favoritul Gabrielei Firea În septembrie 2018, Teodorescu a fost numit director executiv al Direcției Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului București. În paralel, era și președinte al Consiliului de Administrație la Compania Municipală Eco Igienizare București, companie înființată de edilul Gabriela Firea pentru servicii de deratizare, dezinsecție și dezinfecție. În februarie 2022, ministrul Sorin Grindeanu a decis să îl plaseze în Consiliul de Administrație al Metrorex, companie deținută de Ministerul Transporturilor. Totodată, Teodorescu a fost angajat pe funcția de director executiv la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, chiar dacă nu avea nici o tangență cu domeniul naval. Ulterior, în martie 2024, a fost uns pe funcția de director general al Portului Constanța. Finul Laurei Vicol, directorul Portului Constanța Mihai Teodorescu s-a căsătorit în anul 2023 cu Ioana Teodora, cadru militar la UM 0472 București, o unitate militară a Serviciului Român de Informații. Nunta a fost organizată la Pitești, eveniment de pe urma căruia familia Teodorescu s-a ales cu 24.000 de euro. Surse din cadrul PSD au declarat, sub protecția anonimatului, că nași la nuntă ar fi fost Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, cel care controlează controversata afacere Nordis. Iar pe lista invitaților s-ar fi aflat și ministrul Sorin Grindeanu. DeFapt.ro l-a întrebat pe Mihai Teodorescu dacă Laura Vicol, fosta șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, i-a fost nașă de cununie. Șeful Portului Constanța a negat că i-ar fi fost nașă de... botez. Vicol a fost la nunta lui Teodorescu "Doamna Laura Vicol nu este nașă de botez. Nici nu se pune problema. Nu există această situație despre care vorbiți. A fost invitată la nuntă, dar nu este nașa de botez. Nu înțeleg de unde aveți aceste informații", a spus Mihai Teodorescu pentru DeFapt.ro. Întrebat de câteva ori dacă Laura Vicol este nașa sa de cununie, Mihai Teodorescu a refuzat să răspundă concret: "Nu mi-a botezat copilul sub nici o formă... V-am răspuns la toate întrebările… V-am răspuns la toate întrebările adineauri, nu văd… Eu v-am spus tot ce aveam de declarat, altceva nu am de declarat". Cât despre participarea ministrului Sorin Grindeanu la nuntă sa, Mihai Teodorescu a refuzat să dea detalii: "Nu vă supărați, este un eveniment… Sunt evenimente care fac parte din viața unui om. Nu văd care este elocvența (relevanța, probabil - n.r.) listei de invitați". Grindeanu a numit director în Port în ciuda PSD Funcția de director general al Portului Constanța a revenit PSD în urma împărțirii funcțiilor publice cu PNL. Potrivit cutumei din partid, pe această funcție urma să fie desemnată o persoană desemnată de filiala PSD Constanța. Dar ministrul Sorin Grindeanu nu a ținut cont de filiala de la Constanța și a decis să îl numească pe Mihai Teodorescu care susține că nici măcar nu este membru de partid. Întrebat dacă Laura Vicol a contribuit la numirea sa în funcția de șef al Portului Constanța, Mihai Teodorescu a spus că nu are ce declarație să facă pe acest subiect. La fel a răspuns și când a fost întrebat despre legăturile sale cu fosta deputată PSD. Refuză să comenteze sponsorizările pentru PSD DeFapt.ro: Nu ați menționat în declarația de interese că sunteți membru PSD. Mihai Teodorescu: Nu sunt. Nu am avut niciodată în viața mea… membru de partid, carnet de partid sau vreo adeziune. Niciodată în viața mea. DeFapt.ro: Cum vă explicați că ați fost numit pe o funcție a PSD? Mihai Teodorescu: Nu pot să comentez această decizie. V-am spus, dacă vreți să clarificăm mai multe ne putem întâlni. DeFapt.ro: Nu ați sponsorizat niciodată PSD? Mihai Teodorescu: Deci, eu nu am avut niciodată adeziune, da? Sau calitate de membru de partid. DeFapt.ro: Deci, nu ați sponsorizat PSD? Mihai Teodorescu: V-am răspuns adineauri. DeFapt.ro: Ați sponsorizat PSD? Mihai Teodorescu: Scoateți din context. Haideți să ne vedem când vreți dumneavoastră. Sunt deschis la dialog. Prefer să discut față în față, nu la telefon.

Maybach pentru Vicol, Nordis cu țepele (sursa: autoklass.ro, Hotnews, Facebook/Laura Vicol)
Investigații

Maybach pentru Vicol, Nordis cu țepele

Maybach pentru Vicol, Nordis cu țepele. Compania controlată de Vladimir Ciorbă, soțul Laurei Vicol (până zilele trecute, șefa PSD a Comisiei Juridice din Camera Deputaților), a luat un Maybach special pentru consoartă. 181.600 de euro fără TVA Se întâmpla pe 11 ianuarie 2023. Dată la care Nordis Management SRL semna un contract de leasing cu Porsche Leasing Romania IFN. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Era vorba de folosirea în leasing a unui Mercedes Benz Maybach GLS. An fabricaţie: 2022. Potrivit Registrului Național de Publicitate Mobiliară, "Descriere suplimentară: "VALOAREA FINANTATA ESTE DE 181,600.00 EUR FARA TVA CONFORM CONTRACTULUI DE LEASING NR. 267572 INCHEIAT PE O PERIOADA DE 60 LUNI". Citește și: ANALIZĂ Datoriile firmelor din grupul Nordis au explodat când Laura Vicol a ajuns deputat PSD și șefă a Comisiei juridice. Nordis, controlat de Vladimir Ciorbă, soțul lui Vicol Cu tot cu TVA, suma ajungea la aproape 220.000 de euro. Maybach pentru Vicol, Nordis cu țepele Mașina de lux nu era folosită de un angajat al Nordis Management SRL, ci de Laura Vicol, atunci deputat PSD și șefă a Comisiei Juridice. Citește și: PSD încearcă să scape de scandalul escrocheriei Nordis, compania soțului deputatei pesediste Laura Vicol: proiect de lege ca avansul pentru o locuință să nu depășească 10% În august 2023, după ce în presă au apărut articole în care se făcea referire la folosirea mașinii de către Vicol, aceasta a răspuns printr-o postare pe Facebook. "Înțeleg că interesul superficial al unor publicații care fac rating folosindu-mi numele este canalizat și către familia mea. Pentru cine întreabă: da, utilizez si mașina soțului meu (Maybach-ul pomenit mai sus - n.r.). Mă iertați că sunt măritată și nu vreau să mă folosesc de resursele Parlamentului, doar pentru că aș putea. Sănătate!"

Nordis, Ferrari cash din banii țepuiților (sursa: ferrari.com, Hotnews, Facebook/Laura Vicol)
Investigații

Nordis, Ferrari cash din banii țepuiților

Nordis, Ferrari cash din banii țepuiților. Compania Nordis Management SRL avea în proprietate această mașină sport în septembrie 2022. Insolvență devastatoare Insolvența Nordis Management SRL a declanșat un tsunami pe piața imobiliară și în politica din România. Citește și: ANALIZĂ Datoriile firmelor din grupul Nordis au explodat când Laura Vicol a ajuns deputat PSD și șefă a Comisiei juridice. Nordis, controlat de Vladimir Ciorbă, soțul lui Vicol Decizia magistraților a venit în octombrie 2024, dar problemele companiei erau mult mai vechi. La fel, procesele cu diverși clienți și parteneri, persoane fizice și juridice. Citește și: PSD încearcă să scape de scandalul escrocheriei Nordis, compania soțului deputatei pesediste Laura Vicol: proiect de lege ca avansul pentru o locuință să nu depășească 10% Cu toate acestea, cheltuielile de lux ale Nordis Management SRL au continuat nestingherite. De exemplu, compania a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo. Nordis, Ferrari cash din banii țepuiților Achiziția a avut loc imediat ce mașina a fost fabricată (2021). Citește și: După ce Burleanu și FRF au făcut reclamă la Nordis, unii fotbaliști au pierdut bani, cumpărând apartamentele familiei Ciorbă-Vicol Dar, în septembrie 2022, pe mașină s-a pus un sechestru de către un partener al Nordis Management SRL (CC TRUST PRIVATE EQUITY GROUP SRL), potrivit Registrului Național de Publicitate Mobiliară. Prețul unui astfel de Ferrari pornește de la 300.000 de euro, dar poate ajunge și la 400.000 de euro.

Pesedistul Constantin Nedelcea, șeful Loteriei, evaluat de el însuși (sursa: ionutpopovici.ro)
Investigații

Șeful Loteriei, evaluat de el însuși

Șeful Loteriei, evaluat de el însuși. Pesedistul Constantin Flavius Nedelcea, secretar de stat în Ministerul Economiei, se află în conflict de interese: este președinte al Consiliului de Administrație al Loteriei Române, una dintre companiile de stat aflate în coordonarea sa directă ca secretar de stat. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche La solicitarea DeFapt.ro, secretarul de stat Constantin Nedelcea a declarat că nu consideră că se află în conflict de interese. El susține că firma care l-a recrutat pentru Loteria Română i-ar fi dat o patalama la mână în acest sens. Pe de altă parte, chiar Ministerul Economiei i-ar fi dat un punct de vedere din care rezultă că se află în conflict de interese. Vice la PSD Caraș Severin Constantin Flavius Nedelcea este vicepreședintele organizației PSD Caraș Severin, organizație care l-a susținut politic pentru numirea în funcția de secretar de stat la Ministerul Economiei. Din această postură, coordonează activitatea Direcției Administrarea Participațiilor Statului (DAPS) din cadrul ministerului. Adică activitatea toate companiile de stat deținute de Ministerul Economiei. Era deja secretar de stat când a fost recrutat de firma Fox Management Consultants pentru funcția de administrator al Loteriei Române. Recrutarea s-a făcut în 2024 în baza prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului 109/2011. Ulterior a fost ales în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Loteriei Române. Șeful Loteriei, evaluat de el însuși Pentru a nu fi în conflict de interese, pesedistul Constantin Flavius Nedelcea trebuia să renunțe la una din cele două funcții: fie la cea de secretar de stat, fie la cea de administrator al Loteriei Române. Motivul e evident: din funcția de secretar de stat, respectiv cea de coordonator al DAPS, are mai multe atribuții de organizare și desfășurare a procesului de administrarea participațiilor statului. Și anume, de la împuternicirea reprezentanților în Adunarea Generală a Acționarilor până la evaluarea activității membrilor CA pe baza indicatorilor de performanță. Practic, din scaunul de secretar de stat se poate evalua pe sine ca șef al Loteriei. "Firma a avut argumente" Secretarul de stat Constantin Flavius Nedelcea nu consideră că se află în conflict de interese. "Firma care a făcut selecția pe 109 a avut argumente și vă poate da mai multe detalii. Nu am avut nici o activitate vizavi de Loteria Română, nu există nici un document semnat. Efectiv m-am ocupat de partea bugetară. Corect că partea bugetară ține și de activitatea Loteriei, dar nu am avut decizii, nu am avut nici un fel de semnătură pe nici un document", a spus Constantin Nedelcea. Funcționari din Ministerul Economiei s-au opus Întrebat dacă sunt și puncte de vedere din care rezultă că este în conflict de interese, Nedelcea a răspuns sincer: "Așa este!". Dar nu a vrut să spună cine din Ministerul Economiei a dat un astfel de punct de vedere. Apoi a revenit și a menționat din nou că a primit o hârtie că nu se află în conflict de interese, "deoarece există și un punct de vedere solicitat de firma de consultanță, care a dovedit că nu sunt în conflict de interese. Firma nu este o instituție a statului, dar ei au făcut selecția. Nu am nici un document de la Agenția Națională de Integritate.". Nu semnează documente ale Loteriei Pe lângă "hârtia" cu care speră să scape de un posibil caz de conflict de interese, pesedistul Constantin Nedelcea a explicat că, atunci când a întocmit bugetul pentru Loteria Română în calitate de președinte de CA, nu l-a aprobat în calitate de secretar de stat. "Nu l-am aprobat. Eu nu am aprobat nici înainte de a fi în CA. De doi ani de zile nu am aprobat absolut nici un document pentru Loteria Română. Le aprobă directorul de DAPS împreună cu ministrul. Este corect că DAPS este în coordonarea mea”, a spus secretarul de stat. Nu a întrebat la ANI DeFapt.ro l-a mai întrebat pe Nedelcea de ce nu a solicitat, totuși, un punct de vedere de la ANI, iar secretarul de stat a răspuns vizibil mirat. "Să întreb eu? Atâta timp cât nu am avut semnături... nu mi-a adus nici un beneficiu material vreo semnătură de-a mea, nu aveam nici un motiv. Tot ce este legat de Loteria Română nu ajunge la mine. Ele trec mai departe. Eu am decât calitatea de președinte de CA. Tot ce este legat de decizia AGA, aici este punctul de vedere al ministerului, îl ia domnul ministru împreună cu direcția de specialitate. Eu nu am nici un fel de implicare. Direcția este în subordinea mea, dar nu iau nici un fel de decizii legat de Loterie.". Ministrul Oprea nu prea știe ce semnează Ministrul Radu Oprea a declarat pentru DeFapt.ro că nu semnează toate documentele venite de la Loteria Română. "Semnez toate de bancă, ceea ce trebuie semnat, inclusiv toate documentele AGA pentru toate companiile din subordine sau din coordonare. Eu mi-am păstrat semnătura pentru AGA", a spus Oprea. Întrebat dacă semnează și alte documente venite de la Loterie, altele decât cele de la AGA, ministrul Radu Oprea a precizat că nu știe exact, dar că în general semnează tot ce ține de ordonatorul principal de credite. Pesedistul Nedelcea: patru CA-uri, banca Exim, secretar de stat Pesedistul Constantin Flavius Nedelcea a făcut o pasiune pentru Consiliile de Administrație. Conform ultimei sale declarații de avere, secretarul de stat a făcut parte din patru consilii de administrație: CNAIR, Carfil, IOR și Loteria Română, de la care a încasat cumulat în jur de 80.000 lei anul trecut. Pe lângă aceste sinecuri, a mai fost numit și la Exim Banca Românească în funcția de vicepreședinte al Comitetului Interministerial de Finanțări, de unde a încasat aproximativ 156.000 lei. Constantin Flavius Nedelcea mai încasează alți 115.000 lei pentru funcția de secretar de stat. Veniturile cumulate ale pesedistului din Caraș Severin însumează peste 351.000 lei pe an.

Spitalul "Sf. Pantelimon", inexistent pentru Rafila (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Spitalul "Sf. Pantelimon", inexistent pentru Rafila

Spitalul "Sf. Pantelimon", inexistent pentru Rafila: ministrul Sănătății, fuge de responsabilitate în cazul tragediei de la spitalul "Sf. Pantelimon", acolo unde au murit în condiții suspecte cel puțin 17 pacienți. Acesta a refuzat să explice de ce nu a trimis în control Inspecția Sanitară de Stat, una dintre direcțiile Ministerului Sănătății din subordinea sa, așa cum a procedat în cazul femeii care a născut în fața Spitalului Municipal Urziceni, după ce medicii au refuzat să o consulte. Citește și: Ciolacu nu știe cum să-l mai salveze pe Rafila în scandalul „Sf. Pantelimon” și cere un „audit internațional” La fel a procedat și șeful lui pe linie de partid, premierul Marcel Ciolacu, actualul candidat PSD la alegerile prezidențiale, deși se laudă în campania electorală că va fi unul dintre cei mai transparenți politicieni dacă va ajunge președintele României. Spitalul "Sf. Pantelimon", inexistent pentru Rafila DeFapt.ro i-a transmis în data de 13 august 2024 o solicitare ministrului Alexandru Rafila, formulată în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, în care i s-a solicitat să comunice care au fost motivele pentru care nu a solicitat Inspecției Sanitare de Stat să facă un control privind calitatea serviciilor de asistență medicală la Spitalul Sf. Pantelimon. Asta, în contextul în care Legea Sănătății prevede, la art. 26, alin. 2, punctul a, că Inspecția Sanitară de Stat verifică calitatea serviciilor de asistență medicală. O solicitare identică i-a fost trimisă și premierului Marcel Ciolacu. Biroul de Presă al Guvernului României, respectiv premierul Marcel Ciolacu, au refuzat să răspundă. La fel a procedat inițial și ministrul Alexandru Rafila. De abia în urma unei plângeri administrative, ministrul Alexandru Rafila a trimis un răspuns. "Aspectele referitoare la partea medicală au făcut obiectul unei anchete disciplinare efectuate de către Colegiul Medicilor din Municipiul București", a transmis ministrul Alexandru Rafila. Dar fără să spună de ce nu a trimis Inspecția Sanitară de Stat, o direcție aflată în coordonarea sa directă. Misteriosul audit internațional Pesedistul Alexandru Rafila a reiterat că la Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Pantelimon" va avea loc un audit internațional în urma deceselor suspecte. Nu a spus nici când va începe, nici când se va finaliza. Mai mult, ministrul Rafila a menționat în răspunsul pentru DeFapt.ro că, "având în vedere ancheta penală, în acord cu prevederile art. 12, alin. (1). lit. e) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, informațiile care privesc procedura anchetei penale sau disciplinare sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor". Intră în scenă Corpul de cobtrol Spitalul Sf. Pantelimon din București a fost în centrul unui scandal public după ce s-a aflat că cel puțin 17 pacienți au decedat în condiții suspecte după ce medicii le-au redus dozele de noradrenalină. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București au fost sesizați pe 11 aprilie 2024. În aceeași zi, ministrul Alexandru Rafila a anunța că a trimis Corpul de Control împreună cu un profesor de la Colegiul Medicilor București pentru a verifica situația dezastruoasă de la spital. Iese rușinos din scenă Corpul de control DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că, pe 12 aprilie, la sediul spitalului s-au prezentat în control pensionarul Luca Sorin Ion, directorul interimar al Corpului de Control al ministrului Sănătății, și pensionarul de lux Octavian Melintescu, consilierul personal al ministrului Alexandru Rafila. Cei doi au fost trimiși oficial pentru "o acțiune de documentare și verificare a unor aspecte administrative". Aspecte care nu aveau nici o legătură cu cazurile pacienților morți în condiții suspecte. La data de 7 august, doctorițele Maria Miron și Mirela Păiuș au fost reținute pentru 24 de ore de procurori sub acuzația de omor premeditat în cazul unui pacient. Apoi au fost arestate preventiv pentru 30 de zile. Ulterior, pe 20 august, cele două doctorițe au fost eliberate din arest de judecătorii de la Curtea de Apel București.

Averea comisarului: două apartamente, zece case (sursa: Facebook/Poliția Română)
Investigații

Averea comisarului: două apartamente, zece case

Averea comisarului: două apartamente, zece case. Comisarul de poliție George Alexandru Zeriu a strâns o avere de invidiat pentru un polițist de provincie: două vile, două apartamente și opt case de vacanță, plus un spațiu comercial primit ca donație. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Direcția Națională Anticorupție îl acuză acum că a folosit mai mulți interpuși pentru a frauda fonduri europene cu documente false. Concret, a obținut ilegal aproape 500.000 de euro de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA). Anchetatorii au mai stabilit că polițistul George Alexandru Zeriu se ocupa și cu vânzarea animalelor, administra o firmă cu un abator, iar pe numele unor interpuși avea mai multe mașini de lux, inclusiv un Porsche Cayenne și un Audi A5. Bogatul comisar din săraca Simeria Simeria este una dintre cele mai sărace localități din județul Hunedoara, dar are unul dintre cei mai bogați comisari de poliție din România. Este vorba de comisarul de poliție George Alexandru Zeriu, care a strâns o avere impresionantă în ultimii 15 ani. În anul 2009, avea un teren intravilan de aproape 1.300 mp în localitatea de baștină Brad, plus o vilă de 221 mp. Apoi, în anul 2015, a cumpărat pe persoană fizică un teren agricol de 104 hectare în localitatea hunedoreană Balșa. La un preț minim de 3.000 de euro hectarul rezultă că valoarea acestui teren depășește cu ușurință 300.000 de euro, deși polițistul nu dispunea de acești bani. Averea comisarului: două apartamente, zece case Un alt teren agricol, de 49,4 hectare, l-a cumpărat în anul 2018. Doi ani mai târziu, a primit ca donație un teren intravilan în localitatea Brad de 4.420 mp. Apoi, în 2021, a mai cumpărat un teren intravilan de 360 mp în Simeria. În anul 2016 și-a cumpărat prima casă de vacanță, de 110 mp. Un an mai târziu și-a cumpărat un apartament în Deva și o nouă casă de vacanță în Balșa. Anul 2018 i-a adus în portofoliu alte patru case de vacanță. În 2020, a primit ca donație un spațiu comercial. Apoi, în 2021, a cumpărat alte două case de vacanță și o vilă de 146 mp. Ultima achiziție a fost în 2023, atunci când a cumpărat un alt apartament, în Deva. Împrumuturi de ochii lumii La capitolul mașini, a menționat că deține un autoturism Hyundai, vechi din 2009, și două remorci. Dar are și datorii. În 2017, a luat un împrumut de 155.000 de lei de la BRD, scadent în 2047. Patru ani mai târziu, adică în 2021, a mai luat alți 292.000 lei. Tot în 2021, comisarul a mai luat un credit, de 70.000 de euro, de la o anume Andreea Iulia Simina. Femeia își vrea banii înapoi în 2051. De la aceasta, polițistul încasa o arendă de 400 lei în anul 2020. Comisarul de poliție George Alexandru Zeriu și-a secretizat salariu de ofițer pe care îl primește de la statul român. Însă a menționat că din chirii și arendă a încasat anul trecut 18.300 lei. Alți 50.000 lei i-a obținut din creșterea animalelor, iar din curățarea pășunii și vânzarea de masă lemnoasă din satul Romuli a încasat 350.000 de lei. DNA i-a dezvăluit secretul Averea secretă a comisarului de poliție George Alexandru Zeriu a fost făcută publică de Direcția Națională Anticorupție, care-l acuză pe comisar că a fost artizanul unei fraude de aproape 500.000 de euro, bani obținuți prin interpuși de la APIA. Procurorii DNA susțin că, în perioada 2019 – 2023, polițistul a determinat mai multe persoane fizice să ceară subvenții de APIA - Centrul Județean Hunedoara și Centrul Local Brad în baza unor documente false. Din documente rezulta că interpușii utilizau mai multe suprafețe de teren și dețineau animale, dar unii dintre aceștia nu îndeplineau calitatea de fermier deși primeau subvenții europene pentru acest lucru. Banii ajungeau la comisarul de poliție. Afaceri prin interpuși "În fapt, inculpatul Zeriu George – Alexandru ar fi fost beneficiarul real al plăților A.P.I.A., având ca rezultat producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare totală de 2.462.495 lei (aprox. 493.000 euro). În același timp, inculpatul ar fi ajutat persoanele în numele cărora erau depuse cererile pentru plățile A.P.I.A. să obțină adeverințe din care să rezulte că terenurile sunt utilizate de ele, deși contractele de arendare au fost încheiate de inculpat, dar pe numele altor persoane", susțin anchetatorii. În ultimii șapte ani, comisarul George Alexandru Zeriu, cu încălcarea interdicțiilor legale, ar fi efectuat, direct, activități de comerț cu animale și produse, folosindu-se de abatorul unei societăți comerciale pe care o administra în fapt. Mai mult, acesta a cumpărat pe numele unor persoane interpuse un Porsche Cayenne, un Audi A5, o autoutilitară Toyota Hilux, o alta Mercedez Benz Vito și un Ford Transit.

Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi (sursa: Facebook/Cojocaru Nicu Alexandru)
Investigații

Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi

Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi. Doar cele dunărene, deocamdată, deși Nicu Cojocaru nu are nici un fel de studii sau experiență în domeniul porturilor fluviale. Experiență în termopane Nicu Alexandru Cojocaru și-a început cariera în afaceri în anul 2012 ca administrator la Kaly Oltenia, o firmă de termopane deținută de familia sa. Se ocupa de la gestiune până la descărcare, încărcare și asamblare a termopanelor. Citește și: VIDEO/EXCLUSIV Mâncarea pentru elevi livrată de șeful TSD Mehedinți, Nicu Cojocaru, gătită într-un spațiu care colcăia de gândaci. Cojocaru: „Gândacii erau într-un raft, s-au speriat” În paralel era student la Finanțe – Bănci la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor. La scurt timp după finalizarea studiilor, în februarie 2016, a fost angajat pe funcția de consilier la cabinetul președintelui Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu, actualul șef al PSD Mehedinți. Ulterior, la alegerile din vara anului 2016, a candidat la funcția de consilier județean pe listele PSD. Declarația sa de avere depusă atunci era aproape goală. A menționat doar un venit de 3.800 lei pentru funcția de promotor local, bani încasați de la Asociația Sinaptica. Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi Pesedistul Aladin Georgescu a decis să îl numească pe tânărul social – democrat în funcția de director executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Pentru Salubritate Mehedinți, deși Cojocaru nu avea nici o legătură cu acest domeniu. Citește și: EXCLUSIV Mâncarea pentru elevi de la firma controlată de deputatul PNL Udriște, transportată cu hârburi ruginite. La locul de preparare a hranei, ingrediente expirate și mizerie Apoi, Nicu Alexandru Cojocaru s-a căsătorit. Naș i-a fost nimeni altul decât pesedistul Aladin Georgescu. În anul 2019, Aladin Georgescu l-a plasat pe finul său în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale (CNAPDF), o companie deținută de Ministerul Transporturilor (80%) și Fondul Proprietatea (20%). Tot cu susținerea PSD, Cojocaru a ajuns director coordonator subunități al CNAPDF. Adică se ocupă de activitatea a șapte porturi dunărene. Nicu Alexandru Cojocaru a recunoscut pentru DeFapt.ro că a fost nășit de pesedistul Aladin Georgescu, dar a specificat că s-a întâmplat atunci când s-a căsătorit prima dată, nu și la a doua însurătoare. Sărac în declarația de avere, bogat pe Facebook Din ultima declarație de avere a lui Nicu Alexandru Cojocaru, șeful TSD Mehedinți, rezultă că nu are casă, masă, mașină sau alte bunuri de valoare. A menționat doar două credite, de aproape 30.000 de lei în total, de care va scăpa în anul 2025. De la CNAPDF, tesedistul câștigă un salariu de 66.192 lei anual, în timp ce actuala soție, Silvia Denisa Cojocaru, primește o indemnizație de creștere copil de aproape 60.000 lei anual. Cu toate acestea, declarația de avere este contrazisă de contul său de Facebook, acolo unde afișează o viață de lux: de la vacanțe, haine și bluze inscripționate cu Armani și Karl Lagerfeld, până la ceasuri scumpe pe care le expune în majoritatea pozelor. Crâșmă și televiziune, ambele finanțate din bani publici Cojocaru face și angajări la televiziunea online "Mehedințiul Meu". La această televiziune online apar spoturi video electorale cu el însuși în care se laudă că îl votează pe Aladin Georgescu. Clipurile sunt plătite din bani publici chiar de PSD Mehedinți. Cealală afacere controlată de Nicu Alexandru Cojocaru, cârciuma care se cheamă tot "Mehedințiul Meu", produce și livrează mâncare pentru elevii din localitățile Malovăț, Isverna și Braniștea. Primăriile primelor două localități sunt conduse de pesediștii Ion Michescu și Ionuț Stoian. Acestea au făcut achiziția direct, fără să o publice, motiv pentru care nu se știe valoarea contractelor. În cazul localității Braniștea, condusă de liberalul Marian Adamache, contractul are o valoare de aproape 43.000 de euro. Firma Mehedințiul Meu este patronată în acte de Florin Cojocaru, tatăl șefului TSD.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră