vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: respingere

38 articole
Economie

Autostrada A8, mai aproape să treacă Prutul: a fost respinsă contestația pe procedura de licitație

Contestația depusă în cadrul procedurii de licitație pentru ultimul lot al autostrăzii A8, sectorul Nod DN24/Iași – Podul Unirii peste Prut – Ungheni Centură, a fost respinsă. Opt ofertanți înscriși la licitație Sesizarea fusese formulată cu aproximativ două săptămâni înainte de termenul limită pentru depunerea ofertelor. Citește și: Un primar PNL cu mesaje auriste susține, la Antena 3, că Bolojan a mărturisit că nu va fi nicio rotativă cu PSD Termenul de înscriere a expirat luni, iar opt ofertanți – companii și asocieri de firme – și-au anunțat intenția de a participa la licitația pentru contractul de proiectare și execuție a 15,5 kilometri de autostradă pe teritoriul României și a altor 5 kilometri peste râul Prut. În paralel, pentru lotul Moțca – Târgu Frumos, compania UMB a contestat respingerea sesizării formulate împotriva desemnării asocierii conduse de Danlin XXL drept câștigătoare a contractului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Autostrada A8, mai aproape să treacă Prutul: a fost respinsă contestația pe procedura de licitație (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Venezuela respinge ingerința SUA (sursa: Facebook/Delcy Rodríguez)
Internațional

Președinta Venezuelei spune că „ajunge cu ordinele de la Washington!”

Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, a transmis un mesaj ferm către Statele Unite, cerând Washingtonului să se abțină de la influențarea politicii interne a țării. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a afirmat public că intenționează să dicteze direcțiile politice ale Venezuelei. Mesaj dur adresat Washingtonului Într-un discurs susținut în fața lucrătorilor din industria petrolieră din statul Anzoátegui, Delcy Rodríguez a condamnat intervențiile externe și a cerut ca problemele interne să fie rezolvate exclusiv de venezueleni. Citește și: EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Ea a subliniat costurile mari suportate de țară în urma confruntărilor cu extremismul și influențele străine. Preluarea puterii la Caracas Delcy Rodríguez a depus jurământul ca președintă interimară pe 5 ianuarie, după capturarea președintelui Nicolás Maduro de către Statele Unite, într-o operațiune militară desfășurată la Caracas. Ulterior, Donald Trump a anunțat că administrația americană va influența deciziile politice ale Venezuelei până la noi ordine. Reforme și concesii sub presiune internațională De la preluarea mandatului, Delcy Rodríguez a semnat acorduri petroliere cu Statele Unite, a inițiat reforme legislative, inclusiv o nouă lege a hidrocarburilor, și a dispus eliberarea unor prizonieri politici. Totodată, ea a lansat apeluri pentru dialog și compromis cu opoziția. Posibilă vizită oficială în Statele Unite Casa Albă a anunțat recent intenția de a o invita pe Delcy Rodríguez în Statele Unite, fără a preciza o dată exactă. Anunțul a venit după o convorbire telefonică între cei doi lideri și după mai multe declarații favorabile făcute de Donald Trump la adresa președintei interimare a Venezuelei.

Ministrul Justiției respinge acuzațiile de plagiat (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Eveniment

Ministrul Justiției respinge vehement acuzațiile de plagiat, acuză o conspirație

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat public luni după ce a fost acuzat că ar fi plagiat în teza sa de doctorat, afirmând că acuzațiile sunt nefondate și defăimătoare. Acesta susține că lucrarea a respectat toate standardele de etică și calitate științifică în vigoare la momentul susținerii și a fost evaluată conform procedurilor legale. „Am respectat toate rigorile academice” Într-un mesaj publicat pe Facebook, Radu Marinescu a precizat că teza sa de doctorat a fost realizată sub coordonarea profesorului universitar Ion Dogaru și evaluată de comisia de doctorat și de CNATDCU. Citește și: EXCLUSIV România a plătit avocaților 1,4 milioane de euro pentru a bloca un tablou de El Greco la New York. Pictura, revendicată și de un oligarh rus apropiat de Trump Ministrul afirmă că nu i-a fost semnalată nicio neconformitate și că acuzațiile lansate de jurnalista Emilia Șercan nu se bazează pe o analiză realizată cu soft de detectare a plagiatului. Parcurs profesional și academic invocat în apărare Marinescu a subliniat că este absolvent șef de promoție al Facultății de Drept din Craiova și că a profesat timp de 30 de ani ca avocat în cadrul Baroului Dolj. De asemenea, a menționat că nu deține o catedră universitară, fiind doar cadru didactic asociat, și că activitatea sa profesională a fost recunoscută inclusiv la nivel internațional. Standardele de etică, validate la momentul susținerii Referitor la suspiciunile privind etica și legalitatea tezei, ministrul Justiției a arătat că standardele aplicabile au fost stabilite și validate de comisia de doctorat și de CNATDCU, conform legislației de la acea vreme. El a adăugat că orice contestare trebuie făcută pe cale legală, nu prin „simple alegații mediatice”. Invocarea deciziei Curții Constituționale Radu Marinescu a amintit că, potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 364 din 8 iunie 2022, standardele de evaluare a valorii științifice a unei teze nu pot fi reexaminate cu relevanță juridică, în contextul succesiunii legilor. În opinia sa, nu există un temei constituțional sau legal pentru redeschiderea unei astfel de evaluări. Ce arată analiza PressOne Reacția ministrului vine după ce o analiză publicată de PressOne, semnată de jurnalista Emilia Șercan, susține că peste 56% din teza sa de doctorat ar fi plagiată. Potrivit investigației, aproximativ 140 din cele 247 de pagini ale lucrării ar conține texte preluate din alți autori, fără indicarea corespunzătoare a surselor.

Umbrărescu pierde tronsonul Tg. Neamț - Tg. Frumos (sursa: Facebook/Compania Națională de Investiții Rutiere)
Eveniment

Autostrada A8: Umbrărescu a pierdut tronsonul Tg. Neamț - Tg. Frumos

Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) a respins, pe fond, contestația depusă de SA&PE Construct privind contractul de proiectare și execuție pentru tronsonul 1 al Autostrăzii Unirii (A8) Târgu Neamț (Moțca) – Iași – Ungheni, a anunțat Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). CNIR: decizia confirmă rezultatul comisiei de evaluare Potrivit CNIR, decizia CNSC confirmă rezultatul stabilit inițial de Comisia de Evaluare a companiei. Citește și: Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” Astfel, soluția aleasă în cadrul procedurii de licitație rămâne valabilă. Cine a câștigat contractul pentru tronsonul Moțca – Târgu Frumos Contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 1 Moțca – Târgu Frumos a fost atribuit la 30 octombrie 2025 unei asocieri de constructori din România și Bulgaria, formată din: Danlin XXL – lider de asociere Groma Hold Ltd Intertranscom Impex Evropeiski Patishta Valoarea ofertei câștigătoare este de 4,76 miliarde lei. Ce prevedea contestația depusă de SA&PE Construct Pe 11 noiembrie, CNIR anunța că Asocierea SA&PE Construct SRL (lider), Tehnostrade SRL, Spedition UMB și Euro-Asfalt a depus o contestație la CNSC privind atribuirea contractului pentru tronsonul Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos. Contestația a fost acum respinsă pe fond. Caracteristicile tronsonului 1 al Autostrăzii A8 Tronsonul Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos, situat în județul Iași, are o lungime totală de 27 de kilometri și include lucrări de infrastructură majore: - 36 de poduri și pasaje - lungime totală de aproximativ 8,5 kilometri - pasaj principal de 1.100 metri la kilometrul 27 - patru tuneluri cu lungime totală de 1,7 kilometri - trei noduri rutiere: nod Moțca – DN 24 nod Pașcani – DJ 208 nod Târgu Frumos – DN 28B

Moțiunea simplă împotriva ministrului Justiției, respinsă (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Justiție

Avocatul interlopilor craioveni, ministrul Marinescu de la Justiție - moțiune simplă respinsă

Moțiunea simplă depusă de parlamentarii Alianța pentru Unirea Românilor împotriva ministrului Justiției, Radu Marinescu, a fost respinsă luni în plenul Camerei Deputaților. În urma votului, s-au înregistrat 95 de voturi „pentru”, 153 „împotrivă” și trei abțineri. USR explică de ce nu a susținut moțiunea AUR Deputatul Uniunea Salvați România Stelian Ion, fost ministru al Justiției, a anunțat că USR nu va vota moțiunea inițiată de AUR, invocând faptul că documentul nu abordează problema centrală a funcționării sistemului judiciar. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Acesta a susținut că AUR ar sprijini, în opinia sa, rețele informale de influență din justiție și că moțiunea evită o confruntare reală cu problemele structurale ale sistemului. Critici dure la adresa funcționării sistemului judiciar În intervenția sa, Stelian Ion i-a reproșat ministrului Justiției lipsa de reacție față de semnalele privind corupția și promovările netransparente din sistem. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru "Măgaru'", cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Deputatul USR a afirmat că, deși aceste probleme au fost semnalate încă de la începutul mandatului, situația a rămas neschimbată după un an. El a subliniat necesitatea recunoașterii publice a disfuncționalităților pentru a putea fi inițiate reforme reale în justiție. George Simion acuză USR de dublu discurs politic Liderul AUR, George Simion, a acuzat USR de inconsecvență politică, susținând că partidul ar face parte, în fapt, din aceeași structură de guvernare cu Partidul Social Democrat. Simion a afirmat că dezbaterea din jurul moțiunii ar fi fost un „teatru politic”, care nu ar fi adus soluții reale pentru cetățenii care întâmpină dificultăți în accesarea justiției și în obținerea unor procese rapide și previzibile. Poziția ministrului Justiției: statul de drept și democrația În discursul său din plen, ministrul Radu Marinescu a declarat că dezbaterea parlamentară face parte din funcționarea normală a democrației. El a făcut referire la simbolistica lunii decembrie și la Revoluția din 1989, subliniind importanța unei justiții independente și imparțiale într-un stat de drept. Ministrul Justiției a invocat evaluările observatorilor internaționali asupra statului de drept din România, arătând că acestea indică atât progrese, cât și domenii unde sunt necesare eforturi suplimentare pentru consolidarea sistemului judiciar.

Rusia respinge propunerile SUA (sursa: TASS)
Internațional

Rusia respinge toate propunerile SUA: nu vrea trupe străine în Ucraina, nici armistițiu

Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că Rusia va recurge la forță militară pentru a prelua ceea ce el numește „teritorii rusești istorice” din Ucraina, în cazul în care demersurile diplomatice vor eșua. Afirmațiile vizează cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Moscova și au fost făcute în cadrul reuniunii anuale cu conducerea armatei și a Ministerului Apărării. Kremlinul condiționează pacea de „eliberarea” teritoriilor anexate Potrivit lui Putin, Moscova preferă o soluție diplomatică care să „elimine cauzele originare ale conflictului”, însă avertizează că, dacă adversarii și „sponsorii lor străini” refuză negocierile, Rusia va acționa militar. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Liderul de la Kremlin a insistat că obiectivele așa-numitei „operațiuni militare speciale” vor fi atinse „fără îndoială”. Rusia revendică succese pe front, experții le contestă Vladimir Putin a susținut că trupele ruse au „eliberat” peste 300 de localități în acest an și că armata menține inițiativa strategică pe întreaga linie a frontului. Evaluările independente contrazic însă aceste afirmații: Institutul pentru Studiul Războiului estimează că Rusia a cucerit sub 1% din teritoriul ucrainean în aceeași perioadă. Putin laudă armata rusă și acuză sprijinul NATO pentru Kiev Șeful statului rus a elogiat „nivelul ridicat de luptă” al soldaților ruși, afirmând că aceștia se confruntă cu forțe ucrainene sprijinite de NATO, „cel mai mare bloc politico-militar din lume”. El a susținut că unități de elită ucrainene, instruite în Occident și echipate cu armament modern, sunt „zdrobite” pe câmpul de luptă. Extinderea „zonei de securitate” în estul Ucrainei Putin a anunțat că Rusia va continua extinderea așa-numitei zone de securitate în regiunile Harkov, Dnipropetrovsk și Sumî, semnalând o posibilă escaladare a operațiunilor militare dincolo de teritoriile deja ocupate. Liderul de la Kremlin a pledat pentru o cooperare „pe picior de egalitate” cu Statele Unite și statele europene, în vederea creării unui sistem unic de securitate eurasiatic. Totuși, Putin a remarcat „progresul” dialogului cu noua administrație americană, criticând în schimb actualii lideri ai majorității țărilor europene. Racheta hipersonică Oreșnik intră în dotarea armatei ruse Putin a anunțat că noua rachetă balistică hipersonică Oreșnik va fi desfășurată înainte de sfârșitul anului. Capabilă să transporte focoase nucleare și să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță cu o marjă redusă de eroare, racheta este prezentată de Kremlin drept un pilon al echilibrului nuclear global. Oreșnik a fost utilizată pentru prima dată la finalul anului 2024, într-un atac asupra unei fabrici militare din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. Belarus va primi rachete Oreșnik de la Moscova Potrivit unor surse oficiale, Belarus, aliat apropiat al Rusiei, va desfășura rachete Oreșnik furnizate de Moscova până la finalul acestui an. Anterior, în 2023, Rusia a amplasat arme nucleare tactice pe teritoriul belarus. Putin mulțumește Coreei de Nord pentru sprijin militar În discursul său, Vladimir Putin i-a mulțumit liderului nord-coreean Kim Jong Un pentru trimiterea de militari în regiunea rusă Kursk, după incursiunea ucraineană din august anul trecut. Trupele nord-coreene au participat atât la lupte, cât și la operațiuni de deminare. Conform autorităților nord-coreene, Phenianul a trimis inclusiv genişti și mii de lucrători militari pentru reconstrucția infrastructurii distruse, în baza Acordului de Parteneriat Strategic semnat cu Rusia în iunie 2024. Peste 10.000 de soldați nord-coreeni, implicați în conflict Surse sud-coreene și occidentale estimează că peste 10.000 de soldați nord-coreeni au fost desfășurați în regiunea Kursk. Mii de soldați ar fi fost uciși sau răniți în confruntările cu armata ucraineană. Rusia respinge prezența trupelor europene în Ucraina Kremlinul a reiterat miercuri opoziția fermă față de desfășurarea oricăror trupe europene sau NATO în Ucraina, chiar și în cadrul unui eventual acord de pace mediat de Statele Unite. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că poziția Moscovei este „bine-cunoscută”, deși subiectul ar putea fi discutat teoretic. Planul de pace american și reacția Moscovei Potrivit unor informații apărute în presa internațională, planul de pace american prevede garanții de securitate pentru Ucraina și staționarea unei forțe europene în vestul țării. Rusia respinge categoric această variantă și avertizează că orice trupe străine ar fi considerate ținte legitime. Armistițiul, acceptabil doar cu retragerea Ucrainei din Donbas Moscova a respins din nou ideea unui armistițiu înaintea negocierilor de pace, inclusiv propunerea unui armistițiu de Crăciun. Singura condiție invocată de Putin este retragerea completă a trupelor ucrainene din Donbas, unde Rusia controlează majoritatea teritoriului din Donețk și aproape integral provincia Lugansk. Pentru Kremlin, preluarea completă a Donbasului rămâne o condiție esențială pentru încheierea oricărui acord de pace.

Rusia respinge concesiile în planul de pace pentru Ucraina (sursa: TASS)
Internațional

Rusia nici nu vrea să audă de concesii la planul de pace asumat de Trump

Rusia salută implicarea diplomatică a președintelui american Donald Trump în procesul de încheiere a conflictului din Ucraina, însă refuză să facă orice concesie în negocierile privind planul de pace propus de Washington. Declarația a fost făcută miercuri de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, care a subliniat că pozițiile Moscovei rămân neschimbate, inclusiv în ceea ce privește „operațiunea militară specială”. Poziția oficială: fără compromisuri pe teme esențiale La o conferință de presă, Serghei Riabkov a afirmat că Rusia nu va face „niciun pas înapoi” în privința aspectelor fundamentale ale conflictului, insistând că poziția Moscovei este consecventă și axată pe cauzele profunde ale crizei. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Totuși, el a recunoscut că diferitele versiuni ale planului de pace american fac parte din procesul de negociere. Summitul din Alaska, punct de referință pentru negocieri Diplomatul rus a amintit de întâlnirea avută în august, în Alaska, între Vladimir Putin și Donald Trump, ca moment-cheie în conturarea discuțiilor de pace. Riabkov a spus că acea întâlnire reprezintă baza de negociere pentru orice versiune actuală sau viitoare a planului de pace, fără a dezvălui însă concluziile convenite între cei doi lideri. Rusia cere mass-mediei responsabilitate și evitarea provocărilor Viceministrul rus a cerut presei să manifeste „responsabilitate maximă” în transmiterea informațiilor cu privire la planul de pace, avertizând asupra scurgerilor de informații și încercărilor de a influența negocierile. Potrivit acestuia, este un moment în care „nu ne putem permite să fim influențați de provocări”. Dialog Moscova-Washington: cooperare declarată, acțiuni contradictorii Riabkov a remarcat că, deși administrația americană își exprimă oficial sprijinul pentru relansarea dialogului cu Rusia, acțiunile concrete ale Washingtonului rămân „contradictorii”. Diferențele de abordare persistă, în special în privința condițiilor propuse pentru încheierea conflictului. Kremlinul neagă negocierile directe asupra planului american Anterior, consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a negat existența unor negocieri ruso-americane la Abu Dhabi pe tema planului de pace propus de SUA. Acesta a subliniat că documentul nu a fost discutat încă în detaliu cu partea rusă. Planul SUA: concesii teritoriale și garanții de securitate Versiunea inițială a planului american ar include cedarea de facto către Rusia a întregii regiuni Donbas și transformarea zonei neocupate într-o zonă demilitarizată, înghețarea liniei frontului și impunerea unui plafon de 600.000 de soldați pentru armata ucraineană. Ucraina ar primi garanții de securitate occidentale, fără aderarea la NATO și fără trupe străine pe teritoriul său. De asemenea, 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate în Occident ar urma să fie utilizate la reconstrucția Ucrainei, cu condiția participării financiare europene. Contrapropunerea Ucrainei și a aliaților europeni Ucraina și susținătorii săi europeni au cerut modificări semnificative: negocieri doar după un armistițiu și pornind de la linia actuală a frontului, creșterea efectivelor armatei ucrainene la 800.000 de militari, desfășurarea de trupe străine în Ucraina și eliminarea angajamentului că țara nu va adera la NATO. De asemenea, au solicitat ca Rusia să plătească toate despăgubirile de război, iar activele înghețate să rămână blocate până la achitarea acestor compensații. Moscova acceptă baza inițială, respinge modificările propuse Iuri Ușakov a afirmat că multe dintre dispozițiile inițiale ale planului american sunt „destul de acceptabile” pentru Rusia, însă modificările propuse de Ucraina și aliații europeni sunt „total neconstructive”. Președintele Vladimir Putin a descris varianta originală a planului, cu cele 28 de puncte, drept „o bază pentru un acord de pace final”, respingând orice revizuire majoră în favoarea Kievului.

Curtea de Apel București respinge reforma pensiilor (sursa: cab1864.eu)
Justiție

Pensia specială de "doar" 70% din salariul net pentru magistrați, respinsă de CAB

Judecătorii Curții de Apel București au respins, luni, cu o majoritate aproape unanimă, proiectul de reformă a pensiilor magistraților. În Adunarea Generală din 24 noiembrie 2025, la care au participat 216 din cei 243 de magistrați, un număr de 215 judecători au votat împotriva propunerii legislative privind modificarea pensiilor de serviciu. În comunicatul oficial, CAB subliniază susținerea constantă față de pozițiile exprimate anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Adunări generale convocate pentru un punct de vedere unitar Consiliul Superior al Magistraturii a convocat, pentru zilele de luni și marți, adunările generale ale procurorilor și judecătorilor din țară, în vederea exprimării unei poziții oficiale privind proiectul de reformă. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale După centralizarea punctelor de vedere, CSM urmează să se întrunească în plen pentru emiterea avizului consultativ asupra proiectului inițiat de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Presiuni din partea PNRR și termene-limită stricte România are termen până la 28 noiembrie pentru a îndeplini jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la pensiile speciale. În caz contrar, țara riscă să piardă 231 de milioane de euro din finanțările europene. Proiectul legislativ a fost publicat săptămâna trecută în procedură de transparență decizională, iar CSM are la dispoziție 30 de zile pentru a transmite un aviz consultativ. Principalele modificări propuse în noul proiect de lege Conform proiectului legislativ, cuantumul pensiei de serviciu pentru magistrați ar urma să fie de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, proiectul prevede o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Negocieri eșuate la Palatul Cotroceni Pe 13 noiembrie, la Palatul Cotroceni, au avut loc discuții privind reforma pensiilor magistraților, cu participarea președintelui Nicușor Dan, a liderilor coaliției guvernamentale și a reprezentanților sistemului judiciar. Întâlnirea nu a dus la un acord, principala divergență fiind nivelul pensiei: magistrații solicită ca aceasta să fie apropiată de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan susține limitarea la 70% din ultimul salariu net. CCR a respins proiectul inițial ca fiind neconstituțional Proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie de Curtea Constituțională. Cinci judecători constituționali – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină – au decis că Guvernul nu a solicitat în termen avizul consultativ al CSM, ceea ce reprezintă o încălcare procedurală esențială.  

Nicuşor Dan apără Guvernul Bolojan (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Criza pensiilor magistraţilor: Nicuşor Dan respinge ideea unei demisii a premierului Bolojan

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat luni seara că nu consideră justificată o eventuală demisie a premierului Ilie Bolojan, în urma deciziei Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea proiectului de lege referitor la pensiile magistraţilor. Nicuşor Dan apără Guvernul Bolojan Şeful statului a subliniat că obiecţia formulată de CCR este una de formă, nu de fond, şi că nu reprezintă un motiv suficient de grav pentru ca un Guvern să plece. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Nicidecum, nicidecum. Am spus asta de mai multe ori. Dreptul e o ştiinţă respectabilă, numai că interpretările, tocmai pentru că textul de lege nu poate să prevadă toate posibilităţile care apar în viaţa reală, sunt inevitabile. Se întâmplă ca unii să interpreteze într-un fel, alţii invers. Guvernul a interpretat că legea poate fi dată fără aviz, iar unii judecători au spus că aşa e, alţii că nu e aşa. Nu e o chestiune aşa de importantă încât un Guvern să-şi dea demisia”, a explicat Nicuşor Dan, într-un interviu acordat postului Antena 1. CCR a invocat lipsa avizului CSM, dar legea nu precizează termenul Preşedintele a explicat că legea prevede necesitatea unui aviz al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru proiectul privind pensiile magistraţilor, însă Constituţia nu stipulează un termen clar pentru emiterea acestui aviz. „Constituţia nu spune în cât timp trebuie să vină avizul ăsta. Judecătorii se raportează strict la Constituţie şi atunci întrebarea este: care este termenul rezonabil în care aştepţi avizul, dacă acesta nu vine? De asta spun că e o chestiune de interpretare, nu o chestiune aşa de importantă”, a afirmat şeful statului. Dialog constant între preşedinte şi premier Nicuşor Dan a precizat că nu a discutat cu premierul Ilie Bolojan după decizia Curţii Constituţionale, însă comunicarea dintre cei doi rămâne una constantă. „După decizia Curţii nu am vorbit. Am vorbit zilele trecute, da. Avem un dialog constant pe diferite probleme de actualitate”, a conchis preşedintele.

Serviciul militar obligatoriu, respins de români (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Stagiul militar obligatoriu - reintroducerea acestuia, refuzată de un român din doi

Aproape jumătate dintre români (48%) consideră că reintroducerea stagiului militar obligatoriu nu ar fi o idee bună, potrivit sondajului „Percepţii asupra capacităţilor Armatei Române”, realizat de Avangarde. În schimb, 43% dintre respondenți susțin această măsură, iar 9% nu au o opinie clară. Încredere scăzută în capacitatea de apărare a Armatei Române Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate ale sondajului arată că 49% dintre români nu cred că Armata Română ar putea rezista 48 de ore în cazul unui atac, așa cum prevede regulamentul NATO. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Doar 35% sunt de părere că armata ar face față unei agresiuni, în timp ce 16% nu știu sau nu răspund. Majoritatea românilor susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare În contextul tensiunilor geopolitice și al politicii comune NATO, 58% dintre români sunt de acord cu majorarea cheltuielilor pentru înarmare, inclusiv pentru România. În schimb, 30% se opun unei astfel de măsuri, iar 12% sunt nehotărâți. Dronele neidentificate: între reacție imediată și prudență Întrebați despre cum ar trebui gestionate dronele fără pilot care ar intra în spațiul aerian românesc, 44% dintre respondenți consideră că acestea ar trebui doborâte imediat, în timp ce 41% preferă o abordare „în funcție de situație”. Doar 8% s-au declarat „mai degrabă împotrivă”, 2% „cu siguranță nu”, iar 5% nu au oferit un răspuns. Românii nu se tem de un atac rusesc direct 58% dintre români consideră că riscul unui atac intenționat al Rusiei asupra României este mic, foarte mic sau inexistent. 33% percep acest pericol ca fiind mare sau foarte mare. 9% dintre participanți nu au o opinie clară în această privință. Guvernul, criticat pentru modul de gestionare a apărării La capitolul percepției asupra modului în care Guvernul gestionează Apărarea Națională, 58% dintre respondenți evaluează performanța executivului ca „proastă”. Doar 22% cred că este gestionată „bine”, iar 20% nu s-au pronunțat. Dacă Federația Rusă ar ataca Republica Moldova, 55% dintre români nu ar susține trimiterea de trupe românești, 28% ar fi de acord, iar 17% nu știu sau nu răspund. Cine ar trebui să conducă Ministerul Apărării? În contextul actualei situații geo-militare, 75% dintre respondenți cred că Ministerul Apărării Naționale ar trebui condus de un ofițer superior în retragere, cu calități profesionale recunoscute. Doar 11% preferă un civil, iar 14% nu au o opinie formată. Detalii metodologice ale sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat telefonic, în perioada 6 – 10 octombrie 2025, pe un eşantion probabilistic de 920 de persoane adulte din România. Marja de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.

Sindicatul angajaților din Guvern respinge restructurarea (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Sindicaliștii din Guvern se opun vehement reducerii cu 40% a posturilor din Cancelaria premierului

Sindicatul angajaților din Guvern respinge restructurarea. Președintele Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG), Noni Iordache, a declarat marți că organizația pe care o reprezintă se opune categoric reducerii cu 40% a posturilor din cadrul Cancelariei prim-ministrului. Sindicatul angajaților din Guvern respinge restructurarea Liderul sindical acuză că reforma propusă este realizată „otova, cu lopata”, fără o analiză reală a nevoilor instituționale. Citește și: Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa, din subvenția de la stat, în 2025. Guvernul nu a tăiat subvenția pentru partide Declarațiile vin după o întrevedere avută la Palatul Victoria cu șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca. Potrivit lui Iordache, Jurca a anunțat intenția de a reduce numărul posturilor din Cancelarie de la 99 la 65, prin desființarea a două structuri, inclusiv a Serviciului de relații internaționale din cadrul Direcției de protocol. Sindicalistul a precizat că baza reformei ar fi rapoartele de activitate, dar fără o consultare prealabilă cu angajații sau o analiză a fișelor de post. Critici la adresa procentului propus Noni Iordache a subliniat că sindicatul nu va accepta reducerea cu 40%, în condițiile în care programul de guvernare asumat în fața Parlamentului prevedea o diminuare de doar 20%. „Dacă în fața cetățenilor ți-ai asumat 20% și vii acum cu 40%, este doar un joc de imagine”, a spus liderul SAALG, într-o intervenție la B1TV. Întrebări fără răspuns privind impactul bugetar În discuțiile cu șeful Cancelariei, Iordache a întrebat care este impactul bugetar real al reducerii de personal, dar susține că nu a primit un răspuns clar. „Este o comandă directă de la premier: să fim obligați să mergem să lucrăm în privat”, a afirmat sindicalistul. Transferurile și acuzațiile de favoritism Liderul sindical a criticat și refuzul șefului Cancelariei de a permite transferul unor angajați profesioniști către alte instituții, subliniind că pentru persoane cu „spate politic” s-au făcut astfel de transferuri. „Vrea sânge, vrea oameni dați afară. Uităm de carieră, de dreptul de a-ți alege locul de muncă”, a declarat Iordache. „Reforma, da. Dar nu otova” Deși susține că reforma administrației publice este necesară, Noni Iordache respinge modul în care aceasta este aplicată. „Sunt de acord cu reforma, dar nu cu lopata. Nu putem vorbi de eficiență când nu există o analiză a activității instituțiilor”, a punctat el.

Moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu, respinsă (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Ministra USR Buzoianu a supraviețuit moțiunii simple și își păstrează mandatul la Mediu

Moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu, respinsă. Plenul Camerei Deputaților a respins miercuri moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. Moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu, respinsă În urma votului, s-au înregistrat 200 de voturi „contra”, 87 „pentru” și 15 abțineri. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul Diana Buzoianu le-a mulțumit parlamentarilor care au respins documentul și a subliniat că „Parlamentul nu poate să fie folosit ca un instrument de propagandă pentru AUR”. Ministrul a apreciat sprijinul primit ca un „mesaj clar” de încredere. Poziția formațiunii POT Deputatul Răzvan-Mirel Chiriță a anunțat că parlamentarii POT s-au abținut de la vot, explicând că moțiunea nu rezolvă problemele de fond. Acesta a afirmat că adevărata schimbare ar trebui să vizeze întreg Guvernul, nu doar un ministru, și a acuzat PSD că face opoziție din interiorul coaliției. Atacurile AUR la adresa Guvernului Deputatul AUR Ștefăniță-Alin Avrămescu a susținut că votul demonstrează victoria „ONG-urilor străine” asupra intereselor statului român. El a adăugat că, în urma moțiunii, s-a obținut avizul pentru hidrocentrala de la Pașcani și a amenințat cu noi moțiuni pentru fiecare proiect similar rămas blocat. Contextul moțiunii Parlamentarii AUR au depus săptămâna trecută moțiunea simplă intitulată „Slăbirea securității energetice a României prin politici de mediu care obstrucționează punerea în funcțiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989”. Documentul a fost dezbătut luni în plen, în prezența ministrului Mediului.

Guvernul Bolojan rezistă moțiunilor de cenzură (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Guvernul Bolojan, fără emoții la votul celor patru moțiuni de cenzură

Guvernul Bolojan rezistă moțiunilor de cenzură. Senatul și Camera Deputaților s-au reunit duminică, în ședință comună, pentru a dezbate și vota cele patru moțiuni de cenzură depuse de Opoziție după angajarea răspunderii Guvernului asupra celui de-al doilea pachet de măsuri privind reducerea deficitului bugetar. Niciuna dintre moțiuni nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată. Guvernul Bolojan rezistă moțiunilor de cenzură Toate cele patru moțiuni de cenzură depuse de Opoziție au fost respinse, fără ca vreuna să se apropie de pragul necesar pentru adoptare. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Guvernul Bolojan își menține astfel stabilitatea parlamentară și își continuă mandatul după angajarea răspunderii pentru pachetul de măsuri de reducere a deficitului bugetar. Prima moțiune: „Demisia Guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate” Opoziția a depus o moțiune de cenzură la proiectul de reformă a sănătății, cerând demisia Guvernului. Rezultat vot: 108 „pentru”, 1 „contra” Număr necesar pentru adoptare: minimum 233 de voturi Moțiunea a fost respinsă de plen. A doua moțiune: „Opriți politizarea companiilor publice” Cea de-a doua moțiune de cenzură a vizat stoparea numirilor politice în companiile de stat și protejarea proprietății publice. Rezultat vot: 121 „pentru”, 1 „contra” Număr necesar pentru adoptare: minimum 233 de voturi Și această moțiune a fost respinsă, fiind a doua eșuată în aceeași zi. A treia moțiune: „Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE și ANCOM” Opoziția a criticat lipsa de profesionalism și politizarea autorităților administrative autonome, precum ASF, ANRE și ANCOM. Rezultat vot: 120 „pentru”, 1 „contra” Număr necesar pentru adoptare: minimum 233 de voturi Este a treia moțiune respinsă duminică. A patra moțiune: „Opriți sărăcirea românilor! Tăiați de la voi, nu de la ei!” Ultima moțiune de cenzură a vizat pachetul de măsuri privind redresarea și eficientizarea resurselor publice. Rezultat vot: 119 „pentru” Număr necesar pentru adoptare: minimum 233 de voturi Nici această moțiune nu a trecut.

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă, abia s-au adunat 40% din voturile necesare

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă. Moțiunea de cenzură intitulată „Demisia Guvernului Bolojan - cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar și pentru România”, depusă de Opoziție la proiectul de reformă a sănătății, a fost respinsă. Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă Rezultatul votului: 108 voturi pentru și unul contra. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Pentru adoptarea moțiunii erau necesare minimum 233 de voturi „pentru”. Bolojan: moțiunea este plină de contradicții Premierul Ilie Bolojan a declarat, duminică, în plenul Parlamentului, că documentul este „plin de contradicții” și reprezintă mai degrabă un exercițiu politic al Opoziției. „Reforma sănătății este o necesitate. Pacienții și medicii resimt zilnic problemele cronice din sistem. Nu este vorba de tăieri, ci de reașezare și eficiență”, a subliniat Bolojan. Principalele direcții ale reformei în sănătate Premierul a prezentat șapte motive pentru susținerea reformei propuse de Guvern. Printre acestea: Creșterea accesului la servicii medicale Bolojan a explicat că măsurile vor sprijini în special pacienții vulnerabili, din zone rurale sau seniorii și bolnavii cronici. „Noua reglementare nu limitează accesul, ci organizează. Traseul pacientului devine mai clar, iar resursele sunt utilizate eficient”, a afirmat premierul. Management profesionist și responsabil Guvernul propune indicatori de performanță pentru manageri și șefii de secții, eliminarea numirilor fără concurs și sancțiuni mai mari pentru raportările fictive. „Medicina primară este stâlpul sistemului”, a spus Bolojan. Reforma vizează o plată mai corectă pentru medicii de familie, bazată pe calitate și muncă reală. Dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate Pacienții vor fi încurajați să se adreseze medicinii de familie și ambulatoriului, reducând presiunea pe spitale. Acces la medicamente moderne și eficiente Premierul a subliniat că mecanismul de acces la medicamente inovative va fi schimbat, pentru a fi predictibil și sustenabil. Medicamentele inovative fără alternativă terapeutică nu vor fi afectate. Se extinde lista de medicamente compensate și gratuite prin introducerea de noi molecule generice și biosimilare. Se încurajează prescrierea medicamentelor generice, pentru a asigura tratamente eficiente și accesibile. Fonduri și salarii distribuite mai eficient Bolojan a mai precizat că fondurile pentru spitale vor fi folosite eficient, iar alocările pentru salariile personalului medical se vor face în principal prin raportare la serviciile oferite pacienților. În final, premierul a acuzat Opoziția că a dorit doar să „bifeze un exercițiu politic”, fără a aduce soluții reale. „Având în vedere contradicțiile din moțiune, vă rog să o respingeți”, a transmis Ilie Bolojan.

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Eveniment

Proiectul lui Crin Antonescu de a crește vârsta de pensionare a magistraților, respins în Parlament

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților). Plenul Senatului a respins miercuri propunerea legislativă de modificare a unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Proiectul a întrunit 74 de voturi pentru respingere, patru contra și șapte abțineri. Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) Inițiativa legislativă fusese adoptată anterior de Camera Deputaților și prevedea reducerea ratei de înlocuire la pensionare de la 80% la 65%, precum și accelerarea creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați, cu șase luni pe an, până la 65 de ani. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Proiectul a fost inițiat de Crin Antonescu și ulterior preluat în Parlament de mai mulți lideri politici: senatorul PNL Cătălin Predoiu, deputatul PSD Marcel Ciolacu, liderul UDMR Kelemen Hunor și reprezentantul minorităților Varujan Pambuccian. Senatoarea SOS România Nadia Cerva a solicitat retrimiterea proiectului la comisie, însă plenul a respins propunerea. Critici privind schimbarea de poziție Nadia Cerva a acuzat coaliția de guvernare de inconsecvență: „Aceiași oameni și aceleași partide au susținut proiectul în Camera Deputaților, spunând că este vital. Acum, în Senat, votează respingerea, fără o motivare clară. Știm ce urmează: o Ordonanță de la Guvern”, a declarat aceasta. Argumentele opoziției și ale USR Senatorul USR Ștefan Pălărie a explicat că votul negativ nu vizează reforma pensiilor speciale în sine, ci respingerea unui proiect considerat „electoralist” și lipsit de consultări. Potrivit acestuia, CSM a avizat negativ inițiativa, iar Consiliul Legislativ a avertizat asupra lipsei măsurilor tranzitorii, ceea ce ar fi putut bloca sistemul judiciar. Reacția altor senatori Senatorul neafiliat Gheorghe Vela a susținut respingerea, acuzând o parte dintre judecători și membri ai CSM că urmăresc doar „salarii mari și pensionare timpurie”, fără să contribuie la îmbunătățirea justiției. „Trebuie să vină o zi a scadenței pentru aceste pensii nesimțite”, a spus Vela. De cealaltă parte, senatorul PNL Daniel Fenechiu a afirmat că strategia coaliției este transparentă și că măsurile vor fi incluse într-un nou proiect al Guvernului, construit după consultări cu magistrații. Atacuri politice și acuzații de electoralism Senatoarea Nadia Cerva a acuzat Guvernul și coaliția că blochează dezbaterea parlamentară pentru a înlocui proiectul cu o inițiativă venită pe cale guvernamentală, „fără consultări reale”. La rândul său, senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a declarat că proiectul a fost „strict electoral”, amintind că a fost folosit în campania prezidențială ca mesaj împotriva pensiilor speciale. AUR a anunțat retragerea de la vot. Alte decizii în plenul Senatului Tot miercuri, Senatul a luat act de mai multe informări privind proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, printre care: OUG nr. 40/2025 privind gospodărirea integrată a zonei costiere; OUG nr. 41/2025 referitoare la gestionarea investițiilor finanțate prin PNRR și din fonduri publice naționale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră