vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

Ucrainence, exploatate pe șantier la negru

Ucrainence, exploatate pe șantier la negru: amenințări, înjurături, bătaie de joc și umilință. Așa arată calvarul unei femei din Ucraina care a încercat să își recupereze salariul de 3.400 lei de pe urma muncii prestate pe șantierele din Timișoara ale lui Mircea Miclea, patronul firmei Deretic Stil. Citește și: Sorin Grindeanu, incapabil să răspundă la o întrebare de logică simplă Femeia a făcut o plângere în urmă cu doi ani la Secția 3 de Poliție Timișoara, dar dosarul a fost făcut pierdut prin fișetele parchetului. Nemulțumită de tergiversarea anchetei, femeia a trimis o petiție președintelui României, iar acum ancheta a fost reluată. Dar noul polițist de caz i-a spus femeii că nu găsește mai multe documente din dosar, inclusiv înregistrarea telefonică în care era amenințată și umilită. Munci necalificate La începutul anului 2022, pe 14 ianuarie, o ucraineancă în vârstă de 36 de ani a fost angajată ca muncitor necalificat la firma Deretic Stil din Timișoara. Urma să se ocupe de demolarea clădirilor, zidărie, montare de plăci mozaic, faianță, gresie și parchet. Adică toată paleta de munci necalificate pe care putea să o presteze un muncitor pe șantier. Salariul lunar brut a fost stabilit la suma de 3.000 lei. Femeia a declarat pentru DeFapt.ro că a lucrat timp de șase luni pe mai multe șantiere ale firmei Deretic Stil, patronată de Mircea Miclea. I s-a făcut un Contract Individual de Muncă, dar, spune ea, documentul nu a fost înregistrat în Revisal. Ucrainence, exploatate pe șantier "la negru" "Eram la negru, nu aveam nici un act. Eram foarte mulți din Ucraina, fete, băieți. Am lucrat și la el la bloc, și la el acasă. Are un bloc cu două etaje, am lucrat interior, exterior. La sediul ITM, la fel, interior, exterior. Nu ne-a văzut nimeni. Nu ne-a întrebat de acte, nimic. Era prieten cu șeful de la ITM Timișoara", spune femeia care nu a vrut să îi publicăm identitate de frica unor represalii. După șase luni de muncă, a început scandalul între ucraineancă și patronul Mircea Miclea. Femeia avea de primit suma de 3.400 de lei. Mircea Miclea i-a spus să se ducă la un angajat de-al său ca să îi dea salariul pentru că el era plecat din țară. Dar nu și-a primit banii. Plimbată între cei doi, femeia a sunat la poliție în speranța că își va primi banii. "Fraiero! Mă ameninți pe mine în țara mea?" Pe 18 iulie 2022, femeia a sesizat Secția de Poliție 3 Urbană Timișoara cu privire la faptul că angajatorul ei, firma Deretic Stil, respectiv patronul Mircea Miclea, nu îi plătește salariul. La scurt timp după ce a aflat de curajul femeii, Mircea Miclea a sunat-o și a început să o înjure și să o umilească. "Fă, p....o, auzi, mă c.c pe mă-ta, pe tine, pe tot neamul tău. Fă, m....o! Nu știi cu cine te-ai pus! Toată viața ta dacă stai în România o să te f.t numai în c.r. Fraiero! (...) Mă ameninți pe mine în țara mea?(...) Te calc pe cap! Voi nu mă știți pe mine. Mă știți ca băiat bun, dar vă arăt fața cealaltă! "Nu îți dau nici un ban!" Tu mă ameninți pe mine? Am să te f.t numai în c.r. Mă ameninți cu presa? (...) Acuma am aterizat în țară, mă fraiero! (...) Să mă cauți în fiecare zi cu toți polițaii! Să vezi ce fac eu cu ăștia care au fost la Mădălin. Mâine ai dosar penal că ai intrat în casa oamenilor și ai furat 200 de milioane", se poate auzi pe înregistrarea convorbirii. Femeia îi spune că nu a făcut nimic, doar și-a cerut banii ei munciți. "Las' că îți dau eu banul tău", îi spune amenințător Mircea Miclea, care continuă să o înjure. "Cheamă toată poliția, cu toată poliția din România să vii la mine la poartă. (...) Te luam în casă și mă c...m pe tine. (...) Vino cu poliția când sunt eu acasă, vino cu toți șmecherii de jurnaliști când sunt eu acasă. Nu îți dau nici un ban!", se aude spunând patronul Mircea Miclea. Dosar abandonat doi ani la Poliție În urma plângerii depuse de femeie la Secția 3 Poliție Timișoara s-a deschis dosarul 6608/P/2022. De atunci au trecut doi ani, timp în care dosarul a fost uitat într-un fișet al procuraturii sau al poliției. Văzând că nu se întâmplă nimic cu plângerea, femeia a făcut o serie de petiții la Poliția Română, cât și la Președinția României. De la Poliția Română nu a primit nici un răspuns, însă în urma petiției adresate președintelui Klaus Iohannis, a fost chemată din nou la audieri la Secția 3. "De doi ani de zile nu s-a întâmplat nimic. Am făcut petiție la Președinția României, iar acum m-au audiat din nou. S-au pierdut ceva acte. Era alt polițist. Polițaiul nu mi-a zis nimic de petiția adresată președintelui. Mi-a zis că polițistul care a preluat inițial cazul nu mai lucrează în Poliție. Patronul: "Nu îmi mai aduc aminte" Între timp, patronul ăsta al meu m-a amenințat pe mine, pe prietenul meu. Punea fel și fel de persoane să ne sune. Nu mi-a dat nici până în ziua de azi banii", a spus ucraineanca. Concret, a declarat femeia, ar fi dispărut înregistrarea telefonică în care era amenințată și umilită. Contactat pe către DeFapt.ro, patronul Mircea Miclea nu și-a mai adus aminte dacă a plătit salariul restant femeii din Ucraina. "Dosarul este în curs și se ocupă avocatul de el. Nu lucrau la negru. Erau raportați în REVISAL, e un program electronic. Nu știu să vă spun nimic. Nu îmi mai aduc aminte dacă le-am dat banii. Nu am avut nici o relație cu doamna Maria. Doamne, ferește!", a declarat Mircea Miclea. Contract de muncă fără semnătură Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș, instituția care ar trebui să vegheze la respectarea drepturilor angajaților, pare că lucrează în mod special în favoarea patronilor. Femeia a depus o plângere la ITM Timișoara împotriva firmei Deretic Stil. Pe 9 august 2022, ITM Timiș i-a răspuns femeii că firma Deretic Stil a înregistrat pe numele ei un contract de muncă începând cu data de 10 iunie 2022, contract de muncă încetat 11 zile mai târziu. "De asemenea menționăm faptul că contractul individual de muncă prezentat de angajator nu poartă semnătura dumneavoastră", motiv pentru care firma Derectil Stil a fost sancționată contravențional. ITM se face că nu vede ilegalitatea Deși femeia le-a spus inspectorilor ITM că a început munca din data de 14 ianuarie 2022, aceștia au concluzionat că "nu rezultă că ați desfășurat activitate în cadrul societății în perioada menționată de dumneavoastră". Atunci când le-a prezentat ulterior documentele semnate în ianuarie 2022, inspectorii ITM au înghițit în sec și au făcut stânga împrejur. "Când le-am arătat vechiul contract, inspectorii ITM au început să se bâlbăie și să îmi explice că de fapt era un precontract", a mai spus femeia. Mai mult, aceasta are mai multe poze făcute pe șantierele lui Mircea Miclea în perioada în care ITM Timiș susținea că femeia nu a lucrat la negru.

Ucrainence, exploatate pe șantier "la negru" în România (sursa: defapt.ro)
Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet

Pesedistul Iulian Iacomi, primarul de la Lehliu Gară poreclit "Șpăguță", a primit de 50 de ori mită de la Iulian Dumitrescu, celebrul "baron" liberal din Prahova, potrivit procurorilor DNA. În total, este vorba de 923.350 lei și 74.000 de euro pentru emiterea avizelor necesare construirii unei hale de panouri termoizolante. Citește și: Fabuloasa listă a profesorilor de la SNSPA: un fost securist, un căpitan de 76 de ani din propaganda ceaușistă, politruci PSD-PNL DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere ale primarului Iulian Iacomi, din care rezultă că edilul e foarte norococ. Astfel, primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet: cel mai mare câștig pe care l-a avut a fost de 300.000 lei, menționat în anul 2021. A mai câștigat sume importante de bani de două ori: în 2016, respectiv în 2022. O firmă cumpără un teren Liberalul Iulian Dumitrescu are un nou dosar de corupție după ce anchetatorii au găsit, în urma perchezițiilor informatice, mai multe informații relevante despre traseul șpăgilor între politicienii de la PSD și PNL. Procurorii DNA menționează că, în anul 2011, firma Delta Antrepriză de Construcții și Montaj '93, controlată pe atunci de denunțătorul Ionel Pirpiliu, a cumpărat un teren de 11 hectare în Lehliu Gară. În anul 2013, terenul valora în jur de 200.000 de euro. Tot în acel an, terenul a fost preluat de o firmă controlată de părinții lui Iulian Dumitrescu. Interpușii lui Iulian Dumitrescu vând de cinci ori mai scump Terenul a fost vândut ulterior firmei Bucegi Invest, patronată de Angelia Marilena Lambrea, sora lui Iulian Dumitrescu, și Vasile Viorel Grigore, un interpus al baronului liberal. De la cei doi, terenul a fost cumpărat cu 1,1 milioane de euro de o firmă care voia să construiască o hală pentru panouri termoizolante. Pentru a putea obține aprobarea pentru PUZ, Iulian Dumitrescu i-a promis primarului pesedist Iulian Iacomi un comision de 30% din prețul terenului. Bani pe care i-a dat în 50 de tranșe. Astfel, Iacomi a primit în total 923.350 lei și 74.000 de euro. Din convorbiri, rezultă că primarul Iulian Iacomi era poreclit "Șpăguță". Din Dor Mărunt, la Lehliu Gară Pesedistul Iulian Iacomi (57 de ani) are un CV complex. Primul loc de muncă declarat oficial l-a obținut în anul 2000, la vârsta de 33 de ani. Atunci, a fost ales primar al localității Dor Mărunt din județul Călărași. Era și președinte al filialei locale a PSD. În anul 2008, i-a trădat pe social democrați și s-a înregimentat la PDL, partid controlat atunci de Traian Băsescu. Tot în același an, a candidat și câștigat funcția de primar la Lehliu Gară. Apoi, în 2012, înainte de a câștiga cel de-al doilea mandat de primar la Lehliu Gară, Iulian Iacomi a revenit în PSD. Partidul l-a făcut vicepreședinte PSD Călărași. Ulterior, în 2016, a câștigat un mandat de deputat pe listele PSD. Salariu minuscul, avere mare Conform declarației de avere din decembrie 2016, Iulian Iacomi deținea împreună cu Daniela Brăileanu un teren agricol de 9.000 mp în localitatea Dor Mărunt. Pe numele său avea 15.000 mp de pădure și 31.000 mp de teren intravilan. La capitolul "clădiri", a menționat atunci un apartament de 98 mp în București, aflat pe numele Sarei Iacomi. Iulian Iacomi mai deține două vile (de 200 mp, respectiv 100 mp) în Dor Mărunt. Mai avea o casă de vacanță și un spațiu comercial în Lehliu Gară. Totodată, mai declara două mașini (VW Passat, Audi). Dar avea și datorii. Avea de restituit trei împrumuturi, în cuantum total de 140.000 lei. Mai făcea un ban din din închirierea apartamentului din București și a spațiului comercial din Lehliu Gară, de pe urma cărora încasa anual în jur de 7.500 de euro. Soția sa, Lidia Iacomi, câștiga un salariu de doar 24.000 lei anual, iar el, o indemnizație de primar de 36.304 lei. Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet După primul an de Parlament, în aprilie 2017, a dat un "tun" la pariuri sportive: a menționat că ar fi câștigat 215.600 de la Superbet. Cel de-al doilea mare câștig l-a avut în urma nunții. Declarațiile de avere ale primarului Iulian Iacomi nu mai sunt disponibile pentru perioada 2018 – 2021. Potrivit declarației de avere din 2022, soții Iacomi au mai cumpărat un teren intravilan de 990 mp și o vilă de 200 mp în Lehliu Gară. Iar Lidia Iacomi a devenit consilier la Camera Deputaților, pe un salariu anual de 30.000 lei. Iar soarta a fost și mai generoasă cu primarul Iacomi: a declarat că a câștigat alți 300.000 lei la jocuri de noroc. În declarația de avere depusă în 2023, primarul Iulian Iacomi a menționat un nou câștig la jocuri de noroc: 110.689 lei.

Adrian Curaj, în conflict de interese (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Adrian Curaj, în conflict de interese

Adrian Curaj, în conflict de interese: câștigă sub 75.000 de lei pe an din funcția de director general al UEFISCDI, dar încasează de aproape cinci ori mai mult din proiecte finanțe de UEFISCDI. Salariu de 6.000 de lei Potrivit declarației de avere depuse în iunie a.c., Adrian Curaj câștigă anual de la UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării), ca director general, 74.264 de lei. Citește și: Șmecheria lui Curaj, acolitul Ecaterinei Andronescu și al lui Sorin Cîmpeanu: eliminarea unui banal filtru de nume distruge proiecte de cercetare de zeci de milioane EUR Adică puțin peste 6.000 de lei lunar. Un mizilic, având în vedere că cel mai recent program al UEFISCDI, CoEx, are un buget de 320 de milioane de euro. Dar Curaj are un atu în mânecă: semnează ca director pentru finanțări pe care le ia tot el, ca cercetător, specialist, participant în proiecte etc. Proiecte de 255.650 de lei În declarația de avere depusă anul acesta, de exemplu, Adrian Curaj a menționat suma de 255.650 lei ca fiind încasată din "Proiecte cu finanțare europeană". Există o singură problemă: aceste proiecte sunt gestionate de UEFISCDI, instituție al cărei director general este chiar Curaj. Curaj, șeful UEFISCDI, bani din proiecte ale UEFISCDI (sursa: integritate.eu) Bani și printr-o asociație O altă sumă, de 82.524 lei, a fost declarată de șeful UEFISCDI ca fiind încasată pentru "Implementare proiecte" de la Asociația Institutul de Prospectivă (AIP). Curaj, sumă mare de la Prospectivă (sursa: integritate.eu) Această asociație, în care Curaj este membru, este implicată într-un proiect (cu durata de trei ani) al cărei coordonator este tot UEFISCDI, după cum arată chiar site-ul AIP. Șeful UEFISCDI dă bani unei asociații a șefului UEFISCDI (sursa: prospectiva.ro) Numai în 2023, deci (declarația de avere depusă în 2024 menționând date pentru anul financiar 2023), Adrian Curaj a încasat peste 338.000 de lei din proiecte finanțate de instituția pe care o conduce. Adrian Curaj, în conflict de interese Dar Curaj se află în conflict de interese de foarte mulți ani. "Adrian Curaj a coordonat ca manager sau a activat ca expert în mai multe proiecte finanțate de Uniunea Europeană și implementate în România chiar de instituția pe care o conducea – UEFISCDI (UEFISCSU), fiind plătit în același timp pentru munca sa la proiecte, din bani europeni, dar încasând și salariul de director al instituției, de la stat", scria Gândul în 2016. Publicația identifica atunci 18 astfel de proiecte internaționale, în care UEFISCDI și Adrian Curaj au participat. Inestimabilă experiență internațională a șefului UEFISCDI Explicația lui Adrian Curaj pentru acest cumul de poziții, transmisă prin intermediul biroului de presă al Ministerului Educației, era atunci că totul se datorează experienței și expertizei sale, mai nota publicația citată: "Prin prisma experienței și a expertizei pe care le deține, Adrian Curaj a luat parte în mod direct, în calitate de expert sau coordonator, în scrierea și implementarea mai multor proiecte, fără a beneficia întotdeauna de remunerație. De altfel, prezența instituției în aceste proiecte internaționale se datorează prestigiului UEFISCDI la nivel internațional și a recunoașterii de care se bucură expertiza domniei sale în mediile internaționale".

Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi (sursa: Facebook/Poliția Română)
Investigații

Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi

Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi. Poliția Română se află în centrul unui nou scandal, după ce procurorii DNA au prins o nouă "cârtiță" cu epoleți la Brigada de Combatere a Combatere a Criminalității Organizate București. Datorii de 700.000 de lei Comisarul șef Marius Andrică Coriolan, de la Crimă Organizată, a copiat pe un hard disk mai multe înregistrări audio și telefonice dintr-un dosar penal și le-a înmânat afaceristului Dan Constantin Grigoriu pentru a scăpa de un împrumut de peste 100.000 de euro. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Controversatul Dan Constantin Grigoriu, implicat în celebrele afaceri penale Jimbolia, Bancorex și Tracia – Asesoft, l-a denunțat imediat pe comisarul șef care a sustras înregistrările de la Crimă Organizată. DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere ale comisarului șef Marius Andrică Coriolan din care rezultă că avea datorii de peste 700.000 de lei. Inclusiv un împrumut de aproape 36.000 de euro de la o firmă a familiei Grigoriu care a raportat pierderi de peste 1,34 milioane lei anul trecut. Scotea informații din dosarul la care lucra Procurorii DNA au anunțat că l-au reținut pe comisarul șef Marius Andrică Coriolan, ofițer în cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București, Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Ilfov. Acuzațiile: permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în formă continuată, și transferul neautorizat de date informatice. Concret, spun procurorii, comisarul șef Marius Andrică Coriolan a fost delegat să efectueze cercetări în dosarul penal 629/19/P/2024. Dar, în loc să își facă treaba, a încercat să vândă informațiile din anchetă. Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi Adică a copiat pe un hard disk mai multe înregistrări audio ale convorbirilor telefonice purtate de Daniel Emil von Hillebrandt, zis "Neamțu'", un focșănean trimis în judecată pentru escrocherii cu mașini de lux și imobiliare. Ulterior i-a dat hard disk-ul afaceristului Dan Constantin Grigoriu, în contul unui împrumut de 101.000 de euro. Bani pe care îi primise anterior. Dan Constantin Grigoriu a luat hard-ul și s-a dus la Direcția Națională Anticorupție, acolo unde a depus un denunț pe numele comisarului șef Marius Andrică Coriolan în data de 15 aprilie 2024. Acesta nu este singurul caz în care ofițerii de la Crimă Organizată vând informațiile din dosarele penale. Doi polițiști, două împrumuturi, 121.000 de euro Dan Constantin Grigoriu, implicat în celebrele afaceri penale Jimbolia, Bancorex și Tracia – Asesoft, le-a spus procurorilor DNA că polițistul Marius Andrică Coriolan a cerut un împrumut de 56.000 de euro, plus alți 65.000 de euro pentru polițistul pensionar Nicolae Roșca. Din suma totală de 121.000 de euro, "cârtița" cu epoleți a restituit suma de 20.000 de euro. Din ordonanța procurorilor DNA 53/1/P/2024 rezultă că cei doi polițiști au încercat să îi propună lui Dan Constantin Grigoriu diverse afaceri penale pentru a scăpa de datoria de 101.000 euro. De exemplu, în contul datoriei, i-au propus să preia diverse terenuri care nu erau înregistrate la Cadastru. O altă afacere ilegală propusă de Coriolan a fost să îl intercepteze pe Daniel Emil von Hillebrandt, înregistrări pe care denunțătorul Dan Constantin Grigoriu le-a primit cu o săptămână înainte de a depune denunțul. Convorbirile telefonice au fost înregistrare în urma punerii în aplicare a unor mandate de supraveghere tehnică. Patru împrumuturi de returnat DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere depuse de comisarul șef Marius Andrică Coriolan, în calitate de ofițer la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București. Din documente rezultă că, în anul 2021, acesta a luat un credit de 130.000 de lei de la BRD, bani pe care trebuie să îi restituie până în 2026. Un an mai târziu, adică în 2022, și-a cumpărat un apartament de 57 mp în București cu ajutorul unui credit de aproape 350.000 lei. Banii au fost împrumutați pe o perioadă de 17 ani de la BCR. În anul 2023, polițistul a mai luat două împrumuturi. Unul de la CAR Concordia Pitești IFN, în cuantum de 50.000 lei. Cel de-al doilea, în valoare de 35.910 euro, a fost luat de la firma Neo Media Events. Bani de la o firmă a lui Grigoriu cu pierderi Documentele de la Registrul Comerțului arată că această firmă este deținută Mihnea Petru Grigoriu (10%), Elena Grigoriu (80%) și Sebastian Telbisz (10%). Obiectul principal de activitate al acestei firme este "consultanță pentru afaceri și management", dar și comerț cu mașini sub 3,5 tone. Datele financiare ale firmei arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri netă de peste 3,93 milioane lei și o pierdere netă de peste 1,34 milioane lei. Cu toate acestea, i-a acordat un împrumut pe o perioadă de un an comisarului șef Marius Andrică Coriolan. Am încercat să obținem un punct de vedere de la firma familiei Grigoriu în legătură cu împrumut acordat comisarului șef Marius Andrică Coriolan, dar la telefonul firmei a răspuns o doamnă care a precizat că nu are nici o legătură cu societatea.

Ferrari din bani publici - cazul Synotech (sursa: ferrari.com)
Investigații

Ferrari din bani publici - cazul Synotech

Ferrari din bani publici - cazul Synotech. Contracte publice de peste 30 de milioane de euro în ultimii doi și mașini de lux. Așa arată pe scurt activitatea societății Synotech Global Services România. Citește și: EXCLUSIV Claudiu Florică din afacerea penală „Microsoft”, indispensabil pentru statul român: STS dă un contract uriaș unei companii crescute de denunțătorul din dosarul DNA Firma are zece angajați și este deținută în acte Manuelei Carolina Popescu, cea care a preluat firma pe numele său de la controversatul afacerist Claudiu Florică, celebru în urma denunțurilor făcute la DNA în dosarul "Microsoft". Ferrari din bani publici - cazul Synotech În aprilie 2023, asociații firmei Capital Leasing IFN (Iuliu Viorel Nica, Cristina Gabriela Nica, Dumitru Nica și Capital Asig – Broker de Asigurare SRL) au decis în unanimitate "cumpărarea unui autoturism Ferrari 296 GTB". Mașina de lux urma să fie utilizată ulterior în sistem de leasing, cu obligația de răscumpărare la sfârșitul operațiunii de leasing, de firma Synotech Global Services România, deținută în trecut de Claudiu Florică. În acestă achiziție, firma Synotech Global Services România a fost reprezentată de Manuela Carolina Popescu, cea care a preluat pe numele său majoritatea afacerilor deținute de Claudiu Florică. Din "Monitorul Oficial" aflăm că prețul de achiziție al autoturismului Ferrari 296 GTB era de 319.850,58 euro. O parte din bani, adică 112.574 euro, a fost plătită în avans de Synotech Global Services România, în calitate de "utilizator". Pentru diferența de 207.276,58 euro, firma Capital Leasing a contractat un împrumut de la Techventures Bank S.A., fosta Bancă Comercială Feroviară, controlată de Vasile Olimpiu Balaș. Trei ipoteci pentru bolid Documentele oficiale arată că asociații Capital Leasing IFN au aprobat contractarea creditului pe o perioadă de 60 de luni pentru achiziționarea autoturismului Ferrari 296 GTB. Totodată, creditul a fost garantat cu o ipotecă mobiliară asupra conturilor, o altă ipotecă mobiliară asupra mașinii Ferrari 296 GTB, dar și o a treia ipotecă mobiliară asupra "creanțelor rezultate din contractul de leasing încheiat de societatea Capital Leasing IFN - S.A. cu S.C. Synotech Global Services România (..) în favoarea Techventures Bank SA". De toate diligențele privind privind achiziția mașinii s-a ocupat Iuliu Viorel Nica, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Capital Leasing IFN, și directorul general Nicoleta Bucur.

Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Investigații

Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat

Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat. 18 milioane de euro va plăti Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), condus de generalul Ionel Sorin Bălan, din fonduri PNRR pentru amenajarea Centrului Principal de Date. Citește și: Procurorul general al României, care ar trebui să reprezinte interesele societății, a făcut avere dând statul în judecată pe “drepturi salariale restante“. Soția, judecător, i-a urmat exemplul Banii vor intra în conturile firmei Synotech Global Services România, societate în spatele căreia s-a aflat controversatul afacerist Claudiu Florică, celebrul denunțător din dosarul Microsoft. Synotech Global Services România nu este la primul contrat cu STS, unul din serviciile secrete de informații ale României. La începutul anului, compania a mai câștigat un contract, de peste opt milioane de euro, bani europeni alocați prin PNRR, pentru furnizarea de echipamente IT pentru amenajarea Centrului Secundar de Date, parte a Cloud-ului Guvernamental. Alte șase contracte, în valoare de 5,3 milioane de euro, au fost adjudecate în cursul anului 2023. Contract pentru cloud-ul guvernamental Serviciul de Telecomunicații Speciale a anunțat că a atribuit un contract de furnizare echipamente tehnologice pentru amenajarea Centrului de Date Principal I, cu servicii de instalare, configurare, punere în funcțiune, operaționalizare, instruire și acreditare incluse, parte a proiectului Cloud Guvernamental. Singura ofertă, care s-a dovedit câștigătoare, a fost depusă de firmele Innova Engineering și Synotech Global Services România, care și-au adjudecat contractul pentru suma de 89,3 milioane lei, echivalentul a 18 milioane de euro. Finanțarea contractului este asigurată prin proiectul "Implementarea infrastructurii Cloud Guvernamental" din cadrul Componentei 7 Transformare Digitală, aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență. Durata contractului va fi de opt luni de la data semnării contractului. Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat Firma Synotech Global Services România este fosta societate DIM Soft, care până în decembrie 2009 a fost deținută în mod egal de Marius Ioan Ardelean, Andrei Iliescu și Adrian Ujeniuc. Cei trei asociați și-au vândut părțile sociale firmei D-Con.Net AG, reprezentată de Mircea Săndulescu și controlată de omul de afaceri Claudiu Florică, pentru suma de 3,075 milioane de euro. Ulterior acestei tranzacții Claudiu Florică a fost numit în funcția de administrator al DIM Soft. "Dl Florică Claudiu Ionuț va avea ca responsabilitate efectuarea oricăror acte de gestiune și de dispoziție necesare derulării activităților care decurg din parteneriatul societății cu Microsoft Corporation și afiliații acesteia", se menționa într-un document al firmei, publicat în "Monitorul Oficial". De la o firmă elvețiană, la un off shore cipriot Apoi, părțile sociale ale DIM Soft au trecut de la D-Con.Net AG la Lisaos Ventures Limited, un offshore înregistrat în Cipru, reprezentat de Nicolae Chirvase. Totodată, funcția de administrator a fost preluată de Mircea Săndulescu. În anul 2014, numele companiei DIM Soft a fost schimbat în Synotech Global Services România. Ulterior, Synotech Global Services România a absorbit societățile Abacus Systems & Solutions și Abacus Telecon, ocazie cu care 2,75% din părțile sociale au fost cedate lui Walter Haralambie Cor Hagialinis. Off shore-ul, al lui Florică (declarație la DNA) La data de 25 mai 2015, off shore-ul cipriot Lisaos Ventures Limited, asociatul majoritar al Synotech Global Services România, era reprezentat de Manuela Carolina Popescu. Tot ea a preluat și funcția de administrator al Synotech. "Cunosc faptul că firma Lisaos Ventures LTD deţine firmele Synotech Global Services SRL şi Luxoffice Center SRL, aceasta din urmă având în proprietate un imobil situat în Bucureşti, strada Ştirbei Vodă, nr. 104 – 106. Această firmă Lisaos Ventures LTD a preluat o parte din bunurile şi banii D.Con.Net.Ag şi îmi aparţine mie", declara Claudiu Florică la DNA în dosarul de corupție Microsoft. În prezent, Synotech Global Services România este deținută de Manuela Carolina Popescu (70%) și Walter Haralambie Cor Hagicalinis (30%). Cealaltă firmă, cu ajutorul căreia s-a câștigat contractul de 18 milioane de euro de la STS, Innova Engineering, este deținută de Manuela Carolina Popescu (60%), Sofia Eftenie (20%) și Walter Haralambie Cor Hagicalinis (20%). Toți oamenii denunțătorului "Microsoft" Numele Manuelei Carolina Popescu apare în alte trei societăți strâns legate de controversatul afacerist Claudiu Florică. De exemplu, firma Luxoffice Center îi avea ca asociați în anul 2015 pe Claudiu Florică și off shore-ul său, Lisaos Ventures Limited. În acel an, Manuela Carolina Popescu a fost înlocuită din funcția de administrator cu Mariana Stănciulescu. În prezent, Luxoffice Center este deținută integral de Manuela Carolina Popescu. Datele financiare ale firmei arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste două milioane lei, în timp ce a raportat pierderi de 1,28 milioane lei. O altă societate în care apare Manuela Carolina Popescu este ARTCHIM, o firmă radiată în 2002. A treia societate, Filas Club, era deținută de Irina Mădălina Florică (50%), Alexandra Cornea (25%) și Manuela Carolina Popescu (25%). Și această societate a fost radiată în anul 2015, la scurt timp după începerea scandalului de corupție "Microsoft".

Prime mari pentru polițiștii IPA România (sursa: Facebook/Asociatia Internationala a Politistilor - Sectia Romana)
Investigații

Prime mari pentru polițiștii IPA România

Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele Asociației Internaționale a Polițiștilor – IPA România, este suspect de fals intelectual și favorizarea făptuitorului într-un dosar al Parchetului Militar. În același dosar este cercetat și lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu, secretarul general al IPA România, pentru fals în declarații și instigare la fals intelectual. Citește și: VIDEO Lasconi face spectacol la oficierea unei căsătorii: strigă mirilor „Pup-o!” și-l felicită pe soț pentru că a spus „Da” hotărât Falsul în declarații se referă la o misiune în Toplița, dar și nemenționarea în declarațiile de avere a unor sume: prime mari pentru polițiștii IPA România. Președintele Mihai Liviu Tărtăreanu și secretarul general Cătălin Ștefan Bălteanu au declarat pentru DeFapt.ro că sunt nevinovați. Însă lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu crede că în spatele denunțului de la Parchetul Militar se află Florin Olaru, fostul președinte al IPA România. Parchetul Militar confirmă Parchetul Militar a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele IPA România, are calitatea de suspect într-un dosar în care se fac "cercetări pentru comiterea infracțiunilor de fals intelectual, (...), și favorizarea făptuitorului, (...) (referitor la adresa nr. 2103/20.07.2023, eliberată de acesta în calitate de președinte IPA – secția română, în care atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului în scopul favorizării făptuitorului Bălteanu Cătălin Ștefan)". Prim procurorul militar, colonelul magistrat Bogdan Ciprian Pîrlog, susține în adresa trasmisă către DeFapt.ro că în același dosar se "efectuează cercetări față de suspectul Bălteanu Cătălin Ștefan sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de fals în declarații" și a unei infracțiuni de fals intelectual. Ce s-a petrecut la Toplița? Prima infracțiune de fals în declarații, conform Parchetului Militar, ar fi fost făcută în 26 august 2019. Atunci, lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu a dat o declarație pe propria răspundere din care rezulta că a participat la executarea unei misiuni în localitatea Toplița, județul Harghita. Documentul a fost înaintat conducerii Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Anchetatorii bănuiesc că lt. col. Băteanu nu ar fi participat la misiune, ci la o ședință a IPA România. Cealaltă infracțiune de fals în declarații a rezultat din faptul că lt.col. Băteanu nu a menționat în declarațiile de avere primele pe care le-a primit de la IPA România în cursul anului 2019. Șeful IPA România se consideră sabotat Comisarul șef de poliție Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele IPA România, a declarat pentru DeFapt.ro că dosarul a avut ca miză sabotarea sa, pentru că și-a depus în anul 2023 candidatura pentru funcția de secretar general al Asociației Internaționale a Polițiștilor. Acesta a recunoscut că a fost la Parchetul Militar, atunci când a fost informat oficial că are calitatea de suspect. Însă procurorul i-ar fi spus că nu va mai fi chemat la noi audieri pentru că declarația sa ar fi fost edificatoare. "În mod normal, în calitate de președinte al IPA, care este un ONG, nu poți fi suspectat de infracțiunea de fals intelectual. Este un ONG ca asociația la bloc. În nici un caz încadrarea juridică făcută la momentul respectiv nu are legătură cu starea de fapt. Este vorba despre o adresă prin care am înaintat niște documente", a declarat președintele Tărtăreanu. "Aceste situații nu ne fac bine" El bănuiește că martorul denunțător ar fi spus că nu ține o evidență a documentelor. "Discuția la momentul respectiv era dacă domnul Bălteanu era sau nu prezent la o activitate, când eu nu eram președinte. Nu puteam să atest eu ceva de care nu știam. Aceste situații nu ne fac bine. Discutăm despre cel mai mare ONG din România, este o familie ocupațională care oricum este lovită în fel și chip", a spus Tărtăreanu. După ce dosarul de la Parchetul Militar se va închide, comisarul șef de poliție Mihai Liviu Tărtăreanu își va căuta dreptatea în justiție, potrivit spuselor sale, pentru că nimic nu ar fi întâmplător. "Eu candidam la o funcție internațională când a apărut citația. A trebuit să dau niște explicații", a spus Tărtăreanu. "Am adus peste 100 de martori la parchet" Cătălin Ștefan Bălteanu, secretarul general al IPA România, a declarat pentru DeFapt.ro că dosarul de la Parchetul Militar este o "făcătură" în urma denunțului lui Florin Olaru, fostul șef al IPA România. "Cu siguranță sunt nevinovat. Este o făcătură a fostului președinte IPA. Nu ne-am înțeles. Ca să poată să folosească fondurile asociației așa cum își dorește, voia să scape de mine. Eram singurul care puteam ști toate neregulile pe care dânsul le făcea zi de zi. Asta s-a și dovedit pentru că dânsul a fost revocat din funcție ca urmare a unui management defectuos. Apoi a fost exclus din Asociație", a declarat Cătălin Ștefan Bălteanu. El a explicat că prima infracțiune de fals în declarații nu ar avea nici o susținere în realitate pentru că a executat misiunea de la Toplița și nu a participat la ședința IPA. Mai mult, spune el, fostul președinte al IPA România ar fi falsificat un proces verbal din care rezulta că ar fi participat la ședință, deși el se alfa la Toplița. "Am adus peste 100 de martori la parchet care au declarat că am fost la misiune. M-am prezentat la Parchetul Militar, am depus lista cu peste 100 de martori care atestau că am fost la misiune", a precizat Cătălin Ștefan Bălteanu. Prime mari pentru polițiștii IPA România Legat de falsul în declarații legat de averea sa, lt. col. Bălteanu a spus că, în anul 2019, fostul său șef de la IPA România se folosea orice pretext pentru a acorda tot felul de prime conducerii executive: "Ca să nu fie singurul (Florin Olaru - n.r.) care primea primă, făcea ceea ce a făcut și cu mine. Adică îmi dădea și mie primă la început de an, trimestrial, de Paște, de Ziua Eroilor. Căuta orice motiv ca să poată acorda prime. Erau prime mari, echivalentul unei indemnizații. Erau 8.000 lei, 10.000 lei. Acești bani îi sponsorizam către regiunile asociației noastre. Așa am considerat eu la momentul respectiv. Banii rămâneau în cadrul IPA România. Banii nu i-am menționat în declarațiile de avere pentru că atunci când îi primeam îi și dădeam. Am înțeles după aceea că trebuia să menționez banii primiți. Am omis atunci să fac asta la momentul respectiv pentru că nu am știut".

Retehnologizarea Vidraru, 188 milioane de euro (sursa: Facebook/Hidroelectrica)
Investigații

Condamnatul Bîlteanu, implicat în retehnologizarea Vidraru

188,3 milioane de euro va plăti Hidroelectrica pentru retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru, cu peste 100 de milioane de euro mai mult față de costurile estimate în anul 2022. Citește și: Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus, fără să vrea, un adevăr cumplit: deficitul va fi, în 2024, de 8,18% Contractul a fost adjudecat în urma unei licitații cu un singur ofertant. Primul contract: 87 de milioane de euro Compania Hidroelectrica a demarat procedurile pentru retehnologizarea barajului Vidraru în anul 2016. Însă, din cauza modificării legislație în domeniul mediului și apelor obținerea avizelor de mediu, demersurile s-au întins până în aprilie 2022. Prima procedură de achiziție prin "negociere competitivă" a fost lansată în anul 2019. A doua procedură de achiziție s-a desfășurat în perioada 2020 – 2021. Atunci, contractul (cu o valoare de 87 milioane de euro) a fost câștigat de consorțiul format din Romelectro și Litostroj Power. Procedură anulată Dar procedura de achiziție a fost anulată. Motivul: "din cauza refuzului ofertantului declarat câștigător de a semna contractul", se menționează într-un raport al companiei Hidroelectrica. În documentul citat se mai precizează că "anularea procedurii a intervenit într-un moment de instabilitate economică în care creșterea prețurilor la echipamente, materiale, manoperă, într-un cadru legislativ în permanentă schimbare, a condus fără echivoc la nevoia actualizării Deviziului General și a indicatorilor tehnico – economici pentru obiectivul de investiții Retehnologizarea AHE Vidraru". Al doilea contract: 188 de milioane de euro Departamentul de Proiectare al Hidroelectrica a decis, în acest context, să refacă costurile pentru întreaga lucrare. Într-un final, s-a constatat că "pentru lucrările de instalații aferente construcțiilor, prețurile unitare din SF-ul actualizat de Departamentul Proiectare au fost actualizate cu indicele prețurilor de consum (IPC) pentru perioada aprilie 2020 – aprilie 2022, valoarea indicelui prețului de consum fiind de 117,45%". Acesta a fost pretextul invocat de Hidroelectrica pentru ca valoarea lucrării să sară, de la 87 milioane de euro, la peste 188,3 milioane de euro. Nouă licitație, în februarie 2024 Cu noile calcule făcute publice, Hidroelectrica a anunțat organizarea unei noi licitații în februarie 2024 pentru retehnologizarea AHE Vidraru. Acest proiect prevede lucrări de montaj pentru întreg ansamblu de echipamente mecanice și electrice aferente uvrajelor amenajării, inclusiv realizarea lucrărilor de construcții pentru înlocuirea sau reabilitarea echipamentelor. Totodată, se vor efectua lucrări la baraj, centrală și blocul tehnic. În plus, se va monta un sistem automat de comandă – control al funcţionării echipamentelor și instalațiilor de la toate obiectele amenajării care să permită, pe lângă comenzile locale, conducerea întregului proces de producere a energiei electrice şi a serviciilor de sistem de la distanţă, fără personal permanent de exploatare în subteran centrală. O singură ofertă Licitația a fost finalizată în data de 28 iunie 2024. Documentele publicate în SEAP arată că Hidroelectrica a primit o singură ofertă, din partea consorțiului format din Electromontaj și Koncar Engineering Co. Ltd. din Croația. Valoarea contractului pentru retehnologizarea de la Vidraru a fost stabilită la 188,38 milioane de euro. Compania românească Electromontaj, o fostă societate de stat înființată în anul 1949, este abonată la lucrările de construcție a proiectelor utilitare pentru electricitate și telecomunicații. Președintele Consiliului de Administrație este afaceristul Mihai Caunii, care deține puțin peste 50% din acțiunile firmei. DREPT LA REPLICĂ În urma publicării variantei inițiale a articolului, care menționa o persoană cu același nume cu al vicepreședintelui CA al Electromontaj, compania a trimis un drept la replică pe care-l publicăm integral mai jos. "Electromontaj SA este o societate comercială cu capital privat 100% românesc, cu activitate de 75 de ani în domeniul energetic, specializată în proiectarea și construirea de linii și stații electrice de medie și înaltă tensiune. Electromontaj SA derulează cele mai mari proiecte în domeniul energetic pe piața românească, fiind lider pe piața construcțiilor energetice din România si are, de asemenea, proiecte în domeniul energetic în întreaga lume în țări precum Finlanda, Olanda, Iordania, Cipru, Grecia, UAE, Republica Moldova. Activitatea Electromontaj SA este organizată în Sucursale răspândite pe tot teritoriul României, cât și în Sucursale externe, având pentru activitatea de producție și unităţi de producţie proprii localizate în Bucureşti (Fabrica de Stâlpi Zincați si Stația de Încercări pentru Stâlpi) şi în Câmpina (Fabrica de Cleme și Armături). Electromontaj SA este o societate pe acțiuni, cu capitalul social la 31.12.2023 de 60.900.000 RON subscris și vărsat în întregime, capital materializat în 203.000 acțiuni deținute de 753 acționari, din care 749 acționari persoane fizice și 4 acționari persoane juridice, din care, la sfârșitul anului 2023 un singur acționar, compania Mora Capital SA, deținea 53% din capitalul social, Administrarea societății se realizează de către Consiliul de Administrație constituit de către cinci membri neexecutivi cu următoarea componență: Caunii Mihai, Președinte Land for Tomorrow SRL prin reprezentant permanent, Bîlteanu Ionuț Dragoș, Vicepreședinte Confident Invest București SA prin reprezentant permanent, Gherguș Nicolae, membru LCL Business Advisory SRL prin reprezentant permanent, Lăduncă Ciprian, membru PFA Ionescu Mihai-Andrei prin titular Ionescu Mihai, membru. Domnul Ionuț Dragoș Bîlteanu, Vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Electromontaj nu este aceeași persoană cu domnul Dragoș George Bîlteanu menționat în articolul la care face referire acest drept la replică. Membrii Consiliului de Administrație sunt profesioniști dedicați care își desfășoară activitatea cu integritate și respect pentru legislația în vigoare. Conform prevederilor legii 31/1990, fiecare membru al Consiliului de Administrație este numit de acționari, asigurându-se diversitatea, independența, urmărindu-se creșterea competitivității și dezvoltării societății. Președintele Consiliului de Administrație este și președintele Adunării Generale a Acționarilor, conform prevederilor Legii 31/1990 și a Actului constitutiv. Conform prevederilor Legii 31/1990, Actul constitutiv și contractul de administrare conțin prevederi pentru evitarea conflictului de interese. La alegerea acestuia se are în vedere cunoașterea CV-ului acestora, acționarii efectuând un control și o verificare a competențelor candidaților pentru funcția de administrator. Consiliul de Administrație își desfășoară activitatea în conformitate cu Regulamentul de organizare și funcționare. În ceea ce privește evaluarea performanței celui mai înalt organ de guvernare, Consiliul de Administrație întocmește un raport anual către Adunarea Generală a Acționarilor care se discută în ședință și este supus aprobării. Activitatea companiei și inclusiv a Consiliului de Administrație al Electromontaj SA este auditată de o terță societate, independentă, pentru a asigura corectitudinea și respectarea tuturor prevederilor legislative în vigoare. Activitatea Consiliului de Administrație este, de asemenea, transparentă, prin publicarea tuturor documentelor care atestă orice inițiativă a acestuia, pe website-ul companiei ( https://electromontaj.ro/actionariat/). Conducerea executivă a societății se realizează de către Comitetul Director format din: Tănăsoaica Ionuț-Adrian, Director General Dorcioman Andrei, Director Divizie Lucrări Interne Vasilache Gabriel, Director Lucrări Externe Marin Mihaela, Director Economic Expertiza pe care o avem din 1949 în sectorul construcțiilor energetice, aria vastă de proiecte pe care le-am avut pe parcursul anilor, profesionalismul și pasiunea oamenilor noștri sunt cele care ne ajută să devenim un partener de afaceri de încredere și să creștem cifra de afaceri. Aria de expertiză a Electromontaj, de 75 de ani, se întinde pe domenii precum: proiectare, construire și mentenanță pentru liniile de înaltă tensiune aeriene și subterane și stații de transformare, retehnologizări ale centralelor hidroelectrice, sisteme de irigații, lucrări de tracțiune electrică (lucrări de electrificare a căilor ferate naționale, iluminat public, instalații electrice pentru aeroporturi, tramvaie), proiectare, construire și conectare la SEN a parcurilor eoliene și fotovoltaice Electromontaj SA își protejează reputația prin respectarea celor mai înalte standarde de conduită și etică profesională. În tot acest context, Electromontaj SA nu poate permite distorsionarea și manipularea tendențioasă a adevărului prin speculații menite a afecta buna reputație a companiei, a membrilor Consiliului de Administrație, dar și calitățile profesionale ale angajaților noștri. Informațiile eronate și tendențioase publicate în articol afectează efortul și munca angajaților și profesioniștilor noștri, care, prin dedicarea și competența lor, acumulată de-a lungul timpului, realizează proiecte cu un grad de dificultate ridicat, care necesită capabilități tehnice rare, așa cum este și retehnologizarea Hidrocentralei Vidraru. Dorim să ne exprimăm dezacordul ferm față de asocierile incorecte și presupunerile eronate publicate în articolul la care facem referire în acest drept la replica."

Veniturile sindicalistului Bărăscu: 22.000 euro lunar (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Veniturile sindicalistului Bărăscu: 22.000 euro lunar

117 milioane de euro. Atât plătește Casa Națională de Pensii Publice pentru tratamentul balnear al pensionarilor. Pe lista contractorilor se află Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, instituție care a primit un contract de peste 3,6 milioane de euro, dar și o unitate militară a Ministerului Apărării Naționale care a primit puțin peste 2,5 milioane euro. Citește și: Misterioasa doamnă Nicoleta, bugetar cu studii la o universitate privată, dar competentă în bănci, căi ferate și aeronautică. I-a dat o mână de ajutor lui Dan Voiculescu Cei mai mulți bani, adică în jur de 33 de milioane de euro, vor ajunge la Sind Tour Trading, o firmă controlată de Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, condusă de Leonard Sorin Bărăscu. Veniturile sindicalistului Bărăscu: 22.000 euro lunar din nu mai puțin de șase funcții. 35 de acorduri-cadru Casa Națională de Pensii Publice a împărțit 117 milioane de euro în 35 de acorduri-cadru, atribuite în urma unor licitații cu un singur ofertant, pentru tratamentul balnear al pensionarilor. Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat a câștigat o licitație de peste 18,2 milioane euro, echivalentul a 3,6 milioane euro, pentru tratamentul a unui număr maxim de 6.300 de pensionari. Unitatea Militară 02275 Bălțătești a obținut un contract de peste 2,5 milioane euro pentru tratamentul a unui număr maxim de 1.240 de pensionari. Firma Sind Tour Trading și-a adjudecat trei contracte cu o valoare cumulate de 33 milioane de euro. Un bilet, 2.800-2.900 de lei Conform anunțului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), pensionarii eligibili pentru primirea biletelor de tratament sunt cei cu afecțiuni reumatismale, cardiovasculare, digestive, afecţiuni ale căilor respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos, afecţiuni ginecologice. Dar și alte afecțiuni nemenționate. Valoarea unui bilet de tratament balnear variază între 2.800 și 2.900 lei, în funcție de locul de cazare. Pe lângă tratament, pensionarii vor beneficia de cazare și masa în regim de pensiune. CNSLR Frăția face jocurile Societatea Sind Tour Trading este deținută Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția și Institutul de Educație și Studii Sindicale. Președintele Consiliului de Administrație este sindicalistul Leornard Sorin Bărăscu. Din conducerea companiei mai fac parte sindicalistul Florin Bercea și Dumitru Hohan. Sindicalistul Leornard Sorin Bărăscu și-a publicat declarațiile de avere și interese pe site-ul CNSLR Frăția. De acolo aflăm că sindicalistul mai este președinte al Federației Sanitas din România și președinte IFN, de pe șoseaua Panduri. Veniturile sindicalistului Bărăscu: 22.000 euro lunar Pentru cele trei funcții de președinte a fost renumerat în anul 2023 cu aproape 450.000 lei. Adică puțin peste 90.000 de euro. Separat, în declarația de interese, a mai menționat alte două funcții de președinte și una de administrator. Pentru funcția de președinte al CA Sind Tour Trading, a primit suma de 334.800 lei. Funcția de președinte al Fundației Institutul de Educație și Studii Sindicale i-a mai adus în conturi alți 108.200 lei. Ultima funcție, cea de administrator la Edu Sind Tour, i-a adus un salariu anual de 160.399 lei. În total, de la toate cele șase locuri de muncă, a încasat peste 260.000 de euro anual, adică aproape 22.000 de euro lunar. Veniturile sindicalistului Bărăscu (sursa: CNSLR) Sindicalistul Bercea încalcă repetat legea Florin Bercea, celălalt sindicalist din Consiliul de Administrație al firmei Sind Tour Trading, este prim-vicepreședinte al CNSLR Frăția. Acesta nu și-a făcut publice declarațiile de avere pe site-ul confederației. El este și președintele Federației Sindicatelor Libere și Independente Petrol și Energie. În anul 2020 a fost amendat cu suma de 2.000 de lei de Agenția Națională de Integritate pentru că nu a vrut să își facă publice declarațiile de avere și de interese. A contestat amenda la Judecătoria Sector 1, dar a pierdut procesul cu ANI. Cu toate acestea, declarațiile de avere ale lui Florin Bercea nu au fost făcute publice nici până astăzi. Conform presei centrale, sindicalistul Florin Bercea a fost asociat și administrator al firmei X-Oil Grup, cu câteva firme ascunse în paradisurile fiscale din UK și Cipru, strâns legate de Sorin Ovidiu Vântu și Liviu Luca. Petromservice SA, devenită între timp PSV Company, a investit milioane de euro fără să primească vreun beneficiu în firma administrată de sindicalistul Florin Bercea.

Dima Șamata, prietenul lui Geoană, contract MApN uriaș (sursa: Facebook/Dima Samata)
Investigații

Prietenul lui Geoană, contract MApN uriaș

Prietenul lui Geoană, contract MApN uriaș. O mică firmă a reușit să-și crească cifra de afaceri de 25 de ori printr-un contract cu Ministerul Apărării. Coincidență: proprietarul firmei este un apropiat al lui Mircea Geoană iar contractul cu Armata NATO a României a fost câștigat după ce Geoană a devenit secretarul general adjunct al Alianței. 2020, an pe avarie pentru Adisam Telecom Adisam Telecom SA a fost înființată în 1993. Dar a fost tot timpul o firmă mică. Citește și: EXCLUSIV Geoană, no comment în legătură cu transferul unui sistem Patriot românesc în Ucraina. Anterior, Geoană spusese că este legitimă discuția despre crearea unei vulnerabilități României printr-un astfel de demers În 2018, de exemplu, avea un profit de aproape 162.000 de lei la venituri de peste zece milioane de lei. În 2019, un pic mai bine: aproape 14 milioane de lei în venituri și un profit de puțin peste 228.000 de lei. În 2020, însă, veniturile au scăzut masiv, la aproape șase milioane de lei, cu un profit de aproape 180.000 de lei. În 2021, firma a dat semne de revigorare: venituri de peste zece milioane de lei și un profit de peste 196.000 de lei. Venituri de 25 de ori mai mari în 2023 2022, cam în aceeași notă: venituri de peste zece milioane de lei, dar un profit de peste 300.000 de lei. Citește și: Geoană, declarație riscantă despre Ucraina: insinuează că România ar fi trebuit să blocheze exportul grânelor ucrainene. O astfel de decizie ar fi produs satisfacție la Moscova Anul descătușării, însă, a fost 2023: venituri de peste 126 de milioane de lei și un profit de peste 14 milioane de lei. Practic, veniturile din 2023 au fost mai mari de 25 de ori decât cele din 2020 iar profitul, de aproape 50 de ori mai mare decât cel mai mare profit din ultimii ani. Explicația succesului: contract-gigant cu Armata Cum se explică creșterea uriașă de venituri? Simplu: printr-un contract cu statul. Cu Ministerul Apărării, mai precis. Contract acordat în iunie 2021, în valoare de peste 89 de milioane de lei. Potrivit portalului achizițiilor publice, Armata a achiziționat prin acest contract un "Sistem radio troposferic". La data încheierii contractului, publicația economică Profit observa că la licitație se înscrisese "și gigantul american Raytheon", care pierduse. Prietenul lui Geoană, contract MApN uriaș Cum se explică succesul extraordinar al Adisam Telecom SA la o licitație strategică cu Armata NATO a României, mai ales în condițiile în care firma nu avusese nici un contract cu MApN până atunci? În lipsa unei explicații clare, poate fi menționată o coincidență cel puțin curioasă. Și anume, prezența lui Mircea Geoană la vârful NATO. Geoană a fost numit secretar general adjunct al Alianței în 2019, cu aproape doi ani înainte ca Adisam Telecom să câștige contractul cu Armata României. Controlul Adisam Telecom SA este exercitat de Dima Șamata, care este și administrator al firmei. Șamata nu este, însă, un afacerist oarecare, ci unul foarte apropiat de Mircea Geoană. Potrivit chiar lui Mircea Geoană, Dima Șamata este "bunul nostru prieten". De altfel, pe pagina de Facebook a lui Dima Șamata sunt fotografii în care afaceristul și Geoană se află împreună la un eveniment în Washington DC. Familia Geoană și Dima Șamata cu fiica, în Washington DC în 2023 (sursa: Facebook/Dima Samata) Asociere cu noul Bogdan Chirieac al Armatei Contractul-gigant câștigat de Adisam Telecom a fost câștigat de firma "bunului prieten" al lui Geoană în asociere cu alte două companii. Potrivit articolului citat din Profit, a fost vorba de "Asocierea formată din Adisam Telecom (lider), Rartel și Starc4sys". Rartel este o subsidiară a Telespazio Italia. Iar Starc4sys este, practic, o firmă de casă a Armatei Române. Potrivit unei investigații a DeFapt.ro, în spatele Starc4sys se află "noul Bogdan Chirieac" al contractelor cu MApN. Acesta se numește George Cristian Ghimfus, un fost locotenent în Armata României care chiar a fost angajat în firma lui Bogdan Chirieac.

One United pierde procesul cu DeFapt.ro (sursa: Facebook/One United Properties)
Investigații

One United pierde procesul cu DeFapt.ro

One United pierde procesul cu DeFapt.ro. Însă este vorba numai despre cel pe ordonanța președințială prin care dezvoltatorul imobiliar cerea scoaterea de pe site a trei articole despre companie. Dezvoltatorul imobiliar a cerut "cenzură" În primă instanță, Tribunalul București, însă, a respins cererea One United Properties. Citește și: Imobiliarii One United ceartă judecătorii care au decis că DeFapt.ro nu trebuie să scoată articolele despre firmă de pe site: „articolele se impuneau (sic!) a fi cenzurate”. Au făcut apel Judecătorii au argumentat că, "verificând conținutul articolelor, tribunalul observă că acestea nu cuprind judecăți de valoare, ci doar imputări de fapt, fiind expuse anumite elemente, aparent obiective, care conturează, în același timp, o conduită prealabilă de minimă documentare a autorilor.". One United, însă, a făcut apel la această hotărâre. "Aceste situații de fapt reale (descrise în articole – n.r.) nu pot fi calificate ca și constituind o minimă bază factuală pentru afirmațiile autorilor articolelor în litigiu. Prin urmare, articolele se impuneau (sic!) a fi cenzurate, cel puțin provizoriu, până la lămurirea bazei factuale a acestor afirmații în cadrul litigiului de drept comun ce are ca obiect aceste articole.", se arată în cererea de apel a One United Properties. One United pierde procesul cu DeFapt.ro Apelul One United Properties a fost judecat de către Curtea de Apel București miercuri, 10 iulie a.c. Potrivit minutei de pe portalul instanțelor de judecată, "Respinge apelul ca nefondat. Obligă apelanta reclamantă la plata cheltuielilor de judecată către intimaţii pârâţi (...). Definitivă.". One United Properties voia ștergerea următoarelor articole: Dezvoltatorii imobiliari care au vrut să desființeze Asociația Salvați Bucureștiul au relansat organizația: donații de 130.000 de lei în doar șase zile EXCLUSIV Dezvoltatorul imobiliar care a obținut dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul, credit de la o bancă internațională condusă de „finanțistul lui Putin” Compania care vrea să desființeze Salvați Bucureștiul, asociată cu industria jocurilor de noroc: Sacha Dragic, fondatorul Superbet, a cumpărat acţiuni One United Properties Compania cere daune de 100.000 de euro One United Properties nu cere doar eliminarea articolelor de pe DeFapt.ro, ci și daune morale de 100.000 de euro, întrucât ar încălca „drepturile la demnitate, reputație și imagine”. Avocații One United Properties nu au explicat cum au calculat aceste daune morale, care au fost prejudiciile suferite de companie în urma publicării articolelor invocate.

Șpagă pentru bloc avizat de AACR (sursa: Facebook/Autoritatea Aeronautica Civila Romana AACR)
Investigații

Șpagă pentru bloc avizat de AACR

Șpagă pentru bloc avizat de AACR. Afaceristul Cezar Verziu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile după ce a fost prins în flagrant cu suma de 70.000 de euro, șpagă primită de la un dezvoltator imobiliar pentru obținerea unui aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). Citește și: Un metru de înălțime construit peste limita legală, 3.000 de euro șpagă pentru aviz dat de Autoritatea Aeronautică. Șeful AACR spune că nu știe nimic Stenogramele din referatul de arestare arată că Cezar Verziu i-a spus dezvoltatorului că 65.000 de euro din suma primită ar urma să ajungă la directorul general al ACCR. Nicolae Stoica, directorul general al ACCR, a declarat la solicitarea DeFapt.ro că nu îl cunoaște pe Cezar Verziu și nu are nici o legătură cu acesta. Documentele consultate de către DeFapt.ro arată că Cezar Verziu a intrat de trei ori în sediul AACR de la începutul anului. Cel puțin odată a fost la etajul 1, acolo unde se află biroul directorului Nicolae Stoica. Șpagă pentru bloc avizat de AACR Procurorii DNA l-au prins în flagrant pe afaceristul Cezar Ionuț Verziu, la scurt timp după ce a încasat 70.000 de euro de la dezvoltatorul imobiliar Marius Cristian Pavel pentru a obține un aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Avizul era necesar pentru a putea crește înălțimea unui bloc de la 46 de metri la 79,5 metri lângă Casa Presei din București. Conform stenogramelor din referatul de arestare, Cezar Verziu s-a lăudat că îl cunoaște pe pesedistul Răzvan Cuc, fostul ministru al Transporturilor, care l-ar fi ajutat imediat, dacă mai era în funcție. Apoi a spus că s-a întâlnit cu prietenul lui, Sorin Astratini. "Dacă scrii Sorin Astratini pe Google, vin ăștia de la poliție… cică ai treabă cu el", spunea cu zâmbetul pe buze Verziu. 65.000 de euro pentru șeful AACR, spunea Verziu La data de 1 iulie 2024, Cezar Ionuț Verziu i-a spus lui Marius Cristian Pavel că trebuie să plătească suma de 70.000 de euro pentru obținerea avizului. Cezar Verziu i-a mai spus că el își oprește 5.000 de euro pentru "deranj", iar diferența de 65.000 de euro va fi remisă directorului general al AACR. Cezar Verziu se destăinuie într-o altă înregistrare: "Am o prietenă super veche, din copilărie, care, tot la fel, lucrează la ROMATSA, se știe cu ăștia, numai că prietena ei bună, care lucrează la AERONAUTICĂ, nu este în departament cu ăsta de la de avizări și cu NICOLAE STOICA și îmi spunea că a făcut el nu știu ce căcaturi cu autorizațiile, nu cu tine, și că sunt cercetați, e mare panică la ei". Intermediarul șpăgii, de trei ori la Autoritatea Aeronautică Documentele consultate de către DeFapt.ro arată că Cezar Verziu a intrat de trei ori în sediul AACR de la începutul acestui an. Prima dată a intrat pe 23 ianuarie 2024. A doua oară, pe 26 ianuarie, iar a treia oară, pe 28 februarie. DeFapt.ro l-a întrebat pe Nicolae Stoica, șeful AACR, care au fost motivele pentru care s-a întâlnit cu Cezar Verziu și dacă a cerut suma de 65.000 de euro pentru a emite avizul necesar dezvoltatorului imobiliar Marius Cristian Pavel. "Îmi mențin răspunsul pe care l-am transmis (că nu-l cunoaște pe Verziu și nici speța cercetată de DNA - n.r.). Având în vedere că pe rolul DNA este deschis un dosar ce vizează aspecte de care sunteți interesat și dvs., pentru o corectă informare a cititorilor vă rog să vă adresați DNA", a declarat Nicolae Stoica. Verziu și asociații lui Numele lui Cezar Verziu apare în mai multe societăți radiate sau active. În două dintre aceste societăți, Medsafe Provider SRL și Metal Track, Cezar Verziu a fost asociat în mod egal cu Gabi Daniel Dumitru. La rândul său, Gabi Daniel Dumitru apare ca fondator al firmei Interkorp Lab SRL, societatea care a primit un contract de la PNL de aproape 883.000 lei. Potrivit europalibera.org, contractul a fost încheiat după Congresul PNL din 25 septembrie 2021, în care Florin Cîțu a fost ales președinte al partidului, iar Dan Vîlceanu, în funcția de secretar general. În prezent, Interkorp Lab SRL a fost trecută pe numele lui Igor Dumitru, iar de administrarea afacerii se ocupă tot Gabi Daniel Dumitru.

Șeful Romarm sabotează contractele pentru Ucraina (sursa: observatorulph.ro)
Investigații

Șeful Romarm sabotează contractele pentru Ucraina

Șeful Romarm sabotează contractele pentru Ucraina. Emanuel Ioana, șeful Romarm și protejatul ministrului Economiei, Radu Oprea, este acuzat de directorii fabricilor de armament de stat că blochează nejustificat investițiile necesare pentru a onora comenzile și a face față concurenței de pe piața internațională. Citește și: EXCLUSIV Tupeu incredibil: șeful Romarm a plecat în Serbia cu avionul, dar și-a trimis dinainte șoferul cu mașina de serviciu 600 km să-l aștepte la aeroportul din Belgrad Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, se întreabă dacă Emanuel Ioana sabotează industria de apărare românească din prostie sau o face intenționat pentru a servi interese meschine. Ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, încearcă să țină tot scandalul sub preș, deși acesta a ajuns la urechile premierului Marcel Ciolacu, care nu a luat nici o măsură până în prezent. Se cere schimbarea șefului Romarm Șefii fabricilor de armament de stat din întreaga țară s-au dus în urmă cu trei săptămâni peste ministrul Radu Oprea, căruia i-au cerut să îl schimbe din funcția de director general al Romarm pe Emanuel Ioana. Motivul: blochează fără nici un temei legal investițiile necesare dezvoltării fabricilor de armament. Care, la rândul lor, trebuie să onoreze la termen contractele cu Ministerul Apărării Naționale, dar și cele venite de la partenerii străini, inclusiv Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Șeful Romarm, excursie pe bani publici la un târg de armament ușor la Las Vegas, deși compania nu a avut stand de prezentare. Cazare de lux la Fontainebleau Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, a declarat la solicitarea DeFapt.ro că este o nemulțumire generalizată în legătură cu conducerea Romarm. "Toată lumea e nemulțumită de blocajul pe care îl creează actualul director general. În Consiliul de Administrație am atras atenția că foarte mulți directori de societăți reclamă faptul că lucrurile merg nu greu, ci foarte greu. Parcă sunt blocaje intenționate asupra documentelor care trebuie să circule cu o viteză mult mai mare ca să putem desfășura niște activități", a spus Bucuroiu. "Verifică singur toate documentele" Pe scurt, directorul Emanuel Ioana nu vrea să aprobe documentele financiare, investițiile, reorganizările, inclusiv posibilele contracte de vânzare a muniției și armamentului. "Băiatul ăsta, care în momentul de față e așa-zis director general la Romarm, are un stil propriu care nu îl recomandă ca director general la nici o companie. El spune că nu are încredere în nimeni din jurul său și verifică singur toate documentele. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Ca director, dacă spui că nu ai încredere în angajații companiei, e o chestie dusă la extrem. Lucrul ăsta creează foarte mari neajunsuri fabricilor de armament. Sunt contracte care sunt fluctuante de la o zi la alta. Dacă contractele nu ajung la timp, partenerii nu te așteaptă pe tine să semnezi. Se duc în alte țări, unde lucrurile se mișcă mult mai repede", a declarat Constantin Bucuroiu. Șeful Romarm sabotează contractele pentru Ucraina Premierul Marcel Ciolacu s-a interesat personal despre dezastrul creat de Emanuel Ioana la Romarm. Sindicalistul Constantin Bucuroiu i-a spus prim-ministrului că foarte mulți directori au reclamat că nu pot lucreze cu directorul Ioana. Citește și: EXCLUSIV Georgian Pop (PSD), șeful Rezervelor de Stat, deconspiră sabotarea industriei de armament pusă la cale de ministrul PSD Radu Oprea, bișnițar cu pulbere pentru muniții "În momentul de față, mie, ca președinte de sindicat, îmi place afirmația că foarte multe blocaje sunt intenționate. Pentru toată lumea ar fi bine ca ministrul Economiei să ia o măsură de schimbare și aducerea unui profesionist care să miște lucrurile la Romarm. Romarm, în momentul de față, se mișcă foarte greoi. Știți, când lucrurile se repetă și în permanență cauți să împiedici ceva, atunci apar și unele voci care spun că , este o încercare de a bloca contractele cu Ucraina", a adăugat Bucuroiu. Ioana și Oprea refuză să răspundă la întrebări Acesta a mai explicat că problema apare în momentul în care se demarează un contract: "Atunci când se intră în linie dreaptă, vă dați seama că nu se mai poate împiedica, pentru că asta înseamnă penalități. Și atunci te duci și nu îl mai rogi pe ministru să îl schimbe, te duci și îl strângi de gât pe Ioana, direct. Nu poți să te joci cu bani societăților și nici cu soarta oamenilor. Directorii fabricilor de armament fac tot posibilul să respecte contractele. Asta e meritul directorilor, nu al Romarm. Știe și domnul Marcel Ciolacu. Sunt niște lucruri generatoare de întrebări. De ce nu se ia nici o măsură asupra lui? Sau e adevărat ce se povestește în spate că ar avea relații în altă structură de informații?". DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere atât de la directorul Emanuel Ioana, cât și de la ministrul Radu Oprea. Ambii au refuzat să răspundă întrebărilor transmise. "Nu știu de ce nu vrea să semneze" Corneliu Vișoianu, directorul general al Uzinei de Produse Speciale Dragomirești, este unul dintre șefii fabricilor de armament care s-a plâns ministrului Radu Oprea de dezastrul de la Romarm sub conducerea lui Emanuel Ioana. "Eu am lista de investiții depusă, aștept să mi-o aprobe pentru că am niște urgențe care mă ard, apropo de contracte și creșterea capacității de producție. Asta este problema mea principală. Nu știu de ce nu vrea să semneze. Sunt documente care, mă rog, din păcate întârzie. Am fost la ministru săptămâna trecută, vom merge și săptămâna viitoare încă o dată", a declarat Corneliu Vișoianu. "În felul ăsta nu putem lucra cu el" Întrebat dacă a fost amenințat de Emanuel Ioana cu faptul că va fi dat afară dacă mai continuă să se plângă ministrului, Vișoianu a spus că nu a primit o astfel de amenințare. "Eu personal, nu! Eu nu i-am cerut demisia. Dar am spus că nu se mai poate și că trebuie schimbată, cum îi spune… forma de colaborare, pentru că în felul ăsta nu putem lucra cu el. Sunt niște urgențe, sunt niște presiuni din partea celor pe care îi deservim într-un fel sau altul, fie că discutăm de parteneri din Ucraina sau din România, MApN etc. Noi avem o sumă întreagă de contracte pe care trebuie să le onorăm. Or, eu trebuie ca să îmi cresc capacitatea și asta presupune procedura de achiziție. Evident, fiecare zi contează", a precizat directorul Vișoianu. Acesta atrage atenția că există riscul ca industria de armament românească să piardă numeroase contracte în favoare unor state ca Cehia, Ungaria, Polonia sau chiar Serbia.

SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Investigații

SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe

SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe. Zeci de firme s-au adresat instanțelor pentru a-și recupera banii de la Saga Festival SRL, organizatorul SAGA Festival (edițiile din 2021, 2022 și 2023). SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe Practic, mulți dintre partenerii Saga Festival SRL care au prestat diverse servicii sau au oferit produse pentru eveniment nu au văzut nici un ban. Citește și: EXCLUSIV Nicușor Dan a dat în judecată SAGA Festival: firma organizatoare nu a plătit curentul electric și apa consumate pe Arena Națională la ediția 2022. PMB cere 330.000 de lei De exemplu, nu au fost achitate servicii medicale (peste 30.000 de lei). Nu au fost plătite nici serviciile de amenajare a locului pentru concerte (peste 70.000 de lei) (alt exemplu, aici). Alte servicii logistice au rămas, de asemenea, neacoperite. S-a tras țeapă inclusiv la drepturile conexe pentru folosirea operelor unor artiști (aproape 700.000 de lei). Nu au scăpat nici cei care s-au ocupat de decorarea scenelor (peste 70.000 de lei). Refacerea gazonului distrus pe Arena Națională, neplătită Au mai rămas neplătite servicii de publicitate, media și de transport aerian, de administrare a evenimentului (cu o firmă din Ungaria). Citește și: EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au „tras țeapă” și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională Nu au fost achitate nici unele servicii de catering (alt exemplu, aici) și nici hoteliere. Până și niște miere de albine a fost pusă pe lista de neplată. Cu peste un milion de lei, Saga Festival SRL a rămas datoare firmei care a refăcut gazonul Arenei Naționale după ediția din 2022 a festivalului. Nici serviciile de curățenie nu au fost achitate. Au tras țepe și firmelor olandeze În alte cazuri, creditorii au ajuns la înțelegeri cu Saga Festival SRL după ce au dat în judecată firma (un exemplu, aici, dar mai sunt multe altele). Nici măcar firme olandeze nu au scăpat de țeparii conaționali. Astfel, o companie din Țările de Jos a ajuns până la o curte arbitrală de la Haga pentru a-și recupera banii de la Saga Festival SRL. Lista tuturor proceselor pentru debite neachitate de către firma organizatoare a SAGA Festival (edițiile 2021, 2022 și 2023) poate fi consultată aici.

SAGA, Untold, Neversea - droguri la greu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

SAGA, Untold, Neversea - droguri la greu

SAGA, Untold, Neversea - droguri la greu. Festivalurile de muzică "populară" sunt mediu propice pentru traficul și consumul de droguri, potrivit unui raport guvernamental. SAGA, Untold, Neversea - droguri la greu Deși un fenomen în creștere în România, autoritățile locale raportează cazurile mai degrabă discret. Citește și: ANALIZĂ Imperiul festivalier al clujeanului Buta se clatină: Untold și Neversea – datorii de zeci de milioane, Massif – necunoscut și fără impact comercial În spatele acestei discreții, însă, se petrec drame, precum la a doua ediție a festivalului SAGA, din 2022, când supradozele au provocat decese. Recent, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a declarat că statul român nu a tratat în mod "pragmatic" fenomenul drogurilor. De asemenea, Gorghiu a atras atenția asupra vârstei în scădere a consumatorilor: din ce în ce mai mulți minori. La majoritatea festivalurilor, accesul minorilor cu vârsta între 14 şi 18 ani e permis în baza acordului parental: adică un formular standard, aflat pe site-urile festivalurilor. Avertismente de la Ambasada UK În 2019, ambasada Marii Britanii la București publica un avertisment: "Aveți grijă la festivalurile Untold și Neversea". Citește și: EXCLUSIV SAGA Festival, „țeapă” uriașă: olandezii organizatori au abandonat firma care se ocupa de eveniment, cu pierderi și datorii de zeci de milioane, și au înființat alta pentru 2024 Avertismentul, preluat și de site-ul guvernului britanic, făcea referire, în special, la consumul de droguri. În 2021, un raport al Agenției Naționale Antidrog atrăgea atenția asupra consumului ridicat de droguri la festivalurile de muzică din România. Potrivit raportului, majoritatea consumatorilor de droguri participanți la festivaluri sau concerte obțin drogurile "ușor și foarte ușor". Una dintre cauze: traficul de droguri este ignorat de către managerii evenimentelor muzicale. Untold, cel mai drogat festival în 2022 În 2021, Untold s-a desfășurat "fără incidente majore", potrivit comunicatelor oficiale de presă. "Doar" 84 de încălcări ale legii privind drogurile și peste 600 de persoane care au solicitat asistență medicală. În 2022, însă, potrivit datelor Poliției Române, Untold se clasa pe primul loc în topul festivalurilor cu cei mai mulți consumatori de droguri identificați. Dar, pe durata festivalului, comunicatele ISU Cluj au păstrat, toate, același ton: "Untold, un festival în siguranță". Potrivit ISU, în prima și în a treia zi a ediției din 2022 au fost emise 67 de amenzi și 49 de avertismente pentru consum și trafic de droguri. În paralel, au existat și știri conexe, dar mai puțin mediatizate. Astfel, în prima zi de festival, procurorii DIICOT Cluj reținuseră patru persoane, cercetate pentru trafic de droguri de risc și mare risc. De asemenea, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră anunța reținerea a doi dealeri polonezi, veniți special pentru vinde droguri la festivalul Untold. SMURD, epuizat Tot la ediția din 2022 a Untold, 1.541 de persoane solicitaseră asistența SMURD. 34 dintre acestea au fost spitalizate. La ediția din 2023, Jandarmeria Cluj anunța în prima zi de festival că a depistat 34 de persoane cu droguri. În a doua zi, numărul acestora crescuse la 45. În a treia zi, jandarmii depistaseră 48 de persoane care aveau asupra lor substanțe interzise. În paralel, Poliţie de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca anunța primele capturi de droguri, destinate participanților la festival. DIICOT anunța că a prins în flagrant delict un dealer, în timp ce vindea droguri (ecstasy şi cristal) la Untold. Gluma anului: nici un dealer la Neversea în 2023 La ediția din 2019 a Neversea, autoritățile locale raportau doar 43 de infracțiuni privind consumul și traficul de droguri. În același timp, DIICOT arestase patru dealeri care mergeau spre eveniment. Ofițerii DIICOT găsiseră asupra lor aproximativ zece kilograme de droguri. În 2022, la Neversea au fost aduși agenți specialiști anti-drog. Bilanțul privind consumul și traficul de droguri a crescut brusc: 83 de persoane au fost depistate cu substanțe interzise. Însă, la ediția din 2023, singurul comunicat privind drogurile a fost cel al Jandarmeriei: Gruparea de Jandarmi Mobilă Constanța raporta că oprise la intrare 50 de persoane, care aveau asupra lor substanțe interzise, pentru uz personal. Nu a fost raportată depistarea nici unui dealer. Droguri la vedere la Electric Castle, dar nici un dealer identificat În 2019, aproape 80 de persoane au fost prinse cu droguri la festivalul Electric Castle. Au fost întocmite peste 50 de dosare penale pentru consum şi trafic de droguri. La ediția din 2021, Agenția Națională Anti-drog anunța desfășurarea unor campanii de conștientizare și prevenire asupra consumului de droguri. Deși presa locală relata atmosfera de la fața locului ("Miros de «iarbă» la greu"), la ediția din 2021, poliția constatase doar 43 de fapte penale care vizau traficul şi consumul de droguri. Un an mai târziu, în 2022, la Electric Castle drogurile se vindeau lângă scenă. La aceeași ediție, aproape 100 de persoane au fost depistate cu droguri. În 2023, deși numărul persoanelor prinse cu droguri a crescut de la zi la zi (un total de 115), poliția nu a mai reușit să captureze nici un dealer. La SAGA, amendă doar pentru zgomot Prima ediție a festivalului Saga a avut loc în 2021, la Romaero Băneasa. Cu o zi înainte, DIICOT reținuse patru persoane acuzate de trafic de droguri de mare risc: comercializaseră heroină către consumatorii de pe raza Capitalei. Însă, la prima ediție a festivalului Saga, nu a existat nici o raportare oficială legată de droguri. Singura contravenție anunțată public a fost o amendă aplicată organizatorilor pentru zgomot. Pe rețelele sociale, Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București posta un anunț liniștitor: "Rămânem prin preajmă (…) pentru a ne asigura că distracția rămâne principalul scop al festivalului." Inconștienți ca la Plevna din cauza drogurilor. Doi nu s-au mai trezit Dar tot pe rețelele sociale, Bogdan Oprea, voluntar pentru SMURD, descria consumul excesiv de alcool și droguri observat la festival: "Am pierdut șirul pacienților predați spitalului mobil amplasat în cadrul festivalului, majoritatea în stare de inconștiență", scria acesta. În 2022, la a doua ediție a festivalui Saga, problemele cu drogurile au explodat în spațiul public: doi tineri și-au pierdut viața din cauza supradozelor. Alți cinci au intrat în stop cardio-respirator și zeci de persoane au ajuns la spital. DeFapt.ro dezvăluia la vremea respectivă că Saga Festival fusese clasificat drept eveniment de mare risc de către Poliție. Cu toate acestea, evaluarea a fost ignorată: șefii Poliției au "omis" să trimită agenți sub acoperire. După festival, 74 de dosare penale au fost deschise pentru deținere și consum de droguri. Anul următor, adică în 2023, Saga Festival anunța un parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne. În prima seară, peste 30 de persoane au fost prinse cu substanțe interzise. Bilanțul, la finalul festivalului: șapte persoane cercetate pentru trafic de droguri de risc și mare risc.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră