sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cerere

9 articole
Eveniment

Suspendarea lui Iohannis, POT redepune cererea

Suspendarea lui Iohannis, POT redepune cererea. Partidul Oamenilor Tineri (POT) a anunțat, luni, că a redepus cererea și semnăturile pentru suspendarea președintelui Klaus Iohannis, simultan la Camera Deputaților și Senat. Suspendarea lui Iohannis, POT redepune cererea Această acțiune vine după ce, sâmbătă, Birourile permanente reunite ale Parlamentului au respins inițial solicitarea, motivând că nu a respectat procedura de depunere prevăzută în Regulamentul comun al celor două Camere. Citește și: Gigi Becali dezvăluie planul lui Simion: așteaptă respingerea candidaturii lui Georgescu, după care va candida el personal Sâmbătă, Birourile permanente reunite au decis să nu accepte propunerea de suspendare pe motiv că aceasta nu a fost depusă simultan la Camera Deputaților și Senat. A fost invocat și faptul că nu au fost respectate prevederile regulamentare ale Parlamentului. În urma acestei decizii, POT a revenit luni cu o nouă depunere, conform cerințelor legale. Cine susține suspendarea lui Klaus Iohannis? Pe 16 ianuarie, Partidul Oamenilor Tineri a anunțat că 161 de parlamentari din POT, AUR și S.O.S. au semnat pentru suspendarea președintelui. Lista semnăturilor a fost inițial depusă doar la președintele Camerei Deputaților, ceea ce a dus la invalidarea procedurii. Ce prevede legea Constituția României stabilește că propunerea de suspendare a președintelui poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul total al deputaților și senatorilor și număr minim de 155 de parlamentari Având în vedere că 161 de parlamentari și-au exprimat susținerea pentru această inițiativă, procesul de suspendare poate continua, dacă respectă toate cerințele procedurale. Pașii următori După redepunerea cererii, Parlamentul va trebui să analizeze din nou solicitarea și să decidă dacă aceasta îndeplinește condițiile legale pentru a fi discutată și votată în plen. Suspendarea președintelui Klaus Iohannis rămâne un subiect de dezbatere intensă, iar decizia finală aparține Parlamentului.

Suspendarea lui Iohannis, POT redepune cererea (sursa: Facebook/Anamaria Gavrilă)
Călin Georgescu pierde procesul: alegerile, anulate (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Călin Georgescu pierde procesul: alegerile, anulate

Călin Georgescu pierde procesul: alegerile, anulate. Judecătoarea Cristina Ardeleanu, de la Curtea de Apel București, a respins marți cererea depusă de Călin Georgescu pentru anularea alegerilor prezidențiale. Instanța a considerat că cererea a fost formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și a declarat-o neîntemeiată. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile. Călin Georgescu pierde procesul: alegerile, anulate În Hotărârea Instanței se specifică: Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii "Respinge cererea, astfel cum a fost modificată și precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată și precizată, ca neîntemeiată." – se arată în soluția postată pe portalul instanțelor. Excepții invocate și răspunsul Instanței Hotărârea detaliază multiple excepții și cereri formulate de avocații lui Georgescu și alte părți implicate: Excepțiile de nelegalitate și nulitate ale documentelor desecretizate de CSAT au fost respinse ca inadmisibile. Cererea de chemare în judecată împotriva mai multor instituții, inclusiv Biroul Electoral Central, Ministerul Apărării și Serviciul Român de Informații, a fost respinsă pe motivul lipsei calității procesuale pasive a unora dintre pârâți. Cererile de intervenție accesorie au fost în mare parte respinse, cu unele excepții. Tentativele de recuzare a judecătorului Avocații lui Călin Georgescu au încercat să recuze judecătoarea Cristina Ardeleanu, acuzând lipsa de imparțialitate. Ei au invocat faptul că aceasta este soția unui procuror de la DNA și că s-ar fi antepronunțat în timpul procesului. Cererile de recuzare au fost respinse. Acuzațiile Privind Campania Electorală Decizia Curții Constituționale de anulare a rezultatelor primului tur, câștigat de Georgescu, a fost bazată pe documente desecretizate de CSAT. Acestea indică încălcări ale legislației privind finanțarea campaniei electorale și acțiuni cibernetice ostile asupra procesului electoral. Georgescu a raportat zero cheltuieli pentru campania sa, în timp ce documentele desecretizate arată că finanțarea s-a ridicat la un milion de euro. Acțiuni hibride agresive, atribuite unor actori cibernetici statali, au fost documentate, implicând propagandă și dezinformare în context electoral. Declarația lui Călin Georgescu La finalul procesului, Georgescu a declarat: "Sper într-o justiție profesională și nu într-o justiție politică." Implicarea Serviciilor Secrete Documentele prezentate de SRI, SIE și alte instituții au atras atenția asupra unui interes sporit al Rusiei în influențarea alegerilor din România. Acțiunile ostile au inclus sprijinirea candidaților eurosceptici și alimentarea unor mișcări antisistem. Decizia poate fi contestată Hotărârea Curții de Apel București subliniază complexitatea acestui caz, care combină acuzații politice, juridice și de securitate națională. Deși decizia poate fi contestată, ea reprezintă un precedent important pentru integritatea procesului electoral din România.

ICCJ a respins cererea partidului DREPT (sursa: Facebook/Partidul DREPT)
Eveniment

ICCJ a respins cererea partidului DREPT

ICCJ a respins cererea partidului DREPT. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins cererea formulată de partidul DREPT (Dreptate și Respect în Europa pentru Toți) de a anula alegerile parlamentare din 2024. Decizia este definitivă și a fost comunicată public de liderul partidului, Vlad Alexandrescu. ICCJ a respins cererea partidului DREPT Conform hotărârii ICCJ, cererea de anulare a alegerilor parlamentare a fost considerată nefondată: Citește și: GALERIE FOTO Călin Georgescu, păzit ca Putin. Gărzile de corp, în slujba unui mercenar român care are trupe în Congo și este suspectat de legături cu gruparea rusă Wagner „Respinge contestația formulată de contestatorul Partidul Dreptate și Respect în Europa pentru Toți împotriva deciziei nr. 337/D din 6 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, ca nefondată. Definitivă”, se arată în hotărârea instanței. Vlad Alexandrescu critică hotărârea Într-o postare pe Facebook, Vlad Alexandrescu a criticat hotărârea ICCJ, acuzând-o că favorizează PSD și pe președintele Klaus Iohannis: „ICCJ a respins cererea partidului DREPT de a anula alegerile parlamentare. Este clar pentru toată lumea din rapoartele declasificate ale serviciilor secrete că implicarea actorilor statali și non-statali a fost aceeași în alegerile parlamentare și cele prezidențiale. Deși dovezile sunt aceleași, judecata ICCJ legitimează o manevră în sprijinul PSD și al președintelui Iohannis, care mai rămâne la butoane câteva luni și își oferă astfel prerogativa de a mai numi încă un guvern. Scurt spus, mai dă 'încă o șansă' PSD-ului.” Acuzații privind antepronunțarea președintelui Iohannis Vlad Alexandrescu a adus acuzații directe președintelui Klaus Iohannis, susținând că acesta s-ar fi antepronunțat în validarea alegerilor, înainte de finalizarea tuturor procedurilor legale: „Să notăm și să rămână notat că Iohannis s-a antepronunțat, anunțând înainte de finalizarea procedurilor legale validarea alegerilor parlamentare. Pentru un Parlament obținut prin disfuncționalitatea gravă a instituțiilor statului, care ar fi trebuit să-și facă datoria în perioada preelectorală.” Alexandrescu a sugerat că întreaga situație ar face parte dintr-o strategie mai amplă de menținere a actualei puteri politice: „Iohannis a reușit astfel să-și prelungească singur mandatul. Iohannis, Ciolacu & Co își organizează astfel câmpul pentru a rămâne tot ei la putere.” Alimentarea controverselor politice Decizia definitivă a ICCJ de respingere a contestației partidului DREPT generează controverse și adâncește tensiunile politice. Criticile aduse de Vlad Alexandrescu evidențiază nemulțumirile legate de funcționarea instituțiilor statului și percepția unei influențe politice în procesul electoral.

Instanța refuză cererea lui Mario Iorgulescu (sursa: cab1864.eu)
Justiție

Instanța refuză cererea lui Mario Iorgulescu

Instanța refuză cererea lui Mario Iorgulescu. Curtea de Apel București a respins solicitarea avocaților lui Mario Iorgulescu de a efectua o expertiză medico-legală în Italia. Acesta este rejudecat pentru ucidere din culpă și conducere sub influența alcoolului și drogurilor, în urma unui accident fatal produs în 2019. Instanța refuză cererea lui Mario Iorgulescu Instanța a considerat că o astfel de expertiză este posibilă doar în cazuri excepționale, când inculpatul nu poate călători în România din motive medicale sau legale, condiții care nu se aplică în cazul lui Iorgulescu. Citește și: GALERIE FOTO Geoană (66 de ani), vizite secrete și frecvente la deputata PSD Cătăuță (39 de ani) Avocații au solicitat suspendarea procesului și reaudierea martorilor, inclusiv identificarea unui șofer de autovehicul care, conform apărării, l-ar fi determinat pe Iorgulescu să vireze brusc. Curtea a respins această cerere, argumentând că martorii au fost deja audiați la prima instanță și că nu se impune reaudierea lor. De asemenea, cererea de identificare a șoferului a fost respinsă, fiind imposibil de probat. Mandatul de arestare preventivă, revocat Cererea de revocare a măsurii arestării preventive a fost de asemenea respinsă, întrucât mandatul emis împotriva lui Iorgulescu a încetat în mod automat în octombrie 2023. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 8 noiembrie. Dosarul lui Mario Iorgulescu, în faza de rejudecare Inițial, Mario Iorgulescu a fost condamnat în februarie 2023 la 15 ani și 8 luni de închisoare, pedeapsă redusă ulterior la 13 ani și 8 luni. În urma unui recurs, Instanța supremă a anulat sentința și a trimis dosarul spre rejudecare, stabilind că el ar trebui judecat pentru ucidere din culpă, infracțiune cu pedepse mai mici decât omorul. Circumstanțele accidentului În noaptea accidentului, Iorgulescu participase la o petrecere unde consumase alcool și cocaină. Aflând că fosta sa iubită se află într-un club din București, acesta a plecat spre Capitală într-o stare de furie și gelozie, la volanul unui Aston Martin. În timpul deplasării, a condus cu viteze excesive, a trecut pe roșu și, în cele din urmă, a intrat pe contrasens, lovind frontal un alt autovehicul, provocând decesul unui bărbat. Transferul lui Iorgulescu în Italia După accident, Mario Iorgulescu a fost transferat de familie într-o clinică din Italia, unde nu a fost audiat de procurori sau magistrați pe parcursul procesului penal. Situația medicală a fost invocată de apărare pentru a justifica imposibilitatea de a participa la proceduri în România.

PNL va cere demisia lui Grindeanu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

PNL va cere demisia lui Grindeanu

PNL va cere demisia lui Grindeanu. Fricțiuni din ce în ce mai mari în guvernul PSD-PNL: liberalii se pregătesc să ceară ieșirea din Executiv a ministrului Transporturilor. PNL va cere demisia lui Grindeanu Recenta decizie a ministrului Sorin Grindeanu de a închide complet circulația pe DN7, care traversează Valea Oltului, a luat prin surprindere România. Citește și: VIDEO Tupeu gros: Grindeanu s-a dus pe Valea Oltului cu elicopterul chiar în mijlocul scandalului referitor la închiderea circulației Vineri, 5 iulie, Grindeanu s-a deplasat la Boița, pe Valea Oltului, pentru a-și explica decizia. A fost o vizită de lucru din elicopter, la propriu. Ministrul a invocat pentru alegerea transportului aerian programul încărcat de vizite pe șantierele arterelor rutiere din zonă. Potrivit surselor politice ale DeFapt.ro, PNL nu va lăsa să treacă acest scandal și va cere public demiterea lui Grindeanu de la șefia Transporturilor. Grindeanu se află în conflict cu șeful PNL, Nicolae Ciucă, pe care l-a ironizat în legătură cu cerințele liberalilor referitoare la calendarul alegerilor prezidențiale. API: Nu va dura o lună, va dura două, probabil Decizia a fost criticată și de Asociația Pro Infrastructură. "Soluția decentă într-o țară normală ar fi fost devierea traficului în zona afectată prin mutarea DN7 pe celălalt mal al Oltului cu un pod (temporar) și folosirea infrastructurii existente. Dar asta presupune gândire, bani, muncă birocratică și, mai ales, asumare. Greu de crezut că închiderea va fi doar de o lună. Nu ar fi exclus să dureze dublu. Mai mult, defrișările acestea se fac doar pentru studiul geotehnic (foraje), NU lucrări. Acelea vor fi... la Sfântul Așteaptă. Iar în timpul lucrărilor vor veni, probabil, alte restricții.", a arătat Asociația într-o postare pe Facebook. "Închiderea Văii Oltului va fi un dezastru rutier" Și Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia, a comentat în termeni duri măsura de închidere a DN7. "Închiderea Văii Oltului va fi un dezastru rutier însă nu asta este cel mai tragic din păcate. Nu mă pricep. Poate că e inevitabilă această închidere. Tragic este că ilustrează perfect un lucru pe care îl spun de ani de zile încât mi s-a făcut și mie silă: transparență, predictibilitate, consultare. Nu poți să închizi cea mai importantă arteră economică a României anunțând din 3 pentru 8 iulie. Așa ceva trebuia anunțat cu minimum 6 luni înainte dacă nu mai mult. Oamenii aveau timp să își planifice concediile, afacerile, evenimentele. Poate în 6 luni de zile avea totuși cineva o soluție mai bună, de ce să gândească 20 de oameni când pot gândi 20.000? Aveai timp să explici de 100 de ori. Unii tot ar fi înjurat, dar mult mai puțini. Așa o să înjure toată lumea și pe bună dreptate. De ce avem studii de fezabilitate și pre-fezabilitate? De ce ne costă statul român o treime din PIB dacă nu poate să anticipeze ceva ce nu e chiar program spațial?".

Ucraina, membră NATO în câteva luni (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina, membră NATO în câteva luni

Ucraina, membră NATO în câteva luni. va semna o cerere de aderare accelerată la NATO, a anunţat vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la câteva minute după ce Rusia a oficializat anexarea a patru regiuni ucrainene. Zelenski: Aderare accelerată la NATO "Adoptăm o măsură decisivă semnând candidatura Ucrainei în vederea unei aderări accelerate la NATO", a declarat el într-o înregistrare video difuzată pe reţelele de socializare. "De facto, noi am parcurs drumul către NATO. De facto, am dovedit deja compatibilitate cu standardele Alianţei Nord-Atlantice. Ele sunt reale pentru Ucraina. Sunt reale pe câmpul de luptă şi în fiecare aspect al interacţiunilor noastre. Avem încredere unii în alţii, ne ajutăm şi ne apărăm. Aceasta este Alianţa Nord-Atlantica. De facto", a declarat Zelenski. "Astăzi, Ucraina depune o cerere de aderare la NATO pentru a o face de jure. Printr-o procedură care va fi în concordanţă cu valoarea noastră, pentru protecţia întregii noastre comunităţi. Pe o baza accelerată", a afirmat el, adăugând că Ucraina înţelege că această decizie necesită consensul tuturor membrilor Alianţei. Membership Action Plan nu mai e de actualitate Viceprim-ministrul pentru integrare europeană şi euro-atlantică, Olga Stefanişâna, declarase anterior că Ucraina era interesată de MAP NATO (The Membership Action Plan) înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, de acum - doar de apartenenţa la Alianţă. Citește și: Discursul lui Putin arată că liderul de la Kremlin nu mai are nimic de pierdut: Precedentul nuclear este american, SUA au aruncat bomba atomică în Japonia Înaintea invaziei la 24 februarie, Kremlinul declarase în mod repetat că aderarea Ucrainei la NATO constituie o "linie roşie" pentru Moscova şi că Rusia este îngrijorată că, într-o buna zi, Kievului i se va putea acorda statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice. Ucraina, membră NATO în câteva luni Ucraina ar putea deveni membru cu drepturi depline al NATO în câteva luni, dacă există voință din partea tuturor membrilor Alianței. Potrivit site-ului NATO, "Following Russia’s brutal and unprovoked invasion of Ukraine in February 2022, the Finnish and Swedish ambassadors to NATO simultaneously conveyed the intent of their respective countries to join the Alliance by submitting official letters of application to NATO on 18 May. They completed accession talks on 4 July, and their Accession Protocols were signed by Allies on 5 July. Once Allies have ratified the Accession Protocols according to their national procedures, Finland and Sweden will be invited to accede to the Washington Treaty, officially becoming NATO Allies."

Boloș: "Vom depune prima cerere de plată a PNRR în valoare de trei milioane de euro pe 31 mai" (sursa: gov.ro)
Eveniment

Guvernul depune prima cerere de plată din PNRR

Guvernul depune prima cerere de plată din PNRR. Guvernul României a aprobat joi ultimul document necesar astfel încât cererea de plată numărul 1, cu termen pe data de 31 mai 2022, să fie transmisă la Comisia Europeană, a anunţat, joi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, în briefingul susţinut la finalul şedinţei de Guvern. "Într-adevăr, Guvernul României a aprobat astăzi ultimul document necesar astfel încât cererea de plată numărul 1, cu termen pe data de 31 mai 2022, să fie transmisă la Comisia Europeană. Aşa după cum se cunoaşte, cererea de plată numărul 1 are o valoare de 3 miliarde de euro, iar pentru aceasta România trebuie să îndeplinească trei condiţii majore. Guvernul depune prima cerere de plată din PNRR Prima condiţie este cea referitoare la aranjamentele operaţionale, document care a fost semnat în cursul zilei de ieri de către Comisia Europeană, aşa încât condiţia aceasta referitoare la aranjamentele operaţionale a fost îndeplinită", a precizat Boloş. El a subliniat că aceste mecanisme din aranjamentele operaţionale definesc mecanismele de control şi de verificare pe care le avem la nivelul fiecărui jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei "A doua condiţie este cea referitoare la milestone-uri, deci respectiv jaloane - 21 de jaloane pe care le aveam de îndeplinit până la sfârşitul anului 2021, potrivit Agerpres. Astăzi sunt încărcate toate în sistemul electronic al Comisiei Europene şi mai avem cea de-a treia condiţie cu privire la auditul mecanismului Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă care raport de audit, ca urmare a deciziei de aprobare de astăzi, urmează să fie finalizat până la depunerea cererii de plată numărul 1", a mai spus Boloş. Totodată, ministrul Investiţiilor a subliniat că "România este astăzi în situaţia în care pe data de 31 mai 2022 să respecte termenul de depunere pentru cererea de plată". "În ceea ce priveşte decizia de astăzi, foarte pe scurt, a fost reglementat mecanismul de nereguli, corupţie si frauda care poate să apară în cadrul operaţiunilor şi respectiv proiectelor ce urmează să se deruleze în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Foarte important de reţinut, pentru beneficiarii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, că nu vom mai avea corecţii financiare ca şi în situaţia politicii de coeziune, iar în ceea ce priveşte neregulile, acestea vor fi tratate din perspectiva legislaţiei naţionale şi vor fi stabilite amenzi sau alte sancţiuni care sunt prevăzute pentru nereguli în sistemul legislativ naţional", a precizat ministrul Investiţiilor. "Pe scurt, aceasta a fost ultimul act normativ pe care l am avut de adoptat. 31 mai, reţineţi, data la care România depune prima cerere de plată a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în valoare de 3 miliarde de euro", a mai spus Boloş.

Zelenski cere Poloniei avioane și tancuri (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski cere Poloniei avioane și tancuri

Zelenski cere Poloniei avioane și tancuri. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a îndemnat din nou Polonia să-i trimită tancuri şi avioane de luptă, pentru a ajuta Kievul să lupte împotriva invaziei ruse asupra ţării sale, informează duminică dpa. Zelenski cere Poloniei avioane și tancuri Într-o conferinţă de presă cu omologul său polonez Andrzej Duda, Zelenski a atenţionat că dacă forţele armate ucrainene nu vor fi susţinute cu avioane de luptă şi tancuri, armata rusă ar putea deveni mai târziu o ameninţare la adresa ţărilor vecine, membre ale NATO. Dacă partenerii Ucrainei nu vor ajuta Kievul în acest fel, "există un risc ridicat ca armata rusă să devină o ameninţare nu doar pentru teritoriile vecinilor noştri - Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi statele baltice - cu şi o ameninţare militară directă generală", a spus Zelenski sâmbătă seara târziu, potrivit site-ului Preşedinţiei ucrainene. Citește și: Biden în Polonia: Putin este un măcelar. Nu sunt sigur că rușii și-au schimbat strategia de atac în Ucraina. Articolul 5 este o obligație sacră, puteți conta pe asta Şi atunci frontierele şi oraşele vecinilor noştri vor fi ameninţate de ruşi, a atenţionat Zelenski. Un plan al Poloniei de a trimite avioane de luptă în Ucraina via o bază americană din Germania pare să fi fost abandonat după obiecţii ale SUA, în pofida rugăminţilor ucrainene. Washingtonul are temerea că astfel de măsuri ar putea duce la o confruntare directă între forţele NATO şi armata rusă. Mariupol, aproape să fie ras de pe fața pământului Între timp, lupte violente continuau sâmbătă în oraşul-port disputat Mariupol, forţele ruse atacând de asemenea cel mai mare oraş din vestul Ucrainei, Lvov, pentru prima dată de la declanşarea invaziei. Armata rusă a bombardat ţinte civile şi militare în Mariupol din aer şi cu artilerie, în timp ce forţele terestre ruse au încercat să avanseze către centrul oraşului, a anunţat Statul Major al armatei ucrainene. Liderul cecen Ramzan Kadîrov, care luptă alături de forţele ruse, a postat înregistrări video care păreau să arate cum combatanţi ai săi luptă de asemenea în Mariupol. Primarul oraşului Mariupol, Vadim Boicenko, a acuzat Rusia că încearcă să şteargă de pe suprafaţa pământului oraşul-port. Într-un interviu acordat agenţiei de presă UNIAN, el a acuzat armata rusă că întreprinde o "acţiune nemiloasă" împotriva tuturor locuitorilor acestui oraş în prezent puternic bombardat, inclusiv împotriva etnicilor ruşi. Bombardarea Lvov, replică la vizita lui Biden în Polonia În nordul Ucrainei, trupele ruse au distrus oraşul Cernihiv (Cernigău). Potrivit primarului acestui oraş, Vladislav Atroşenko, circa 200 de locuitori ai oraşului au fost ucişi. Oraşul, situat lângă frontiera cu Rusia şi Belarus, are în prezent jumătate din populaţia sa obişnuită de 285.000 de locuitori, a adăugat Atroşenko. În vestul Ucrainei, forţele ruse au vizat Lvovul, ucigând cinci oameni în lovituri aeriene, potrivit primarului Andrii Sadovîi. Administraţia militară regională a raportat trei explozii puternice la periferia estică a oraşului. Un depozit de combustibil a fost lovit, a spus Sadovîi, însă nu a oferit mai multe detalii. Unii consideră aceste atacuri drept o atenţionare adresată preşedintelui american Joe Biden, care a întreprins o vizită în Polonia. Biden a susţinut un discurs puternic la Varşovia, asigurându-i pe ucraineni de sprijinul SUA şi atenţionându-l pe preşedintele rus Vladimir Putin împotriva unui atac asupra teritoriului NATO.

Român, în Ucraina cerere în căsătorie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un român s-a dus în Ucraina în prima zi de război să-și ceară iubita ucraineancă de soție acasă la ea

Român, în Ucraina: cerere în căsătorie. Tiberiu este IT-ist, este din Iaşi, şi este îndrăgostit de Anastasia, din Cernăuţi, care studiază pianul la Conservator. Român, în Ucraina: cerere în căsătorie Cei doi au plecat spre Ucraina chiar în ziua în care vama era luată cu asalt în sens invers: în dimineaţa în care Putin a ordonat invazia ţării vecine. Cei doi frumoşi tineri au considerat că problema lor este mult mai importantă decât nebunia lui Putin şi teama de bombe: Tiberiu trebuia să meargă la părinţii Anastasiei, în Ucraina, pentru a-i cere mâna fiicei lor. Citește și: Kiev rezistă, dar răbdarea lui Putin a ajuns la capăt. Există indicii că se pregătește un carnagiu: Kremlinul poate folosi focoase termobarice Acum sunt cei mai fericiţi îndrăgostiţi din lume: părinţii au acceptat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră