Israelul comemorează un an de la masacrele Hamas de pe 7 octombrie 2023, o zi de sâmbătă ai cărei zori au fost înecați în sânge
Comemorarea masacrelor Hamas comise în Israel. La un an după masacrele din 7 octombrie comise de Hamas, israelienii rămân uniţi în trauma suferită, dar sunt împărţiţi în ceea ce priveşte gestionarea războiului şi felul în care să-i aducă înapoi pe ostaticii aflaţi încă în captivitate în Fâşia Gaza. Comemorarea masacrelor Hamas comise în Israel În zorii zilei de sâmbătă, 7 octombrie 2023, în timpul sărbătorii evreiești de Simhat Tora, organizațiile teroriste islamiste din Fâșia Gaza, Hamas și Jihad Islami, au efectuat un atac surpriză la granița cu Israelul. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasing Sute de tineri care participau la un festival de muzică electronică au fost mitraliați. Teroriști Hamas au ocupat și distrus numeroase localități israeliene din apropierea graniței. Peste 1300 de persoane, majoritatea civile, inclusiv copii, femei și bătrâni, au fost masacrate. Au fost rănite peste 3000 de persoane. Peste 240 persoane, inclusiv copii, femei și bătrâni au fost luate ostatice. Mii de rachete, marea majoritate de producție iraniană au fost lansate asupra populației civile din sudul, centrul și nordul Israelului. În următoarele zile, Israelul a fost pus in situația de a declanșa războiul de apărare, denumit al Săbiilor de fier, contra regimului terorist islamist al Hamasului din Gaza, care, folosind metode ca cele ale organizațiilor de tip Statul Islamic sau Al Qaida, îi amenință securitatea. Ofensiva israeliană continuă și astăzi. Sentimentul de securitate, "spulberat" "Pe 7 octombrie, sentimentul de securitate al israelienilor a fost spulberat, prin identificare cu victimele" şi "pentru că forţele de securitate au fost incapabile să împiedice invadarea ţării", spune Merav Roth, psihanalistă israeliană care tratează foşti ostatici şi familii îndoliate. "Această invazie a caselor, individuală şi colectivă, este fără precedent în istoria israeliană şi este terifiantă pentru israelieni", adaugă ea. O dificultate suplimentară, subliniază doamna Roth, constă în aceea că nu este "o traumă care s-a încheiat, ci un eveniment ale cărui complicaţii nu fac decât să se înrăutăţească", odată cu anunţurile recurente privind moartea unor ostatici sau soldaţi şi cu ameninţările cu un nou război în nord împotriva Hezbollahului libanez. Atacul mişcării islamiste palestiniene Hamas a dus la moartea a 1205 persoane de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unei numărători a AFP bazate pe date oficiale israeliene şi incluzându-i pe ostaticii care au murit sau au fost ucişi în captivitate în Fâşia Gaza. Dintre cele 251 persoane luate ostatice pe 7 octombrie 2023, 97 sunt încă reţinute în Gaza, dintre care 33 au fost declarate moarte de armata israeliană. Cel puţin 41.455 de palestinieni au fost ucişi în campania militară israeliană de represalii în Fâşia Gaza, majoritatea civili, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii din Gaza al guvernului Hamas, considerate fiabile de către ONU. Avertismentele ministerului Sănătății În timp ce Ministerul Sănătăţii consideră că Israelul se confruntă cu "cea mai gravă criză de sănătate mintală din istoria sa", importanta mişcare de solidaritate care a urmat zilei de 7 octombrie - voluntariat în agricultură, mese pregătite pentru soldaţi, găzduirea persoanelor strămutate - a contribuit ca mulţi israelieni să nu fie complet destabilizaţi de şocul iniţial, subliniază profesioniştii din domeniul sănătăţii. În ciuda acestei puternice mobilizări a societăţii civile şi odată ce scurtul armistiţiu cu Hamas a luat sfârşit în noiembrie, după ce a permis întoarcerea a 105 ostatici, au apărut rapid disensiuni cu privire la strategia care ar trebui adoptată pentru a-i aduce înapoi pe ostaticii rămaşi în captivitate. Nu trece nici o sâmbătă seara fără ca mii de protestatari să iasă în stradă pentru a cere guvernului să-i aducă "acasă, acum!" Israelienilor care cer un acord cu Hamas "cu orice preţ" li se opun însă cei în opinia cărora demonstraţiile pun vieţile ostaticilor în pericol, oferind mijloace suplimentare de presiune mişcării islamiste palestiniene. O divizare care, potrivit lui Tamar Hermann, cercetătoare la Israel Democracy Institute (Institutul pentru Democraţie din Israel), reflectă divizarea stânga-dreapta care se manifesta dinainte de război în jurul problemei reformei judiciare dorite de premierul Benjamin Netanyahu (de dreapta), care a fracturat profund ţara în 2023, dând naştere uneia dintre cele mai ample mişcări de contestare înregistrate în Israel. Divizarea laici, religioși Divizarea dintre laici şi religioşi a fost, de asemenea, exacerbată de război. Scutirea de recrutare de care beneficiază o mare parte a evreilor ultrareligioşi, denunţată de zeci de ani de o mare parte a restului populaţiei, a devenit insuportabilă pentru numeroşi israelieni. Cu peste 700 de soldaţi ucişi din 7 octombrie, cu zeci de mii de rezervişti mobilizaţi şi cu perspectiva unei operaţiuni majore la graniţa de nord, această problema dezbină populaţia mai mult ca oricând. "În timp ce nepotul meu îşi riscă viaţa în (...) Gaza, nepoţii ' ei ' defilează în fiecare zi în camera noastră ca s-o viziteze", spune indignată o octogenară, internată la Ierusalim, arătând cu capul către colega sa de salon, ultrareligioasă. O altă divizare care s-a amplificat din 7 octombrie este cea dintre zonele cu o economie foarte dinamică, precum Tel Aviv, şi periferie. "Nordul este abandonat" de către stat: această acuzaţie recurentă a locuitorilor din cele mai nordice zone ale ţării a dobândit o nouă dimensiune odată cu deschiderea unui front de către Hezbollahul libanez pe 8 octombrie, în sprijinul Hamas. Ulterior, tirurile de rachetă şi rachetele antitanc provenite din Liban au fost aproape zilnice şi zeci de mii de israelieni a trebuit să fie evacuaţi. Circa 60.000 dintre ei încă nu s-au întors acasă. "Cel mai greu an" Majoritatea au fost mutaţi în hoteluri, precum Dorit Siso, o învăţătoare de 51 de ani, evacuată împreună cu familia ei din Shlomi, la graniţa cu Liban, în octombrie 2023. "Vreau doar să merg acasă. Nu-mi pasă de rachete", explică Siso, mamă a patru copii. Aşteptând să se poată întoarce la Shlomi, unde accesul este interzis pentru că este prea periculos, a închiriat în septembrie o casă într-un sat din nord, ceva mai departe de graniţă. Ea povesteşte despre lunile de navetă între un hotel din Ierusalim, alături de alte familii evacuate, şi Nord, unde a continuat să lucreze, despre fiii ei mobilizaţi, despre angoasele fiicei sale de unsprezece ani: "Este cel mai greu an din viaţa mea", spune învăţătoarea.
