Ayatollahul Ali Khamenei respinge cererea SUA ca Iranul să nu mai îmbogățească uraniu

Iranul respinge cererea SUA privind uraniul. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat miercuri că renunțarea la îmbogățirea uraniului contravine intereselor naționale ale țării, respingând astfel una dintre principalele cerințe ale Statelor Unite în cadrul negocierilor privind programul nuclear iranian.

Iranul respinge cererea SUA privind uraniul

Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs televizat, cu ocazia comemorării ayatollahului Khomeini.

Citește și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni

„Îmbogățirea uraniului este vitală pentru programul nostru nuclear. Cine sunteți voi să decideți ce are voie Iranul să facă?”, a afirmat Khamenei.

Negocieri mediate de Oman

Propunerea americană pentru un nou acord nuclear a fost transmisă Teheranului sâmbătă, prin intermediul Omanului, care joacă rol de mediator între ministrul iranian de externe Abbas Araghchi și emisarul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, numit de președintele Donald Trump.

După cinci runde de negocieri, persistă diferențe majore între pozițiile Iranului și ale SUA, în special în două puncte critice.

Iranul refuză să renunțe complet la activitățile de îmbogățire a uraniului pe teritoriul său și respinge trimiterea în afara țării a stocurilor de uraniu înalt îmbogățit.

Aceste condiții sunt considerate de Washington esențiale pentru a preveni dezvoltarea armelor nucleare.

Programul nuclear este „pașnic”

Oficialii iranieni susțin că programul nuclear are exclusiv scopuri pașnice, în ciuda acuzațiilor repetate ale Occidentului privind intențiile de înarmare atomică.

Khamenei a respins ideea opririi îmbogățirii, spunând că ar reprezenta o renunțare la autosuficiența tehnologică a Iranului.

SUA menține presiunea maximă asupra Teheranului

Administrația Trump a relansat în ianuarie politica de „presiune maximă” asupra Iranului.

Sancțiunile economice au fost extinse.

Au fost amenințări cu intervenții militare, iar regimul de la Teheran, izolat diplomatic.

Statele Unite s-au retras în 2018 din acordul nuclear JCPOA (2015), semnat împreună cu celelalte state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU (Rusia, China, Regatul Unit, Franța) și cu Germania și Uniunea Europeană.

Iranul, criză interne

Pe plan intern, Iranul se confruntă cu grave probleme economice și sociale, printre care crize energetice și deficit de apă, inflație și deprecierea rialului iranian.

În acest context, presiunea socială și tensiunile regionale sunt în creștere.

În același timp, milițiile sprijinite de Teheran suferă pierderi în conflictele regionale, în special în confruntările cu Israelul, care a amenințat în repetate rânduri că ar putea ataca instalațiile nucleare iraniene.