Armistițiu SUA–Iran: redeschiderea Strâmtorii Ormuz declanșează reacții globale, piețele se stabilizează

Președintele american Donald Trump, care amenințase că va anihila „o întreagă civilizație”, a decis, chiar înainte de expirarea ultimatumului, să ofere o șansă diplomației și să accepte un armistițiu.

La rândul său, Teheranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru 14 zile.

Armistițiul temporar a fost salutat de liderii mondiali și a dus la o stabilizare a piețelor.

Anunțul armistițiului și condițiile impuse Iranului

La doar câteva ore după amenințări extreme, Donald Trump a anunțat un armistițiu de două săptămâni, acceptat de Iran și Israel.

Citește și: Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027, fără taxe noi

Teheranul a confirmat suspendarea „operațiunilor sale defensive”, iar Israelul a precizat că acordul „nu include Libanul”, potrivit biroului premierului Benjamin Netanyahu.

Anunțul a fost făcut cu mai puțin de 90 de minute înainte de expirarea ultimatumului.

„Am acceptat să suspend bombardamentele și atacurile împotriva Iranului pentru o perioadă de două săptămâni […] cu condiția ca Republica Islamică Iran să accepte deschiderea completă, imediată și sigură a strâmtorii Ormuz. Va fi un armistițiu bilateral!”, a transmis liderul american.

Rolul diplomației și negocierile în curs

Decizia Washingtonului a venit după „discuții” cu premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, și cu șeful armatei, Asim Munir, considerați actori-cheie în această evoluție diplomatică.

Donald Trump a vorbit despre „discuții foarte avansate” pentru un acord de „pace pe termen lung” și despre o propunere în 10 puncte venită de la Teheran, considerată „o bază viabilă pentru negocieri”.

„S-a decis la cel mai înalt nivel ca Iranul să înceapă, pentru o perioadă de două săptămâni […], negocieri cu partea americană”, a transmis Consiliul Suprem de Securitate Națională.

Negocierile ar putea avea loc față în față, la Islamabad, la invitația lui Shehbaz Sharif, „pentru a continua negocierile în vederea unui acord final care să rezolve toate diferendele”.

Deblocarea Strâmtorii Ormuz și impactul economic

Donald Trump a anunțat că SUA vor contribui la reluarea traficului în Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial.

„SUA vor ajuta la decongestionarea traficului în strâmtoarea Ormuz”, a scris acesta, adăugând: „Vor exista multe acţiuni pozitive! Se vor câştiga sume mari de bani. Iranul poate începe procesul de reconstrucţie”.

În prezent, milioane de barili de petrol și sute de petroliere rămân blocate în zonă, ceea ce amplifică presiunea asupra piețelor energetice globale.

Liderii internaționali salută armistițiul

Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară, liderii globali subliniind importanța unei păci durabile.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a transmis prin purtătorul său de cuvânt:

„Secretarul general salută anunţul SUA şi al Iranului privind încetarea focului pentru două săptămâni” și a făcut apel ca toate părțile „să-şi respecte obligaţiile în virtutea dreptului internaţional […] în scopul deschiderii căii spre o pace durabilă şi cuprinzătoare”.

Acesta a subliniat că „pentru protejarea vieţilor civililor şi limitarea suferinţelor umane este nevoie urgentă de încetarea ostilităţilor”.

Israelul a susținut decizia Washingtonului, reiterând că „încetarea focului pentru două săptămâni nu include Libanul”.

Omanul a salutat acordul și a cerut „intensificarea” eforturilor pentru o „oprire durabilă a stării de război”, evidențiind și rolul de mediator al Pakistanului.

Premierul britanic Keir Starmer a declarat:

„Salut acordul de încetare a focului […] Împreună cu partenerii noştri trebuie să facem tot ce putem pentru a sprijini această încetare a focului, a o transforma într-un acord durabil şi a redeschide strâmtoarea Ormuz”.

Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că „obiectivul acum trebuie să fie negocierea unei încheieri durabile a războiului […] prin canale diplomatice”.

Ministrul de externe ucrainean Andrii Sîbiha a cerut Washingtonului „aceeaşi hotărâre” și pentru oprirea războiului din Ucraina:

„Credem că este timpul pentru hotărâre pentru a forţa Moscova să înceteze focul”.

Din Japonia, purtătorul de cuvânt guvernamental Minoru Kihara a insistat că „cel mai important lucru este […] garantarea securităţii navigaţiei în strâmtoarea Ormuz”.

Coreea de Sud și Australia au salutat acordul, cerând reluarea negocierilor și respectarea dreptului internațional, în timp ce Noua Zeelandă a transmis că „rămân multe de făcut […] pentru a garanta o încetare a focului durabilă”.

Piețele reacționează: prețul petrolui în scădere

Prețul petrolului a înregistrat o scădere spectaculoasă de peste 15% miercuri dimineață, după ce Washingtonul și Teheranul au anunțat un armistițiu de două săptămâni.

Piețele au reacționat imediat, iar cotațiile au revenit sub pragul simbolic de 100 de dolari pe baril.

Țițeiul West Texas Intermediate a scăzut cu 14,53%, până la 96,54 dolari, în timp ce Brent crude s-a prăbușit cu 13,13%, la 94,92 dolari.

Analiștii explică reacția piețelor

Experții consideră că încetarea focului și redeschiderea parțială a Strâmtorii Ormuz au eliminat principalul factor de incertitudine.

„După o perioadă de tensiune ridicată pe pieţe, reacţia imediată este de înţeles: încetarea focului, şi în special redeschiderea parţială a Strâmtorii Ormuz, elimină principalul risc pe termen scurt legat de petrol şi aduce o uşurare semnificativă pentru activele riscante”, a declarat Charu Chanana.

La rândul său, Stephen Innes subliniază:

„Odată ce Casa Albă a dat înapoi şi a înlocuit escaladarea iminentă cu o încetare condiţionată a focului timp de două săptămâni, piaţa petrolului începe să funcţioneze mai lin şi într-un mod mai echilibrat, odată cu evaporarea primei de risc”.

Prudență privind evoluția pe termen scurt

În ciuda reacției pozitive, analiștii avertizează că situația rămâne fragilă și dependentă de evoluțiile din teren.

„Pentru ca această evoluţie să fie confirmată, traderii vor avea nevoie de mai mult decât simple declaraţii diplomatice.

Vor trebui să vadă o reluare reală a traficului în Strâmtoarea Ormuz.

Până când aceasta nu va fi redeschisă în mod vizibil, va fi vorba doar de o relaxare a poziţiilor, mai degrabă decât de o reevaluare durabilă a preţurilor”, avertizează Stephen Innes.

Astfel, stabilitatea pieței depinde direct de implementarea efectivă a acordului.

Bursele asiatice cresc puternic

Piața bursieră asiatică a reacționat pozitiv la detensionarea situației din Orientul Mijlociu.

Indicele Nikkei de la Tokyo a crescut cu 5,33%, iar indicele Kospi din Seul a urcat cu aproape 7%.

Alte piețe importante, precum Taipei, Sydney și Hong Kong, au înregistrat de asemenea creșteri semnificative.

„Scăderea preţurilor petrolului reduce presiunea asupra sentimentului de risc regional (în Asia), în special pe pieţele cele mai sensibile la şocurile legate de importurile de energie (...) Pieţele bursiere au pur şi simplu nevoie de o pauză”, a explicat Stephen Innes.

Aurul și dolarul reacționează la schimbările din piață

Pe fondul detensionării geopolitice, aurul a înregistrat o revenire, crescând cu 2,30% până la 4.814 dolari pe uncie.

În același timp, dolarul american s-a depreciat atât față de euro, cât și față de yenul japonez, în linie cu scăderea prețurilor petrolului.

Moneda americană a pierdut 0,80% în raport cu yenul, ajungând la 158,34 yeni pentru un dolar.

Prețul gazelor naturale scade puternic în Europa

Prețul gazelor naturale a înregistrat, la rândul său, o scădere semnificativă pe piața europeană, după anunțul armistițiului.

La hub-ul TTF de la Amsterdam, cotațiile futures au coborât cu peste 19%, până la aproximativ 43 de euro/MWh, după ce anterior scăzuseră chiar sub 42,5 euro/MWh.

Nivelurile actuale se apropie de cele dinaintea escaladării conflictului, când prețul gazelor era în jur de 31,6 euro/MWh.