vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

Candidatul Barbu (PSD Tălmaciu), avere serioasă

Candidatul Barbu (PSD Tălmaciu), avere serioasă. Octavian Constantin Barbu, candidatul PSD la primăria Tălmaciu, a primit ca donație trei terenuri, două vile și o casă de vacanță. Una dintre vile i-a fost donată de tatăl său, Constantin Barbu, fostul primar pesedist al aceleiași comune în perioada 2004 – 2016. Citește și: VIDEO Șefa de promoție de la cel mai mare liceu din Arad, discurs dur: „Ce m-a învăţat şcoala? Să mă conformez, să mint…” Tânărul candidat lucrează pe un salariu de 1.000 de euro ca expeditor internațional la filiala românească a companiei germane de expediții Karl Heinz Dietrich. Dar banii buni vin din firme deținute prin paravane: prin intermediul cumnatului și a socrului său, Barbu controlează două societăți de transport mărfuri care au raportat cumulat profituri de aproape două milioane lei cu un singur angajat. Când nu se ocupă de firme și de administrarea averii, familia și afinii lui Barbu junior postează în mediul online fotografii din vacanțele extravagante din Dubai, acolo unde familia extinsă deține cel puțin o proprietate. Tatăl, primar cu trei mandate Constantin Barbu, fostul vicepreședinte al organizației județene PSD Sibiu, a condus localitatea Tălmaciu timp de 12 ani (2004 -2016). Cea mai veche declarație de avere a fostului primar datează din vara anului 2012. Conform documentului citat, atunci avea șapte terenuri, din care trei agricole și patru în intravilan. Pe lângă terenuri, mai avea trei vile (de 244, 287, respectiv 101 mp), un apartament și un spațiu comercial. În conturi avea în jur de 7.000 lei, dar se lăuda că a dat împrumut unei persoane fizice suma de 40.000 de euro. Un alt împrumut, de aproape 70.000 lei, fusese dat firmei Anta Comimex SRL (deținută de fostul primar, dar radiată între timp). Salariu mic de primar, proprietăți imobiliare consistente La capitolul venituri, Constantin Barbu menționa atunci că este remunerat cu 30.000 lei pe an pentru funcția de primar. Soția sa, Ștefania Barbu, era angajată la Centrul de Recuperare și Reabilitare Persoane Handicap Tălmaciu, instituție locală care îi plătea un salariu anual de 22.500 lei. Soții Barbu își rotunjeau veniturile anuale cu alți 15.000 de lei din subvenții și închirierea spațiului comercial. Suma veniturilor declarată era în total de 67.500 lei. Un an mai târziu, primarul avea să își vândă apartamentul cu 39.400 euro și unul dintre terenuri, cu 15.000 de euro. Totodată, casa de 101 mp a fost donată. Banii încasați din vânzarea apartamentului i-a împrumutat unei persoane fizice, iar alteia i-a împrumutat alți 20.000 de euro. În iunie 2013 și februarie 2014, Barbu senior a mai vândut două imobile, cu câte 15.000 de euro fiecare. Tatăl donează, fiul lotizează Ultima declarație de avere a lui Constantin Barbu, disponibilă pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, este din februarie 2017. În acest document, fostul primar a menționat sub semnătură private că i-a donat vila de 244 mp fiului său, Octavian Constantin Barbu. Alte două terenuri au fost donate fiului și fiicei sale, Andreia Ștefania Barbu. Ulterior, în martie 2017, Octavian Constantin Barbu, actualul candidat PSD la primăria Tălmaciu, a depus o notificare la Agenția de Protecție a Mediului Sibiu pentru "lotizare teren – dezvoltare zonă rezidențială". Candidatul de azi a încercat să ascundă tranzacția imobiliară Terenul, în suprafață de aproape 19.000 mp, era deținut de Octavian Constantin Barbu și Andreia Ștefania Țuțuianu, fostă Barbu, adică sora lui Octavian. Conform documentului citat, terenul urma să fie împărțit în 38 de loturi pe care urma să se construiască vile cu subsol, parter, un etaj și mansardă. Întrebat dacă terenul a fost parcelat și dacă s-au construit cele 38 de vile, Octavian Constantin Barbu a declarat inițial că documentul cu pricina este fals. Ulterior, a revenit asupra declarației și a spus că documentul nu e fals, doar că pe terenul respectiv nu a construit locuințe. "Am optat să ofer parcele de teren spre vânzare către persoane fizice interesate de dezvoltare individuală. Planul de Urbanism Zonal a fost întocmit conform normelor legale în vigoare și a fost aprobat de Consiliul Local Tălmaciu, într-un proces transparent și deschis, în care actualul primar a participat ca și consilier local", a declarat Octavian Constantin Barbu pentru DeFapt.ro. Tatăl ar fi donat trei vile, a declarat doar una Octavian Constantin Barbu a menționat în declarația sa avere depusă în calitate de candidat PSD la primăria Tălmaciu că i s-au donat trei vile (de 430 mp, 116 mp, respectiv 244 mp). Primele două, în 2012, iar ultima, în 2016. Cele două vile pe care le-a primit în anul 2012 nu apar în declarațiile de avere depuse de către tatăl său. Întrebat cine i-a donat cele două vile în anul 2012 și terenurile aferente, candidatul Octavian Costantin Barbu a declarat: "Nu știu de unde aveți dumneavoastră toate aceste informații, dar din respect pentru dumneavoastră am să vă răspund. Casa în care locuiesc este construită în 1991 și am primit-o de la părinții mei. Casa de la Sadu este casa părintească a socrului meu și a primit-o soția mea. Casa de vacanță este în Tălmăcel, a fost a bunicilor și am primit-o de la părinți, acum funcționează ca și pensiune". Candidatul Barbu (PSD Tălmaciu), avere serioasă Chiar și cu asemenea donații, Octavian Constantin Barbu a continuat să își extindă micul imperiu imobiliar. De exemplu, în 2012 și-a cumpărat un apartament de 48 mp în orașul Sibiu, apoi un spațiu comercial în Tălmaciu. Într-adevăr, soția lui Octavian Constantin Barbu are o casă de 110 mp în localitatea Sadu din județul Sibiu. Dar nu i-a fost donată, ci a fost cumpărată de ea în anul 2009, în baza unui contract de vânzare – cumpărare. Cei doi dețin două mașini (Toyota și Mazda), un motociclu KTM, o remorcă Zaslaw și un tractor BRB. Dar au și datorii de 83.000 de euro la bănci (credite scandente în 2033, respectiv 2038). La capitoul venituri, Octavian Constantin Barbu a menționat că primește un salariu anual de 66.258 lei de la filiala românească a companiei germane Karl Heinz Dietrich (KHD), în timp ce soția sa câștigă dublu de la o bancă. Barbu junior admite că familia are o proprietate în Dubai Dar soții Barbu au și cheltuieli pe măsură. Pe lângă cele cu întreținerea caselor și creșterea a doi copii, Octavian Constantin Barbu și soția sa se bucură de vacanțe extravagante în Dubai. Potrivit informațiilor DeFapt.ro, Barbu junior ar deține două apartamente în Dubai, acolo unde merg regulat atât el cu soția și copiii, cât și părinții și socrii lui. Întrebat despre aceste apartamente în Dubai, Octavian Constantin Barbu a ocolit răspunsul. "Vizitele noastre în Dubai sunt exclusiv în scopuri familiale, mai precis pentru a o vizita pe sora soției mele care locuiește sezonier acolo împreună cu soțul ei. Aceste vizite sunt ocazionale și sunt reflectate în fotografiile pe care familia mea le postează online", a declarat Barbu junior. Propria firmă, inactivă Chiar dacă este angajat cu normă întreagă la compania germană KHD, acesta se ocupă și de afacerile familiei sale. El este asociat cu mama sa, Ștefania Barbu, în firma B – Tour & Hunt SRL, cu sediul social în strada Nicolae Bălcescu, nr. 30, din Tălmaciu. Domeniul principal de activitate al acestei societăți este facilitarea de "cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată". Datele finaciare ale firmei arată că în anii fiscali 2021 și 2022 nu a fost înregistrată vreo activitate economică. Dar Octavian Constantin Barbu controlează indirect alte două societăți, aflate pe numele cumnatului, respectiv pe cel al socrului său. Firmele controlate prin cumnat și socru, profituri de milioane La aceeași adresă la care se află și firma sa își are sediul social și Lotri Cargo SRL, o firmă de transport patronată și administrată în acte de socrul său, Ioan Ivan, șofer de profesie. Cu doar un singur angajat, firma a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de peste 4,35 milioane lei și un profit net de 1,51 milioane lei. În anul fiscal 2022, cifra de afaceri a scăzut la 1,63 milioane lei iar profitul a fost de aproape 382.000 lei. Cealaltă societate, Lebel Expediții, este patronată și administrată de cumnatul său, Daniel Țuțuianu. În anul fiscal 2022, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste 4,43 milioane lei și un profit de peste 1,58 milioane lei. Totul, cu doar un singur angajat. Întrebat care este rolul său în cele două societăți patronate de cumnatul și socrul său, dar și dacă acestea prestează pentru firma germană KHD, Octavian Constantin Barbu a refuzat să răspundă. A declarat, totuși, că nu încasează bani publici: "Din anul 2013 lucrez exclusiv în domeniul privat, fără să am nicio colaborare și implicare în sectorul public. Contractele pe care compania KHD le are cu alți furnizori sunt de natură confidențială și, prin urmare, nu pot fi discutate în spațiul public".

Candidatul Barbu (PSD Tălmaciu), avere serioasă (sursa: Facebook/Barbu Octavian-Constantin)
Primar de comună sărac, nabab funciar (sursa: Facebook/Danut Mitrea)
Investigații

Primar de comună sărac, nabab funciar

Primar de comună sărac, nabab funciar. Dănuț Petrișor Mitrea, primarul comunei Stănești, a strâns o avere de nabab în cele două mandate de edil al celei mai sărace localități din județul Giurgiu. Cu venituri modeste de câteva sute de euro pe lună, a reușit să cumpere peste 73 de hectare de teren arabil în primul mandat de primar, plus un BMW nou. Citește și: INTERVIU VIDEO Nicușor Dan vorbește în premieră despre cum era „prelucrat” lotul olimpicilor la matematică înainte de plecările în străinătate: „Niciodată discuții individuale” La jumătatea celui de-al doilea mandat de primar, pe numele său se aflau nu mai puțin de 116 terenuri arabile. Alte 80 de terenuri au fost cumpărate pe numele fiului său. Mai mult, mama sa, în vârstă de 80 de ani, administrează afacerea familiei. Care a generat în 2022 un profit de aproape 600.000 de euro din activități agricole. Primarul Dănuț Petrișor Mitrea se laudă că a scăpat de o investigație a Agenției Naționale de Integritate, deși nu poate justifica banii cu care a cumpărat majoritatea terenurilor pe care nici măcar nu le-a menționat integral în declarațiile de avere. Cariera politică a primarului este strâns legată de PSD și PNL. Primul mandat de primar l-a câștigat în anul 2016 în calitate de membru al PNL. Patru ani mai târziu, i-a abandonat pe liberali din dragoste pentru baronii PSD de Giurgiu Niculae Bădălău și Marian Mina. Acum a revenit în tabăra PNL. Familie cu doi copii, venituri de 2.500 de lei lunar Dănuț Petrișor Mitrea era în urmă cu 13 ani un simplu consilier local liberal al comunei Stănești din județul Giurgiu. Soția lui, Petruța Mihaela Mitrea, era angajată ca funcționar la primărie. Cei doi soți dețineau atunci un teren agricol de aproape 30 de hectare cumpărat în 1999, un alt teren intravilan, de 1.400 mp, și o casă. Mai aveau și două mașini: Dacia Logan și Dacia Pick Up. Câți bani avea soții Mitrea în anul 2011? Conform declarației de avere depusă în iunie 2011 de Petruța Mihaela Mitrea, Dănuț Petrișor Mitrea obținuse 15.000 lei din vânzare de cereale, plus încă 970 de lei, indemnizația de consilier local. Ea avea un venit 11.113 lei. Cu tot cu alocațiile copiilor, aveau venituri cumulate de aproximativ 30.000 lei anual. Ceea ce înseamnă că soții Mitrea și cei doi copii ai lor trăiau lună de lună cu aproximativ 2.500 lei. Cumpăra terenuri și sărac fiind Viața liberalului avea să se schimbe radical în anul 2016, după ce a câștigat funcția de primar la Stănești. Chiar dacă a menționat venituri modeste, în declarația de avere avea să-i apară nu mai puțin de 15 terenuri agricole. Mai mult, declarația de avere a noului primar era mult diferită de cea din 2011 depusă de soția sa. De exemplu, el a menționat că ar fi cumpărat în perioada 2007 – 2011 nu mai puțin de șase terenuri agricole cu o suprafață cumulată de 38,24 hectare. Terenuri care nu apar în declarația de avere a Petruței Mitrea din 2011. Ulterior, din 2012 până în 2016, a mai cumpărat alte nouă terenuri arabile care aveau cumulat aproape 73 de hectare. Adică peste 111 hectare, în total. Mai mult, cu aceleași venituri modeste a reușit să își cumpere un BMW nou și un Renault Master second hand. Mărunțiș de la Dănuț Agro SRL Nu se știe de unde a făcut rost de bani pentru achiziția terenurilor pe persoană fizică și a mașinilor. Cert este că Dănuț Petrișor Mitrea, conform documentului citat, era remunerat cu suma de 8.190 de lei pentru funcția de administrator al firmei sale, Dănuț Agro SRL. În plus, tot de la propria firmă a mai încasat o arendă de 12.000 de lei, o subvenție de la APIA Giurgiu de 1.200 de lei și 23.000 de lei din vânzarea cerealelor. Alți 1.300 de lei i-a primit ca indemnizație de consilier local. La aceste venituri se adăugă și salariul anual al soției sale, de aproape 13.000 lei. În total, familia Mitrea raporta venituri anuale de aproape 60.000 lei în 2016. În 2020, a trecut de la PNL la PSD Cu aceleași venituri modeste, familia Mitrea a mai cumpărat alte 14 hectare de teren agricol până în august 2020. An în care Dănuț Petrișor Mircea decis să treacă în tabăra PSD Giurgiu, controlată atunci de baronul local Niculae Bădălău și de controversatul Marian Mina. "Am ales să mă alătur celor de la PSD Giurgiu pentru că sunt o echipă de profesionişti, oameni serioşi, care au respectat promisiunile făcute giurgiuvenilor", spunea atunci noul primar pesedist Dănuț Petrișor Mitrea. În martie 2021, primăria Stănești a fost călcată de polițiștii giurgiuveni, coordonați de un procuror de la Judecătoria Giurgiu, pentru că peste 100 de persoane și-ar fi falsificat reședința pentru a putea vota la alegerile parlamentare din 2020. Ancheta nu a fost finalizată nici până astăzi. ANI, adrese timide în 2022 Apoi, în toamna anului 2022, primarul a intrat în atenția Agenției Naționale de Integritate. Inspectorul de integritate Anca Delia Băltărețu a cerut primăriei Stănești să comunice "situația bunurilor mobile și imobile declarate în vedere impozitării, precum și copii certificate ale documentelor care au stat la baza dobândirii – înstrăinărilor bunurilor respective" în cazul familiei Mitrea. Practic, era vorba de toate bunurile primarului Dănuț Petrișor Mitrea, ale Petruței Mihaela Mitrea și ale fiului lor, Ginel Nicușor Mitrea. Primar de comună sărac, nabab funciar Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că, înainte cu câteva luni de începerea investigației ANI, pe numele primarului Dănuț Petrișor Mitrea erau înregistrate la cadastru nu mai puțin de 116 terenuri, toate situate în comuna Stănești. Marea majoritate, cumpărate împreună cu soția sa, Petruța Mihaela Mitrea. Separat, pe numele fiului lor Ginel Nicușor Mitrea, au fost cumpărate alte 80 de terenuri agricole. Întrebat cum a reușit să cumpere atât de multe terenuri agricole în contextul în care raportează că încasează venituri modeste din salariu, primarul s-a apărat. "De unde știți dumneavoastră că nu se pot cumpăra din salarii? Tot ce am luat din dividende am cumpărat terenuri. Eu nu lucrez acum la firmă, băieții se ocupă. E totul transparent. Ancheta (investigația ANI – n.r.) s-a închis. Noi avem o firmă agricolă și acum o administrează băiatul meu cel mare. Am doi băieți, unul e student, care se ocupă. Firma e a mamei mele. Nu! Soția e asociat unic, iar mama e administrator", a spus Mitrea pentru DeFapt.ro. Dar din declarațiile de avere ale familiei Mitrea nu rezultă că s-au încasat bani din dividende. 196 de terenuri pe persoană fizică și 22, pe firmă Firma familiei Mitrea, Dănuț Agro SRL, avea, în februarie 2022, 22 de terenuri agricole, pe lângă cele aproape 200 deținute în nume privat de primarul Mitrea și de fiul său. Societatea este patronată în prezent de Petruța Mihaela Mitrea, iar de administrarea firmei se ocupă în acte Maria Sărăcilă, o femeie în vârstă de 80 de ani. Cea din urmă este mama primarului. Datele finaciare ale firmei arată că în anul fiscal 2022 a avut o cifră de afaceri de peste 3,76 milioane lei și un profit net de peste 2,9 milioane lei. Totul, cu doar cinci angajați. În schimb, activele imobilizate ale firmei au fost evaluate la peste 6,8 milioane lei. A revenit la PNL Primarul Dănuț Petrișor Mitrea și-a pierdut dragostea față de baronii PSD Niculae Bădălău și Marian Mina, motiv pentru care a revenit în PNL Giurgiu. Întrebat de către DeFapt.ro ce l-a determinat să revină în tabăra PNL, primarul Dănuț Petrișor Mitrea a spus că gestul a fost făcut pentru Toma Petcu, candidatul liberalilor la șefia Consiliului Județean Giurgiu. "Am plecat mai mulți primari din PSD pentru cel care va candida la Consiliul Județean. Am plecat pentru Toma Petcu", a spus primarul. În urma unui asemenea răspuns a fost întrebat pentru ce candidat a plecat în urmă cu patru ani de la PNL la PSD. Primarul Dănuț Petrișor Mitrea a răspuns în hohote de râs: "Hă, hă, hă! Puneți acuma atâtea întrebări? Hă, hă, hă... nu vă pot răspunde la telefon". Ulterior a spus că a scăpat de investigația ANI: "Nu e, domn'e, nici o cercetare. A venit de la ANI o hârtie din care rezultă că totul închis. E totul în regulă".

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici (sursa: Facebook/Ion Cupă)
Investigații

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici. Pesedistul Ion Cupă, actual secretarul general adjunct al ANAF, a strâns o avere greu de justificat de pe urma funcțiilor publice în ultimii 20 de ani. Are două vile de 473, respectiv de 434 metri pătrați, plus șase terenuri intravilane în județele Mehedinți și Gorj. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști În anul 2020, a contribuit la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară cu peste 560.000 lei, iar soția cu aproape 284.000 lei, deși în conturile familiei se aflau doar 270.000 lei. Mai mult, declarațiile soțiilor Cupă sunt contradictorii. El susține că s-a împrumutat 100.000 de euro, în timp ce soția lui susține că împrumutul a fost de doar 115.000 lei. Deși a strâns o avere colosală de pe urma funcțiilor publice, Ion Cupă le cerea vameșilor corupți din subordinea sa să-i achite hainele de lux comandate de la magazinul Canali, conform informațiilor menționate de procurorii DNA într-un dosar de corupție. PDL, PNL, PMP, ALDE, PSD Ion Cupă este unul dintre cei mai discreți și influenți funcționari publici ai statului român, care a reușit să combine politica cu funcția publică în ultimii 20 de ani. La adăpostul anonimatului politic, a reușit să strângă o avere impresionantă. A intrat în câmpul muncii în 1994, ca economist la Energoconstrucția. De acolo, a plecat în anul 2000 pe funcția de contabil șef la Hidroelectrica Orșova. Cinci ani mai târziu, a fost numit director executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Mehedinți. În 2009, a fost mutat șef peste Finanțele Publice din județul Gorj. A jonglat între cele două județe până în decembrie 2012. Atunci când a fost ales deputat de Gorj pe listele PDL, apoi a trecut la PNL. De la liberali, a trecut la Mișcarea Populară, partid care l-a făcut deputat de Dolj, apoi la ALDE. Acum a trecut în tabăra PSD Mehedinți, filială condusă de Aladin Georgescu. Soția lui Ion Cupă, Ramona Cupă, este președinta filialei PMP Mehedinți și vicepreședinte al Consiliului Județean Mehedinți. Ea candidează din partea Alianței Drepte Unite pentru funcția de președintă a Consiliului Județean Mehedinți, deși soțul ei este susținut pesedistul Aladin Georgescu. Șef la Vămi, subordonații îi plăteau costumele scumpe Numele lui Ion Cupă este menționat în ordonanța de reținere a vameșilor corupți de la Autoritatea Vamală Română, în fruntea cărora se afla vameșul Paul Petrof. Din interceptările aflate în dosarul de corupție rezultă că Paul Petrof se văita că trebuie să achite aproape 2.000 de euro pentru hainele de lux comandate de șeful său. Adică de Ion Cupă. Vameșul a făcut rost de jumătate din sumă de la evazionistul Cătălin Bucura. Pentru a vedea cât este de bogat Ion Cupă, DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere depuse de acesta în ultimii opt ani. În declarația de avere din 2016, Ion Cupă a menționat că pe numele său se află o vilă de 473 mp și două terenuri intravilane în Drobeta Turnu Severin. Nevasta, trei slujbe la stat Împreună, soții Ion și Ramona Maria Cupă au cumpărat un teren intravilan de 2.500 mp în Târgu Jiu. Pe atunci, în conturile comune ale celor doi soți se aflau în jur de 30.000 lei. Dar ei aveau și datorii de 46.000 de euro la BRD și 29.000 de euro către o persoană fizică. Împrumutul de la persoana fizică a fost luat în 2007 și trebuia returnat în 2032. Cei doi soți aveau venituri cumulate de aproape 100.000 de lei anual. Indemnizația de parlamentar a lui Ion Cupă era de peste 60.000 lei, iar restul banilor erau câștigați de Ramona Cupă de pe urma salariilor primite de la Spitalul Motru, de la Apele Române Mehedinți, de la Spitalul Județean Mehedinți și de la Terra Sat Severin. Împrumuturile, declarate diferit în familie Patru ani mai târziu, în iunie 2020, familia Cupă avea în conturi în jur de 270.000 lei. Ulterior, Ion Cupă a declarat sub semnătură că s-a împrumutat cu 100.000 de euro și 100.000 de lei de la două persoane fizice. Soția lui a menționat, însă, că împrumuturile au fost de 115.000 lei și 100.000 lei. Nu se știe care din cei doi soți a mințit în declarațiile de avere. Cei doi au contribuit masiv la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară, în contextul în care ea candida pentru funcția de consilier județean, iar el, pentru cea de parlamentar. De exemplu, Ion Cupă a contribuit la campania electorală din septembrie 2020 cu 437.000 de lei, echivalentul salariului său de deputat pe o perioadă de trei ani. Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici Ce nu a menționat Ion Cupă în declarația sa de avere este faptul că și soția lui, Ramona Maria Cupă, a contribuit la campania electorală cu alți 150.000 de lei. Declarațiile de avere ale soților Cupă menționează și contribuția financiară la alegerile din decembrie 2020. Ion Cupă a menționat că el și soția sa au contribuit fiecare cu câte 133.800 de lei. Adică 267.600 lei. Tot el a mai declarat contribuții la campania electorală (de la trei persoane fizice) de 346.000 lei, care nu apar și în declarațiile de avere ale Ramonei Maria Cupă. În total, familia Cupă și susținătorii lor au contribuit la campaniile electorale ale PMP cu puțin peste 1,2 milioane lei. Sponsorizările politice ale familiei Cupă (sursa: integritate.eu) O vilă enormă, cumpărată după alegeri Ramona Maria Cupă a câștigat în urma alegerilor din 2020 funcția de consilier județean în Mehedinți, iar ulterior a devenit vicepreședinte al Consiliului Județean. iar soțul a preluat o funcție de consilier superior la ANAF Gorj. Tot în anul 2021, familia Cupă a cumpărat o vilă de 434 mp și trei terenuri în județele Gorj și Mehedinți. Contribuțiile din campania electorală au fost returnate de Autoritatea Electorală Permanentă. Conform declarației de avere din iunie 2022, lui Ion Cupă i s-a restituit suma de 869.400 lei. Soția lui, Ramona Maria Cupă, a primit înapoi suma de 283.800 lei. În total 1,153 milioane lei. Mai puțin cu 50.000 de lei față de cât au declarat soții Cupă că au cheltuit în campania electorală. Sute de mii, date cu împrumut Ce a făcut familia Cupă cu bani returnați de către AEP? Conform declarației de avere al lui Ion Cupă, a fost împrumutată firma familiei cu suma de 508.063 lei. Alți 90.000 de euro au fost împrumutați unui anume "Cupă Ion", probabil tatăl fostului parlamentar. Împrumuturile au fost acordate în contextul în care familia Cupă avea de returnat 100.000 de euro împrumutați în 2020. Chiar și cu o asemenea datorie, familia Cupă a menționat în anul 2023 că a cumpărat titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor în cuantum de 39.000 de euro și 200.000 de lei. În timp ce în conturi mai avea în jur de 130.000 lei.

Coldea și Dumbravă, șpagă pentru dosar (sursa: Inquam Photos/Saul Pop)
Investigații

Coldea și Dumbravă, șpagă pentru dosar

Coldea și Dumbravă, șpagă pentru dosar. Generalii (r) SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, alături de avocatul Doru Florel Trăilă, sunt cercetați pentru trafic de influență după ce i-au cerut afaceristului Cătălin Hideg nu mai puțin de 700.000 de euro pentru a-i corupe pe judecătorii de la Tribunalul București și Curtea de Apel București. Citește și: Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI în rezervă Coldea și Dumbravă. DNA susține că firmele spălau banii din șpăgi pentru „rezolvat” dosare penale Complicele acestora a fost Dan Victor Tocaci, implicat în afacerea Romprest și un apropiat al celor doi generali. Ancheta DNA a fost extinsă și asupra companiilor Wise Line Consulting și Strategic Sys, deținute de cei doi generali. Cele două companii sunt cercetate sub acuzația de spălare a banilor. Într-una din înregistrările aflate la dosar, generalul (r) Dumitru Dumbravă îi reproșează afaceristului Cătălin Hideg că nu a plătit banii promiși la timp, motiv pentru care l-a pus într-o poziție "nasoală" față de avocat, în timp ce generalul Coldea este "supărat". Cu toate acestea, generalul Dumbravă recunoaște că a făcut presiuni asupra judecătorilor pentru a obține o decizie cât mai favorabilă. Dosar al Parchetului European Afaceristul Cătălin Hideg a fost trimis în judecată de Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, pentru că ar fi folosit documente false sau inexacte pentru ca firma sa, Sanimed International Impex, să obțină fonduri europene pentru un centru de cercetare – dezvoltare și recuperare medicală. Dosarul a ajuns pe repede înainte pe masa judecătorilor de la Tribunalul București, care au decis în februarie 2024 să îl condamne la patru ani cu executare. Înainte de a fi condamnat în primă instanță, Cătălin Hideg a apelat la Dan Victor Tocaci pentru ca acesta să vorbească cu generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Motivul? Voia să obțină o decizie favorabilă din partea judecătorilor cărora le-a fost repartizat dosarul. Ce a făcut intermediarul Tocaci Dan Tocaci i-a cerut în primă fază 2.000 de euro pentru a se deplasa la Monaco, acolo unde urma să vorbească cu Bogdan Neidoni, care la rândul său să îi pună în contact cu cei doi generali. Ulterior, după ce a primit binecuvântarea de la Monaco, Cătălin Hideg i-a întâlnit personal pe generalii Coldea și Dumbravă. În urma întâlnirilor, s-a stabilit ca Hideg să plătească 600.000 de euro pentru a scăpa măcar cu o pedeapsă cu suspendare. Generalii Coldea și Dumbravă l-au îndrumat către avocatul Doru Trăilă, cu care Hideg a semnat două contracte pentru suma cerută de generali. În primă fază, Cătălin Hideg a achitat suma de 100.000 de euro. "Acte de constrângere psihică" Cătălin Hideg nu a mai achitat diferența de 500.000 de euro, motiv pentru care generalii Coldea și Dumbravă, respectiv avocatul Doru Trăilă, s-au enervat. Într-o discuție cu Hideg, avocatul Trăilă susține că generalii Coldea și Dumbravă nu au fost de acord ca judecătorul să-i ridice controlul judiciar întrucât le-a fost frică că pleacă din țară și nu își mai primesc banii. Totuși, pentru a-l face să plătească restul banilor, avocatul Doru Trăilă ar fi făcut "acte de de constrângere psihică a martorului denunțător, prin punerea acestuia în situația de a alege între a suporta posibile repercusiuni din partea unor persoane cu privire la care se pretindea că ar controla actul de justiție și îndeplinirea pretențiilor privind plata sumelor stabilite prin contract", susțin procurorii. Pe de altă parte, avocatul l-a convins pe Hideg că echipa din care face parte (adică Trăilă, Coldea și Dumbravă) "are influență asupra magistraților, sens în care l-a prezentat pe judecătorul de caz ca pe o persoană asupra căreia are un anumit ascendent ca urmare a relației profesor – student și pe care ar putea să o determine să pronunțe o hotărâre favorabilă în cadrul dosarului penal”. Rezolvarea, la Curtea de Apel București Generalul Dumitru Dumbravă i-a promis lui Cătălin Hideg că o să vorbească cu generalul Florian Coldea și cu avocatul Doru Trăilă pentru a-i da un răgaz să facă plata. În schimbul banilor, Dumbravă a promis că îi va cere judecătorului să îi ridice controlul judiciar. După ce a fost condamnat la patru ani cu executare, Cătălin Hideg a avut o nouă întâlnire cu generalul Dumbravă. De data aceasta, generalul Dumbravă i-a sugerat că s-a intervenit la judecător, iar pedeapsa primită în primă instanță a fost tot ce s-a putut obține. Însă i-a promis că totul se va rezolva cu judecătorii de la Curtea de Apel București. Coldea și Dumbravă, șpagă pentru dosar Dumbravă Dumitru: Nu. Haideți să o luăm așa. Deci… una peste alta… judecătorul a fost absolut fair. Dacă era și prejudiciul acoperit, mergea spre minimum, care însemna doi ani și trei luni. Hideg Roberto Cătălin: Din păcate arabii ăia nu au fost serioși, s-au speriat, au cerut niște referințe la un avocat… D.D.: Ă… da, în fine. Deci eu vă spun că e… Tocaci Dan Victor: …[neinteligibil]… D.D.: Situația se poate schimba la Curtea de Apel… H.R.C.: Și ăia au făcut o… D.D.: Dar eu sunt într-o situație nasoală față de avocat, vizavi de plățile care trebuiau făcute și nu s-au făcut. E prima dată când mi se întâmplă așa ceva. H.R.C.: Știu. D.D.: Eu am încercat să-i spun: „Bă, omu’ e așa, nu știu cum.”. O să facem tot posibilul ă… și-o să gândim… de fapt, am găsit deja. Aseară am avut o analiză fix pe speța dumneavoastră. H.R.C.: Da. D.D: Și-am pus pe hârtie. Avem o rază, o speranță că să vă… se va… veți putea pleca să vă rezolvați problemele… unde… H.R.C.: …[neinteligibil-vorbesc în același timp]… Ăsta e… ăsta da, e atât… Din păcate, din cauza asta… Eu i-am zis și lu’ DAN: „Bă DANE, m-am făcut de tot râsul. Dacă omul era pe…”. D.D.: Dincolo de bani, acoperirea prejudiciului e foarte importantă, pentru că noi putem să dăm în jos… de unde e ăsta să mai dăm în jos. Dar trebuie neapărat plătit, acoperit prejudiciul. H.R.C.: Să mai dăm în jos ce? D.D.: Păi, de la ce s-a dat acuma… pedeapsa. H.R.C.: Păi …[neinteligibil]… dăm ceva? D.D.: Nu prejudiciu’… T.D.V.: Nu, mă, anii, anii, de la ani! D.D.: Ani! H.R.C.: A! D.D.: Adică putem să mergem jos cu voioșie …[neinteligibil]… Dar trebuie să se întâmple ceva din momentul ăsta… Ei, oricum, de la zece ani așa cât visa madame… s-a dus către… mai… adică el putea să dea doi ani și trei luni pe fiecare faptă. A dat trei ani, adică a adăugat… H.R.C.: Da. N-a dat …[neinteligibil]… n-a dat …[neinteligibil]… D.D.: Ca să nu fie…în ton… H.R.C.: Dar de ce… D.D.: …partea de jos, partea de jos. H.R.C.: Da. Nu. Cred că a făcut… Mai mult de atât nu știu dacă putea, adică… D.D.: Dom’le! Bine, ăsta… ca să înțelegeti, deci ăsta i-a fost student lu’… DORU. Deci a fost unul dintre studenții lui buni, care chiar știe carte, știe meserie. A făcut un compromis absolut rezonabil. Adică repet e… dacă putea să meargă pe maxim, dacă voia să meargă pe maxim, putea să dea fără … [neinteligibil]… că nu dă. Zece ani putea să dea. Zece ani cu un spor și cu asta… ieșeau 12 ani, 12 ani, da. H.R.C.: Am întâlnit o expresie acolo, la un moment dat a zis că… D.D.: Haideți că a fost elegant. H.R.C.: A zis că inteligența sau cel puțin școala nu ar fi permis oricui să facă asemenea… D.D: Vă admiră!(...)."

Lucrări de artă, dispărute din MAE (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Investigații

Lucrări de artă, dispărute din MAE

Lucrări de artă, dispărute din MAE. Curtea de Conturi a constatat la finalul anului trecut că din patrimoniul Ministerului Afacerilor Externe au dispărut sute de lucrări de artă fără nici o explicație. Alte mii de obiecte de artă (sculpturi, picturi, veselă de argint și obiecte de mobilier) au o valoare de inventar de numai 50 de lei pentru fiecare. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei Mai mult, zeci de angajați responsabili cu contabilitatea misiunilor diplomatice nu au nici un fel de studii de specialitate financiar-contabilă. Contabilitatea, făcută manual în MAE Ministrul Luminița Odobescu a fost informată la finalul anului trecut despre neregulile constatate de Curtea de Conturi la Ministerul Afacerilor Externe și instituțiilor subordonate. Principalele nereguli constatate arată că structura centrală a MAE opune rezistență la digitalizarea instituției, în contextul în care situațiile financiare se întocmesc prin introducerea manuală a datelor din balanțele de verificare prin preluarea dintr-un tabel în format XLS. În plus, s-a constatat că sistemul intern managerial nu este dezvoltat și implementat la un nivel care să asigure acuratețea și exhaustivitatea datelor raportate prin situațiile financiare. Fără sistem de semnalare a neregulilor "Nu au fost implementate mecanisme eficiente de control și monitorizare, inclusiv un sistem de semnalare a neregulilor, menit să asigure conducerii informații relevante și în timp util (...). La nivelul ministerului nu există informații centralizate cu privire la controalele desfășurate de entitățile subordonate, fapt care poate avea repercursiuni asupra actului managerial sau asupra bugetului și patrimoniului entității", se menționează în raportul Curții de Conturi. Culmea, MAE nu deține date centralizate cu privire la litigiile în care este parte în procese, inclusiv informații despre procesele finalizate sau aflate pe rolul instanțelor de judecată din străinătate. Contabilitate fără contabili Curtea de Conturi a constatat că există "riscuri potențiale de eroare și fraudă în activitatea financiar – contabilă" din cauza faptului că personalul de la misiunile diplomatice ale României nu dețin studii de specialitate în domeniul în care activează. "Din datele oferite de Departamentul Resurse Umane a rezultat că la nivelul misiunilor diplomatice există 58 de lucrători implicați în activități financiar – contabile, care nu au studii în domeniul financiar-contabil", atrage atenția Curtea de Conturi. Mai mult, nu se exercită controlul financiar preventiv în cazul operațiunilor de scoatere din funcțiune și declasare a bunurilor aflate în patrimoniu. Pentru a face vraiște contabilitatea și a se pierde urma banilor publici, la nivelul MAE a fost identificat un risc de aplicare eronată și neunitară a metodologiilor pentru activitatea financiar-contabilă întrucât "nu sunt procedurate procesele importante, din cauza faptului că s-a instituit practica de a se lucra în baza unor circulare recurente și subsecvente". Obiecte de artă de sub 50 de lei fiecare O altă situație alarmantă și halucinantă descoperită la Ministerul Afacerilor Externe arată că peste 8.800 de bunuri sunt subevaluate la o valoare de inventar mai mică de 50 de lei fiecare. Pe lista acestor bunuri și opere de artă se află sculpturi, tablouri, bibelouri, veselă de argint și obiecte de mobilier. Pe lângă acest aspect, inspectorii de la Curtea de Conturi au identificat mai multe cazuri în care operele de artă nu au fost regăsite la misiunile diplomatice ale României, iar oficialii MAE nu au luat nici o măsură pentru a recupera pagubele sau bunurile dispărute. Lucrări de artă, dispărute din MAE Tot la capitolul lucrări de artă, Curtea de Conturi arată că s-au identificat riscuri care afectează patrimoniul și imaginea MAE. De exemplu, Muzeul Național de Artă Contemporană a împrumutat MAE mai multe opere de artă pentru a fi expuse temporar în misiunile diplomatice ale României. Ministerul Afacerilor Externe nu a mai returnat operele de artă împrumutate, ba mai mult, unele au dispărut fără urmă. Muzeul Național de Artă Contemporană a dat în judecată MAE pentru a-și recupera bunurile, în anul 2020. Judecătorii de la Tribunalul București au admis Muzeului Național de Artă Contemporană să depună o expertiză tehnică judiciară pentru a se stabili valoarea de piață a celor 226 de lucrări de artă dispărute. Valoarea estimată provizoriu a celor 226 de opere de artă, înainte de finalizarea expertizei, se ridică la peste 9,3 milioane lei, echivalentul a aproape două milioane de euro. Bani pe care Ministerului Afacerilor Externe urmează să-i plătească din taxele și impozitele contribuabililor.

Emanuel Ioana (Romarm), tupeu de vătaf. În stânga, ministrul Radu Oprea, protectorul lui Ioana (sursa: observatorulph.ro)
Investigații

Emanuel Ioana (Romarm), tupeu de vătaf

Emanuel Ioana (Romarm), tupeu de vătaf: a plecat cu avionul într-o delegație în Serbia. Dar și-a trimis șoferul de la Romarm cu mașina de serviciu, din București, pentru a-l aștepta și prelua de la aeroportul din Belgrad. DeFapt.ro a dezvăluit că Emanuel Ioana a avut o escapadă de lux în Las Vegas, tot pe bani publici, la începutul anului, sub pretextul participării la un târg de armament. Emanuel Ioana (Romarm), tupeu de vătaf Emanuel Ioana, șeful Romarm, a primit o invitație de la producătorul sârb de pulberi "Milan Bagojevic" pentru a participa în data de 17 mai la un eveniment dedicat împlinirii a 30 de ani de la reconstrucția și modernizarea fabricii. Citește și: EXCLUSIV Șeful Romarm, excursie pe bani publici la un târg de armament ușor la Las Vegas, deși compania nu a avut stand de prezentare. Cazare de lux la Fontainebleau Ioana a acceptat invitația, apoi a semnat o delegație de serviciu pentru șoferul său de la Romarm, Florin Rotaru, pentru ca acesta să se deplaseze în Serbia în perioada 16-18 mai 2024. Ulterior, însă, a cerut să i se cumpere un bilet de avion, din banii companiei, pentru un zbor pe ruta Otopeni – Belgrad. Un avion AirSerbia a decolat de pe Aeroportul Otopeni în dimineața zilei de 17 mai, la ora 4:30, cu Emanuel Ioana printre pasageri. În avion nu se afla și șoferul, care plecase spre Belgrad cu mașina, potrivit delegației semnate de șeful său. După un zbor de aproape două ore, Emanuel Ioana a aterizat pe aeroportul din Belgrad. De unde a fost preluat de către șoferul său de la Romarm. Șeful Romarm și ministrul Economiei tac În cursul zilei de vineri, 17 mai, DeFapt.ro l-a contactat pe șoferul Florin Rotaru pentru a-l întreba dacă a ajuns în Serbia. După ce a confirmat printr-un sms că se află în Serbia, șoferul a spus că revine în țară în cursul zilei de sâmbătă. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Emanuel Ioana, dar șeful Romarm nu a răspuns. Nici ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, nu a vrut să comenteze risipa banilor publici făcută de către protejatul său. Șoferul recunoaște În acest context, DeFapt.ro a revenit cu un nou telefon către Florin Rotaru. Întrebat dacă s-a întors din Serbia, Florin Rotaru a răspuns direct: "Da, am fost cu mașina". Atunci când a fost întrebat de ce șeful său nu a mers cu el cu mașina, Florin Rotaru a spus să îl întrebăm pe dânsul. Apoi a recunoscut că l-a preluat pe Emanuel Ioana de la Aeroportul din Belgrad: "Așa, și care-i problema dacă l-am luat de la aeroport? Nu e o problemă pentru că a fost… nu trebuie să vă dau relații. Nu sunt în măsură să vă dau informații dumneavoastră". Emanuel Ioana a revenit în țară cu mașina condusă de căre șoferul Romarm. Ciolacu a cerut economii Risipa banilor publici a ajuns sport național în mandatul premierului Marcel Ciolacu, actualul șef al PSD, deși acesta susține în mod insistent că statul trebuie să facă economii prin reducerea cheltuielilor bugetare inutile. "Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul", anunța premierul Marcel Ciolacu la finalul anului trecut.

Dîncu face sondaje prin intermediul nevestei (sursa: Facebook/Vasile Dîncu)
Investigații

Dîncu face sondaje prin intermediul nevestei

Dîncu face sondaje prin intermediul nevestei: fostul ministru al Apărării și senatorul PSD controlează, de fapt, Metro Media Transilvania. Dîncu face sondaje prin intermediul nevestei Numele complet al firmei este Metro Media Transilvania Studii Sociale Sondaje Marketing și Publicitate SRL. Citește și: Primarul pesedist care-l adula pe Ceaușescu a comis un accident și a fugit de la fața locului În februarie 2021, imediat ce a fost ales senator PSD (în decembrie 2020), Vasile Dîncu, care era asociat unic la Metro Media Transilvania, și-a transferat părțile sociale soției sale, Maria Dîncu. Firma este foarte lucrativă: în 2022, a obținut un profit net de aproape 1,3 milioane de lei. În 2023, profitul net a scăzut la puțin peste un sfert din cel al anului anterior: aproape 383.000 de lei. Potrivit declarației de avere depuse recent de Vasile Dîncu în calitate de candidat pentru un loc în Parlamentul European, soția sa a încasat anul trecut dividende de la Metro Media Transilvania de aproape 954.000 de lei. Soția lui Vasile Dîncu, profituri grase din firma controlată de soț prin intermediul ei (sursa: integritate.eu)

Guo Jinnan (dreapta) și rezervistul "Doi și-un sfert" Mihail Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina (sursa: defapt.ro)
Investigații

Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina

Doi afaceriști români au încercat să vândă echipamente militare de protecție și muniție chinezească mai multor state aflate în prag de război: Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Spionul care a livrat chinezării antiglonț Jandarmeriei și Poliției a exportat ilegal în R. Moldova echipamente identice pentru forțe de ordine. Dosar penal la Chișinău Inclusiv Iranului, prin intermediul Ambasadei Teheranului la București. Și mai grav, o parte din muniție era produsă de fabrica de armament Norinco, aflată pe lista neagră de sancțiuni a Statelor Unite ale Americii. Primul afacerist este Mihail Vornicov, un colonel pensionat de la serviciul secret de informații al Ministerului de Interne. Celălalt este Adrian Narcis Mitroi, partenerul de afaceri și fost angajat al colonelului. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Mihail Vornicov a vândut prin intermediul firmei sale echipamente militare chinezești Jandarmeriei și Poliției Române de aproape 20 de milioane de lei, dar și Carabinierilor din Moldova. Piesa de bază: chinezoaica Guo Jinnan Colonelul Mihail Vornicov, la scurt timp după ce s-a pensionat de la Direcția Generală de Protecție Internă ("Doi și-un sfert"), serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne, a intrat în afaceri cu echipamente militare. Citește și: EXCLUSIV Veste și căști antiglonț din China pentru jandarmi și polițiști, importate de firma unui fost ofițer de la „Doi și-un sfert” cu sprijinul financiar al lui Nicolae Dumitru „Niro” Vornicov s-a asociat cu chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, în firma românească International Consultants Business Company (ICBC). Adrian Narcis Mitroi a fost angajat de către firma Mil – Tex Industry, o altă societate controlată de colonelul Vornicov, dar presta și pentru ICBC. Mitroi se laudă că a făcut la vârsta de 18 ani un stagiul militar la „Navy Seal”, celebrii pușcași marini din SUA. Aventura colonelului Vornicov și a subalternului său Adrian Narcis Mitroi pe piața dealer-ilor de arme a început la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Atunci, au încercat să vândă echipamente de protecție și muniție chinezească Forțelor Armate ale Ucrainei. Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina Muniția pe care voiau să o vândă cei doi era produsă de fabrica de armament și muniție Norinco, una dintre cele mai mari companii de profil din China. Numele acestei companii se află pe lista de sancțiuni a Statelor Unite ale Americii. Citește și: EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu Mihail Vornicov a declarat pentru DeFapt.ro că "armata ucraineană voia să cumpere muniția pentru ei". Dar, în urma unor discuții pe care Vornicov le-ar fi avut cu Departamentul pentru Controlul Exporturilor – ANCEX, din subordinea Ministerului Afacerilor Externe, a renunțat la afacere. "ANCEX a spus că firma Norinco este pe lista interzisă. Cu Ucraina s-a terminat atunci", a spus colonelul Vornicov. Asociatul său, Adrian Narcis Mitroi, a spus că vânzarea de arme către armata Ucrainei nu s-a realizat pentru că "ucrainenii voiau să livrăm marfa și după aia să plătească. Chinezul nu a vrut să livreze marfa până nu încasa banii. Atunci nu s-a mai livrat". Oferta pentru Iran, pasată între Vornicov și Mitroi Un catalog al firmei ICBC care conținea mai multe produse militare disponibile spre vânzare a ajuns și la Ambasada Iranului din București. Mihail Vornicov susține că oferta a fost prezentată de asociatul său, dar fără ca acesta să se fi consultat cu el în legătură cu posibila vânzare a produselor militare către Iran. Întrebat de către DeFapt.ro ce conținea oferta prezentată Ambasadei Iranului, Adrian Narcis Mitroi a declarat că era un catalog cu toate echipamentele militare, plus muniția produsă de fabrica de armament XinXing Jihua. Mai mult, a adăugat că demersul a fost făcut la cererea lui Vornicov. "Am fost să le dau un catalog de la ICBC care cuprindea toate produsele din China. Erau echipamente militare. Muniția era separat. De la Xinxing. Doamna Guo are legătură cu Xinxing în China. Este a doua sau a treia fabrică ca mărime din China. Produce echipament militar, muniție, tot ce ține de industria asta. Le-am prezentat catalogul domnului Vornicov. Sunt ferm convins că cei de la SRI m-au înregistrat, dar dacă domnul Vornicov mi-a cerut, m-am dus", a declarat Adrian Mitroi. Proiectul armelor pentru Zambia Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pensionarul "Doi și-un sfert" Mihai Vornicov a înercat să vândă muniție chinezească și în Zambia, o țară de pe continentul african penetrată de corupția chinezească. La finalul anului trecut, un videoclip postat pe rețele sociale arăta cum primește ministrul zambian de Externe grămezi de bani de la un afacerist chinez. Ulterior, ministrul Stanley Kakubo a demisionat. Colonelul (r) Vornicov voia să vândă în Zambia nu mai puțin de șase milioane de cartușe de diferite tipuri, cu termen de livrare între trei și șase luni. Dar și 30.000 de obuziere calibru 105 mm, 15.000 de grenade pentru lansatoare, 15.000 de proiectile, plus 45.000 de rachete de semnalizare. "Zornăie banii în pungă" Valoarea contractului era de aproape 30 de milioane de dolari, în cazul în care afacerea ar fi fost dusă la bun sfârșit. Într-o schimb de mesaje (la care DeFapt.ro a avut acces) cu Adrian Mitroi despre contractul cu Zambia, , Mihail Vornicov se arăta foarte optimist. "Zornăie banii în pungă, ne apucăm de treabă. Și vreau să îi joc și pe chinezi. Le iau și lor banii. Ei au dat prețul de 23 de milioane, eu le-am dat negrilor 30 de milioane, așa că le iau banii chinezilor, iar negrilor 5% consultanță", scria Vornicov. Optimismul a fost de scurtă durată întrucât contractorii din Zambia nu au mai semnat contractul, în cele din urmă.

Chinezării antiglonț în Moldova, via România (sursa: Facebook/Inspectoratul General de Carabinieri al MAI)
Investigații

Chinezării antiglonț în Moldova, via România

Chinezării antiglonț în Moldova, via România. O firmă românească controlată de Mihail Vornicov (un colonel "spion" pensionat de la "Doi și-un sfert") și de chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, a exportat în Republica Moldova echipamente militare antiglonț identificate în documente ca simple echipamente de protecție. Citește și: EXCLUSIV Veste și căști antiglonț din China pentru jandarmi și polițiști, importate de firma unui fost ofițer de la „Doi și-un sfert” cu sprijinul financiar al lui Nicolae Dumitru „Niro” Echipamentele militare antiglonț au fost contractate de Inspectoratul General de Carabinieri din Moldova. Departamentul pentru Control al Exporturilor (ANCEX) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României nu a fost informat despre această operațiune ilegală. Un alt transport de căști antiglonț, veste antiglonț și măști de gaze a fost oprit de vameșii moldoveni pentru că exista suspiciunea falsificării documentelor. Direcția de Poliție a Municipiului Chișinău a deschis un dosar penal în acest caz, dosar în care este cercetat deocamdată doar Adrian Narcis Mitroi, unul dintre asociații colonelului Vornicov. Vornicov și Guo Jinnan Colonelul Mihail Vornicov, un pensionar al serviciului secret "Doi și-un sfert", controlează împreună cu chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, firma românească International Consultants and Business Company (ICBC). DeFapt.ro a dezvăluit că această firmă au vândut echipamente militare antiglonț Jandarmeriei și Poliției Române în valoare de aproximativ 20 de milioane lei. La finalul anului 2021, ICBC și-a extins operațiunile și în Republica Moldova. ICBC Moldova Pentru început, ICBC a semnat un contract cu Inspectoratul General de Carabinieri din Republica Moldova, condus atunci de Ștefan Pavlov, în baza căruia urma să vândă 25 de căști antiglonț și un scut antiglonț. Valoarea contractului a fost de doar 13.125 euro, bani alocați de Uniunea Europeană prin Programul operațional comun România – Republica Moldova 2014 – 2020 Instrumentul european de vecinătate. Ulterior, în ianuarie 2022, colonelul Vornicov a înființat o nouă firmă, cu același nume, în Republica Moldova. Datele oficiale arată că în ICBC Moldova sunt asociați ICBC România (60%) și Adrian Narcis Mitroi (40%). De administrarea societății din Moldova se ocupă oficial Adrian Narcis Mitroi, fostul director de operațiuni al lui Vornicov din România. Totodată, a fost semnat un contract de consultanță între ICBC România și ICBC Moldova. Chinezării antiglonț în Moldova, via România Primul contract al ICBC Moldova a fost semnat în aprilie 2022, tot cu Inspectoratul General de Carabinieri. Conform contractului, ICBC Moldova se obliga să livreze 100 de căști antiglonț, 50 de veste antiglonț în set cu plite balistice, alte 295 de veste antiglonț, dar și seturi de protecție mâini – picioare, căști antivandal, măști antigaze, cătușe și dispozitive electroșocuri. Valoarea contractului a fost de aproximativ 3,5 milioane lei moldovenești, echivalentul a aproape 200.000 de dolari americani. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că ICBC România a exportat întregul lot de echipamente militare către ICBC Moldova la o valoare de 100.400 dolari, adică la jumătate față de prețul de vânzare către Inspectoratul General de Carabinieri. Ulterior, Inspectoratul General de Carabinieri a mai plasat o comandă de aproximativ 80.000 de dolari. Comanda nu a mai fost finalizată întrucât Inspectoratul a invocat lipsa fondurilor. Contract pregătit înainte de înființarea firmei Adrian Narcis Mitroi a declarat pentru DeFapt.ro că, după ce a încasat banii pe contractul cu Carabinierii din Moldova, a transferat 60% din sumă în contul personal al colonelului Vornicov, conform procentelor pe care le deținea în firmă. Restul banilor și i-a oprit el pentru "munca și drumurile" pe care le făcuse în Moldova. Apoi, asociații s-au certat. Pentru că, spune Mitroi, colonelul Vornicov ar fi vrut întreaga sumă de bani. Întrebat cum a reușit să câștige contractele cu Carabinierii din Moldova, Adrian Narcis Mitroi a spus că nu a câștigat el licitația. "Eu m-am dus, contractul era pregătit tot. Înainte să fie firma înființată, contractul era pregătit. (...) Domnul Vornicov a lucrat la Ambasada României de la Chișinău. Și-a luat doctoratul în drept la Chișinău. Eu când m-am dus și am făcut firma, contractul mă aștepta. Eu am intrat ca asociat ca să îmi recuperez banii pe muncă și drumuri", a declarat Adrian Narcis Mitroi pentru DeFapt.ro. Echipamente antiglonț nemenționate în facturi Tot Mitroi a explicat cum a fost eludată atât legislația din România, cât și cea din Republica Moldova, pentru a putea furniza Carabinierilor echipamentele militare antiglonț. Acesta a ținut să menționeze că vestele antiglonț și căștile antiglonț au fost introduse în Republica Moldova cu facturi pe care scria că sunt simple veste și căști de protecție. "Pe factură trebuia să scrie . Vestele și căștile le-am cărat cu Touareg-ul meu și o dubă închiriată. Pentru că vestele și căștile erau în cutii, la vamă s-au uitat pe hârtii, pe documente, nu au verificat. Eu vă recunosc ce am făcut", i-a spus Adrian Mitroi reporterului DeFapt.ro. Deși presupunea că e ilegal ceea ce face, Adrian Mitroi susține că l-a întrebat pe Vornicov în legătură cu aceste transporturi: "Da, eu am transportat în Moldova. Dânsul nu mi-a zis că e ilegal sau nu. A zis ." Vameșii moldoveni au reținut o parte din marfă "În baza ANCEX-ului din România a zis că e ok să le transfer. I-am zis că cred că nu e ok", a continuat Mitroi. Unul dintre transporturi a fost oprit de vameșii moldoveni pentru că echipamentele militare nu erau menționate ca atare pe factură. "Am avut veste antiglonț care erau trecute ca veste de protecție, căști antiglonț care erau trecute drept căști de protecție, și măști de gaze care erau trecute ca măști de protecție. Moldovenii le-au găsit. Ei au fost de acord să plec cu 50 de veste antiglonț, dar au oprit restul vestelor, căștile antiglonț și măștile de gaze. Măștile de gaze la moldoveni se pot introduce doar cu documente speciale", a precizat Mitroi pentru DeFapt.ro. Dosar penal la Poliția Chișinău Cel care s-a opus importurilor de echipamente militare în Republica Moldova este Sergiu Plută, șef serviciu autorizare și certificare din cadrul Agenției Serviciilor Publice din Moldova. Motivul: firma ICBC Moldova nu era autorizată să importe echipamente militare. Cu toate acestea, la un moment dat, echipamentele militare au fost totuși scoase din vamă și livrate Inspectoratului General de Carabinieri. Între timp, Sergiu Plută a sesizat ilegalitățile referitoare la importurile de echipamente militare. Dosarul a fost preluat de inspectorul principal Cristian Chiveri, ofițer superior de urmărire penală al Direcției de Poliție a Municipiului Chișinău. Falsificare de documente Ancheta a început în anul 2023 împotriva lui Adrian Mitroi, pentru că acesta deținea funcția de administrator al firmei ICBC Moldova. "D-stră urmează să vă prezentați pe adresa mun. Chișinău, str. Tighina 6 (Direcția de Poliție a mun. Chișinău) bir. 325, Ofițer superior de urmărire penală al SUPCE a SCAUP a DP mun. Chișinău, inspector principal Chiveri Cristian în vederea recunoașterii și audierii în calitate de bănuit în cadrul cauzei penale nr. 2022890275 pornită la data de 25.11.2022, conform art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal al RM", se menționează într-un mesaj trimis de inspectorul Cristian Chiveri lui Adrian Mitroi. Cauza penală se referă la "confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false". Vornicov se simte "păcălit" Colonelul Mihail Vornicov a declarat pentru DeFapt.ro că nu are nici o vină în legătură cu acest dosar, iar toată responsabilitate este în sarcina lui Adrian Mitroi, care și-ar fi asumat să obțină autorizația de import (ceea ce cel din urmă neagă). "Atâta timp cât Vama a dat verde (ceea ce s-a întâmplat doar pentru o parte din echipamente - n.r.), nu am nici o problemă în acest caz. El (Adrian Mitroi - n.r.) a dat declarația vamală și a semnat . Nu avea nici o delegație în sensul acesta. Nu am știut atunci chestia asta, că mă păcălește", a spus colonelul Vornicov. Mai mult, Mihail Vornicov a depus o plângere penală împotriva asociatului său, pe care îl acuză că "a ținut în mod fictiv, fără a anunța acționarii societății, o ședință AGA în Municipiul Chișinău prin care a atestat în mod fals prezența fizică a reprezentantului acționarului majoritar semnând și aplicând, în fals, ștampila în numele acestuia". Taxe neachitate la Fisc Adrian Mitroi spune că, prin această plângere, Mihail Vornicov vrea să își acopere urmele, dar și să se răzbune pentru că nu a încasat toți banii din firma din Moldova. "Când am aflat de dosarul penal i-am zis să oprim transferurile de bani ca să vedem ce se întâmplă cu dosarul. Mie îmi trebuia bani de avocat, bani de drumuri, bani de toate. I-am zis să rezolvăm cu dosarul, dar el voia să mă gândesc la angajații lui. Eu în continuare am 40%. Când i-am văzut atitudinea, nu am mai plătit nimic. Taxele vamale le-am plătit, dar nu s-au plătit taxele la Fisc. I-am zis de la început că partea mea o opresc pentru că nu vreau să o reinvestesc", a mai menționat Mitroi.

Jandarmeria, Poliția - echipamente antiglonț din China (sursa: Facebook/Jandarmeria Română)
Investigații

Jandarmeria, Poliția - echipamente antiglonț din China

Mihail Vornicov, un colonel pensionat de la "Doi și-un sfert", serviciul secret de informații al Ministerului de Interne, a câștigat contracte de aproape 20 de milioane de lei de la Poliția Română și Jandarmeria Română. Jandarmeria, Poliția - echipamente antiglonț din China. Pentru că nu avea banii necesari ca să plătească taxele vamale pentru importul de căști antiglonț din China, firma colonelului Vornicov a fost creditată de Niro Investement SA, controlată de Nicolae Dumitru, zis "Niro". Contractul de creditare a fost semnat din partea companiei lui Niro de un fost șef al Direcției Generale și Protecție Internă. Cel mai mare contract, 12,5 milioane de lei DeFapt.ro a dezvăluit recent o parte din contractele câștigate de firma International Consultants and Business Company SRL (ICBC), deținută de Mihail Vornicov și Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România. Citește și: EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu Documentele publice arată că firma ICBC a câștigat în ultimii patru ani contracte de aproape 20 de milioane de lei în urma unor licitații organizate de Jandarmeria Română și Poliția Română. Căști și veste antiglonț chinezești pentru jandarmii români (sursa: Facebook/Jandarmeria Română) Cel mai mare contract are o valoare de 12,15 milioane de lei și a fost adjudecat în anul 2021 în urma unei licitații organizate de Jandarmeria Română. Conform acestui contract, ICBC s-a obligat să furnizeze maximum 5.000 de căști antiglonț și 5.000 de veste antiglonț. Prețul unei căști antiglonț a fost stabilit la 1.050 lei fără TVA, iar al unei veste, la 1.380 lei fără TVA. Echipamente certificate în China Tot în anul 2021, a fost semnat un alt contract, cu Jandarmeria Galați, instituție care a cumpărat 16 căști antiglonț, 16 veste antiglonț și un scut antiglonț. Căștile și vestele antiglonț au fost cumpărate la un preț mult mai mare față de cel plătit de Jandarmeria Română. De exemplu, casca antiglonț a costat 1.570 lei bucata, iar vesta antiglonț, 1.700 lei. Mihail Vornicov a declarat pentru DeFapt.ro că vestele antiglonț asamblate în România au fost testate la un institut al Ministerului Apărării, însă căștile antiglonț nu au mai fost testate balistic pentru că ar fi venit însoțite de un certificat de testare emis de un institut de cercetare al armatei chineze. În schimb, Poliția Română se poate lăuda că a cumpărat 9.000 de bastoanele telescopice și 12.000 de bastoanele cu electroșocuri, toate chinezești, pentru suma de 1,8 milioane lei. Bastonul telescopic avea un preț unitar de 88,88 lei, iar cel cu electroșocuri, de doar 60 lei fără TVA. Jandarmeria, Poliția - echipamente antiglonț din China În vara anului 2022 a ajuns în România un container cu produse militare pentru Jandarmeria Română, importate din China de firma controlată de Mihail Vornicov. Pentru că nu avea bani să plătească taxele vamale, ICBC a luat un împrumut sub forma unui contract de garantare de aproape 900.000 de lei de la Niro Investment SA, controlată de Nicolae Dumitru, zis "Niro". Contractul a fost semnat din partea Niro Investment SA de directorul operațional Cătălin Marius Dragotă, fostul șef al Poliției Capitalei și al Direcției de Combatere a Criminalități Organizate. Pentru o scurtă perioadă de timp, Dragotă a trecut și pe la șefia Direcției Generale și Protecție Internă, serviciul secret de informații al Ministerului de Interne, acolo unde a lucrat și Mihail Vornicov. 872 de colete din China garantate de "Niro" Conform contractului, firma lui Nicolae Dumitru se obliga "să constituie o garanție pentru plata de către Debitor Creditorului, cel târziu la data de 14.07.2022, a sumei totale de 897.272 lei, reprezentând obligație plata TVA conform AWB Containere China 872 colete, sumă pe care o va achita Creditorul către ANAF în numele și pe seama Debitorului". Creditorul din această tranzacție era firma Master Mind, firma care se ocupa de efectuarea documentelor vamale. Mihail Vornicov a declarat că a restituit împrumutul primit de la firma lui Nicolae Dumitru. Asociata lui Vornicov, chinezoaica Guo Jinnan, a precizat că a luat banii cu împrumut de la Niro Investments SA atunci când a venit marfa. "Am făcut contract de împrumut pentru bani, iar banii i-am dat înapoi", a declarat Guo Jinnan pentru DeFapt.ro. Mihai Vornicov și Guo Jinnan (sursa: defapt.ro) Vornicov de la "Doi și-un sfert" Mihail Vornicov a fost încadrat ca polițist în Ministerul de Interne la începutul anilor '90. Timp de peste 25 de ani a fost ofițer de informații la Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), controversatul serviciu secret al ministerului de Interne cunoscut și ca "Doi și-un sfert". Acolo a ocupat mai multe funcții de execuție și conducere. De-a lungul carierei sale, Vornicov a condus Serviciul Străini și Probleme de Migrări din cadrul Poliției Capitalei, dar a fost plasat și ca "neacoperit" în mai multe funcții civile importante ale satului român. De exemplu, în anul 2005 a fost numit temporar în funcția de secretar general al Ministerului Mediului printr-o decizie semnată de premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu. Doctor și autor de cărți masonice Funcția de la Mediu era una civilă, destinată oficial doar înalților funcționari publici din România. Întrebat dacă consideră că numirea sa temporară la minister a reprezentat o imixtiune a servicilor secrete în administrația publică centrală, Mihail Vornicov a spus: "De fiecare dată m-am dus acolo unde m-a trimis Ministerul de Interne". Ulterior, în anul 2006, și-a luat titlul academic de Doctor în Drept Internațional Public, specializarea Drept Consular. Câțiva ani mai târziu, avea să publice cartea cu titlul "Ritul York în masonerie", deși susține că nu este mason. Finalul carierei sale de "spion" al Ministerului de Interne avea să fie bifat oficial în anul 2016, atunci când s-a pensionat cu gradul de comisar șef, echivalentul gradului de colonel. În anul 2023, încasa o pensie de peste 20.000 euro anual, adică în jur de 1.700 de euro lunar.

Prostituată româncă în Germania: Fac bani (sursa: pexels.com/cottonbro studio)
Investigații

Prostituată româncă în Germania: Fac bani

Prostituatele românce sunt o prezență obișnuită în țări din vestul Europei. Chiar și acolo unde prostituția nu este legalizată, și cu atât mai mult acolo unde serviciile sexuale sunt înregistrate oficial. Una din metodele de recrutare a lucrătoarelor sexuale este prin intermediul anunțurilor de mică publicitate care împânzesc internetul. Citește și: Magistrații cu pensii speciale au mai descoperit o metodă să spolieze statul: își cer indemnizația de pensionare. Guvernul blocase plata acestei indemnizații Plecând de la astfel de anunțuri, DeFapt.ro a reușit să intervieveze mai multe românce, atât lucrătoare sexuale în țări din vestul Europei, cât și responsabile de administrarea unor stabilimente care oferă astfel de servicii. Interviurile au fost obținute sub acoperire: o colaboratoare a DeFapt.ro a jucat rolul unei tinere care este interesată să lucreze într-un astfel de stabiliment și, astfel, a cerut cât mai multe detalii. Și din acest motiv, DeFapt.ro nu va identifica nominal nici stabilimentele (ci doar zona geografică în care se află), nici persoanele intervievate (numele folosite sunt fictive). Interviul de mai jos este realizat cu o tânără de puțin peste 20 de ani care lucrează într-o "casă privată" din vestul Germaniei, foarte aproape de granița cu Olanda. Pentru ea, prostituată româncă în Germania, "Fac bani" este filosofia de lucru. "Se fac acte de muncă, să poți lucra, altfel n-ai voie" Bună, mi-a dat Ioana (românca ce administrează stabilimentul, menționată drept persoană de contact în anunțul de recrutare - n.r.) numărul să te sun. Cum e viața acolo? Viața depinde de cum ți-o faci tu. Totul depinde de tine. Acum sunt doar eu în casă, urmează să vină și celelalte, dar nu suntem siguri de chestia asta și de ajuns, depinde, cu ce vii? Nu știu... Poți lua avionul până la Düsseldorf, și de acolo vin șefi și te aduc aici. Sau iei mașina și te aduce fix la destinație, până în fața casei. E safe? Au fost probleme? Clienți violenți n-am avut niciodată. Eu lucrez aici de un an și ceva. Clienți mai agresivi n-am avut niciodată, dar în caz în care nu te înțelegi cu ei poate veni o fată, dacă e în casă, sau patroana și vorbește cu el, dacă nu știi să vorbești cu ei s-o dai la comun acord. Cum adică? Vorbești engleză, germană? Dacă vorbești engleză, de obicei nu sunt agresivi, sunt uneori nesuferiți, în caz că nu le convine ceva, după ce-și dă drumul zice că-și vrea banii înapoi. Tu trebuie să iei inițiativa și să spui că nu dai nimic, ei n-are ce să-ți facă, de jignit nu te pot jigni, de ridicat mâna nici atât, n-are nici unul atât tupeu. Avem și pază, nu doar bodyguarzi, dar și poliție. Se fac acte de muncă, să poți lucra, altfel n-ai voie. "Dacă ești de viață, nu simți că muncești" Cum se lucrează? Păi, programul de muncă obositor nu prea e, dacă ești mai amuzantă, de viață, nu simți că muncești, dar dacă ești una din aia moartă, leșinată și nu te bagi în seamă cu nimeni și stai într-un colț, vezi doar de tine și de telefon, îți dai seama că timpul trece altfel, că noi stăm aici, mai râdem, mai ascultăm muzică, mai glumim. Ne place să fim prieteni cu toți, să ne simțim bine, să facem munca mult mai ușoară. Cazarea? Dacă vrei, dormi aici, dacă vrei în altă parte, e problema ta. Dar poți dormi aici. "Din prima zi m-am simțit ca acasă" Când ai ajuns acolo, a fost cum te-ai așteptat? Păi, când am venit eu prima oară... am lucrat în altă parte, la Hamburg, unde nu mi-a convenit. Apoi, la niște Eros-uri, care sunt ca niște hoteluri, la 120-150, depinde de Eros-ul pe care îl ai în momentul ăla, nici acolo nu mi-a convenit și am găsit anunțul Ioanei pe net, am vorbit cu ea, a doua zi am venit direct la ea și din prima zi m-am simțit ca acasă, de-aia am și rămas. Ce s-a întâmplat în celelalte locuri? În celelalte locuri, patronii (Ioana nu se cunoaște că e patroană, e cea mai bună prietenă!), toată lumea era după bani. Dacă ți-era rău, patronul nu-l interesa că ți-e rău, că mori, trebuia să muncești! Aici, dacă vrei să-ți iei o zi liberă îți iei, dacă vrei o oră-două să te duci până în oraș, poți s-o faci. Ai Kaufland aici, poți să-ți iei mâncare, să-ți gătești. Sunt multe chestii care te avantajează, nu mai cheltui așa mult. Că dacă comanzi mâncare, te duce la 30-40 de euro pe zi. Așa, dai 50 -100 de euro, îți iei la tine și gătești. "Cum am ajuns, am și muncit" Vacanță îți poți lua? Vii aici și zici că vii pe data de și pleci pe data de. Dacă se ivește o problemă, anunți seara, nu pleci fără să anunți. Când ai ajuns, cum a fost? Din prima zi? Perioadă de acomodare? Eu, fiind o persoană mai de viață, erau și persoane de gașcă, mai ales cu Ioana. Dacă ea nu era ce trebuie, degeaba era casa. Puteam să fac mii pe zi, că nu rămâneam. Dar cum am ajuns, am și muncit. Aveam și nevoie de bani că n-aveam nici un ban la mine. Dar m-am acomodat repede, foarte repede. Avem și saună aici. Te duci și la clienți acasă? Dacă vrei să te duci, anunți. Asta e outcall, deplasarea. Dacă nu vrei, nu te obligă nimeni, faci serviciul pe casă. Nimeni nu-ți zice să faci aia sau ailaltă. Eu nu fac deplasări, fac bani și nu-mi mai trebuie deplasări. Prostituată româncă în Germania: Fac bani Cât câștigi pe lună? Depinde de tine, ce interes îți dai și cât de îngrijești. Au mai fost fete aici care nu știau nici să se spele și nu făceau bani. A fost o fată, avea în jur de 100 de kilograme, făcea la bani de rupea. Când te apuci de meserie, ești mai rușinoasă, e mai altfel. Dar aici nu e obligatoriu să te îmbraci în sutien și chiloți, poți purta și rochițe, să fii elegantă și să te simți confortabil. Cum îți faci clienți fideli? Păi, dacă îl scoți imediat pe ușă după ce și-a dat drumul, îți dai seama că ăla nu mai vine. Mai râzi, mai glumești. Eu, când am venit prima oară aici, nu vorbeam nici o limbă străină. Dar îi făceam să râdă, mă prosteam, mai vorbeam pe translate când nu ne înțelegeam. Dar eu sunt mai nebună, mă mai îmbăt, pun muzică, mai dansez, mai fumez, mai am și eu momente când mai greșec, mă mai iau de unul, poate n-am șters bine praful... probleme, n-ai ce să faci, trebuie să fii tu însăți. "Ai mei știu că muncesc la Decathlon" Eu n-aș vrea să spun familiei că fac meseria asta. Spune-le că muncești la Decathlon, ai mei asta știu. Bine, cred că și-au dat seama ce lucrez pe aici, dar nu spun nimic, atâta cât fac bani, nimeni n-are nimic împotrivă. Trafic de persoane? Ce patroni am eu aici nu i-aș da nici pe o sută. O dată ce ai venit aici, ei răspund de tine dacă se întâmplă ceva cu tine, dacă îți iei o zi liberă, faci ce vrei, dacă zici că te duci până în oraș și nu te mai întorci, încep să te sune. Ce te întreabă când faci actele? Te întreabă dacă ai mai lucrat, dacă te obligă cineva să faci asta, că protejează femeile.

Oleg Deripaska, oligarh putinist, profit din plajele periculoase (sursa: npr.org)
Investigații

Oligarh putinist, profit din plajele periculoase

Oligarh putinist, profit din plajele periculoase ale litoralului românesc, cele care au fost extinse fără a se respecta recomandările specialiștilor. Lărgirea exagerată a plajelor poate crește numărul de înecuri și de infecții. Oligarh putinist, profit din plajele periculoase Compania Strabag în asociere cu Pomgrad Inzenjerig au câștigat în anul 2019 licitația pentru plajele din zona stăvilarelor Edighiol şi Periboina, aflate în Rezervația Biosfera Delta Dunării, la 30 de kilometri de municipiul Constanța. Valoarea contractului a fost de 34,6 milioane lei, echivalentul a aproximativ șapte milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Lărgirea plajelor de pe litoralul românesc, un furt de peste 700 de milioane de euro. Proiectul de 850 de milioane de euro, supradimensionat de opt ori Firma Pomgrad Inzenjerig, o companie înființată în anul 1947 în Croația și specializată în executarea lucrărilor de cosntrucții maritime, a fost cumpărată în anul 2008 de compania austriacă Strabag, controlată de oligarhul rus Oleg Deripaska. Casa Albă a emis un comunicat de presă în aprilie 2018 prin care anunța că oligarhul Oleg Deripaska și alți 23 de ruși din anturajul președintelui Vladimir Putin au fost incluși pe lista neagră de sancțiuni a SUA. Documentul citat arată că sancțiunile luate împotriva celor 24 de ruși au fost luate din cauza situației din Ucraina, sprijinul acordat președintelui Bashar al-Assad în războiul civil din Siria și subminarea democrațiilor occidentale. După invadarea Ucrainei de către Rusia, Oleg Deripaska a fost inclus și pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. La finalul lui 2023 și începutul lui 2024, Deripaska a anunțat că nu mai controlează Strabag, însă compania care i-a cumpărat acțiunile este controlată tot de oligarhul rus. 200 de milioane de lei pentru plajele din Mamaia Compania Boskalis a câștigat în anul 2020 contractul de aproape 200 de milioane lei fără TVA pentru reabilitarea și extinderea plajei din zona Mamaia. Dar, la scurt timp după finalizarea lucrărilor, plaja s-a prăbușit. Reprezentanții companiei Boskalis au arătat cu degetul către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, beneficiarul lucrării. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) La solicitarea DeFapt.ro, Administrația Națională Apele Române, în subordinea căreia se află Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, a transmis că nu s-a constatat nici o neregulă în derularea lucrărilor. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Boskalis este deținută în mod egal de Boskalis International B.V. și Boskalis Westminster International B.V., ambele cu sediul în Olanda. Cel mai mare acționar al grupului olandez Boskalis este fondul de investiții Monaco Hal Holding, care la rândul lui este deținut de grupul HAL Trust. Italieni la Tomis - Cazino și Agigea Firmele italiene Franco Giuseppe și Modimar au câștigat licitațiile pentru reabilitarea plajelor din zonele Tomis – Cazino și Agigea. Contractul pentru lucrările împotriva eroziunii din zona Tomis a fost adjudecat pentru o sumă de 28,42 milioane lei. Celălalt contract a avut o valoare de aproximativ 28 de milioane lei. Valoarea cumulată a celor două contracte a fost de peste 56,4 milioane lei, echivalentul a 11,3 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși Potrivit unui răspuns transmis de Apele Române, italienii de la Franco Giuseppe au subcontractat o parte din lucrările de la Agigea firmelor IF Nostrade Construction și Geostud SRL. Asociații firmei Geostud sunt Alexandru Tăutan și Anton Chirică, fostul prorector al Universității Tehnice de Construcții București, acuzat de Agenția Națională de Integritate de fals în declarațiile de avere. Compania italiană Franco Giuseppe a fost înființată în anul 1968 de topograful Franco Giuseppe, în zona Calabria. Societatea este deținută în prezent de Giuseppe Franco (55%), Alfredo Franco (30%) și Ilario Franco (15%). Ultimul este reprezentantul filialei românești cu același nume, înființată în anul 2013 în localitatea Baia Sprie. Datele financiare ale firmei din România arată că în anul 2022 a avut o cifră de afaceri netă de aproximativ 6,5 milioane lei și o pierdere netă 184.722 lei, totul cu doar trei angajați. Van Oord a luat marele pot Olandezii de la Van Oord Dredging and Marine Contractors BV au câștigat licitațiile pentru loturile de plajă pentru zonele Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter – Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora. Apele Române au transmis la solicitarea DeFapt.ro că valoarea actualizată a contractului de execuție pentru plaja din zona Eforie a fost de 475,18 milioane lei fără TVA: "Menționăm că prețurile sunt ajustate conform O.G. 15/2021 și valoarea finală va fi actualizată în conformitate". În acest caz, lucrările din zona Eforie prevăd amenajarea litoralului pe o lungime de 5.750 de metri, demolarea de structuri costiere, construirea de noi structuri costiere și lucrări de înnisipare a plajei. Lucrările pentru amenajarea litoralului din zona Costinești au fost adjudecate de firma olandeză pentru suma de 391 milioane lei. Un alt contract, de 314 milioane de lei, a fost câștigat pentru amenajarea plajei din zona Olimp. Amenajarea plajei din zona Jupiter – Neptun i-a adus firmei olandeze un alt contract, de 220 de milioane le fără TVA. Pentru lucrările aferente zonei Balta Mangalia – Venus – Aurora, contractul are o valoare de aproape 416 milioane lei. Olandezi cu contracte de 546 de milioane de euro Tot compania Van Oord a câștigat contractele pentru protecția și reabilitarea litoralului românesc la Marea Neagră în zonele Mangalia – Saturn și 2 Mai. Plajele din zona Mangalia – Saturn vor fi reabilitate pentru 357,6 milioane lei, iar cele din zona 2 Mai, pentru suma de 192,7 milioane lei. Valoarea cumulată a contractelor câștigate de compania Van Oord Dredging and Marine Contractors BV se ridică la aproximativ 2,37 miliarde lei, echivalentul a 473 de milioane euro. Dacă mai adăugăm și proiectul de 73,3 milioane de euro câștigat în prima fază a proiectului, rezultă că olandezii de la Van Oord au semnat contracte de 546,3 milioane euro.

Liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați în afaceri cu același paravan care a făcut denunț la DNA (sursa: Facebook/Robert Negoita, Iulian Dumitrescu)
Investigații

Liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați

În lumea afacerilor cu bani publici din România, carnetul de partid nu contează - prin paravane și intermediari, doi "baroni" au devenit parteneri într-o mare afacere: liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați. În centru acestei afaceri se află Ionel Pirpiliu, fratele fostului deputat PDL Ștefan Pirpiliu și denunțătorul lui Iulian Dumitrescu, devenit celebru pentru vacanțele de lux plătite din șpăgi. potrivit DNA. Denunț la DNA Liberalul Iulian Dumitrescu a fost dat pe mâna procurorilor anticorupție de afaceristul Ionel Pirpiliu, denunțător și colaborator autorizat al Direcției Naționale Anticorupție. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro Potrivit anchetatorilor, Iulian Dumitrescu i-a cerut afaceristului Ionel Pirpiliu să cumpere firma Bertoni Construct, patronată de cumnatul său Daniel Adrian Lambrea, cu suma de 47,5 milioane lei, deși aceasta valora în jur de 32 de milioane lei. În schimb i-a promis contracte din bani publici de la Consiliul Județean Prahova. Firma Bertoni Construct a fost preluată de Ionel Pirpiliu în noiembrie 2022, prin intermediul societății Laborator și Consultanță Construcții SRL, iar contractele au început să curgă. La finalul anului fiscal 2022, Bertoni Construct avea o cifră de afaceri de 51,88 milioane lei și un profit net de peste 1,15 milioane lei, la un număr mediu de 113 angajați. Alexandra Ulmamei, paravanul lui Pirpiliu Unul dintre contractele suspectate de procurori ca fiind trucate are o valoare de 85 de milioane lei și a fost atribuit de Consiliul Județean Prahova unei asocieri de firme formată din Vallys Deco, Drum Concept, Rosocons Construct și Dineng Dev. În firma Drum Concept îi găsim ca asociați pe Alexandra Ulmamei (49,09%), Florin Diaconu (40,91%) și Cristian Marinel Mihai (10%). Cifra de afaceri a firmei în anul fisca 2022 a fost de aproximativ 215 milioane lei, în timp ce profitul net a fost de peste 19,67 milioane lei. Alexandra Ulmamei a trecut prin mai multe firme deținute de familia Pirpiliu. De exemplu, a fost asociată cu Mihaela Pirpiliu în firma Ram Cons Assets. În prezent, firma a fost trecută pe numele Mihaelei Untescu, iar de administrare societății se ocupă în continuare Ionel Pirpiliu. Pirpiliu, asociat cu firma Primăriei lui Robert Negoiță Firma lui Pirpiliu, Ram Cons Assets, deține în prezent 20% din societatea Delta Antrepriza de Construcții și Montaj 93 SRL. Restul părților sociale sunt deținute de societățile Bizcube Invest SRL și Administrare Străzi S3 SRL, una din firmele înființate de Consiliul Local al Sectorului 3 la cererea primarului Robert Negoiță. Cum a ajuns primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, să intre în afaceri cu Pirpiliu? La începutul anului 2016, Ionel Pirpiliu a preluat 10% din părțile sociale ale firmei Delta ACM de la Florea Diaconu pentru o sumă de aproape 10,5 milioane lei. Liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați Doi ani mai târziu, în august 2018, primarul Robert Negoiță a cerut Consiliului Local să aprobe o hotărâre prin care societatea Administrare Active Sector 3 să cumpere cu cinci milioane de euro fabrica de borduri și pavele deținută de Delta ACM 3, societate deținută atunci de Florea Diaconu (90%) și Ionel Pirpiliu (10%). Câteva săptămâni mai târziu, pe 27 august 2018, primarul Robert Negoiță a anunțat că firma primăriei, Administrare Străzi S3 SRL, a cumpărat 51% din Delta ACM 93 contra unei sume de 1 (unu) leu. O sumă simbolică în contextul în care firma începuse să înregistreze datorii. Hop și sponsori ai PMP, ediția Băsescu - Udrea Pe Alexandra Ulmamei o mai regăsim asociată în alte 11 societăți. În firma Carpați Business Management este parteneră de afaceri cu Florin Diaconu, fiul lui Florea Diaconu, și cu Mihaela Untescu. De administrarea societății se ocupă giurgiuveanul Ion Mare. Cei trei mai apar ca asociați în diferite configurații: fie toți trei, fie Ulmamei în asociere ori cu Diaconu, ori cu Untescu. Într-o altă firmă, Centru Vista Logistic, Alexandra Ulmamei și Mihaela Untescu sunt asociate cu Be Home Landscape SRL, patronată de Edward Constatin Dicu. Conform Monitorului Oficial din 31 martie 2015, Edward Constatin Dicu și soția sa, Ionela Laura Dicu, au sponsorizat Partidul Mișcarea Populară, cu 125.000 lei, respectiv 50.000 lei. cele două sponsorizări au fost făcute în septembrie și octombrie 2014. Pe atunci Partidul Mișcarea Populară (PMP) se afla sub influența Elenei Udrea și a președintelui Traian Băsescu. Bloc de zece etaje în loc de două Edward Constatin Dicu, Ionela Laura Dicu și Mihai Valentin Chiriac au primit în anul 2013 o autorizație de construire a unui bloc cu zece etaje pe strada Luncșoara din Sectorul 2 al Capitalei. Documentele aferente începerii construcției au fost emise în mandatul de primar al lui Neculai Onțanu. Actualul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu, susține că blocul construit ilegal pe strada Luncșoara a primit o autorizație de construire de P+10 într-o zonă în care avea dreptul la doar P+2. "Este de spus că această autorizație a fost emisă în 2014 și a fost atacată de Prefect în instanță. Procesul a fost câștigat definitiv de către Prefectură în 2018, autorizația de construire a fost anulată. Între momentul atacării autorizației, când constructorul era la P+4 și momentul finalizării procesului, acest bloc a ajuns la P+10", a explicat primarul Radu Mihaiu, citat de HotNews.ro. Instanța a mai decis ca blocul de zece etaje să fie demolat de către proprietar, dar primarul Radu Mihaiu a dat de înțeles că asta nu se va întâmpla prea curând. Pe de-o parte, soții Dicu nu au nici un interes să demoleze blocul, în timp ce Primăria Sector 2 a avut calitate de pârât în proces pentru că a emis ilegal autorizația. În acest context, spune primarul Mihaiu, un principiu de drept nu ar permite ca un pârât să se îndrepte împotriva altui pârât.

Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare (sursa: Facebook/Apele Romane Dobrogea-Litoral)
Investigații

Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare

Uniunea Europeană a alocat României în jur de 850 de milioane de euro pentru a stopa eroziunea costieră prin reabilitarea și extinderea plajelor de la Marea Neagră. Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare. Două treimi din bani, la olandezi Cei mai mulți bani au ajuns la compania olandeză Van Oord care a câștigat licitații de peste 2,73 miliarde lei, echivalentul a 546 milioane euro. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) Unul dintre contracte a fost câștigat în asociere cu o firmă controlată de un controversat afacerist trimis în judecată în două dosare de procurorii anticorupție pentru mai multe fapte de corupție, inclusiv dare de mită și spălare a banilor. Dar, de fiecare dată, omul de afaceri a scăpat, după ce judecătorii l-au achitat. Un contract de aproape șapte milioane de euro a ajuns și la o companie la care este acționar principal un oligarh rus inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene după ce Rusia a invadat Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE Prima fază, 544 de milioane de lei 544 milioane lei au fost alocate în primă fază pentru reabilitatea și extinderea plajelor românești. Cea mai mare sumă, adică peste 465 de milioane de lei, a fost alocată de Uniunea Europeană prin fondul de coeziune, restul de aproape 15% fiind contribuția statului român. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, din subordinea Apelor Române, a decis ca în primă fază să fie scoase la licitație cinci loturi de plajă: Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord. Primul program de stopare a eroziunii a fost finalizat în decembrie 2015 și a avut ca rezultat extinderea suprafeței plajelor cu 33 de hectare. Au mai fost reabilitate și construite diguri care ies din apă în lungime de 3.544 metri, în timp ce digurile construite sub apă au o lungime de 1.392 metri. A doua fază, semnată de Dăncilă Contractul de finanțare pentru faza a doua a proiectului "Reducerea Eroziunii Costiere" a fost semnat în noiembrie 2018 de premierul Viorica Dăncilă. Conform datelor oficiale de atunci, valoarea totală a noului proiect a fost estimată la 752 de milioane de euro. Bani pentru reabilitarea și extinderea plajelor din Edighiol și Periboina, faleza Constanței în zona Cazino, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora, Mangalia – Saturn, 2 Mai. La fel ca și în cazul primului program, 85% din fonduri pentru reabilitarea și extinderea plajelor au fost alocați de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, iar restul de 15% reprezintă cofinanțare de la bugetul de stat. Se estimează că România va avea la finalul lucrărilor un plus de 226 de hectare noi de plajă, de la Năvodari până la 2 Mai. "E un proiect 100% brutal, neadecvat și intruziv" Proiectul gigant de lărgire a plajelor este considerat de specialiști nu doar nenatural și dăunător, ci și supradimensionat în mod extrem. Astfel, potrivit unei declarații a prof. univ. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) pentru DeFapt.ro, "E un proiect 100% brutal, neadecvat și intruziv, against the nature, și bineînțeles în contradicție cu practicile curente din Europa și din lumea civilizată. Nicăieri nu se mai intervine atât de brutal, cu o puzderie de diguri de piatră și beton, iar asta cel puțin din anii 1990; sunt multe țărmuri în care aceste sisteme hard (diguri construite în anii 1960-1980) au fost demantelate. Suntem complet în afara Europei cu ceea ce am făcut aici. Practic, ne fură marea cu proiectul ăsta, care transformă plajele în peisaje deșertice și țărmul într-o înlănțuire de diguri barbare (dese, foarte lungi) care sunt dispărute din planurile de amenajare a coastei de peste 30 de ani în lumea bună". Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare Profesorul Vespreanu-Stroe atrage atenția și asupra supradimensionării fără rost a proiectului. "Ținând cont că i) lățirea plajei ar fi trebuit să se limiteze în lungul coastei sudice la sub 1/2 din sectoarele incluse de ei în plan, ii) iar în profil transversal ar fi trebuit să fie o lățire medie de 50 m (care se adaugă la plajele existente, care au o lățime de ca 20-35 m), în loc de 150-200 m cât au supralățit ei, rezultă că actualul proiect este supradimensionat de cel puțin 6-8 ori față de ceea ce ar fi prevăzut un plan rațional și nature-friendly (cum se face peste tot în lume de decenii bune) care să răspundă necesităților reale. Spun cel puțin fiindcă plajele construite artificial sunt mai înalte cu circa 1 m decât profilul natural (mai exact 2,5-3 m above sea level, față de 1,5-2 m cât au în mod natural), ceea ce nu am mai luat în calcul în estimarea făcută.", a explicat Vespremeanu-Stroe pentru DeFapt.ro.

Șeful Romarm, lux la Las Vegas (sursa: Facebook/Fontainebleau Las Vegas)
Investigații

Șeful Romarm, lux la Las Vegas

Șeful Romarm, lux la Las Vegas. Emanuel Ioana, șeful Romarm și protejatul ministrului pesedist Radu Oprea, a fost într-o escapadă de lux pe banii statului în Las Vegas, acolo unde s-a întâlnit cu controversatul afacerist Ștefan Osain pentru a pune la cale o afacere legată de pulberi pentru muniții. Citește și: EXCLUSIV Georgian Pop (PSD), șeful Rezervelor de Stat, deconspiră sabotarea industriei de armament pusă la cale de ministrul PSD Radu Oprea, bișnițar cu pulbere pentru muniții Tot în Las Vegas a fost și pesedistul Georgian Pop, șeful Rezervelor de Stat, care s-a întâlnit cu producători și dealeri de arme. Culmea, Emanuel Ioana și doi subalterni de-ai săi s-au cazat la cel mai scump hotel de lux, Fontainebleau Las Vegas, în timp ce o altă delegație românească, de la fabrica de arme Cugir, a fost trimisă să se cazeze la un hotel de cinci ori mai ieftin. Aroganța făcută pe banii statului de Emanuel Ioana este ținută la secret, în contextul în care Romarm nu a avut nici un stand de prezentare a muniției românești în Las Vegas. Șeful Romarm, lux la Las Vegas O delegație a Companiei Naționale Romarm a plecat la târgul de armament din Las Vegas cu acordul ministrului Economiei, pesedistul Radu Oprea, la sfârșitul lunii ianuarie a.c. Delegația a fost compusă din Emanuel Ioana, șeful Romarm, și doi subalterni de-ai săi. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Surse din cadrul Romarm au declarat pentru DeFapt.ro că directorul Emanuel Ioana a cerut să fie cazat la cel mai scump hotel de lux din paradisul jocurilor de noroc: Fontainebleau Las Vegas. Pentru fiecare noapte de cazare, statul român a plătit 309 dolari. Existau și variante mai ieftine. De exemplu, dacă Ioana s-ar fi cazat la hotelul de lux al lui Donald Trump, fostul președinte al SUA, statul român ar fi plătit doar 199 de dolari pe noapte. Romarm refuză să dea detalii DeFapt.ro i-a solicitat lui Emanuel Ioana să comunice costurile și scopul vizitei în Las Vegas în contextul în care Romarm nu a avut nici un stand amenajat la târgul de armament. Șeful Romarm nu a avut chef să respecte legea 544/2001 a informațiilor publice și să răspundă câți bani a risipit statul român pentru vizita sa în Las Vegas. În urma plângerii administrative făcute ca urmare a refuzului de a răspunde la solicitare, Emanuel Ioana a transmis informații fără nici o legătură cu solicitarea DeFapt.ro: "Deplasarea reprezentanților CN ROMARM SA în SUA (trei persoane) a fost făcută atât la solicitarea expresă a partenerilor comerciali (companii din SUA cu care CN Romarm SA a derulat și derulează contracte conform obiectului de activitate) cât și a reprezentanților guvernului SUA (invitația a fost făcută nominal)". Emanual Ioana se laudă cu Țuțu, cercetat de DNA Cât despre scopul deplăsării, Emanuel Ioana a ținut să precizeze că informațiile nu sunt de interes public, deși excursia sa în Las Vegas a fost plătită din banii publici ai statului român. În plus, Emanuel Ioana a transmis că Romarm este un partener important al SUA, fapt reflectat atât de presa internațională și națională, potrivit șefului Romarm. Pentru a justifica acest lucru, Ioana a trimis un link cu o știre de la PRO TV în care era citat Gabriel Țuțu, fostul director al Romarm, acuzat de DNA în dosarul privind achiziția măștilor. Ceea ce nu spune Emanuel Ioana este faptul România a exportat în SUA armament și muniție în valoare de doar 11 milioane de euro în anul 2022. O sumă infimă raportată la valoarea achizițiilor de armament făcute de către România din SUA. Întâlnire cu misteriosul Ștefan Osain DeFapt.ro a aflat că principala întâlnire pe care a avut-o Emanuel Ioana în Las Vegas a fost cu Ștefan Osain, un controversat afacerist român, pentru a pune la cale o afacere legată de pulberi pentru muniții. Contactat de către DeFapt.ro, Ștefan Osain a recunoscut că s-a întâlnit cu șeful Romarm pentru a oferi consultanță pentru construcția unei noi fabrici de pulberi în România. "Da, m-am întâlnit pentru pulberi, dar care e deja la Rheinmetall (proiectul - n.r.). Adică (râde - n.r.)... nu ai cum să faci o fabrică de pulberi ca companie privată. Doar statul poate să facă, compania privată eventual să vină cu consultanță", a spus Osain. Emanuel Ioana: "Întâlnire întâmplătoare" "Uite că... mă rog, nu mai contează. Rheinmetall a făcut ce a trebuit și a luat contractul, cum se zice. Am fost surprinși așa, pentru că era o companie americană și o companie finlandeză extrem de interesată de a ajuta România. Acestea erau companii de stat. Compania americană din South Lake este principalul furnizor al armatei americane. Compania finlandeză este considerată cel mai bun producător de pulberi, am avut o prezentare la Romarm, dar nu s-a mai întâmplat nimic", a adăugat Ștefan Osain pentru DeFapt.ro. Întrebat despre întâlnirea cu Ștefan Osain, Emanuel Ioana a declarat oficial că "întâlnirea a fost întâmplătoare în cadrul unui spațiu comun. Discuțiile nu au avut caracter comercial". Osain, însă, își amintește altfel întâlnirea, după cum s-a văzut din declarațiile sale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră