Categorie: Investigații

557 articole

Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș

Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș. Marius Andrei Niță, comisar general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, consumă droguri de mare risc, potrivit DIICOT. Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș Niță neagă că ar fi consumator de stupefiante. Citește și: EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava Ce este cert, însă, este că atenția sa este foarte limitată, chiar și când completează documente oficiale. De exemplu, în două declarații de avere succesive depuse în 2023, actualul comisar general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu (GNM) a menționat un împrumut bancar uriaș. Suma împrumutată: 4,1 milioane de lei. Împrumutul declarat de Marius Andrei Niță (sursa: gnm.ro) Singurul venit al lui Niță este salariul de la Garda de Mediu, de sub 100.000 de lei pe an. Marius Andrei Niță nu are nici o proprietate declarată. "Nu am pus punctul unde trebuia" Contactat de către DeFapt.ro, Niță a susținut că la mijloc este o eroare. "A fost o greșeală. Nu am pus punctul unde trebuia. Creditul era... vreo 40 de mii lei. Am luat un alt credit ca să îl acopăr pe ăla. Am prins dobândă mai bună la ING. Eu am scris bine, dar nu am pus punctul bine. Nici nu aveam cum să iau un credit așa mare. E o eroare 100%", a spus comisarul GNM. Într-adevăr, ulterior, în declarația de avere depusă în acest an, Niță a declarat un credit la ING de peste 82.000 de lei.

Investigații

Altă moarte suspectă la "Sf. Pantelimon"

Altă moarte suspectă la "Sf. Pantelimon". Medicii și asistentele de la Spitalul "Sf. Pantelimon" din Capitală, acolo unde procurorii investighează moartea suspectă a 17 pacienți, sunt vizați de o nouă plângere penală. Mușamalizarea lui Rafila Andrei Cosmin Burlacu acuză cadrele medicale că i-au ucis tatăl, pacient la "Sf. Pantelimon", în urma aplicării unui tratament incorect și neglijent. La fel ca și în cazul celor 17 pacienți morți în condiții suspecte la ATI, Andrei Cosmin Burlacu crede că tatălui său i-a fost administrată o cantitate insuficientă de noradrenalină. DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Sănătății, pesedistul Alexandru Rafila, a mințit grav și a încercat mușamalizarea scandalului morților suspecte de la Spitalul "Sf. Pantelimon", spital condus de prietenul său Bogdan Socea. Citește și: EXCLUSIV Rafila a mințit grav în scandalul morților suspecte de la „Sf. Pantelimon”: a promis că trimite Corpul de control, dar a trimis doar un consilier fără atribuții de control, care nu a verificat cauzele deceselor Ministrul Alexandru Rafila a anunțat că a trimis Corpul de Control pentru a verifica decesele suspecte. De fapt, i-a trimis doar pe pensionarii Luca Sorin Ion, șeful interimar al Corpului de Control, și pe Octavian Melintescu, consilierul său personal, care nu are atribuții de control. Lăsat să vomite cu fața în sus pe trotuar Andrei Cosmin Burlacu a povestit pentru DeFapt.ro tragedia prin care a trecut familia sa în urmă cu aproape două luni. Tatăl său, Aurel Burlacu, a suferit un infarct pe stradă în seara zilei de 3 mai. Primul echipaj SMURD ajuns la fața locului nu avea medic. A venit un al doilea echipaj, cu medic, după 15-20 de minute. În tot acest timp, Aurel Burlacu voma întins pe spate, cu fața în sus. Andrei Burlacu a aflat mai târziu că acest lucru i-a provocat tatălui său o pneumonie de aspirație, lucru aflat la spital. Pacientul avea și câteva coaste fracturate. În cele din urmă, Aurel Burlacu a fost dus de urgență la Spitalul "Sf. Pantelimon", acolo unde a fost internat de urgență. În primă fază, trezire după două-trei zile În data de 6 mai, pacientul a fost transferat cu comă indusă și o stare de sănătate ameliorată pe secția de Terapie Intensivă. Două zile mai târziu, i-au fost eliminate sedativele. Fiul pacientului a arătat și care au fost explicațiile medicilor. "Doctorița de pe secția ATI mi-a spus că sedativele sunt deosebit de puternice, iar metabolizarea lor este extrem de lentă. Mi-a spus că va dura cel puțin două-trei zile până ce tatăl meu se va trezi", a spus Andrei Cosmin Burlacu. Cum s-a ajuns la trezirea după o singură zi Numai o zi mai târziu, însă, și nu după două-trei zile, cum spusese medicul ATI, pacientul era perfect conștient iar aceeași doamnă medic își schimbase discursul. "În data de 9 mai, tatăl meu s-a trezit și a deschis ochii. Iar aceeași doctoriță îmi spunea clar și răspicat că are o afectare neurologică gravă deoarece ar fi trebuit să fie complet treaz la 24 de ore după eliminarea sedativelor. Tatăl meu avea un fel de tub de aspirație introdus pe gât, iar în nas o canulă de oxigen", a spus fiul pacientului. 24 de ore care au făcut diferența Aurel Burlacu era complet treaz și putea să se miște în ziua de 10 mai, dar avea încă masca de oxigen pe față. Atunci le-a mulțumit medicilor pentru că-i salvaseră viața. Dar numai o zi mai târziu, pe 11 mai, medicul de gardă i-a schimbat masca de oxigen. Explicația: pacientul avea, de fapt, o saturație mică de oxigen, hipoxie, agitație psihomotorie datorată cantității insuficiente de oxigen. Pe la amiază, medicul de gardă i-ar fi spus fiului, Andrei Cosmin Burlacu, că starea de sănătate a tatălui său s-a agravat din cauza lipsei de oxigen și că ar putea fi din nou intubat. Altă moarte suspectă la "Sf. Pantelimon" "Nu ni s-a mai permis să îl vedem în data de 11 mai. Pe 12 mai, la vizita de la orele 12.00, tatăl meu era intubat și se afla din nou în comă indusă. Suferise un al doilea infarct. Doctorița ATI, cea cu sedativele, mi-a spus că l-a pus pe noradrenalină și că urmează al treilea infarct iresuscitabil. Că sigur îl pierdem. Cred că au făcut ca și în cazul pacienților decedați în condiții suspecte (adică nu i-au administrat suficientă noradrenalină - n.r.). La ora 6.30 dimineața, pe 13 mai, mama a fost anunțată că tatăl meu a murit. Dar înainte, de fiecare dată când mama a sunat la ATI, nu a primit nici un detaliu despre starea de sănătate a tatălui meu", a spus Andrei Cosmin Burlacu. Dosar penal deschis Andrei Cosmin Burlacu a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2, în urma căreia s-a deschis dosarul penal 5446/161/P/2024. Fiul pacientului consideră că tatăl său a murit din cauza cadrelor medicale de pe secția ATI a Spitalului "Sf. Pantelimon", care l-ar fi tratat incorect și neglijent pe pacient. Medicul Fiorella Mitoiu, purtătorul de cuvânt al Spitalului "Sf. Pantelimon", a răspuns sec la solicitarea DeFapt.ro de a oferi o reacție. "Cum comentez eu? Eu sunt purtătorul de cuvânt! Este dreptul fiecărui om la opinie. Dacă fiul dânsului consideră că s-au întâmplat niște lucruri incorecte, este dreptul dânsului să depună o plângere și să fie analizată situația cazului în parte", a spus Mitoiu.

Investigații

Adjunctul Gărzii de Mediu, droguri (DIICOT)

Adjunctul Gărzii de Mediu, droguri (DIICOT). Liberalul Marius Andrei Niță, actualul comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu și protejatul lui Gheorghe Flutur, a fost audiat de două ori de procurorii DIICOT în dosarul de crimă organizată în care judecătoarea Ana Maria Chirilă de la Tribunalul Suceava, cea care se droga cot la cot cu interlopii, a fost trimisă în judecată. Citește și: INTERCEPTĂRI Judecătoarea drogată de la Suceava lua cocaină sintetică diluată: „Odată am consumat și nefăcută cumva că nu au avut timp s-o prepare… și… mi-o rupt nasu’… (…) rană” Procurorii susțin în rechizitoriu că Marius Andrei Niță ar consuma droguri de mare risc, cu care s-ar fi aprovizionat de la unul dintre liderii grupării de traficanți de droguri. Contactat de către DeFapt.ro, comisarul general adjunct Marius Andrei Niță a recunoscut că a fost audiat de procurori în calitate de martor, dar susține că nu e consumator de droguri. Mai mult, procurorii nu ar avea nici o probă că el ar fi consumator de droguri de mare risc. Judecătoarea Chirilă se droga cu interlopii pe care-i ajuta Judecătoarea Ana Maria Chirilă, de la Tribunalul Suceava, a fost trimisă în judecată de procurorii Secției speciale de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru luare de mită și deținere de droguri. Pe scurt, judecătoarea judecătoarea se droga cu cocaină nediluată, cot la cot cu dealerii de droguri din Suceava. Citește și: ANALIZĂ Imperiul festivalier al clujeanului Buta se clatină: Untold și Neversea – datorii de zeci de milioane, Massif – necunoscut și fără impact comercial Unul dintre inculpații pe care îi judeca, Mihai Pînzari, zis "Tonici", i-a dat în direct și prin intermediari mai multe bijuterii, mașini, bani de vacanțe, inclusiv servicii de pază și protecție. La schimb, judecătoarea Ana Maria Chirilă oferea diverse servicii grupărilor de crimă organizată din Suceava. De exemplu, în perioada 11-14 noiembrie 2022, a fost informată despre actele de urmărire penală și măsurile dispuse de DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava într-un dosar de crimă organizată, inclusiv despre perchezițiile care urmau să aibă loc. Înainte de punerea în aplicare a mandatelor de percheziție, judecătoarea i-a informat despre acțiunea DIICOT pe Ciprian Cotoară, care la rândul lui l-a informat pe Mihai Pînzari, un interlop din Rădăuți. Niță, susținut de Flutur pentru Garda de Mediu Liberalul Marius Andrei Niță, comisar la Garda de Mediu Suceava, a fost impus comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu de șeful său pe linie de partid, Gheorghe Flutur, președintele PNL Suceava. Decizia de numire în funcție a fost semnată de pesedistul Marcel Ciolacu, în calitate de premier al României, și contrasemnată de Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului, pe 29 august 2023. Adjunctul Gărzii de Mediu, droguri (DIICOT) Numele lui Marius Andrei Niță apare în dosarul de crimă organizată al traficanților de droguri din Suceava, cei care o alimentau cu cocaină pe judecătoarea Ana Maria Chirilă. Mai mult, Niță a fost audiat de două ori în dosarul DIICOT. Prima dată, la structura centrală a DIICOT, apoi la Serviciul Teritorial Suceava. Procurorii DIICOT au concluzionat că "numitul Niță Marius-Andrei ar consuma droguri de risc și de mare risc, aprovizionându-se cu astfel de substanțe de la C. P., precum și de la alte persoane cu astfel de preocupări, de pe raza orașului Gura Humorului", conform presei locale, care citează rechizitoriul DIICOT. "Nu am declarat că sunt consumator" La solicitarea DeFapt.ro, comisarul Marius Andrei Niță a recunoscut cu greu că a fost audiat ca martor de două ori de DIICOT. Cu toate acestea a sugerat că ar putea fi victima unui complot pe plan local pentru că el nu ar fi consumat niciodată droguri. "Nu am declarat că sunt consumator, nu știu de unde a apărut așa ceva. Nu am consumat, sunt niște chestii cu care nu am nici o legătură", a spus comisarul Niță. "De unul pe care îl cunosc de mic am spus că consumă droguri" Întrebat care au fost motivele pentru care a fost audiat, Marius Andrei Niță a spus că procurorii DIICOT l-au întrebat dacă o cunoaște pe judecătoarea de la Suceava și pe traficanții de droguri. "M-au întrebat, nu o cunosc! Nu am văzut-o în viața mea. Nu știu de unde au făcut ei legăturile astea. Eu v-am spus, erau niște persoane din Gura Humorului de unde sunt eu de loc, care au fost chemate să dea declarații de altă persoană, nu de judecătoare. M-au întrebat dacă o cunosc, dacă am legături. M-a întrebat de foarte multă lume. De unul pe care îl cunosc de mic am spus că consumă droguri. Știți cum, orășelul micuț, am auzit. Nu am nici o prietenie cu el. Salut, salut, și atâta tot", a precizat Marius Andrei Niță pentru DeFapt.ro. "Am văzut în ziare ce făceau ei" Adjunctul de la Garda Națională de Mediu a mai spus că, în timpul audierilor de la DIICOT Suceava, a fost întrebat legăturile sale cu mai mulți interlopi din zonă. "M-am dus și m-au întrebat: Îl cunoșteam pe un băiat din Gura Humorului, Cătălin... nu îi mai știu numele de familie. După aia am văzut în ziare ce făceau ei", a spus Niță. Întrebat cum a ajuns procurorul să constate că ar fi consumator de droguri de mare risc, Niță a spus că nu știe. "M-au întrebat doar dacă am cumpărat" "Voi afla când va fi timpul. Pe mine m-au întrebat dacă îi cunosc și știu cu ce se ocupă. Le-am spus ce am auzit. Orașul e micuț, e cât jumate de cartier. Toată lumea se cunoaște. Cu băiatul ăla, Cătălin, mă vedeam cu el la sala de sport. Fac sport și eu, la sala de forță. Venea foarte des pe acolo. Salut, salut, nu aveam treabă. Exact ce v-am spus dvs. le-am spus și lor. M-au întrebat dacă am cumpărat de la ei droguri și le-am spus că nu există așa ceva. M-au întrebat doar dacă am cumpărat. Dar nu am cumpărat. Când faci niște acuzații trebuie să fie întemeiate. Niște aberații. Toată lumea și-a dat seama că au ceva cu mine, probabil e ceva politic", a declarat Niță. "Asta s-a vrut! Să facă rău!" Cât despre amicul său, Cătălin, mai știe că a făcut închisoare pentru că bătuse un bărbat și era să-l omoare. Cu toate acestea, comisarul Niță a readus în discuție faptul că ar putea fi o miză politică în contextul în care a fost susținut de PNL Suceava pentru funcția de general adjunct la Garda Națională de Mediu. "Eu sunt de la PNL. M-a susținut partidul pentru funcție. Asta s-a vrut! Să facă rău! Arătați-mi și mie niște fapte dovedite că am cumpărat de la ăla. În data de am cumpărat substanța aia. În rechizitoriu trebuie să scrii, nu poți să scrii că eu aș fi consumator", s-a apărat comisarul Niță.

Investigații

Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului

Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului. Aceștia sunt dați în judecată în zeci de procese de către companii cărora nu le-au plătit facturi care totalizează milioane de lei. Zeci de procese pentru datorii Debitorul în toate aceste cazuri este SAGA Festival SRL, compania care a organizat edițiile SAGA Festival din 2021, 2022 și 2023. Citește și: E-TVA, explicat în detaliu: de ce este imposibil să fie aplicat acest sistem în forma decisă peste noapte prin OUG și cum firmele vor fi victime sigure ale abuzului de amenzi Așa cum DeFapt.ro a dezvăluit, ediția din acest an a evenimentului va fi organizată de o altă firmă, SAGA Music Festival SRL, înființată în luna ianuarie a.c. Motivul înființării noii firme: cea veche are datorii uriașe, de peste 78 de milioane de lei, și pierderi la finalul lui 2023 de 3,5 milioane de lei. Zeci de firme, dar și persoane fizice, au de încasat sume foarte mari de la Saga Festival SRL. Mulți creditori s-au îndreptat împotriva firmei în instanță. Majoritatea au avut câștig de cauză. Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului Printre companiile care au de recuperat bani de la SAGA Festival SRL se numără și una deținută de bucureșteni: Compania Municipală Energetica Servicii București. Acum două zile, Energetica a câștigat în instanță dreptul a încasa de la SAGA Festival SRL aproape 41.000 de lei. Suma reprezintă plata unor servicii prestare acum doi ani, la ediția din 2022 a SAGA Festival, care a avut loc pe Arena Națională. Nu au plătit locurile VIP Potrivit hotărârii judecătorești prin care SAGA Festival SRL a fost obligată să plătească sumele restante către Energetica, între cele două firme "s-au desfășurat raporturi contractuale, având ca obiect prestarea de servicii constând în lucrări de amenajare a stadionului Arena Națională, pentru evenimentul SAFA Festival 2022". Serviciile au constat în "scaune VIP – 540 bucăți (23.718,75 lei), gard panoul bordurat: demontat panou bordurat, tăiat stâlp la cota zero, transportat în vederea depozitării, montat prin sudură în poziția inițială (2.625 lei), gard panou bordurat: demontat panou bordurat, transportat în vederea depozitării, montat prin sudură în poziția inițială (2.175 lei), stâlp iluminat ornamental: demontat, transportat în vederea depozitării, montat în poziția inițială (600 lei), demontat/montat coș gunoi (75 lei), în total suma de 29.193,75 lei, proces-verbal semnat de ambele părți", mai arată documentul citat. În final, suma de plată a ajuns, a decis instanța, la aproape 41.000 de lei, fiind incluse aici și penalități de neplată și actualizarea cu inflația. SAGA Festival SRL are drept de apel.

Investigații

MApN, drone de spionaj din Germania

MApN, drone de spionaj din Germania. 18,5 milioane de euro a plătit Ministerul Apărării Naționale pentru achiziția directă a 22 de sisteme de drone cu aripă fixă companiei germane Quantum Systems. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Afacerea a fost intermediată de consultantul Christian Goettfert, fostul director de afaceri internaționale al General Dynamics European Land Systems, companie de la care MApN a cumpărat transportoarele blindate Piranha V în valoare de 1,54 miliarde de euro. Piranha V de 1,5 miliarde de euro Christian Goettfert era în anul 2018 directorul de afaceri internaționale al companiei General Dynamics European Land Systems (GDELS). La începutul acelui an, sărbătorea semnarea celui mai important și bănos contract atribuit de Ministerul Apărării Naționale din România: 868 de milioane de euro pentru furnizarea a 227 de blindate Piranha V. Apoi, s-a mai semnat un contract, de 674 milioane de euro. Aceasta a fost una din marile afaceri cu armament intermediate de Călin Constantin, un afacerist discret din București, de pe urma căreia acesta a încasat un comision de câteva milioane de euro. Christian Goettfert a participat ulterior la conferința Armoured Vehicles Eastern Europe, acolo unde a ținut un scurt discurs despre afacerile cu armament din Europa de Est. Audieri la DNA după achiziție "Suntem mândri că la începutul acestui an ne-a fost acordat, probabil, cel mai mare contract care a fost acordat vreodată în această ţară unei companii private de după revoluţie (...) În mod clar, o problemă este că în Europa de Est, nu aș zice că lipsesc, însă încă nu sunt complet dezvoltate cele mai bune standarde privind achizițiile, în unele țări nu există uneori transparența pe care o dorim”, spunea atunci Christian Goettfert, conform mediafax.ro. Într-adevăr, avea dreptate cu privire la standardele de achiziții aplicate de Ministerul Apărării Naționale: mai mulți ofițeri de la Departamentul pentru Armamente au fost audiați de procurorii DNA – Secția Militară în legătură cu achiziția celor 227 de transportoare. În plus, Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA) ar fi transmis decidenților mai multe rapoarte legate de costurile supraevaluate ale unor componente cu care urmează să fie echipate transportoarele. Dar ancheta procurorilor militari a fost închisă subit fără a găsi vreun vinovat. Goettfert, intermediarul De atunci au trecut aproape cinci ani, timp în care Christian Goettfert a dezvoltat compania germană IBCG Engineering, care oferă oficial consultanță la nivel internațional pentru industriile de apărare și aerospațiale. Adică vinde arme și tehnică militară în schimbul unui comision. De pe site-ul companiei aflăm că firma condusă de Christian Goettfert se bazează "pe o rețea internațională de primă clasă de factori de decizie politici și economici relevanți". Parte din această rețea, Departamentul pentru Armamente al Ministerului Apărării Naționale, condus de generalul - maior Teodor Incicaș. Căruia Goettfert i-a făcut o ofertă privind vânzarea unor sisteme de drone produse de compania germană Quantum Systems. Generalul – maior Teodor Incicaș a decis, în urma unei analize profunde, că Armata are nevoie de drone și a cerut companiei Romtehnica, deținută de Ministerul Apărării Naționale, să se ocupe de achiziție. MApN, drone de spionaj din Germania Romtehnica a demarat apoi procedura privind achiziția de sisteme Mini UAS Clasa I – aripă fixă. Conform datelor făcute publice în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, Romtehnica a estimat valoarea contractului la peste 101 milioane lei, adică în jur de 20,5 milioane euro. Singura ofertă depusă pentru câștigarea contractului a fost cea a companiei Quantum Systems, care l-a avut consultant pe Christian Goettfert. Contractul a fost adjudecat într-un final la valoarea de 91,7 milioane lei, echivalentul a 18,5 milioane euro. Quantum Systems s-a obligat să livreze 22 de sisteme de drone cu aripă fixă într-o perioadă de 36 de luni. Confidențialitate totală DeFapt.ro l-a contactat pe Christian Goettfert pentru a obține un punct de vedere legat de această achiziție, dar și cum se va achita Quantum Systems de obligațiile de offset. Adică cele prin care ar trebui să investească în economia românească în jur de 4-5 milioane de euro. "Din motive de confidențialitate, nu vă putem oferi informații cu privire la solicitarea dumneavoastră. Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să consultați portalurile generale de licitații sau autoritățile responsabile", a transmis Christian Goettfert. "Lordul german al dronelor" Firma germană Quantum Systems este condusă de directorul executiv Florian Siebel, un fost pilot german, care consideră că războaiele viitorului vor fi purtate de roboți autonomi, capabili să acționeze și să ucidă fără control uman. Publicația Politico îl consideră pe Florian Siebel "lordul german al dronelor", după ce acesta a fondat compania Stark Defense, specializată pe construirea de drone de atac care pot opera fără control uman. Ucraina a primit deja 400 de drone de la Quantum Systems, care va livra încă 800 de drone în august, conform contractului încheiat în timpul unei misiuni organizate în aprilie de vicecancelarul german Robert Habeck. Compania Quantum Systems și-a asumat că va deschide o fabrică de drone în Ucraina. Datorită inteligenței artificiale și a cipurilor Nvidia, dronele Quantum System pot interpreta situația de pe câmpul de luptă și pot identifica ținte fără a depinde de GPS sau de un ghidaj uman. Acestea pot zbura apoi într-un loc fără bruiaj pentru a trimite date despre ținte militare ruse pentru a fi lovite de artilerie, potrivit unui articol publicat de Politico.

Investigații

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte. Cartelul arhivarilor este investigat de Consiliul Concurenței după ce a stors de bani de la zeci de mii de pensionari care au cerut documentele necesare pentru recalcularea pensiilor. Citește și: EXCLUSIV SAGA Festival, „țeapă” uriașă: olandezii organizatori au abandonat firma care se ocupa de concertele de la Romaero, cu pierderi și datorii de zeci de milioane, și au înființat alta pentru 2024 DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că au fost cazuri în care pensionarilor li s-au cerut taxe chiar și de 6.000 de lei pentru a li se elibera copiile după documente. În centrul investigației se află Patronatul Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER), condus de Florin Cuc, dar și reprezentanții mai multor firme aflați în conducerea acestei organizații. Mai mult, numele lui Florin Cuc apare ca administrator al unei firme investigate în aceeași speță. Sesizări la Ministerul Muncii Pensionarii s-au plâns în aprilie a.c. la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale că sunt storși de bani de către firmele de arhivare atunci când cer copii după documentele necesare pentru recalcularea pensiilor. Surse din cadrul ministerului Muncii au declarat pentru DeFapt.ro că pensionarii au depus mai multe sesizări în care reclamau, pe de-o parte, tarifele mari percepute de firmele de arhivare pentru eliberarea copiilor. Pe de altă parte, s-a reclamat și perceperea unor tarife mult mai mari decât cele stabilite de Casa de Pensii. Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte "Tarifele maximale au fost stabilite prin ordin de șeful Casei Naționale de Pensii. Dar și astea erau, oricum, foarte mari. Unor pensionari li s-a băgat niște tarife aberante, complet aiurea. De exemplu, tarife pentru cercetare, încă o taxă pentru interogare, una pentru nu știu ce... Le-au venit facturi și de 5.000 lei, și de 6.000 de lei. Cam astea sunt sumele maxime pe care le cereau pensionarilor", au declarat surse din Ministerul Muncii pentru DeFapt.ro. Aceleași surse spun că firmele de arhivare au făcut bișniță cu pensionarii: "Ministerul Muncii a sesizat pe 29 aprilie Arhivele Statului și Consiliul Concurenței. E un cerc vicios, pentru că oricum nu ai concurență pe piața de arhivare. Aici, dacă eu ca pensionar am arhiva la tine, ce să fac? Nu pot să o mut! S-a mai descoperit o chestie. Unii dintre arhivatori au dat documentele neconforme. Cei de la Casele de Pensii nu puteau să le valorifice, să le bage în sistem. Nu erau datele cerute pe ele. Arhivatorii și-au și bătut joc de oameni". Care sunt tarifele oficiale Și premierul Marcel Ciolacu a menționat problema sumelor aberante cerute de firmele de arhivare. "Am văzut că se încearcă specularea de către anumite firme de arhivare a acestei conjuncturi privind recalcularea pensiilor. Au fixat un preţ maximal, aranjat pentru copiile din arhivă de care au nevoie pensionarii. Aşa ceva este ilegal şi imoral şi cei responsabili trebuie sancţionaţi cu toată severitatea prevăzută de lege", a declarat Ciolacu la jumătatea lunii iunie. Prețurile maximale au fost stabilite prin ordin de șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu. Conform ordinului, o cerere este tarifată cu 101 lei fără TVA. Tariful de cercetare pentru un an de sporuri este stabilit la 63 de lei, iar pentru eliberarea documentului se percep încă 14 lei. În cazul în care se cer sporurile pe o perioada de zece ani, fiecare pensionar plătește 644 lei. Pentru eliberarea de copii se cere o taxă de 14 lei pentru cercetare și cinci lei pentru eliberare de copii. Atenție, prețurile sunt stabilite pentru fiecare pagină. Se suspectează o înțelegere pentru fixarea prețurilor La scurt timp după declarația premierului, Consiliul Concurenței a anunțat că a declanșat o investigație privind o posibilă înțelegere pentru fixarea prețurilor de către companiile care furnizează servicii arhivistice cetățenilor care solicită eliberarea documentelor necesare recalculării pensiilor. "Autoritatea de concurență are indicii că o serie de firme active pe această piață și-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informații sensibile (tarife, cheltuieli indirecte și marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER). O parte dintre indiciile care au stat la baza declanșării investigației au fost transmise de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În acest context, au fost efectuate inspectii inopinate la sediile PIAFER și ale companiilor Arhivatorul CBMS SRL, Danielle Digital SRL, Viltehnica SRL, Stefadina Comserv SRL, Uberum SRL, SDA - Servicii De Depozitare Și Arhivare SRL și Global Archive Management SRL", a anunțat Consiliul Concurenței. Ce este PIAFER PIAFER este condus de președintele Florin Cuc, în calitate de fondator și manager al companiei Depozitul Arhivele Transilvania din satul Luncani, județul Cluj. În documente, firma este patronată și administrată de o anume Flavia Alexandrina Fertea. Documentele de la Registrul Comerțului arată că părțile sociale au fost puse sub sechestru de către Direcția Națională Anticorupție în data de 11 iunie 2024, în dosarul 78/P/2017. Numele lui Florin Cuc apare și în firma Arhivatorul CBMS SRL, care la rândul ei este investigată de Consiliul Concurenței. Datele publice arată că această societate are sediul social tot în satul Luncani, județul Cluj, și este deținută în mod egal de alte două firme: Arhivatorul Plus și CBMS Software. Administratorii firmei Arhivatorul CBMS sunt Florin Cuc și Cristian Olimpiu Maier. Oamenii din conducerea Patronatului Părțile sociale ale asociatului Arhivatorul Plus, actuala Danielle Digital SRL, se află sub sechestru în dosarul 512/2022, la cererea BEJ Sortan Ioan Calin. Mai mult, și firma Danielle Digital, patronată în acte de Daniela Cristina Cuc, este vizată de ancheta Consiliului Concurenței. Cealaltă firmă asociată în Arhivatorul CBMS, CBMS Software SRL, este deținută de Food Os Tech SA și este administrată de Liviu Chertes. La rândul ei, Food Os Tech SA este deținută de alte două societăți și 13 persoane fizice, printre care se află Silviu Bogdan Mihalcea Călinescu, Ștefan Alexandru Ursan și Cosmin Țîrvuloiu. Cifre de afaceri de zeci de milioane O altă societate investigată de Consiliul Concurenței, Global Archive Management, este condusă de Harfaș Ștefan Ecxarcu, vicepreședintele PIAFER. Conform datelor de la Registrul Comerțului, vicepreședintele Ecxarcu are pe numele său o treime din firma Global Archive Management, restul părților sociale fiind deținute de societate olandeză Romhold BV. Datele financiare ale firmei arată că societatea a avut în 2023 o cifră de afaceri de 15,33 milioane lei și un profit net de doar 18.231 lei, cu 64 de angajați. Un alt membru al consiliului director al PIAFER este Mihai Nicolae, patronul și administratorul firmei Stefadina Comserv. Datele financiare ale firmei lui Nicolae arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste 18,7 milioane lei și un profit net de aproximativ 180.000 lei. Totul, cu 93 de angajați. Dorel Marian Bîtcă, patronul și administratorul firmei Uberum, este un alt membru al consiliului director al PIAFER. Firma sa a avut în anul fiscal 2023 o cifră de afaceri netă de aproximativ 2,5 milioane lei și un profit de 37.363 lei. Cu un an înainte, a avut o cifră de afaceri de 4,62 milioane lei și un profit de peste 750.000 lei. Dosare pentru evaziune fiscală Firma Viltehnica este și ea vizată de ancheta Consiliului Concurenței. Înființată în anul 2006, firma este patronată în acte de tânăra Karina Bojan. Dar de administrarea firmei se ocupă Mariana Bojan. În anul fiscal 2022, a raportat o cifră de afaceri de peste 4,4 milioane lei și un profit de aproximativ 2,8 milioane lei. Însă afacerile și profitul au scăzut considerabil în 2023, an în care a raportat o cifră de afaceri de peste 2,2 milioane lei și un profit de aproape 800.000 lei. Ultima societate investigată de Consiliul Concurenței, SDA Servicii de Depozitare și Arhivare, este patronată și administrată de Liviu Gheorghiță Tacu. Numele afaceristului Liviu Gheorghiță Tacu apare în mai multe dosare intrumentate de procurorii din Brașov. De exemplu, în anul 2017 a scăpat de acuzațiile de evaziune fiscală după ce judecătorii de la Tribunalul Brașov au constat prescripția răspunderii penale. Apărare formală a firmelor acuzate PIAFER a anunţat că a luat act de investigaţia demarată de Consiliul Concurenţei vizând un posibil schimb de informaţii între membri şi a arătat că tarifele care fac obiectul investigaţiei sunt reglementate prin Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice, conform unui comunicat de presă citat de Agerpres. "Precizăm faptul că tarifele care fac obiectul investigaţiei mai sus menţionate sunt reglementate prin Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 299/29.05.2023, cu avizul Arhivelor Naţionale ale României", potrivit comunicatului. "Atât PIAFER, cât şi membrii săi vor colabora pe deplin cu autoritatea de concurenţă pentru a lămuri toate aspectele vizate de această investigaţie", se mai spune în comunicat.

Investigații

SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi

SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi. Evenimentul de la Romaero a lăsat mulți parteneri ai organizatorului cu sume uriașe de încasat. Firma din spatele festivalului, abia înființată SAGA Festival se află la a patra ediție anul acesta. Citește și: Nicușor Dan anunță că vrea ca în 2024 să modernizeze 70 de kilometri de conductă de termoficare, față de 50 km în 2023 Concertele au loc la Romaero în perioada 5-7 iulie. Potrivit site-ului evenimentului, organizatorul SAGA Festival este SAGA Music Festival SRL. Ediția din 2024, pe firmă înființată în 2024 (sursa: sagafestival.com) O firmă foarte nouă, înființată pe 15 ianuarie a.c. Firma este deținută de o altă firmă, Olanu Entertainment SRL, și aceasta înființată tot recent. Mai precis, cu o lună înainte de SAGA Music Festival SRL: pe 14 decembrie 2023. Unic asociat al Olanu Entertainment SRL este Elena-Cristina Nicolae, doar un paravan al olandezilor care organizează festivalul. De altfel, administrator al SAGA Music Festival SRL este un olandez: Vandewalle Thomas Ann D. Vechea firmă a organizat trei ediții De ce să fi renunțat organizatorii olandezi la firma care s-a ocupat de festival până acum? Răspunsul pare să se dea singur la o lectură a cifrelor contabile ale ultimilor ani. Firma care a organizat primele trei ediții ale SAGA Festival se numește SAGA Festival SRL. Firma a fost înființată în 2020 iar în 2021 a organizat prima ediție a festivalului. SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi Cifrele contabile după prima ediție a SAGA Festival au fost slabe (subiect despre care DeFapt.ro a mai scris aici): 26,6 milioane de lei, pierderi, și 35,9 milioane de lei, datorii (la creanțe de 4,4 milioane de lei). După a doua ediție a festivalului, cea din 2022, pierderile au mai scăzut (la "doar" 21,5 milioane de lei), dar datoriile au sărit în aer (peste 64 de milioane de lei, cu creanțe de peste 11 milioane de lei). După ediția de anul trecut, cifrele contabile au fost și mai proaste. Mai puțin la pierderi, unde au ajuns la peste 3,5 milioane de lei. Datoriile, însă, au atins nivelul de peste 78,1 milioane de lei (cu 21,6 milioane de lei, creanțe). Mai mult, veniturile din 2023 au fost mai mici decât cele din 2022: 22 de milioane de lei, față de 26 de milioane de lei. Olandezii de la ALDA dețin SAGA Festival Potrivit mai multor surse din piață, organizatorii olandezi aproape au pus pe butuci mai multe afaceri care au contribuit la succesul de public al edițiilor trecute ale SAGA Festival. Aceste firma au livrat diverse bunuri și servicii pentru organizarea SAGA Festival, dar nu și-au văzut niciodată banii de la SAGA Festival SRL. Citește și: Cel mai mare tun al lui Ciolacu: pășune cumpărată cu 260 de euro, schimbată cu o pădure a statului de 440.000 de euro SAGA Festival SRL este deținută de SAGA Entertainment BV Olanda și Level One Agency SRL. SAGA Festival SRL este administrată de olandezul Roos Gerben Christian. SAGA Festival este o marcă a ALDA, o companie înființată de doi olandezi care se ocupă cu organizarea de evenimente similare în mai toată lumea.

Investigații

Laurențiu Nistor, stăpânul absolut al Hunedoarei

Laurențiu Nistor, stăpânul absolut al Hunedoarei. Șef al PSD Hunedoara și președinte al Consiliului Județean Hunedoara, proaspăt reales, a fost recrutat de Securitate cu numele de cod "Nistorescu Lucan" în urmă cu 54 de ani. Laurențiu Nistor, stăpânul absolut al Hunedoarei În zilele noastre, este considerat unul dintre cei mai puternici și bogați baroni locali. Citește și: EXCLUSIV Om de afaceri din anturajul șefului CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor (PSD), vizat de percheziții ale Parchetului European. Companie a CJ, beneficiară a fraudelor, spun procurorii Alegerile locale i-au adus pesedistului Laurențiu Nistor un nou mandat președinte al Consiliului Județean Hunedoara, în timp ce statul român îi plătește două pensii, din care una specială de parlamentar, în cuantum de 142.000 de lei anual. Ca să nu piardă controlul asupra partidului la nivel local, Laurențiu Nistor l-a făcut pe ginerele său, Jean Florin Bălan, consilier local la Deva, vicepreședinte PSD Deva și secretar PSD Hunedoara. Fiica sa, soția lui Jean Florin Bălan, Ioana Liana Bălan, este legătura cu controversatul hunedorean Gabriel Teodor Doda, ale cărui firme sunt abonate la contractele publice ale Consiliului Județean. Recrutat de Securitate, nu există angajament și note Laurențiu Nistor (73 de ani) a fost recrutat oficial de Securitate în anul 1970, la vârsta de 19 ani. Pe atunci lucra ca operator la Electrocentrale Deva – Mintia. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități (CNSAS) a menționat într-o adeverință emisă în februarie 2014 că Laurențiu Nistor este titular al dosarului de fond rețea R.375938. "Domnia sa a fost recrutat în perioada 1970 -1971 pentru acoperirea informativă a barajului de la CTE Mintia. Nu există un angajament semnat, iar numele conspirativ atribuit a fost de Nistorescu Lucan. A fost scos din rețeaua informativă la 08.09.1971 cu mențiunea: în colaborarea cu organele noastre nu a dat randamentul scontat, fiind lipsit de calitățile necesare unui colaborator", menționează CNSAS. Primar, deputat, șef de CJ Direcția de Specialitate a CNSAS nu a identificat informații transmise Securității de Laurențiu Nistor, motiv pentru care nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securității. De la Electrocentrale Deva – Mintia, Nistor a plecat în anul 1976, an în care s-a agajat ca tehnician principal Casial Deva, actuala Carpatcement. Apoi, începând cu anul 1990, a câștigat fotoliul de primar al localității hunedorene Șoimuș, post pe care l-a ocupat până în 2008. Ulterior, a câștigat trei mandate de deputat. A revenit în Hunedoara în octombrie 2020, atunci când s-a înscăunat președinte al Consiliului Județean. Pensii de aproape 3.000 de euro lunar Pentru întreaga activitate în câmpul muncii, Laurențiu Nistor s-a pricopsit cu două pensii. Una este specială, de 76.657 lei anual, pe care o primește de la Camera Deputaților. Cealaltă este de aproape 67.000 lei anual și este primită de la Casa de Pensii Hunedoara. În total, 142.000 lei, adică în jur de 2.850 de euro lunar. Pe lângă cele două pensii, Laurențiu Nistor mai primește un salariu anual de peste 203.000 lei de la Consiliul Județean Hunedoara. Conform declarației de avere, în anul 2023 și-a rotunjit veniturile cu dividende de 207.000 primite de la firma Reparații Serv Cim, plus 32.000 lei obținuți din vânzarea de cereale. Toate veniturile i-au adus anul trecut în jur de 585.000 lei. Economii de milioane Tot din declarația de avere mai aflăm că Laurențiu Nistor deține șapte terenuri agricole, două forestiere și unul intravilan. Dar și două vile moștenite de soția sa, Minodora Nistor, de 378 mp, respectiv 212 mp. Soții Nistor mai dețin nu mai puțin de 13 depozite bancare și conturi curente în care se află în jur de 1,6 milioane lei, aproape 100.000 de dolari și 115.000 euro. Minodora Nistor contribuie la veniturile anuale ale familiei cu o pensie de peste 67.000 lei, un salariu de aproape 70.000 lei primit de la Reparații Cim Serv, plus alți 4.571 lei încasați pentru funcția de coordonator transport la firma Trak Trans. Afacerile, mână în mână cu politica Afacerile și politica i-au mers ca unse pesedistului Laurențiu Nistor. El deține 60% din societate de trasporturi Bejan Serv, acolo unde îi are ca asociați pe Marcela Lucaci (20%) și Alexandru Gabriel Goia (20%). De administrarea firmei se ocupă Claudiu Florin Lucaci și ginerele Jean Florin Bălan. În anul fiscal 2023, firma lui Nistor a avut o cifră netă de afaceri de 5,48 milioane lei și un profit net de peste 574.000 lei. Cei doi asociați ai lui Nistor, Marcela Lucaci și Alexandru Gabriel Goia, au pe numele lor o altă societate, Trak Trans SRL. La această societate figurează angajată soția lui Nistor, Minodora Nistor, care a încasat în anul 2023 suma de 4.571 lei de aici. Ginerele lui Nistor a menționat în declarația de avere că a încasat de venituri salariale de la Trak Trans în cuantum de 3.942 lei. O altă firmă la care Laurențiu Nistor deține jumătate din părțile sociale este Reparații Cim Serv, de la care Minodora Nistor a încasat anul trecut un salariu de aproape 70.000 de lei. Cealaltă jumătate din firmă este deținută de Ioan Mariș. Ginerele, instalat șef în PSD Jean Florin Bălan, ginerele lui Laurențiu Nistor, s-a pricopsit cu funcțiile de vicepreședinte al PSD Deva și secretar al filialei județene a PSD. În plus, deține și funcția de consilier local al orașului Deva. Împreună cu soția sa, Ioana Liana Bălan, deține două apartamente în București, ultimul cumpărat în 2024, dar și două construcții în localitatea hunedoreană Bejan. Fiica lui Nistor mai are, separat, un apartament în Deva. Soții Bălan mai au pe numele lor nu mai puțin de 16 conturi bancare în care se află în jur de 750.000 lei și 29.000 de euro. Firme și patru locuri de muncă Mai mult, Jean Florin Bălan a preluat integral de la soția lui părțile sociale ale firmei BKI Fincont, în care au investit peste 110.000 lei. Pe lângă propriile afaceri și politică, ginerele lui Laurențiu Niștor mai are și patru locuri de muncă. De la Deva Gold a încasat anul trecut un salariu de peste 52.000 lei, de la firma socrului său, alți 117.032 lei. Propria firmă i-a plătit un salariu de 4.571 lei, în timp ce de la Trak Trans a încasat alți 3.942 lei. Consiliul Local Deva l-a remunerat cu doar 14.509 lei anul trecut. Soția lui a fost remunerată cu suma de 74.302 lei, dar a anonimizat locul actual de muncă. Cum fac bani fiicele șefului CJ Interesele financiare ale familiei Nistor se intersectează cu afacerile așa-zișilor "băieți deștepți" din Hunedoara. În anul 2010, în timp ce Laurențiu Nistor se afla la primul mandat în Parlament, fiica sa, Ioana Liana Bălan (fostă Nistor), a cumpărat pentru doar 200 de lei firma Drum Test SRL de la Proactiv SRL și Gabriel Teodor Doda, controversatul patron al grupului Drupo. După doi ani, Ioana Liana Bălan a returnat integral părțile sociale ale firmei. Potrivit Ziarului Văii Jiului, cealaltă fiică a lui Nistor, Irina Laura Nistor, a reprezentant în calitate de consilier juridic interesele aceluiași grup de firme controlat de Gabriel Teodor Doda. Firma de casă, 322 de milioane de lei Grupul de firme Drupo este abonat la contractele publice scoase la licitație de Consiliul Județean Hunedoara. Cel mai mari acorduri-cadru au fost câștigate în primăvara anului 2020. De exemplu, firma Proactiv a câștigat trei licitații pentru lucrări de întreținere pe timp de vară pe rețeaua de drumuri modernizate a CJ Hunedoara, pe sectoarele de drum Orăștie, Hunedoara și Hațeg. Valoarea cumulată a celor trei acorduri-cadru a fost de peste 322 milioane lei, echivalentul a 65 de milioane de euro. Profitul, milioane de euro anual În anul fiscal 2022, firma Proactiv a avut o cifră de afaceri de peste 99 milioane lei și un profit de peste 6,12 milioane lei. Compania fanion a grupului, Drupo SRL, a avut în anul fiscal 2022 o cifră de afaceri de peste 122,4 milioane lei și un profit net de aproae 15,7 milioane lei. Numele afaceristului Gabriel Teodor Doda apare într-un dosar de grup infracțional organizat, evaziune sau delapidare. În anul 2016, a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare cu suspendare pentru complicitate la delapidare. Magistrații de la Curtea de Apel București au decis, însă, să-l achite definitiv în anul 2022

Investigații

Dezvăluire DeFapt.ro confirmată: România, obuziere sud-coreene

Dezvăluire DeFapt.ro confirmată: România, obuziere sud-coreene. DeFapt.ro a dezvăluit în septembrie 2023 că Ministerul Apărării Naționale se pregătește să cumpere 54 de obuziere K9 Thunder în urma unei achiziții cu dedicație pentru compania sud-coreeană Hanwha Aerospace. Valoarea achiziției se învârte în jurul sumei 850 de milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Încă aproape un miliard de euro pe arme: MApN cumpără 54 de obuziere pe șenile și muniția aferentă. Licitația pare dedicată unui producător sud-coreean, partener al Poloniei Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a confirmat, la întâlnirea pe care a avut-o cu ministrul Apărării din Republica Coreea, Won-sik Shin, dezvăluirea făcută de către DeFapt.ro acum nouă luni. Tîlvăr a salutat, în contextul menționat, "desemnarea companiei Hanwha Aerospace Co. Ltd. drept câştigătoare a procedurii competitive pentru achiziţionarea de către România a trei sisteme obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion". Achiziția a fost precedată de o campanie puternică de lobby făcută de Ambasada Republicii Coreea la București. Dezvăluire DeFapt.ro confirmată: România, obuziere sud-coreene Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a anunțat miercuri, 19 iunie a.c., că s-a întâlnit cu omologul său din Coreea de Sud, Won-sik Shin, cu care a discutat la modul general despre situația de securitate internațională și perspectivele cooperări în domeniul apărării. La finalul discuțiilor generale, ministrul Angel Tîlvăr a salutat desemnarea companiei Hanwha Aerospace Co. Ltd. "drept câștigătoare a procedurii competitive pentru achiziţionarea de către România a trei sisteme obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion, incluzând 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder, echipamente de sprijin şi o cantitate iniţială de muniţii specifice". Ministrul Tîlvăr nu a făcut vreo referire la valoarea finală a contractului. Oficialii MApN au estimate costurile acestei achiziții la 4,18 miliarde lei, echivalentul a 850 de milioane de euro. Trei sisteme a câte 18 obuziere pe șenile Fiecare sistem obuzier este compus din 18 obuziere pe șenile cal. 155 mm, nouă bucăți de țeavă de rezervă cal. 155 mm, 12 mașini specializate de transport și încărcat muniții, nouă posturi de observare artilerie autopropulsat, o autostație meteorologică, trei mijloace tehnice de evacuare a echipamentelor avariate și trei sisteme de cercetare acustică. Pentru fiecare sistem se va asigura muniția aferentă. Adică: lovitură 155 mm cu proiectil exploziv – 17.352 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil fumigen – 324 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil iluminare – 324 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil inert pentru instruire – 720 de bucăți. Conform anunțului din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), termenul de livrare pentru cele trei sisteme de obuziere este cuprins între 30 și 60 de luni de la semnarea contractului.

Cum dispar copacii din pădurea Polovragi (sursa: Facebook/Comuna Polovragi, Gorj)

Investigații

Cum dispar copacii din pădurea Polovragi

Cum dispar copacii din pădurea Polovragi (jud. Gorj): arborii sunt tăiați ilegal, dar nimeni nu răspunde pentru asta. Județul Gorj, de care aparține administrativ și localitate Polovragi, s-a aflat în ultimii zece ani în topurile județelor din România la tăieri ilegale de arbori. Pădurarii au mai găsit doar cioatele Pădurarul Liviu Bădiță răspunde din partea Ocololul Silvic Polovragi de o bucată din pădurea primăriei Polovragi, localitate condusă de pesedistul Gheorghe Epure. Citește și: Babasha, huiduit pe gratis pe scena Coldplay de pe Arena Națională. Ce crede manelistul că se întâmplă cu banii încasați pe bilete Prima tăiere ilegală de arbori din acest an a descoperit-o pe 29 februarie. Atunci, a găsit cinci cioate de salcâm care avea fiecare un diametru cuprins între 60 și 80 de cm. Urmele din pădure arătau că arborii au fost trași cu tractorul până la drumul auto. Pădurarul Liviu Bădiță a făcut un raport către Ocolul Silvic Polovragi prin care informa că găsise cioatele în cantonul său. "De unde să știu eu cine a tăiat?" Contactat de către DeFapt.ro, pădurarul Liviu Bădiță a spus că, atunci când a ajuns în canton, a găsit doar cioatele arborilor tăiați ilegal. "Eu nu știu, domnule, ce să vă spun. Eu când m-am dus nu mai era nimic pe teren. Eu am făcut documentația, mi-am făcut raportul și am… l-am dat spre ocol. Eu sunt gestionar, îmi fac treaba", a declarat pădurarul Bădiță. Atunci când a fost întrebat despre posibile presiuni făcute asupra sa pentru a nu raporta ce descoperise în pădure, Liviu Bădiță a tras aer în piept și a tăcut. Apoi a spus: "De unde să știu eu dacă a tăiat ăla sau cine a tăiat? Eu habar nu am. Am fost plecat la munte. Am venit după amiaza pe la patru jumătate, am dat un tur și pe aici pe zonă. Am văzut cioatele, am făcut raportul. Nu știu, domnule, ce a zis Poliția… nu am stat de vorbă cu nimeni. Eu am depus raportul la Ocolul Silvic Polovragi". Primăria a găsit copacii, dar nu i-a văzut nimeni Ocolul Silvic Polovragi a făcut imediat o sesizare la postul de poliție Polovragi. Dosarul a stat în fișet până când o parte din arborii tăiați ilegal au fost găsiți pe marginea unui drum comunal, lângă groapa de gunoi a localității. Cel puțin așa s-a menționat scriptic. Arborii tăiați ar fi fost luați de acolo și dați în custodie Ocolului Silvic Polovragi. "Există suspiciunea că procesul verbal de dare în custodie a fost făcut în fals pentru că acesta trebuia să aibă atașat un inventar al materialului lemnos pe sortimente, inventar care nu este și de aici întrebarea cum au estimat volumul materialului lemnos", a spus unul din pădurarii de la ocol sub protecția anonimatului. Tot el a mai menționat că Ocolul Silvic trebuia să păstreze materialul lemnos până la finalizarea dosarului de furt, dar lemnul a fost înstrăinat, în acte, doar ca să se acopere faptul că nu ar fi existat fizic. Cum dispar copacii din pădurea Polovragi Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Primăria Polovragi nu a vrut să se constituie parte civilă. "Menționăm că întregul material lemnos a fost transportat în depozitul de lemne al Primăriei comunei Polovragi (administrat de Ocolul Silvic - n.r.). De asemenea, având în vedere că prejudiciul a fost recuperat în totalitate, Primăria nu se constituie parte civilă, neavând pretenții materiale sau penale", a menționat primarul Gheorghe Epure într-un document transmis Direcției Silvice Gorj. Adresa Primăriei Polovragi către Ocolul Silvic (sursa: defapt.ro) Edilul Epure nu a răspuns la solicitările repetate ale DeFapt.ro de a oferi un punct de vedere.

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții (sursa: Facebook/Nistor Laurențiu - Președintele Consiliului Județean Hunedoara)

Investigații

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții. La zece milioane de euro a estimat Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, că se ridică frauda cu fonduri europene într-un dosar de corupție transfrontalieră în care sunt vizați afaceriști din anturajul pesedistului Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara. Citește și: Oligopolul PSD-PNL-UDMR controlează peste 94% dintre primari și toți președinții de consilii județene Procurorii europeni au făcut mai multe percheziții, inclusiv la afaceristul hunedorean Ovidiu Daniel Draia, patronul firmei Metalprod West, care a câștigat împreună cu spaniolii de la Masecons 2010 SL două licitații organizate de Spitalul Orăștie și Apa Serv Valea Jiului. Licitațiile, finanțate din fonduri europene, ar fi fost câștigate cu ajutorul unor documente și declarații false care atestau că firma din Spania are experiență tehnică și capacitatea de a executa proiectele. Fondatorul firmei din Spania, Carlos Alberto Gonzales Alvarez, a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj la trei ani de închisoare pentru o fraudă de 4,2 milioane de euro. Culmea, tot pentru complicitate la obținerea de fonduri europene cu documente ori declarații false, inexacte sau incomplete. Dosar al EPPO Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a anunțat pe 7 iunie 2024 că au fost efectuate șase percheziții în județul Hunedoara și una în provincia spaniolă Andaluzia, în cadrul unei anchete transfrontaliere privind o fraudă de zece milioane de euro. Bani europeni. "Din probele strânse rezultă că, în cadrul procedurilor de achiziție publică, un grup de firme care au aplicat pentru executarea lucrărilor au prezentat documente și declarații false, în vederea atribuirii contractelor. În special, aceștia au atestat că grupul de companii ar include o societate cu sediul în Spania, care deținea cunoștințele tehnice și capacitatea profesională de a executa proiectul – ceea ce era esențial pentru îndeplinirea cerințelor procedurii publice. Cu toate acestea, conform anchetei, compania din Spania nu a îndeplinit de fapt aceste cerințe", se menționează în comunicatul EPPO. Două licitații, suspecte Anchetatorii fac referire la două licitații câștigate de societatea hunedoreană Metalprod West, cu terț susținător - firma spaniolă Masecons 2010 SL. Prima licitație a fost atribuită de Spitalul Municipal Orăștie în anul 2018. Iar cealaltă, de Apa Serv Valea Jiului SA, companie la care acționar majoritar este Consiliul Județean Hunedoara. Documentele cu care s-au câștigat cele două licitații au fost ridicate de anchetatori de la Spitalul Orăștie și Apa Serv Valea Jiului. Totodată, susțin procurorii, sunt cercetate trei persoane și două companii, dar s-a pus și sechestru pe bunuri de zece milioane de euro Singura ofertă depusă, câștigătoare Spitalul Municipal Orăștie a organizat o licitație în anul 2018 pentru îmbunătățirea eficienței energetice, proiect finanțat cu bani europeni prin Programul Operațional Regional. Atunci au fost depuse două oferte, din care una a fost declarată inacceptabilă. Singura ofertă câștigătoare a fost depusă de firma Metalprod West, cu terț susținător Masecons 2010 SL. Titularul contractului câștigat, Metalprod West, urma să vină cu munca și utilajele, iar Masecons 2010 SL, cu expertiza. Lucrarea a fost finalizată și recepționată la finalul anului trecut. Maria Lăcrămioara Uibariu, actualul manager al Spitalului Municipal Orăștie, a declarat pentru DeFapt.ro că "nu au fost percheziții la spital. Lucrările sunt finalizate. S-au încheiat la finalul anului trecut. Era vorba de inițierea procedurii, nu era vorba de derularea contractului. Se fac verificări, habar nu am. Le-am dat documentele." Compania CJ, contract de 7,2 milioane de euro Cel de-al doilea proiect la care fac referire procurorii europeni prevedea reabilitarea rețelelor de apă și canalizare în localitățile Aninoasa și Vulcan. Licitația spartă în două loturi a fost atribuită la începutul anului 2020 de compania Apa Serv Valea Jiului tot firmei Metatlprod West, cu terț susținător Masecons 2010 SL. Valoarea cumulată a proiectului a fost de 36,6 milioane lei, echivalentul a 7,32 milioane euro, bani asigurați prin Programul Operațional Infrastructură Mare al Fondului de Coeziune. Cristian Andrei Ionică, director general al Apa Serv Valea Jiului, a declarat pentru DeFapt.ro că nu au fost percheziții la societatea pe care o conduce. Contractul, finalizat și recepționat "Au fost niște documente pe care le-am predat la Poliție. Atât! Nici un fel de percheziție. Documente pe care le-au mai cerut și în 2022. Le-am predat ca de fiecare dată când ne cer documente. E contractul cu Metalprod. Contract finalizat din punctul nostru de vedere, recepționat de jumătate de an", a declarat Cristian Andrei Ionică. Întrebat despre documentele false la care fac referire anchetatorii, directorul Ionică a spus că "lucrarea e finalizată, e funcțională, e auditată. Noi nu am avut nici o problemă din punctul acesta, al derulării lucrărilor. E o anchetă legată de constructor. Normal că ne-am cerut și nouă documente. Eu nici nu știu cine sunt ăia (spaniolii – n.r.). Nici nu i-am cunoscut. Nu pot eu să dau răspuns dacă documentele sunt false sau nu. Ele au fost verificate. Dacă constată că sunt false… din punctul nostru de vedere, noi am avut contract cu Metalprod". Draia l-a băgat în firmă pe Doda Firma Metalprod West este patronată în acte de controversatul afacerist hunedorean Ovidiu Daniel Draia. La câteva zile după ce a câștigat licitația de la Apa Serv Valea Jiului, Ovidiu Daniel Draia a cedat 49% din părțile sociale ale Metalprod unei alte societăți, Proactiv SRL. Această din urmă societate este patronată de Gabriel Teodor Doda. Pe 25 aprilie 2023, firma lui Doda i-a returnat părțile sociale lui Ovidiu Daniel Draia și s-a retras din acționariatul Metalprod West. Gabriel Teodor Doda este un apropiat al lui Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara și șeful PSD Hunedoara. Doda, afaceri cu fiica șefului CJ Fiica pesedistului Laurențiu Nistor, Ioana Liliana Bălan, a preluat în anul 2010 societatea Drum Test SRL Călan de la Proactiv SRL și Gabriel Teodor Doda. Doi ani mai târziu, fiica lui Nistor a returnat părțile sociale. Aceasta este doar una dintre afacerile care îl leagă pe Gabriel Teodor Doda de familia Nistor. Afaceristul Gabriel Teodor Doda nu a vrut să răspundă la întrebările DeFapt.ro legat de această speță. "Faceți dumeavoastră anchetă? Lăsați că fac procurorii anchetă. Am fost asociat la Metalprod. Ce tot îl băgați pe domnul Nistor, nu aveți altceva de cercetat? Ce întrebări sunt astea? Numai cu Iohannis am relații, da?", a răspuns ironic Gabriel Doda. Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții Contactat de către DeFapt.ro, hunedorean Ovidiu Daniel Draia a recunoscut că procurorii i-au percheziționat casa și sediul firmei. "Nu s-a întâmplat nimic. Și eu nu sunt acuzat de nimic. Nici nu m-au audiat pe mine. Au făcut percheziții la sediul firmei, la mine acasă. S-au făcut! Dar nimeni nu m-a audiat în nici o calitate. Nici de suspect, nici de martor, nici de nimic. Procurorul mi-a spus în ce dosar se fac percheziții, mi-a spus despre ce este vorba, dar nu am fost audiat. Mai multe nu știu să vă spun pentru că nu știu ce este în dosar", a declarat Ovidiu Draia. Tot el a ținut să precizeze că "nu există Consiliul Județean în dosarul ăsta. S-au făcut percheziții în Spania la asociații noștri. Probabil, ei sunt suspecți, au făcut ceva fraude, se zice". Draia nu știe dacă actele erau false Întrebat cine a depus documentele false la licitațiile pe care le-a câștigat, afaceristul Draia a spus că documentele veneau de la spanioli pe e-mail-ul societății sale, dar fără să vadă originalele. "Dacă este problema acolo să se ia măsurile legale către ei. După o copie nu pot să îmi dau seama dacă îi legală, nu-i original, nu am de unde să-mi dau seama. Păi, și acuma, am fost la o licitație săptămâna trecută cu niște firme din Bulgaria. Aceleași acte, aceleași documente. Poate nici alea nu-s bune, eu de unde să știu?", a spus nemulțumit Draia. Spaniolul a și fost condamnat într-un alt caz, similar Firma din Spania la care a apelat Ovidiu Daniel Draia pentru a câștiga cele două licitații este Masecons 2010 SL. Această societate a fost înființată în anul 2010 de spaniolul Carlos Alberto Gonzales Alvarez în orașul Cadiz. Un an mai târziu, firma a deschis o sucursală în Deva, pe Bulevardul 1 Decembrie, nr. 14. Primul "tun" avea să îl dea în anul 2014, la scurt timp după ce Consiliului Județean Hunedoara i se aprobase finanțarea europeană pentru proiectul "Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Hunedoara". Atunci, două asocieri de firme care aveau nevoie de "experiență similară" și "capacitate profesională" au apelat la firma spaniolului Alvarez pentru a le ajuta să câștige licitațiile pentru închiderea depozitului urban neconform Orăștie și închiderea depozitului urban neconform Deva. Valoarea licitațiilor câștigate a fost de peste 20,6 milioane lei. Firma lui Alvarez a primit pentru contribuția sa în câștigarea licitațiilor aproximativ 750.000 lei. Trei ani cu suspendare Procurorii Direcției Naționale Anticorupție aveau să constate șase ani mai târziu, în decembrie 2020, că spaniolul Alvarez "ar fi remis reprezentanților celor două asocieri mai multe documente false și inexacte (procuri, angajamente, diplome de studii, cv-uri etc.) ajutând astfel la îndeplinirea condițiilor pentru câștigarea licitațiilor. Ulterior, reprezentanții celor două asocieri, fără să cunoască caracterul acelor înscrisuri, le-au depus la autoritatea contractantă Consiliul Județean Hunedoara". Tribunalul Hunedoara l-a condamnat pe Carlos Alberto Gonzales Alvarez la trei ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de participație sub forma complicității la folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene. Sentința a fost menținută în octombrie 2022 de Curtea de Apel Cluj. Spaniolii și românii, aceeași contabilă Afaceriștii Ovidiu Daniel Draia și Gabriel Teodor Doda par a nu fi străini de activitatea firmei din Spania cu ajutorul căreia au câștigat contractele de cel puțin zece milioane de euro. De exemplu, Ramona Marcău a lucrat în perioada septembrie 2009 – septembrie 2011 ca economist la firma Drupo, controlată de Gabriel Teodor Doda. Din septembrie 2011, Marcău s-a mutat pe postul de director economic al firmei Masecons 2010, funcție pe care o deține și în prezent. Informațiile apar pe contul ei de LinkedIn, acolo unde menționează că din postura de director economic se ocupă de contabilitatea firmei. Mai trebuie menționat că sucursala din Deva a Masecons este condusă de un alt spaniol, Estudillor Ortiz Francisco Andres, care nu a depus situațiile financiare ale firmei pentru anii fiscali 2020, 2021 și 2022.

Investigații

One cere DeFapt.ro 100.000 euro daune

One cere DeFapt.ro 100.000 euro daune. Dezvoltatorul imobiliar One United Properties SA a dat în judecată DeFapt.ro pentru a obține ștergerea a trei articole, daune morale de 100.000 de euro și plata cheltuielilor de judecată. Cele trei articole incriminate One United Properties vrea ștergerea următoarelor articole: Dezvoltatorii imobiliari care au vrut să desființeze Asociația Salvați Bucureștiul au relansat organizația: donații de 130.000 de lei în doar șase zile EXCLUSIV Dezvoltatorul imobiliar care a obținut dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul, credit de la o bancă internațională condusă de „finanțistul lui Putin” Compania care vrea să desființeze Salvați Bucureștiul, asociată cu industria jocurilor de noroc: Sacha Dragic, fondatorul Superbet, a cumpărat acţiuni One United Properties One United Properties nu neagă faptele Avocații One United Properties nu neagă că informațiile prezentate de către DeFapt.ro au o bază factuală solidă. Articolele "reiau o serie de informații publice, precum achiziția unor acțiuni ale societății ONE ori contractarea în trecuta unei finanțări, respectiv anunțul lansat de Asociația Salvați Bucureștiul cu privire la donațiile primite.", scriu avocații în cererea de chemare în judecată. Mai mult, adaugă avocații, "în cazul acestor articolele (sic!) însă nu se regăsesc judecăți de valoare ale Autorilor (sublinierea aparține avocaților One United Properties - n.r.), opinii sau critici la adresa subiectelor atinse". Cu toate acestea, mai arată avocații, autorii articolelor "se rezumă doar la a extrage și prezenta două concluzii complet false din aceste evenimente". În final, avocații opinează că "Autorii nu au fost de bună-credință și au vizat atingerea unui cu totul alt scop decât acela de a informa publicul în mod clar și corect", dar fără să precizeze care este acel "alt scop". One cere DeFapt.ro 100.000 euro daune One United Properties nu cere doar eliminarea articolelor de pe DeFapt.ro, ci și daune morale de 100.000 de euro, întrucât ar încălca "drepturile la demnitate, reputație și imagine". Avocații One United Properties nu au explicat cum au calculat aceste daune morale, care au fost prejudiciile suferite de companie în urma publicării articolelor invocate. One United Properties a inițiat și un al doilea proces, prin care a cerut ca instanța, prin ordonanță președințială, să dispună ștergerea articolelor menționate de pe site. În primă fază, One United Properties a pierdut acest proces, dar, cel mai probabil, a făcut apel la decizia instanței. Cazurile Miliția Spirituală și Asociația Salvați Bucureștiul Asociația Doar Fapte, publisher-ul DeFapt.ro, nu este singura asociație dată în judecată de către One United Properties. Cele mai cunoscute două cazuri sunt cele al Miliției Spirituale, respectiv al Asociației Salvați Bucureștiul. După ce Miliția Spirituală a dat în judecată Primăria Capitalei și Agenția de Mediu pentru a cere anularea unor autorizații de construire emise pe numele One United Properties, compania s-a îndreptat împotriva acestui ONG, dar și a altora (inclusiv Asociația Salvați Bucureștiul, ulterior). În final, instanța a dat dreptate companiei One United Properties, care a cerut cheltuieli de judecată de peste 300.000 de lei de la cele două organizații. Miliția Spirituală nu a putut plăti aceste sume, așa că instanța a decis dizolvarea ONG-ului. Asociația Salvați Bucureștiul a reușit să plătească după ce a primit donații de peste 130.000 de lei de la public. Detalii despre ambele spețe, aici și aici.

Investigații

Rafila minte în scandalul morților suspecte

Rafila minte în scandalul morților suspecte. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, fuge de cei 17 pacienți morți în condiții suspecte de la Spitalul "Sf. Pantelimon", după ce medicii le-au administrat incorect dozele de Noradrenalină. Ministerul Sănătății a confirmat pentru DeFapt.ro că nu a făcut nici un control cu privire la morțile suspecte de la Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Sfântul Pantelimon, deși ministrul Alexandru Rafila se lăuda public că a trimis o echipă de control împreună cu un profesor specialist de la Colegiul Medicilor București pentru a verifica situația scandaloasă. Citește și: Familia specială Melintescu: doi pensionari de la Interne, angajați la cabinete de miniștri. La pensia de 5.000 de euro a soților, bonus de 2.000 de euro din salariu Pentru a mușamaliza scandalul izbucnit la Spitalul "Sf. Pantelimon", ministrul Alexandru Rafila i-a trimis la spital pe Luca Sorin Ion, șeful interimar al Corpului de Control, și pe pensionarul de lux Octavian Melintescu, consilierul său personal, care nu are atribuții de control, chipurile pentru a "documenta și verifica" scandalul dintre cadrele medicale și nu morțile suspecte. Pacienți de la ATI lăsați să moară La începutul lunii aprilie a.c., s-a aflat că pacienții aflați în stare critică sunt lăsați să moară de către o parte din medicii de la Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Sfântul Pantelimon din București. În perioada 4-6 aprilie 2024, nu mai puțin de 20 de pacienți au decedat în mod suspect. Personalul medical declara sub protecția anonimatului pentru Cetateanul.net că pacienților cărora le-a fost prescrisă pe foaia de observație administrarea a 15 sau 20 miligrame de noradenalină primeau în realitate doar un miligram. O decizie controversată luată de medici, care a dus la moarte subită a pacienților. Rafila anunță că trimite Corpul de control Pe 11 aprilie au fost sesizați procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Tot atunci, ministrul Alexandru Rafila a anunțat public că va trimite Corpul de Control împreună cu un profesor de la Colegiul Medicilor pentru a verifica situația scandaloasă de la Spitalul Sf. Pantelimon. O zi mai târziu, pe 12 aprilie, la sediul spitalului s-au prezentat în control pensionarul Luca Sorin Ion, directorul interimar al Corpului de Control al ministrului Sănătății, și pensionarul de lux Octavian Melintescu, consilierul personal al ministrului Alexandru Rafila. Cel din urmă, fost polițist, a fost adjunct al Direcției Generale Anticorupție, motiv pentru care statul român îi plătește o pensie de lux de 3.000 de euro lunar. Echipa de control: șeful și un consilier fără atribuții Prezența lui Octavian Melintescu a ridicat primele suspiciuni de mușamalizare a deceselor suspecte de la Spitalul "Sf. Pantelimon". Motivul: legal, Melintescu nu poate face parte din echipa de control deoarece nu este funcționar public și nu este angajat al niciunui serviciu din Direcția Corp Control. Nici ministrul Alexandru Rafila nu poate să-i dea legal atribuții de control. Mai mult, într-un asemenea caz de o gravitate extremă, cu 20 de decese suspecte, nici un alt angajat al Direcției Corp Control nu a fost inclus în "echipa" trimisă de ministrul Rafila la Spitalul "Sf. Pantelimon". Rafila minte în scandalul morților suspecte DeFapt.ro i-a solicitat ministrului Alexandru Rafila în data de 18 aprilie 2024 să comunice care a fost misiunea de control a lui Luca Sorin Ion, șeful Corpului de Control, la Spitalul "Sf. Pantelimon", dar și de ce acesta nu a fost însoțit de subalternii săi. Răspunsul stupefiant al ministrului Alexandru Rafila a venit pe 10 iunie, la aproape două luni de la solicitare: "directorul Corpului de control al ministrului nu a efectuat o acțiune de control la nivelul Spitalului Clinic de Urgență Sfântul Pantelimon București". Rafila și-a încălcat propriul ordin ca să trimită consilierul Mai mult, ministrul Alexandru Rafila recunoaște că și-a trimis consilierul personal, adică pe Octavian Melintescu, la Spitalul "Sf. Pantelimon" nu pentru a verifica cele 20 de decese supecte, ci la "o acțiune de documentare și verificare a unor aspecte administrative". Legal, consilierul personal al oricărui ministru nu poate participa la o asemenea acțiune. În plus, trimiterea lui Melintescu în control încalcă inculsiv Ordinul de aprobarea al Regulamentului de Organizare și Funcționare al Ministerului Sănătății, aprobat în iunie 2022 chiar de ministrul Alexandru Rafila. Nu au fost cercetate cauzele deceselor Întrebat cum explică faptul că în urma controlului efectuat de Luca Sorin Ion si Octavian Melintescu s-a concluzionat că acuzatiile privind morțile suspecte de la "Sf. Pantelimon" nu se susțin, ministrul Alexandru Rafila a ținut să precizeze încă odată că "obiectul acțiunii de documentare și verificare de la nivelul Spitalului Clinic de Urgență București nu a cuprins și verificarea cauzelor care au condus la decesul pacienților internați la ATI, fapt despre care Ministerul Sănătății a transmis un comunicat oficial". Răspunsul Ministerului Sănătății pentru DeFapt.ro (sursa: Ministerul Sănătății) Numărul morților, mult mai mare Au trecut două luni de când 17 pacienți au murit în condiții suspecte pe paturile Spitalului "Sfântul Pantelimon". Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, a declarat pentru DeFapt.ro că e o mare problemă legată de numărul de decese suspecte pentru că în realitate ar fi vorba de 29 de persoane. "17 au zis ei că doar la acele persoane s-a folosit noradrenalină. Atunci au fost 29 de persoane decedate într-un weekend. În ianuarie, au fost 22 de decese într-o zi. Parchetul a extins cercetările și în celelalte cazuri de decese. Majoritatea sunt din neglijență în serviciu și nepăsarea actului medical", a declarat Vasile Barbu. Spitalul încasează bani pentru morți Tot Vasile Barbu a explicat ce ar fi putut să descopere Corpul de Control al ministrului Alexandru Rafila dacă nu închidea ochii la cum se cheltuie banii în Spitalul "Sf. Pantelimon": "Noi am verificat și stocurile de medicamente, materiale sanitare. Ei nu puteau să asigure asistență medicală pe acțiuni prioritare. Au luat și o groază de bani. Au murit niște oameni, dar pe seama lor au luate peste 5.000 de lei pe zi de fiecare. De ce? Pentru că îi băgau în ATI chiar dacă erau decedați. În astfel de cazuri se decontează de către CNAS peste 5.000 lei în loc de 1.900 lei. Ei erau foarte interesați să adune de peste tot oameni cu probleme. Erau foarte multe cazuri de pacienți care erau lăsați aproape să moară. Și acum dacă mergeți în spitalul și intrați în Terapie Intensivă, miroase a cadavre. Nu sunt cadavre, sunt oameni care au escare, neîngrijiți, nespălați, neaspirați traheal".

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați (sursa: gds.ro)

Investigații

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați. Ion Cupă, secretarul general adjunct al ANAF și fost șef al Autorității Vamale Române, a fost iertat de procurorii DNA, deși le-ar fi cerut subalternilor săi, adică vameșilor corupți, să-i plătească o factură de 2.000 de euro pentru hainele de lux pe care le comandase de la firma CANALI. Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția - de PMP La solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că Ion Cupă nu are nici o calitate în dosarul de corupție al vameșilor șpăgari. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a refuzat să comunice ce atribuții are Ion Cupă ca secretar general adjunct al ANAF, dar și dacă a luat vreo măsură împotriva acestuia. Adjunct la Fisc, cerut de PSD șef la Vămi Pesedistul Adrian Câciu, în mandatul său de ministru al Finanțelor, l-a numit pe Ion Cupă în funcția de secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Se întâmpla în iulie 2022. Ulterior, filiala PSD Mehedinți, condusă de Aladin Georgescu, i-a transmis o depeșă ministrului Adrian Câciu prin care îl informa că social – democrații îl recomandă și îl susțin pe Ion Cupă pentru funcția de președinte al Autorității Vamale Române. Ministrul Câciu a luat recomandarea și s-a dus la premierul Nicolae Ciucă, căruia i-a cerut să-l numească pe Ion Cupă pe funcția solicitată de PSD. Ordinul a fost executat: premierul Ciucă a emis decizia în data de 30 mai 2023. Ceea ce nu știa Ion Cupă la preluarea mandatului de președinte al Vămii era faptul că procurorii Direcției Naționale Anticorupție îi filau pe mai mulți vameși corupți din subordinea sa. Printre aceștia se afla și Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București. Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați Interceptările din dosarul de corupție arată că, pe 28 decembrie 2023, vameșul șef Paul Petrof se afla în biroul lui împreună cu patru subalterni și cu evazionistul Cătălin Bucura. Vameșul Paul Petrof și-a exprimat nemulțumirea față de cei prezenți în biroul său că trebuie să suporte mai multe cheltuieli făcute de Ion Cupă, șeful Autorității Vamale. Cea mai recentă cheltuială atunci era legată de plata unor articole de îmbrăcăminte de lux: costum, cămașă, pantofi, fular și curea. Valoarea cumulată a acestora era de aproximativ 2.000 de euro. Vameșii Paul Petrof și Răzvan Cosmin Stamatescu i-au sugerat, apoi i-au cerut afaceristului evazionist Cătălin Bucura să suporte o parte din costuri. Evazionistul nu voia să apară pe cameră "Acesta (Bucura - n.r.) își arată disponibilitatea să remită suma de 5.000 de lei, dar solicită să nu participe la momentul plății pentru a nu fi surprins de camerele de luat vederi în magazin sau în apropierea acestuia. De asemenea, din aceste discuții reiese că Bucura Cătălin („Nepotu”) a mai contribuit cu sume de bani în favoarea lui Petrof Paul sau/și a lui ION CUPĂ („Păduraru”) (acest aspect reiese din indicarea de către Petrof Paul pe o hârtie a unor sume de bani, afirmând către Stamatescu Răzvan Cosmin: i-am arătat ce-ai făcut tu. RĂZVAN, ți-am arătat ce-a făcut el ieri? – indicând biletul din mână)", susțin procurorii DNA, potrivit referatului de reținere din speță. DNA a "uitat" complet de Cupă Vameșii corupți au fost reținuți, apoi arestați la jumătatea lunii februarie a acestui an. Între timp, Ion Cupă a revenit pe funcția de secretar general adjunct al ANAF. DeFapt.ro a solicitat DNA să comunice ce acuzații i se aduc lui Ion Cupă, în contextul în care acesta a abuzat de funcție pentru a beneficia de diverse foloase necuvenite de la subalternii săi și evazioniști. În răspunsul sec primit de la DNA se menționează că "în acest moment, persoanele la care faceți referire nu au calitatea de suspect sau inculpat în cauza menționată". Cupă și Boloș, no comment Am încercat să obținem un punct de vedere și de la Ion Cupă în legătură cu mențiunile făcute cu privire la persoana sa de procurorii anticorupție în referatul de arestare al vameșilor corupți, dar Cupă nu a răspuns. DeFapt.ro a solicitat în plus un punct de vedere oficial din partea ministrului Marcel Boloș, în subordinea căruia se află ANAF, respectiv Ion Cupă. Nici ministrul Marcel Boloș nu a vrut să răspundă.

Oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească. În imagine, Abramovici în 2005, când era guvernator de Chukotka (sursa: kremlin.ru)

Investigații

EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte considerate false, cetățenia R. Moldova

Investigație realizată de Vitalie Călugăreanu și Cătălin Prisacariu Miliarde de euro ale oligarhilor ruși au fost înghețate în întreaga lume după invazia rusă asupra Ucrainei ca urmare a sancțiunilor internaționale impuse Rusiei. Pentru a-și salva companiile din Europa, mulți oameni de afaceri ruși au căutat să devină cetățeni ai altor state: oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească. De ce Republica Moldova O operațiune complicată, câtă vreme statele care acceptă să ofere cetățenie unor ruși cu conexiuni la Kremlin se expun regimului de sancțiuni internaționale. În urma unei "analize de risc", însă, mai mulți oameni de afaceri ruși au considerat că au șanse bune să devină cetățeni moldoveni. O țară ideală, în context: Republica Moldova nu este membră a Uniunii Europene, dar statutul de țară candidată la aderarea la blocul comunitar și apropierea de România fac pașaportul moldovenesc foarte dezirabil. Din ianuarie 2022 până în aprilie 2024, au fost depuse 4.317 cereri de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova - majoritatea provenind de la cetățeni ruși. 2.577 de cereri au fost acceptate – în mare parte fiind vorba de redobândirea cetățeniei Republicii Moldova de către moldovenii care au renunțat la ea după ce au obținut cetățenia rusă pe timp de pace. Oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească De la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei, autoritățile moldovene au blocat peste 20 de dosare vizând obținerea cetățeniei Republicii Moldova de către cetățeni ruși. În toate cazurile au fost depistate acte false anexate la dosarele depuse la Agenția Servicii Publice (ASP) de la Chișinău, instituția care gestionează procesul de obținere a cetățeniei. Peste 200 de dosare au fost respinse din alte motive. Trei dintre cele 20 de cereri respinse aparțin unor oameni de afaceri ruși cu afaceri de zeci de miliarde de euro derulate inclusiv prin intermediul unor companii active în Uniunea Europeană. Lobanov a depus dosarul la Chișinău în august 2022 Mihail Lobanov a depus dosarul de obținere a cetățeniei Republicii Moldova pentru sine și cei trei fii ai săi pe 25 august 2022. Conform datelor de care dispun autoritățile moldovenești, Lobanov ar fi depus personal dosarul la secția Cetățenie a ASP. Fotografia lui Mihail Lobanov din dosarul depus la Chișinău pentru obținerea cetățeniei moldovenești (sursa: defapt.ro) ____________________________________________ UPDATE (30 ianuarie 2025) Lobanov susține, prin avocați, că documentele depuse la ASP au fost certificate drept autentice de o instanță din Ucraina Potrivit sesizării Agenției Servicii Publice (ASP) de la Chișinău trimise Centrului Național Anticorupție (CNA) în 2024, "cet. Lobanov Mikhail (...), personal, în cadrul Secției cetățenie, a depus dosarul de obținere a cetățeniei Republicii Moldova (...) prezentînd documente oficiale în care sunt înscrieri vădit false privind datele strămoșilor săi". Această sesizare a ASP a stat la baza inițierii unui "proces penal" la CNA, faza anterioară a unui dosar penal, potrivit procedurilor legale din Republica Moldova. La șase luni după publicarea de către DeFapt.ro a acestui articol, Mihail Lobanov a contactat redacția prin intermediul casei de avocatură Vernon David de la Chișinău. Potrivit acestei case de avocatură, documentele depuse de Lobanov ar fi fost certificate ca autentice de către o instanță ucraineană. Iată, mai jos, pasajul relevant din comunicarea casei de avocatură Vernon David: "Dl Mikhail Lobanov, la 25 august 2022, s-a adresat autorităților din Republica Moldova pentru a obține cetățenia în temeiul art. 12 alin. (2) lit. b), . Mai exact, ascendenții d-lui Lobanov au locuit pe teritoriile prevăzute de legea citată, până la 28.06.1940. (...) La data de 03.03.23, cererea i-a fost respinsă. De fapt, prin răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885 de respingere a cererii de dobândire prin recunoaștere a cetățeniei, se menționează doar faptul că o serie de acte de stare civilă eliberate de autorități competente din Ucraina și anexate de dl Lobanov la cererea din 25 august 2022 nu au putut fi identificate și nu figurează ca fiind eliberate de Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Această constatare a Agenției Servicii Publice corespunde pe deplin realității, deoarece însăși pe actele de stare civilă prezentate era indicat expres că autoritatea emitentă a actelor în cauză este Consiliul Satului Starokozatsk, Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Acest fapt, precum și existența și autenticitatea actelor de stare civilă vizate în răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885, au fost constatate prin Hotărârea Judecătoriei Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, din 11 ianuarie 2023, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 13 februarie 2023, prin care au fost constatate fapte care au valoare juridică. În partea motivată a hotărârii se menționează expres că la data emiterii actelor de stare civilă vizate, nu exista o astfel de autoritate precum Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, iar toate actele de stare civilă erau emise de consiliul sătesc. Mai mult, instanța a constatat autenticitatea actelor de stare civilă, care îi dau dreptul d-lui Mikhail Lobanov să dobândească prin recunoaștere cetățenia Republicii Moldova. Conținutul hotărârii judecătorești îl puteți găsi pe site-ul oficial al bazei de date a instanțelor judecătorești din Ucraina: https://reyestr.court.gov.ua/Review/108903425." Hotărârea indicată de către casa de avocatură Vernon David există, într-adevăr, pe portalul instanțelor judecătorești ucrainene, după cum se poate constata și accesând link-ul de mai sus. Potrivit acestui link, judecătorul care a emis decizia în cazul actelor lui Mihail Lobanov este Oleksandr Boyarskyi. Potrivit unei investigații a publicației ucrainene NGL Media, judecătorul Oleksandr Boyarskyi a emis sute de decizii prin care a salvat bărbați ucraineni de la mobilizarea pentru război. Mecanismul: contra mită, judecătorul acorda taților custodia minorilor după divorțul formal al bărbaților de soțiile lor. Astfel, aceștia scăpau de mobilizare. Conform publicației ucrainene Suspilne, judecătorul Boyarskyi a fost arestat pentru două luni în ianuarie 2024. NGL Media a mai arătat că judecătorul Oleksandr Boyarskyi nu este la primul dosar în care este suspectat de corupție. ____________________________________________ De la Target Ventures (Moscova) la Target Global Mihail Lobanov este o piesă foarte importantă din mecanismul prin care banii oligarhilor ruși au fost investiți în Europa și nu numai, de multe ori fără a se ști public proveniența fondurilor. Unul din cele mai importante vehicule puse pe picioare de Lobanov pentru a investi banii oligarhilor ruși este fondul de capital de risc Target Global. Compania a fost înființată la Moscova sub numele de Target Ventures de către Alex Frolov Jr, fiul oligarhului rus acum sancționat Aleksandr Frolov, și de către Mihail "Mike" Lobanov în 2012, după ce cei doi au lucrat împreună la compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom. Bani de la oligarhi ruși În 2015, Target a intrat pe piața internațională, cooptându-i pe investitorii israelieni Yaron Valler și Shmuel Chafets în calitate de cofondatori ai Target Global. Noul fond urma să aibă sediul la Berlin, fără ca legăturile cu oligarhii ruși să fie întrerupte. Lobanov, care lucrase anterior la administratorul de fonduri rusești Alfa Capital, a admis pentru Wall Street Journal în 2015 că ceea ce era atunci un capital de 300 de milioane de dolari al fondului provenea de la familii rusești bogate. Dar a negat că finanțatorii Target ar avea legături cu Putin. "Niciunul dintre LP-urile (Limited Partners - n.r.) noastre nu este legat de politica guvernamentală", a spus Lobanov. Lobanov, retras în Cipru După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Target Global pare să fi făcut demersuri pentru a se distanța de Rusia. Firma a declarat că și-a închis biroul din Moscova la scurt timp după invazie. În martie 2022, cofondatorul Valler a achiziționat acțiunile lui Frolov junior și ale lui Lobanov, potrivit unui e-mail al Target Global obținut de Forbes. Acum, dintre cofondatorii Target Global, au mai rămas doar Valler și Chafets. După ce Frolov jr a demisionat în noiembrie 2022, fostul său partener de afaceri Mike Lobanov a făcut și el un pas înapoi. Acum, este directorul general al The Alternative, un manager de fonduri desprins din una dintre companiile din Cipru ale Target. Abramovici a investit șase ani prin Lobanov În ciuda declarațiilor lui Lobanov că banii din fond nu aparțineau unor ruși conectați la Kremlin, faptele arată o altă realitate. Astfel, potrivit Forbes, fondul de capital de risc Target Global a gestionat zeci de milioane de dolari pentru Roman Abramovici și l-a ajutat pe oligarhul acum sancționat să acumuleze participații în unele dintre cele mai mari startup-uri din Europa. Abramovici a investit 63 de milioane de dolari într-o serie de startup-uri europene prin intermediul relației sale cu firma de capital de risc Target Global, cu sediul la Londra, potrivit unui set de documente analizate de Forbes. Fondul de capital de risc, care a strâns capital în valoare de peste 3,2 miliarde de dolari și a susținut cel puțin 15 unicorni europeni din domeniul tehnologiei, inclusiv Revolut și Cazoo, a contat pe Abramovici drept co-investitor și Limited Partner din 2015 până în 2021, arată documentele. Ulterior, Marea Britanie l-a sancționat pe oligarh, în martie 2022, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina. Fiul oligarhului Frolov, asociatul lui Lobanov Target Global are și alte legături cu oligarhi ruși. Cofondatorul și fostul director general Alex Frolov este fiul oligarhului Aleksandr Frolov, care a adunat o avere de 2,6 miliarde de dolari administrând cel mai mare producător de oțel din Rusia, Evraz. Frolov senior a fost sancționat după începerea războiului din Ucraina. Abramovici a deținut, de asemenea, o participație de 29% la producătorul rus de oțel Evraz, unde Frolov senior a fost director general, între 2007 și 2021, potrivit documentelor companiei. Nu e Moldova, e Kîrgîzstan Mihail Lobanov a știut foarte bine că cetățenia sa rusă era o piatră de moară pentru afacerile sale de pe piața de capital. Așa că, în paralel cu demersul de a obține cetățenia moldovenească, a încercat și alte variante. Iar cel puțin una se pare că i-ar fi reușit. Astfel, Target Global a declarat pentru publicația Sifted, la finalul lui 2023, că Lobanov este cetățean al Kîrgîzstanului, nu al Rusiei. Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Mihail Lobanov, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Serghei Lomakin, la Râșcani Serghei Lomakin este un alt oligarh rus care a încercat să obțină cetățenia Republicii Moldova pentru sine și pentru trei fii în baza unor înscrieri vădit false privind datele unor așa-zis membri de familie. Conform actelor obținute de echipa noastră de investigație, Lomakin a depus personal dosarul pentru cetățenie pe 18 aprilie 2023, prin intermediul Serviciului de eliberare a actelor de identitate Râșcani, municipiul Chișinău. Fotografia lui Serghei Lomakin din dosarul depus la Chișinău pentru obținerea cetățeniei moldovenești (sursa: defapt.ro) Lomakin se află pe lista de sancțiuni a Ucrainei pentru "activități comerciale ce asigură venituri mari bugetului rus - o sursă semnificativă de venit pentru război". Potrivit ONG-ului ucrainean Mirotvoreț, Serghei Lomakin ar avea "legături strânse cu regimul (de la Kremlin – n.r.), care a pregătit și poartă un război de ocupație împotriva Ucrainei, în timpul căruia sunt comise crime împotriva umanității și are loc genocidul poporului ucrainean". "Subiectul este responsabil pentru susținerea materială sau financiară a acțiunilor ce subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei", mai precizează sursa citată. Kopeika și Monetka În luna mai 1998, Lomakin împreună cu oamenii de afaceri Artem Khachatryan și Aleksandr Samonov au deschis rețeaua de magazine Kopeika. În 2007, Lomakin și-a vândut cota-parte din rețeaua Kopeika și a înființat o altă rețea de magazine, Monetka. În 2008, apare ca membru în Consiliul de Administrație al companiei Centrobuvi (încălțăminte) și, tot în 2008, Lomakin și Khachatryan au cumpărat 7% din lanțul Modis (îmbrăcăminte). În 2015, Centrobuvi a încetat să mai plătească furnizorii. În mai 2016, datoriile companiei au ajuns la 30 de miliarde de ruble (peste 330 de milioane de dolari). Fraude cu banii Gazprombank Potrivit mai multor surse (aici și aici), în august 2016, a fost deschis un dosar penal împotriva lui Serghei Lomakin, iar în septembrie 2016 a ajuns în lista celor urmăriți la nivel federal. I s-a deschis un dosar penal în temeiul art. 159 din Codul penal al Federației Ruse (Fraude comise de un grup organizat sau în proporții deosebit de mari). Dosarul a fost deschis în baza rezultatelor unei inspecții inițiate de Gazprombank. Subdiviziunea pentru combaterea crimelor economice din cadrul MAI rus a constatat că fondurile împrumutate au fost transferate către companii terțe, contrar înțelegilor cu băncile. În 2017, Lomakin ar fi ajuns la o înțelegere cu creditorii și dosarul penal a fost clasat. Rezident în Cipru În 2023, Lomakin se retrage din Modis și Monetka și începe să dezvolte retailerul rus de reduceri Fix Price, pe care l-a creat în 2007 tot împreună cu Khachatryan. Lanțul a deschis peste 5.000 de magazine în Rusia, Kazahstan, Georgia, Belarus, Letonia, Kîrgîzstan și Uzbekistan. Lomakin este președinte al companiei. Cofondatorul Artem Khachatryan este, de asemenea, miliardar. În decembrie 2023, Lomakin a cumpărat aproape toată participația lui Khachatryan în companie cu 990 de milioane de dolari. Potrivit Forbes, Lomakin își are reședința în Paphos (Cipru), iar averea sa este evaluată la 1,7 miliarde de dolari. Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Serghei Lomakin, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Apare bancherul ruso-uzbec Tot prin intermediul Serviciului de eliberare a actelor de identitate Râșcani, municipiul Chișinău, pe 27 septembrie 2023 au depus dosarele pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova cetățenii ruși (din Uzbekistan) Kamo Tumasov și fiul lui Samvel Tumasov. Conform datelor de care dispun autoritățile moldovene, cei doi ar fi depus dosarele pentru cetățenie personal. Pe bancherul Kamo Tumasov Kamo îl regăsim în structura de proprietate a Grupului Asia Alliance (Uzbekistan) cu o cotă de 85%, care deține banca comercială Asia Alliance Bank. Numele lui mai apare ca asociat sau administrator în cinci firme și fonduri de investiții din Uzbekistan. Samvel Tumasov apare ca fiind director al Truck Avto Trading (care pare a fi lichidată) și ca asociat unic al Humoinvestgroup (Uzbekistan). Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Kamo Tumasov, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Corupție și fals în acte la ASP Un dosar de corupție și fals în acte publice pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova este în prezent în lucru la Centrul Național Anticorupție din Chișinău. Pe 3 iunie 2024, au fost efectuate zece percheziții, iar la finalul acestora șase angajați ai Agenției Servicii Publice au primit calitatea de suspecți. Conform informațiilor obținute de echipa noastră de investigații, mai mulți cetățeni ruși ar fi încercat să obțină pentru ei și unii membri ai familiilor lor cetățenia Republicii Moldova în baza unor documente false privind datele unor rude. Actele false au fost eliberate de către angajați ai Agenției Servicii Publice de la Chișinău și introduse în sistemele informaționale automatizate ale ASP în mod fraudulos. ____________________ Realizarea acestei investigații a beneficiat de susținere prin intermediul unui grant al Investigative Journalism for Europe (IJ4EU). IPI, EJC și oricare alți parteneri ai IJ4EU nu sunt responsabili pentru conținutul publicat și nici pentru utilizarea acestuia.

Categorie: Investigații

Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș

Altă moarte suspectă la "Sf. Pantelimon"

Adjunctul Gărzii de Mediu, droguri (DIICOT)

Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului

MApN, drone de spionaj din Germania

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte

SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi

Laurențiu Nistor, stăpânul absolut al Hunedoarei

Dezvăluire DeFapt.ro confirmată: România, obuziere sud-coreene

Cum dispar copacii din pădurea Polovragi

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții

One cere DeFapt.ro 100.000 euro daune

Rafila minte în scandalul morților suspecte

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați

EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte considerate false, cetățenia R. Moldova

Ultima oră

Ciprian Ciucu: mesaj de mobilizare la vot și de unitate pentru București

De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale: judecătorii sunt discriminați

Rețeta Georgescu: conturi pro-Băluţă cu „potenţial inauntentic” au milioane de vizualizări pe TikTok

Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit

Tichetele casnice ajută zilierii plătiți fără acte să fie înregistrați la sănătate și pensii

Sondajul Antenei 3, două zile înainte de alegeri: bătălie Băluță-Ciucu, diferență în marja de eroare

Cum a ajuns un ieșean în conducerea companiei din Prahova care a provocat criza apei

Cine este partenera de viață a lui Ilie Bolojan, cu care s-ar fi căsătorit recent, în secret

Cardurile de sănătate au devenit inutile: sistemul CNAS este mort de câteva zile

Premierul Bolojan s-ar fi însurat: purtătoarea de cuvânt a vorbit despre „Soția dlui Ilie Bolojan”

OFICIAL Buzoianu nu a fost informată despre riscurile golirii lacului Paltinu, recunoaște șefa ABBI

Unul din cele mai jalnice aeroporturi din Europa, Otopeni, crește indemnizțiile administratorilor

Consilier al guvernatorului BNR desființează TVR: audiențe penibile, „plătim gras familii întregi”

Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor

Guvernul Bolojan umple de bani AMEPIP: va primi 0,1% din veniturile companiilor de stat