luni 06 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5858 articole
Internațional

Îngrijorare în legătură cu sănătatea reginei Elisabeta a II-a, pusă sub supraveghere medicală. Familia se adună la castelul Balmoral

Regina Elisabeta a II-a, stare gravă. Membrii familiei regale britanice s-au grăbit să fie alături de regina Elisabeta a II-a după ce medicii s-au declarat joi îngrijoraţi de starea de sănătate a suveranei în vârstă de 96 de ani şi au spus că aceasta ar trebui să rămână sub supraveghere medicală, relatează Reuters. Regina Elisabeta a II-a, stare gravă Regina, cea mai longevivă suverană a Marii Britanii şi cel mai bătrân monarh din lume, suferă de la sfârşitul anului trecut de ceea ce Palatul Buckingham a numit "probleme episodice de mobilitate". Fiul cel mare şi moştenitorul ei, prinţul Charles, şi soţia sa Camilla, s-au dus la Castelul Balmoral, reşedinţa din Scoţia unde se află acum regina şi unde a ajuns şi fiul cel mare al lui Charles, prinţul William. Ceilalţi copii ai Elisabetei - Anne, Andrew şi Edward - erau, de asemenea, în drum spre castel. Un purtător de cuvânt a declarat că prinţul Harry şi soţia sa Meghan, aflaţi în Marea Britanie pentru o serie de evenimente, vor călători şi ei în Scoţia. "Rugăciunile mele şi ale oamenilor din @churchurchofengland şi ale naţiunii sunt astăzi alături de Majestatea Sa Regina", a scris Justin Welby, arhiepiscopul de Canterbury, pe Twitter. 70 de ani de domnie Elisabeta a II-a este regina Marii Britanii şi a mai mult de o duzină de alte ţări începând din 1952, între care Canada, Australia şi Noua Zeelandă, iar la începutul acestui an a împlinit 70 de ani de când se află pe tron cu patru zile de sărbători naţionale în luna iunie. "Am fost inspirată de bunătatea, bucuria şi prietenia care au fost atât de evidente în ultimele zile şi sper ca acest sentiment reînnoit de unitate să fie resimţit pentru mulţi ani de acum încolo", a declarat ea la acel moment. Elisabeta a urcat pe tron după moartea tatălui ei, regele George al VI-lea, la 6 februarie 1952, când ea avea doar 25 de ani. A fost încoronată în luna iunie a anului următor. Prima încoronare televizată a fost o avanpremieră a unei noi lumi în care vieţile membrilor familiei regale urmau să fie din ce în ce mai mult analizate de către mass-media. Churchill premier la urcarea pe tron Winston Churchill a fost primul prim-ministru care a servit în timpul domniei sale, Iosif Stalin era liderul Uniunii Sovietice, războiul coreean făcea ravagii. Liz Truss, învestită prim-ministru în urmă cu două zile, este cel de-al 15-lea premier din timpul domniei-record a Elisabetei a II-a. Primul ministru a declarat: "Gândurile mele - şi ale oamenilor din Regatul nostru Unit - sunt alături de Majestatea Sa Regina şi de familia sa în aceste momente". Citește și: FOTO Oboseala post-Zelenski: Putin (69 de ani) a adormit în timpul unei ședințe privind dezvoltarea turismului. Liderul de la Kremlin se plânge de oboseală și respirație grea Lindsay Hoyle, preşedintele Camerei Comunelor, a întrerupt o dezbatere despre energie în parlament pentru a spune că i-a transmis suveranei cele mai bune urări. "Împreună cu restul ţării, sunt profund îngrijorat de veştile de la Palatul Buckingham din această după-amiază", a declarat liderul opoziţiei laburiste, Keir Starmer. Şefa guvernului Scoţiei, Nicola Sturgeon, a scris pe Twitter: "Cu toţii ne simţim profund îngrijoraţi de anunţurile privind starea de sănătate a Majestăţii Sale. Gândurile şi urările mele sunt alături de regină şi de toată familia regală în aceste momente". Deşi starea reginei nu a fost detaliată, faptul că apropiaţii ei au călătorit la Balmoral indică faptul că situaţia este gravă. În cazul decesului şefei statului, se va activa un protocol de zece zile de evenimente.

Îngrijorare în legătură cu sănătatea reginei Elisabeta a II-a, pusă sub supraveghere medicală. Familia se adună la castelul Balmoral
Rușii au răpit și torturat angajați ucraineni ai centralei nucleare de la Zaporojie, acuză Energoatom
Internațional

Rușii au răpit și torturat angajați ucraineni ai centralei nucleare de la Zaporojie, acuză Energoatom

Zaporojie: angajați ucraineni, răpiți și torturați. Agenţia ucraineană Energoatom a acuzat forţele ruse care ocupă centrala nucleară Zaporojie din sud-estul Ucrainei că i-au răpit şi maltratat din personal, informează joi dpa. Zaporojie: angajați ucraineni, răpiți și torturați Preşedintele Energoatom, Petro Kotin, a declarat pentru grupul media german Funke că aproximativ 200 de persoane au fost reţinute, iar compania nu ştie unde se află în prezent unele dintre acestea, adăugând că au existat cazuri în care angajaţii agenţiei au fost torturaţi şi ucişi. Kotin a spus că este foarte dificil pentru personalul Energoatom să continue munca la centrală, adăugând că cei care au rămas au înţeles cât de vital este să se asigure că sunt menţinute standardele de siguranţă nucleară şi de protecţie împotriva incendiilor. Erau 11.000 de angajați, mai sunt 1.000 Potrivit lui Kotin, aproximativ 1.000 de angajaţi ucraineni menţin instalaţia în funcţiune. Prin comparaţie, aproximativ 11.000 de angajaţi lucrau la centrală înaintea războiului. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), în raportul său despre centrală publicat la începutul acestei săptămâni, a descris situaţia ca nesustenabilă. Citește și: Un „război nuclear limitat”, posibil în Ucraina, crede șeful armatei ucrainene AIEA a avertizat cu privire la lipsa de personal şi a spus că experţii rămaşi sunt supuşi unui nivel de stres atât de ridicat încât s-ar putea produce greşeli operaţionale. A mai precizat că echipei sale nu i s-a permis accesul peste tot în centrală.

Un "război nuclear limitat", posibil în Ucraina, crede șeful armatei ucrainene
Internațional

Un "război nuclear limitat", posibil în Ucraina, crede șeful armatei ucrainene

"Război nuclear limitat", posibil în Ucraina. Ameninţarea reprezentată de utilizarea de către Rusia a unor arme nucleare tactice "nu poate fi ignorată" şi o astfel de lovitură ar putea declanşa un război nuclear limitat, a declarat miercuri comandantul şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, relatează Reuters. "Război nuclear limitat", posibil în Ucraina "Există o ameninţare directă a utilizării, în anumite circumstanţe, a armelor nucleare tactice de către forţele armate ruse", a afirmat generalul Zalujnîi, şeful Statului Major al armatei ucrainene, într-un articol publicat de agenţia naţională de presă Ukrinform. "Este, de asemenea, imposibil să excludem complet posibilitatea implicării directe a celor mai importante ţări la nivel mondial într-un conflict nuclear 'limitat', în care perspectiva unui al treilea război mondial este deja direct vizibilă", a mai spus Zalujnîi, în articolul redactat împreună cu deputatul ucrainean Mihail Zabrodski. Atacurile din Crimeea, asumate de Kiev Totodată, comandantul şef al armatei ucrainene a revendicat miercuri responsabilitatea pentru o serie de atacuri împotriva bazelor aeriene ruseşti din peninsula anexată Crimeea, între care unul care a provocat în luna august daune semnificative la aerodromul militar din Saki, în vestul peninsulei. Generalul Zalujnîi a mai spus că loviturile au fost lansate cu ajutorul rachetelor, fără a oferi alte detalii. Referindu-se la răspunsul Ucrainei la aşa-numita strategie a Moscovei de a "distanţa" războiul de cetăţenii ruşi, Valeri Zalujnîi şi Mihail Zabrodski se referă în articol la "eforturile de succes ale forţelor armate ucrainene de a transfera fizic ostilităţile către... Crimeea". Citește și: Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor: un faliment dirijat, un ajutor de stat suspect și un brânci final de la UDMR, deloc dezinteresat "Ne referim la o serie de lovituri reuşite cu rachete împotriva bazelor aeriene ale inamicului din Crimeea, în primul rând împotriva aerodromului militar din Saki", se precizează în articol. O notă de subsol menţionează că atacul de la Saki a fost o "combinaţie de lovituri" care au avut loc pe 9 august şi care au scos "din acţiune" zece avioane de război ruseşti.

Incident bizar în Ungaria: aeronavă americană care venea din România, interceptată de avioane Gripen maghiare și escortată în afara spațiului aerian național
Internațional

Incident bizar în Ungaria: aeronavă americană care venea din România, interceptată de avioane Gripen maghiare și escortată în afara spațiului aerian național

Aeronavă americană, interceptată de avioane maghiare. Avioane de luptă Gripen ale Forţelor aeriene ungare au fost mobilizate pentru a intercepta o aeronavă C-130 a SUA care a intrat în spaţiul aerian ungar venind dinspre România miercuri, în jurul prânzului, a declarat pentru MTI Ministerul ungar al Apărării. Aeronavă americană, interceptată de avioane maghiare Avioanele Gripen au fost mobilizate de Centrul de operaţiuni aeriene comune al NATO deoarece aeronava, aflată în drum spre baza Ramstein din Germania, nu a stabilit contactul radio cu controlorii de trafic aerian din Ungaria, a precizat ministerul. Citește și: Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor: un faliment dirijat, un ajutor de stat suspect și un brânci final de la UDMR, deloc dezinteresat Aparatele Gripen au stabilit contactul radio cu aeronava SUA şi, după identificarea acesteia, deasupra Lacului Balaton, au escortat-o în afara spaţiului aerian al Ungariei, a menţionat ministerul într-un comunicat.

Trupele ucrainene continuă să avanseze în regiunea Harkov, la Balakliia. Imagini cu un locotenent-colonel rus capturat în regiune
Internațional

Trupele ucrainene continuă să avanseze în regiunea Harkov, la Balakliia. Imagini cu un locotenent-colonel rus capturat în regiune

Trupele ucrainene continuă să avanseze în regiunea Harkov, la Balakliia, forțele rusești fiind, aparent, luate prin surprindere de atacul declanșat marți. Partea ucraineană a prezentat fotografii cu soldații ei la intrarea în Balakliia, o filmare cu un locotenent-colonel luat prizonier în zonă, precum și imagini cu un avion Su-25 doborât. ?️Advancing Ukrainian troops captured a Russian Lieutenant colonel near Balakliia in #Kharkiv Oblast. #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/cy3OV25SIi— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) September 7, 2022 Trupele ucrainene continuă să avanseze la Balakliia Ofensiva în zonă pare să fi fost o surpiză pentru ruși, care erau concentrați să se apere în sud, la Herson. „În ultimele 48 de ore, Ucraina a executat cu brio un atac blindat la scară relativ mică, care va relansa câștigurile în regiunea Harkov. Au recâștigat un teren cheie care va afecta liniile de aprovizionare rusești, cu beneficiul suplimentar de a epuiza unitățile Rusiei și moralul general al Rusiei Bine făcut!”, a comentat pe Twitter Mark Hartling, un general american în rezervă. Un canal rusesc de Telgram susține că Balakliia este complet încercuită, iar ucrainenii elimină focarele de rezistență. The reported encirclement of Balakliya is a big deal. Russian operational calculations are getting a lot more complicated. https://t.co/XAbkzD5AhJ— Lawrence Freedman (@LawDavF) September 6, 2022 Asaltul ucrainean a fost confirmat și de Institutul de Studii ale Războiului, ISW; care afirmă că forțele ruse par să fi fost alungate la nordul râului Doneț. Citește și: Blue Air: guvernarea Orban a împrumutat-o, demnitari PSD și UDMR au torpilat-o, contribuabilii ar putea plăti o gaură uriașă. Plus: ministrul Tanczos îl ignoră pe premier

Putin se răstește la Europa: Nu vom livra nimic dacă este împotriva intereselor noastre. Nici gaz, nici petrol, nici cărbune
Internațional

Putin se răstește la Europa: Nu vom livra nimic dacă este împotriva intereselor noastre. Nici gaz, nici petrol, nici cărbune

Putin amenință să sisteze toate livrările. Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat miercuri că va opri toate livrările de gaz, petrol şi cărbune în cazul unei plafonări a preţurilor, insistând totodată că nu vrea să folosească energia ca "armă" împotriva Europei preocupate de spectrul penuriei de energie, relatează AFP. G7 & UE vor plafonarea prețurilor Săptămâna trecută, ţările G7 au semnalat că vor implementa "de urgenţă" o plafonare a preţului petrolului rus, încurajând o "coaliţie largă" de ţări să se alăture acestei măsuri, ca represalii pentru ofensiva din Ucraina. Şi Comisia Europeană a anunţat miercuri că va propune un plafon la preţul gazelor naturale ruseşti, alături de măsuri cum ar fi o ţintă obligatorie privind reducerea utilizării de electricitate în perioadele de consum de vârf, o limită pentru veniturile firmelor care produc electricitate cu costuri reduse şi o contribuţie de solidaritate din partea companiilor de petrol şi gaze. Miercuri, Vladimir Putin a ţinut să se facă clar înţeles: Rusia nu va mai livra petrol sau gaz ţărilor care limitează preţurile acestora vândute de Moscova. Putin amenință să sisteze toate livrările Plafonarea preţurilor ar fi "o decizie absolut stupidă", "o prostie", a declarat liderul de la Kremlin în cadrul unui forum economic la Vladivostok (Orientul Îndepărtat al Rusiei). "Dacă ţările europene vor să renunţe la avantajele lor competitive, este la latitudinea lor să decidă", a avertizat el. Dar "nu vom livra absolut nimic dacă este împotriva intereselor noastre, în acest caz economice. Nici gaz, nici petrol, nici cărbune (...). Nimic", a adăugat el, pe un ton ferm. "Nu vom furniza nimic în afara cadrului contractelor" semnate cu ţările importatoare, a subliniat Putin în faţa mai multor lideri economici ruşi şi asiatici, denunţându-i "pe cei care încearcă să ne impună propria lor voinţă". Nord Stream, mai mult închis În contextul acestor tensiuni, Rusia anunţase săptămâna trecută închiderea supapelor gazoductului Nord Stream, care deserveşte Germania şi mai multe ţări europene, invocând motive tehnice. Potrivit gigantului rus Gazprom, această întrerupere prelungită se datorează necesităţii de a repara o turbină a gazoductului. Decizia a sporit însă temerile ţărilor europene cu privire la o întrerupere totală a gazului rusesc pe continent, în condiţiile în care iarna se apropie şi pe fundalul unei inflaţii galopante a preţurilor energiei. Miercuri, Vladimir Putin a îndemnat ţările europene "să-şi revină în fire", pe fondul intensificării vocilor în Occident care acuză Rusia că îşi foloseşte gazul ca mijloc de presiune în contextul conflictului din Ucraina. Putin, teatru ieftin: Daţi-ne o turbină! Acuzaţii respinse miercuri de Putin: "Ei spun că Rusia foloseşte energia ca armă. Încă o prostie!", a comentat preşedintele rus. Moscova se apără argumentând în special că sancţiunile care i-au fost impuse pentru ofensiva sa din Ucraina au determinat o penurie de piese de schimb care ameninţă integritatea Nord Stream. "Daţi-ne o turbină şi mâine relansăm Nord Stream", a spus Putin. "Suntem pregătiţi (să reluăm exporturile) mâine. Tot ce trebuie să faceţi este să apăsaţi un buton", a spus el, amintind că nu Rusia a fost cea care "a impus sancţiuni". Liderul de la Kremlin vorbește de o "explozie" socială Agenţia spaniolă EFE aminteşte că UE, care speră ca plafonarea propusă să determine o scădere a finanţării campaniei militare ruse din Ucraina, a achiziţionat 54% din totalul combustibililor fosili exportaţi de Rusia de la finele lui februarie, în schimbul unei sume de 85,1 miliarde de dolari. Deşi nu sunt disponibile cifre oficiale, adaugă EFE, se estimează că Rusia a investit în războiul din Ucraina circa 100 de miliarde de dolari, veniturile din exportul de combustibili fiind un "factor-cheie" pentru desfăşurarea campaniei militare. Citește și: TUPEU Influenceriță pro-Putin le cere rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul Vladimir Putin a mai remarcat miercuri la Vladivostok, potrivit France Presse, că ţările UE, confruntate cu creşterea preţurilor la energie, "au mai multe soluţii: fie subvenţionează (aceste) preţuri mari, (...) fie reduc consumul". "Din punct de vedere economic, este corect. Dar din punct de vedere social, este periculos. Poate provoca o explozie", a avertizat el. "Este mai bine să respecţi obligaţiile contractuale, regulile civilizate", a punctat Putin, care a adăugat: "Este imposibil să alterezi legile economice . Altfel, acest lucru se va întoarce la tine ca un bumerang".

TUPEU Influenceriță pro-Putin le cere rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul
Internațional

TUPEU Influenceriță pro-Putin le cere rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul

O influenceriță pro-Putin, Yulia Prokhorova, le cere rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul. Ea are 30 de ani și, din aprilie, locuiește în Germania. Influenceriță pro-Putin cere rușilor să consume energie Într-o filmare pe Tik Tok, Prokhorova arată cum trebuie consumată cât mai multă energie, exact într-un moment în care autoritățile din spațiul UE fac apele la economisirea ea, pe fondul reducerii masive a livrărilor de gaz din Rusia. Ea spune că lumina, cuptorul și orice alt aparat electric trebuie ținute aprinse cât mai mult timp. The 30-year-old Russian social media influencer Julia Prochorova has told the Russian diaspora living in Europe to waste as much energy as possible this winter to help Russia win the war.She has tens of thousands of followers and lives in Germany. pic.twitter.com/9wHCbqiTH4— Visegrád 24 (@visegrad24) September 5, 2022 Potrivit unor relatări, nu este primul mesaj al Yuliei Prokhorova - care are zeci de mii de urmăritori pe canalul de Telegram. Ea le-a cerut, printre altele, rușilor care locuiesc în spațiul UE să-i agreseze pe refugiații ucraineni. Prokhorova a postat imagini și filmări în care-i ironizează pe refugiații ucraineni sau protestatarii din Germania care suțin regimul de la Kiev. Foto: Hardwo Luni, Gazprom, compania controlată de Putin, a distribuit pe rețelele sociale un video în care arată că Europa va îngheța fără gaze rusești: „Iarna va fi lungă”, se arată în mesajul video. The ??state-owned energy corporation Gazprom has published a video that shows the ice age coming to Europe after Gazprom cuts off gas supply. The song Winter Will Be Long is chosen as a soundtrack for the video. These assholes really believe ??gas has no alternative.#Russia #gas pic.twitter.com/KPadLh2JVz— BREAKING NEWS: UKRAINE (@MrFukkew) September 5, 2022 Videoclipul are 1.46 minute și pe o muzică rusească tristă prezintă imagini ale unei Europe acoperite de zăpadă. În videoclip apare conducta Nord Stream, deși Rusia este cea care a oprit furnizarea gazelor, încălcând contractul din motive politice. Citește și: Blue Air: guvernarea Orban a împrumutat-o, demnitari PSD și UDMR au torpilat-o, contribuabilii ar putea plăti o gaură uriașă. Plus: ministrul Tanczos îl ignoră pe premier

SUA au decis să nu pună Rusia pe lista statelor care susțin terorismul, listă pe care se află Siria, Iran, Coreea de Nord şi Cuba
Internațional

SUA au decis să nu pună Rusia pe lista statelor care susțin terorismul, listă pe care se află Siria, Iran, Coreea de Nord şi Cuba

SUA nu desemnează Rusia stat terorist. Guvernul Statelor Unite nu intenţionează să desemneze Rusia ca stat sponsor al terorismului, a indicat marţi John Kirby, coordonatorul pentru comunicaţii strategice al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, transmite dpa. SUA nu desemnează Rusia stat terorist Anunţul a survenit la o zi după ce preşedintele Joe Biden i-a răspuns unui reporter că administraţia sa nu are în plan să facă o astfel de desemnare. Biden nu a dat însă alte detalii. "Considerăm că, pur şi simplu, acesta nu este cea mai bună şi mai eficientă cale de a continua să tragem Rusia la răspundere", le-a declarat marţi John Kirby reporterilor. "Nu a fost (o idee) respinsă cu uşurinţă. Am analizat-o serios", a adăugat el. Guvernul american a luat în considerare posibilele ramificaţii ale unei astfel de desemnări, a discutat cu experţi şi a ajuns la concluzia că o astfel de desemnare ar putea, în fapt, să împiedice eforturile ONG-urilor de a livra sprijin umanitar Ucrainei, a spus Kirby. Precedentul leton El a adăugat că desemnarea ar fi putut totodată să afecteze negativ poziţia Ucrainei la masa negocierilor dacă discuţiile cu Rusia s-ar relua. Parlamentul leton a desemnat recent Rusia ca stat sponsor al terorismului, iar guvernul ucrainean a cerut Statelor Unite să ia aceeaşi măsură. Citește și: Centrala nucleară Zaporojie, asul de șantaj din mâneca lui Putin: AIEA cere de urgență demilitarizarea, dar liderul de la Kremlin este încolțit – pierde teren în Herson și Harkov Pe lista statelor desemnate de SUA ca sponsori ai terorismului se află în prezent Siria, Iran, Coreea de Nord şi Cuba, toate fiind supuse de Washington unor sancţiuni care vizează ajutorul pentru dezvoltare, exporturile de armament şi sectorul financiar.

Scholz decontează amabilitatea Angelei Merkel față de ruși: scandal nuclear la Berlin în legătură cu închiderea centralelor
Internațional

Scholz decontează amabilitatea Angelei Merkel față de ruși: scandal nuclear la Berlin în legătură cu închiderea centralelor

Scholz ține centralele nucleare în viață. Cancelarul german Olaf Scholz a sprijinit decizia ministrului economiei Robert Habeck (Verzii) de a menţine doar în stand by două din ultimele trei centrale nucleare ale Germaniei, în loc de a le oferi o prelungire generală a duratei de viaţă, aşa cum cer unele voci din coaliţia sa de guvernare, transmite dpa. Scholz ține centralele nucleare în viață În loc să fie închise, aşa cum era planificat, la sfârşitul anului, cele două centrale vor fi păstrate în rezervă până la mijlocul lunii aprilie pentru cazul în care va fi nevoie de ele pentru stabilizarea reţelei de electricitate în sudul ţării în această iarnă. Decizia a amplificat o dispută în interiorul coaliţiei cancelarului Scholz, formată din Partidul Social Democrat (SPD), Verzii şi Partidul Liberal-Democrat (FDP). Verzii au fost foarte fermi în a respecta decizia, luată în vremea fostului cancelar Angela Merkel, de închidere a ultimelor trei centrale nucleare până la sfârşitul acestui an, în cadrul eforturilor Germaniei de a creşte contribuţia surselor regenerabile. FDP, partid pro-business, cere ca funcţionarea lor să continue pe termen lung pentru a ajuta la scăderea preţurilor la electricitate. "În principiu", se va renunța la energia nucleară Habeck a declarat luni că guvernul "se ţine de planul de renunţare treptată la energia nucleară", dar păstrează cele două reactoare disponibile în stand by câteva săptămâni în plus pentru cazul unei urgenţe în aprovizionare. "În principiu, vom continua să renunţăm treptat la energia nucleară", a declarat Scholz marţi pentru cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung. "După cum bine se ştie, FDP priveşte la energia nucleară oarecum diferit, ceea ce este complet legitim. Acum este vorba despre aprovizionarea cu energie în iarna viitoare, guvernul va gestiona situaţia amiabil", a spus el. Liberal-democrații invocă îngrijorarea populației "În aceste vremuri, ar trebui folosite toate posibilităţile pentru a reduce preţul electricităţii pentru oameni şi companii", a afirmat liderul FDP şi ministru al finanţelor, Christian Lindner, în ediţia de luni a cotidianului Süddeutsche Zeitung. Citește și: Centrala nucleară Zaporojie, asul de șantaj din mâneca lui Putin: AIEA cere de urgență demilitarizarea, dar liderul de la Kremlin este încolțit – pierde teren în Herson și Harkov "Trebuie de asemenea să recunoaştem că, în rândul populaţiei, o foarte largă majoritate crede acum că energia nucleară de tranziţie are o contribuţie importantă. Oamenii sunt îngrijoraţi", a spus Lindner. "Oraşele noastre sunt deja în întuneric. În acelaşi timp, ni se spune că nu avem o problemă cu energia. Este lipsit de sens, după părerea mea", a adăugat ministrul liberal.

Trump avea acasă un document clasificat despre dotările nucleare militare ale unei țări străine, care i-a fost confiscat la percheziție
Internațional

Trump avea acasă un document clasificat despre dotările nucleare militare ale unei țări străine, care i-a fost confiscat la percheziție

Trump, document despre dotări nucleare străine. Informaţii despre armele nucleare ale unei ţări străine au fost descoperite printre documentele confiscate de FBI din reşedinţa lui Donald Trump la începutul lunii august, arată cotidianul Washington Post, citând surse apropiate dosarului. Trump, document despre dotări nucleare străine "Un document descriind forţele militare ale unei ţări străine, inclusiv capacităţile sale nucleare", a fost găsit printre numeroasele documente clasificate recuperate de poliţia federală în timpul percheziţiei efectuate la domiciliul fostului preşedinte american, scrie publicația. Washington Post nu oferă detalii suplimentare şi indică faptul că sursele sale nu au dezvăluit despre ce ţară este vorba. La 8 august, FBI-ul a făcut o percheziţie la Mar-a-Lago, reşedinţa lui Donald Trump din Florida, şi a confiscat cutii cu documente confidenţiale pe care republicanul nu le-a returnat după ce a părăsit Casa Albă, în ciuda multiplelor solicitări. La câteva zile după percheziţie, Washington Post anunţase că FBI-ul caută documente legate de arme nucleare. Un expert independent va analiza documentele De la această operaţiune poliţienească spectaculoasă şi fără precedent pentru un fost şef de stat american, Donald Trump, care intenţionează, după cum singur a declarat, să candideze la preşedinţie în 2024, denunţă un act pe care îl consideră "ilegal şi neconstituţional" şi repetă că a fost vizat din motive politice. Citește și: Centrala nucleară Zaporojie, asul de șantaj din mâneca lui Putin: AIEA cere de urgență demilitarizarea, dar liderul de la Kremlin este încolțit – pierde teren în Herson și Harkov Luni, o judecătoare a decis desemnarea unui expert independent care să examineze documentele confiscate la 8 august. Această decizie interzice temporar anchetatorilor federali să le folosească în ancheta lor penală. Printre textele confiscate în cursul operaţiunii poliţieneşti se numără 18 documente clasificate "top secret", peste 50 "secrete" şi 31 "confidenţiale".

Centrala nucleară Zaporojie, asul de șantaj din mâneca lui Putin: AIEA cere de urgență demilitarizarea, dar liderul de la Kremlin este încolțit - pierde teren în Herson și Harkov
Internațional

Centrala nucleară Zaporojie, asul de șantaj din mâneca lui Putin: AIEA cere de urgență demilitarizarea, dar liderul de la Kremlin este încolțit - pierde teren în Herson și Harkov

Putin, încolțit, folosește Zaporojie pentru șantaj. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a cerut, într-un raport publicat marţi, instituirea unei "zone de securitate" pentru prevenirea unui accident la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, ocupată din luna martie de trupele ruse, relatează agenţia France Presse şi postul CNN. Bombardamente și erori umane "Situaţia actuală este nesustenabilă", subliniază AIEA în raportul de 52 de pagini. "Este urgent să fie luate măsuri provizorii pentru prevenirea unui accident nuclear provocat de pagubele fizice cauzate prin mijloace militare", se menţionează în document, cu referire la bombardamentele asupra centralei pentru care Rusia şi Ucraina se acuză reciproc. Prin urmare, este nevoie de stabilirea unei "zone de protecţie şi de siguranţă nucleară" în jurul centralei Zaporojie, iar "AIEA este pregătită să înceapă imediat consultările care să conducă la stabilirea unei astfel de zone", precizează agenţia. Aceasta mai menţionează că echipa sa care a efectuat joia trecută o vizită acolo a observat la faţa locului pagubele provocate de bombardamente şi a "constatat cu îngrijorare că bombardamentele ar fi putut afecta structuri legate de securitate, sisteme şi componente" şi ar fi putut de asemenea să pună în pericol personalul ucrainean al centralei. Putin, încolțit, folosește Zaporojie pentru șantaj Referitor la acesta, AIEA atrage atenţia în raport că personalul care operează centrala sub ocupaţie militară rusă lucrează constant în condiţii de mult stres şi presiune, situaţie care "nu este sustenabilă şi ar putea conduce la erori umane cu implicaţii asupra siguranţei nucleare". "Bombardamentele asupra sitului şi din împrejurimi trebuie să înceteze imediat pentru a evita provocarea unor noi pagube instalaţiilor", insistă AIEA. Citește și: Surpriză: în timp ce Rusia se apără cu greu în Herson, armata ucraineană a declanșat un atac în regiunea Harkov Cum forțele ruse sunt puse sub o mare presiune în Herson și Harkov, este cu totul improbabil ca Putin să accepte demilitarizarea centralei. Zaporojie, în acest context, poate fi asul din mâneca liderului rus.

Putin, ajutat de Kim Jong-UN: Rusia cumpără muniţie de artilerie de la Coreea de Nord (New York Times)
Internațional

Putin, ajutat de Kim Jong-UN: Rusia cumpără muniţie de artilerie de la Coreea de Nord (New York Times)

Rusia cumpără muniţie de artilerie de la Coreea de Nord, conform serviciilor de informaţii americane, informează New York Times, în contextul relatărilor că armata rusă a început să folosească şi drone de producţie iraniană. În iunie, președintele nord-coreean, Kim Jong-Un, și-a exprimat solidaritatea cu Rusia. Rusia cumpără muniţie de artilerie de la Coreea de Nord Oficiali ai administraţiei SUA au declarat cotidianului citat, potrivit Reuters, că aceste achiziţii arată că sancţiunile internaţionale încep să îşi facă efectul şi să limiteze capacitatea Rusiei de a-şi susţine invazia din Ucraina. New York Times a relatat luni că informaţii secrete recent desecretizate arată că printre tipurile de armament achiziţionate se numără obuze de artilerie şi rachete. Este de aşteptat ca Rusia să mai cumpere astfel de armament, a precizat publicaţia. Luna trecută, un oficial american a declarat pentru Reuters că dronele de producţie iraniană cumpărate de Rusia au înregistrat "numeroase defecţiuni". Oficialul a mai precizat că, cel mai probabil, Rusia intenţionează să achiziţioneze sute de drone Mohajer-6 şi Shahed. Citește și: Oficial: ministerul Apărării respinge PNRR și nu avizează revizuirea pensiilor din sistemul de apărare pe principiul contributivității Ucraina a lansat recent o contraofensivă în mai multe locuri, inclusiv în jurul oraşul Herson, pe care Rusia l-a ocupat din prima fază a invaziei. În pregătirea atacurilor, forţele ucrainene au lovit zone de aprovizionare ruseşti, inclusiv dintre cele cu artilerie şi muniţie. Potrivit unor oficiali, sancţiunile occidentale limitează capacitatea Rusiei de a înlocui vehiculele şi armele distruse în Ucraina. Reportedly #Russia To Buy #NorthKorean KN-09 & #Chinese PCL191 Rocket Artillery For Ukraine War. pic.twitter.com/8Nux8nHBzp— International Defence Analysis (@Defence_IDA) July 27, 2022 În iunie, președintele nord-coreean Kim Jong Un și-a exprimat „sprijinul deplin” pentru Rusia și pentru ceea ce el a numit „cauza justă de protejare a demnității și securității”, potrivit agenției ruse de stat Ria Novosti. De asemenea, Kim Jong Un și-a exprimat încrederea că relațiile dintre Coreea de Nord și Rusia, ambele aflate sub sancțiuni occidentale, vor continua să „se dezvolte dinamic”.

VIDEO Trolling Gazprom! Compania controlată de Putin publică un video în care arată că Europa va îngheța fără gaze rusești: „Iarna va fi lungă”
Internațional

VIDEO Trolling Gazprom! Compania controlată de Putin publică un video în care arată că Europa va îngheța fără gaze rusești: „Iarna va fi lungă”

Trolling Gazprom! Compania controlată de Putin publică un video în care arată că Europa va îngheța fără gaze rusești: „Iarna va fi lungă”, se arată în mesajul video. Trolling Gazprom! Europa va îngheța fără gaze rusești Videoclipul are 1.46 minute și pe o muzică rusească tristă prezintă imagini ale unei Europe acoperite de zăpadă. În videoclip apare conducta Nord Stream, deși Rusia este cea care a oprit furnizarea gazelor, încălcând contractul din motive politice. The ??state-owned energy corporation Gazprom has published a video that shows the ice age coming to Europe after Gazprom cuts off gas supply. The song Winter Will Be Long is chosen as a soundtrack for the video. These assholes really believe ??gas has no alternative.#Russia #gas pic.twitter.com/KPadLh2JVz— BREAKING NEWS: UKRAINE (@MrFukkew) September 5, 2022 Fundalul sonor este asigurat de piesa Varvarei Vizbor, o cântăreață rusoaică, „Va fi o iarnă lungă”. Foto: Twitter Per total, exporturile de gaze ale Gazprom au scăzut cu 36,2%, la 78,5 miliarde metri cubi, în perioada ianuarie - 15 august, în timp ce producţia a înregistrat un declin de 13,2%, la 274,8 miliarde metri cubi, faţă de anul precedent, se arată în comunicatul companiei ruse. Mai mulţi oameni de ştiinţă şi analişti au declarat că Rusia arde în atmosferă cantităţi mari de gaze naturale, în apropierea frontierei cu Finlanda, în timp ce își reduce drastic volumele exportate către Uniunea Europeană. Unii experți spun că aceasta ar putea fi o strategie tocmai pentru ca Moscova să determine artificial o creștere a prețului gazului pe piața spot, însă confruntată cu o supraproducție, compania Gazprom nu va putea aplica această stratagemă prea mult timp. Citește și: Oficial: ministerul Apărării respinge PNRR și nu avizează revizuirea pensiilor din sistemul de apărare pe principiul contributivității „Nu mai este un secret că Rusia dorește să forțeze abandonarea sancțiunilor prin transformarea energiei într-o armă. Kremlinul crede că europenii vor arunca în cele din urmă prosopul și elaborează o strategie în două direcții (…) Pe de o parte, menține incertitudinea cu privire la aprovizionarea cu gaz. Rusia nu trebuie să reducă în totalitate fluxurile pentru a provoca pagube – doar gândul la o iarnă fără gaz rusesc este suficient pentru a face ravagii. Mulți indicatori sugerează că Putin câștigă pe piețele energetice. Pe cealaltă parte, este ocupată să alimenteze tulburările sociale”, a explicat Bloomberg strategia Moscovei.

China, din ce în ce mai agresivă: a trimis o dronă militară și opt avioane în zona de apărare aeriană a Taiwanului
Internațional

China, din ce în ce mai agresivă: a trimis o dronă militară și opt avioane în zona de apărare aeriană a Taiwanului

China, dronă și avioane în Taiwan. Autorităţile de la Taipei au declarat marţi că o dronă militară chineză a intrat luni în zona de apărare aeriană a Taiwanului într-o nouă incursiune, pe fondul unor relaţii extrem de tensionate între Beijing şi Taipei, relatează AFP. China, dronă și avioane în Taiwan Drona, identificată de Ministerul taiwanez al Apărării ca fiind un aparat BZK-007, a intrat în sud-vestul Zonei de identificare a apărării aeriene (ADIZ) a Taiwanului, însoţită de opt avioane militare chineze. ADIZ a Taiwanului este mai mare decât spaţiul său aerian şi include o parte din cel al Chinei şi chiar o porţiune continentală. China a crescut considerabil numărul incursiunilor sale în sud-vestul zonei de acces restrâns a Taiwanului în ultimele două luni, dar utilizarea dronelor militare nu se întâmplă prea frecvent. Ultima incursiune a unui astfel de aparat semnalată de Taipei datează din octombrie 2020. Săptămâna trecută, soldaţi taiwanezi staţionaţi pe o insuliţă din largul Chinei continentale au doborât o dronă comercială neidentificată, ceea ce a constituit o premieră pentru forţele Taipeiului, după un val brusc de incursiuni de drone mici, disponibile în comerţ, în ultimele săptămâni. Declanșatorul Nancy Pelosi Cei 23 de milioane de locuitori ai Taiwanului trăiesc sub ameninţarea constantă a invaziei Chinei, care consideră insula drept parte a teritoriului său, ce poate fi recucerit într-o zi şi dacă este necesar chiar şi prin forţă, scrie AFP. Beijingul s-a lansat într-o demonstraţie de forţă ca represalii la vizita preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi, luna trecută în Taiwan. Citește și: A doua mare înfrângere a lui Putin în Ucraina: după ce rușii s-au retras din jurul Kievului, referendumul de aderare la Rusia a Hersonului, împiedicat de contraofensiva ucraineană După plecarea responsabilei americane din insulă, China a trimis timp de o săptămână nave de război, rachete şi avioane de vânătoare în apele şi spaţiul aerian ale Taiwanului. Aceste exerciţii au fost cele mai importante şi cele mai agresive de la mijlocul anilor 1990, notează AFP. Circa 446 de incursiuni aeriene ale avioanelor de război chineze au avut loc în Taiwan în luna august şi 1.100 de la începutul anului, potrivit AFP, în baza datelor făcute publice de armata taiwaneză.

Sălbăticia rușilor în Ucraina: 46.000 de crime de război - execuții sumare, tortură, violuri
Internațional

Sălbăticia rușilor în Ucraina: 46.000 de crime de război - execuții sumare, tortură, violuri

Ucraina: 46.000 de crime de război. Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, a estimat luni la peste 46.000 numărul crimelor de război comise de Rusia pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei în 24 februarie şi a insistat asupra creării unui tribunal internaţional special pentru anchetarea şi tragerea la răspundere a celor responsabili de agresiunea împotriva ţării sale, relatează agenţiile de presă EFE şi Ukrinform. Ucraina: 46.000 de crime de război În cadrul unei conferinţe la Bruxelles, organizată de Centrul de Politică Europeană, Kostin a intervenit prin videoconferinţă pentru a actualiza datele colectate de autorităţile ucrainene privind crimele de război ruseşti, între care execuţii sumare, tortură, violenţă sexuală, deportări forţate sau bombardarea zonelor urbane, inclusiv şcoli, spitale sau case de locuit. "Până în prezent, am documentat peste 46.000 de crime de război comise în contextul agresiunii ruse. Acestea au dus la moartea a 7.000 de persoane, între care 382 de copii", a indicat procurorul ucrainean, care a precizat, însă, că această cifră nu ia în considerare "zecile de mii" de morţi în teritoriile ocupate, ca la Mariupol de exemplu. Ucraina vrea instanță internațională Peste 40.000 de infrastructuri civile şi critice au fost distruse, a adăugat el. "În pofida acestui fapt, instituţiile statului funcţionează în mod permanent. Chiar dacă avem multe lucruri pe ordinea de zi, investigarea şi urmărirea penală a crimelor rămâne prioritatea absolută a biroului nostru", a explicat Kostin, care a indicat că, până în prezent, au fost investigate 320 de cazuri de crime de război, în care 160 de persoane, inclusiv 15 prizonieri de război ruşi, au fost oficial inculpaţi în calitate de suspecţi. Pe de altă parte, premierul ucrainean Denîs Şmîhal a declarat că înfiinţarea unei instanţe internaţionale care să judece aceste crime de război "ne va ajuta să-i aducem în faţa justiţiei pe cei mai înalţi oficiali din Rusia" şi pe "cei care au iniţiat această catastrofă şi tragedie, cel mai mare război în Europa de după cea de-a doua conflagraţie mondială". "Toate crimele trebuie să fie pedepsite. Trebuie să-i pedepsim pe cei care au declanşat războiul, pe cei care au dat ordin să distrugă ţara şi poporul ucrainean. Mă refer, desigur, la autorităţile ruse", a afirmat Şmîhal. Parlamentul European susține proiectul Prim-ministrul ucrainean a participat la conferinţa menţionată de la Bruxelles şi urma să aibă o întâlnire în cursul serii cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce discutase anterior cu şefa Parlamentului European, Roberta Metsola. Metsola, la rândul său, a afirmat că legislativul european "va continua să fie unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai creării unui tribunal internaţional special pentru a-i aduce pe banca acuzaţilor pe Putin (preşedintele rus Vladimir Putin) şi (omologul său belarus Aleksandr) Lukaşenko, pe lideri politici şi militari ruşi, comandanţi şi soldaţi pentru actele lor de agresiune". Citește și: A doua mare înfrângere a lui Putin în Ucraina: după ce rușii s-au retras din jurul Kievului, referendumul de aderare la Rusia a Hersonului, împiedicat de contraofensiva ucraineană "Suntem pregătiţi să oferim toate resursele umane şi bugetare necesare, precum şi sprijin administrativ, de investigare şi logistic în acest scop", a promis Metsola. Din martie, Parlamentul European a pus una din sălile sale la dispoziţia societăţii civile ucrainene la Bruxelles pentru organizarea de activităţi, unde de luni s-a deschis o expoziţie de fotografie despre crimele de război comise de Rusia în Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră