vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: petrol

71 articole
Internațional

Portul rusesc Novorosiisk, prin care ajunge petrol și în România (Rompetrol), funcțional după atac

Exporturile de petrol prin portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră au fost reluate duminică, după o suspendare de două zile cauzată de un atac ucrainean cu rachete și drone. Portul este esențial atât pentru exporturile de petrol rusesc, cât și pentru cele de petrol kazah transportat prin conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium). Impactul asupra pieței: creștere imediată a prețului petrolului Suspendarea temporară a livrărilor, care însumează aproximativ 2,2 milioane de barili pe zi, adică aproape 2% din oferta globală de petrol, a dus la o creștere de circa 2% a cotațiilor internaționale. Citește și: Băsescu: „Șmecherul” Georgescu s-a prins că Simion și Anca Alexandrescu vor să se folosească de el Novorossiisk gestionează aproximativ o cincime din exporturile de petrol ale Rusiei, iar o oprire prelungită ar obliga Moscova să recurgă la rute alternative mai lungi și mai costisitoare, cu posibile reduceri ale volumelor exportate. Terminalul CPC, afectat, dar repornit rapid Atacul ucrainean a lovit și terminalul conductei CPC, prin care este transportat preponderent petrol kazah. Deși operațiunile au fost suspendate temporar, livrările au fost reluate încă de vineri, după o intervenție rapidă a operatorilor. Atacuri ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse Ucraina continuă să lovească obiective strategice rusești – rafinării, rezervoare de combustibil, depozite de muniții și aerodromuri – prin atacuri cu drone, într-o strategie de război asimetric menită să afecteze logistica militară rusă și să reducă veniturile Moscovei din exporturile energetice. În replică, Rusia lansează atacuri repetate cu drone și rachete asupra infrastructurii de electricitate și gaze a Ucrainei. Aceste lovituri provoacă pene de curent tot mai frecvente, într-un moment în care iarna se apropie, amplificând vulnerabilitățile populației civile și presiunea asupra sistemului energetic ucrainean.

Traficul petrolier din Novorossiisk, reluat (sursa: cpc.ru)
Zelenski critică Ungaria pentru petrolul rusesc (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Zelenski insinuează că va lăsa Ungaria fără petrol rusesc, ar fi vizată conducta Drujba

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri seara că țara sa va face tot posibilul pentru a se asigura că „nu va exista petrol rusesc în Europa”, criticând decizia Statelor Unite de a acorda Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile impuse Moscovei. Declarația a fost făcută la scurt timp după întâlnirea dintre Donald Trump și Viktor Orbán la Casa Albă. Ungaria primește o derogare de la sancțiunile americane Potrivit unui oficial al Casei Albe, Statele Unite au acordat Ungariei o excepție temporară de un an de la sancțiunile care vizează exporturile de petrol și gaze rusești. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Premierul ungar Viktor Orbán a solicitat această derogare în timpul întrevederii sale cu președintele american Donald Trump, care a avut loc vineri la Washington. Decizia vine la o lună după ce administrația Trump a impus sancțiuni directe împotriva marilor companii petroliere ruse Rosneft și Lukoil, amenințând cu sancțiuni secundare orice țară care continuă să importe energie rusească. Orbán, considerat un aliat vechi al fostului președinte american, a explicat că dependența energetică a Ungariei de petrolul rusesc este o problemă strategică și a pledat pentru o abordare pragmatică. Potrivit relatărilor, Trump ar fi ascultat argumentele premierului ungar „cu înțelegere”. Budapesta promite achiziții de gaz american În ciuda criticilor, oficialii americani au precizat că Ungaria s-a angajat să cumpere gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, prin contracte în valoare totală de 600 de milioane de dolari. Această mișcare este văzută ca un gest de echilibru între relațiile energetice estice și cele occidentale. Ungaria își asigură cea mai mare parte din petrol prin conductele Drujba, care traversează Rusia și Ucraina, fapt ce a generat tensiuni diplomatice între Kiev și Budapesta. În ultimele luni, mai multe atacuri ucrainene asupra segmentelor rusești ale conductei au afectat temporar fluxul de petrol către Europa Centrală. Zelenski acuză Budapesta de joc politic În mesajul său de vineri seara, publicat pe Telegram, Zelenski a salutat eforturile Statelor Unite de a limita exporturile energetice ale Rusiei, dar a criticat dur poziția premierului Viktor Orbán, acuzându-l că își instrumentalizează opoziția față de Ucraina în scop electoral, înaintea alegerilor din 2026. „Nu le vom permite rușilor să vândă petrol în Europa. Este o chestiune de timp. Rusia trebuie să piardă de pe urma războiului, iar pierderile sale cele mai mari vor veni atunci când nu va mai putea comercializa resurse energetice”, a declarat Zelenski. Petrolul și gazele, sursa vitală de finanțare pentru Rusia Exporturile de petrol și gaze naturale rămân principala sursă de venit a Kremlinului, permițându-i să finanțeze războiul din Ucraina, care durează de peste trei ani și jumătate. Zelenski a subliniat că obiectivul Ucrainei este izolarea economică totală a Rusiei pe piața energetică europeană: „Există multe dependențe în acest puzzle, dar îl vom reconstitui. Fiecare pas contează. Fiecare contract tăiat înseamnă o lovitură pentru mașinăria de război a Rusiei.” Tensiuni crescânde între Kiev și Budapesta Derogarea acordată de Washington riscă să accentueze divergențele dintre Ucraina și Ungaria, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să mențină un front comun împotriva Moscovei. Conducta Drujba, devenită un simbol al dependenței energetice istorice față de Rusia, continuă să fie un punct sensibil al relațiilor regionale. În august, un atac cu drone ucrainene asupra infrastructurii ruse a dus la suspendarea temporară a fluxului de petrol către Ungaria, ceea ce Budapesta a calificat drept „un atac la adresa securității energetice naționale”.

Ungaria nu renunță la petrolul rusesc (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria va continua să importe petrol rusesc, în ciuda cererii lui Trump. Budapesta invocă geografia

Ungaria nu renunță la petrolul rusesc. Ungaria nu va înceta să cumpere petrol din Rusia, chiar dacă președintele american Donald Trump, un aliat apropiat al premierului Viktor Orban, va solicita acest lucru. Ungaria nu renunță la petrolul rusesc Declarația a fost făcută marți seară de ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, care a invocat constrângerile geografice ale unei țări fără ieșire la mare. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul Donald Trump a declarat la Națiunile Unite, după întâlnirea cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, că ar putea folosi relația sa bună cu Viktor Orban pentru a-i cere să oprească achizițiile de țiței rusesc. Cu toate acestea, șeful diplomației de la Budapesta a respins clar această posibilitate. Dependența energetică a Ungariei „Ar fi minunat dacă am avea acces la mare, am putea construi o rafinărie sau un terminal GNL pe coastă și am putea accesa întreaga piață globală. Dar nu este cazul”, a spus Szijjarto într-un interviu acordat ATV. Oficialul a subliniat că, din cauza lipsei unei alternative viabile, Ungaria nu poate renunța la petrolul rusesc. Poziția ambiguă a lui Orban între Moscova și Washington Comentariile lui Szijjarto reflectă dilema Ungariei, în timp ce premierul Viktor Orban încearcă să mențină legături apropiate atât cu Donald Trump, cât și cu Vladimir Putin. Uniunea Europeană a întâmpinat dificultăți în a impune sancțiuni mai stricte din cauza opoziției exprimate de Budapesta și Bratislava. Bruxelles analizează sancțiuni suplimentare Potrivit Bloomberg, Comisia Europeană analizează noi măsuri care să vizeze importurile de petrol prin conducta Drujba, ce aprovizionează Ungaria și Slovacia. Cele două state au blocat anterior restricții suplimentare, susținând că acestea ar pune în pericol securitatea lor energetică. Critici privind lipsa de diversificare Criticii acuză guvernul Orban că și-a dublat achizițiile de petrol și gaze naturale rusești după invazia din 2022 și că a evitat alternativele prin Croația pe motiv de costuri ridicate și capacitate insuficientă. În mod similar, Slovacia a cerut existența unor alternative clare înainte de a elimina treptat energia rusească. Scutiri temporare și noi sancțiuni UE Atât Ungaria, cât și Slovacia beneficiază în prezent de scutiri temporare de la sancțiunile europene asupra petrolului rusesc transportat prin conducte. Între timp, Uniunea Europeană pregătește cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni, care ar putea include și măsuri împotriva companiilor din India și China ce facilitează comerțul petrolier al Rusiei.

Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump va impune sancțiuni Rusiei, dacă statele membre NATO nu vor mai achiziționa petrol rusesc

Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei. Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că este pregătit să adopte sancțiuni dure împotriva Rusiei, dar numai atunci când toate statele membre NATO vor acționa în același sens și vor înceta achizițiile de petrol rusesc. Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei Trump a transmis mesajul printr-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, sub titlul „O SCRISOARE TRIMISĂ DE PREȘEDINTELE DONALD J. TRUMP TUTUROR NAȚIUNILOR DIN NATO ȘI DIN LUME”, scris în stilul său caracteristic, cu alternanță de majuscule și litere mici. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă El a criticat angajamentul insuficient al NATO pentru „a câștiga” și a catalogat achizițiile de petrol rusesc de către unele state drept „șocante”, deoarece ar slăbi poziția de negociere a alianței. „Sunt gata să încep atunci când veți fi și voi pregătiți. Spuneți doar când?”, a scris liderul american. Propunerea lui Trump: tarife masive împotriva Chinei Trump a adăugat că NATO ar trebui să impună taxe vamale între 50% și 100% asupra Chinei, care să fie retrase după încheierea războiului din Ucraina. „China are un control puternic și chiar influență asupra Rusiei, iar aceste tarife vor rupe această influență”, a afirmat Trump. În opinia sa, această măsură ar accelera încheierea conflictului. Atac la Biden și Zelenski Trump a reiterat ideea că războiul nu ar fi izbucnit dacă el ar fi fost la Casa Albă. El i-a acuzat din nou pe actualul președinte american Joe Biden și pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că acest conflict este „războiul lor, nu al lui”. „Nu ar fi început niciodată dacă eu aș fi fost președinte. Sunt aici doar pentru a opri războiul și pentru a salva mii de vieți ruse și ucrainene. Doar săptămâna trecută au murit 7.118 oameni. O nebunie!”, a scris Trump. Avertisment către NATO În finalul mesajului, Trump a lansat un avertisment direct către aliați: „Dacă NATO face ce spun eu, războiul se va termina rapid și viețile vor fi salvate. Dacă nu, nu faceți decât să îmi pierdeți timpul, precum și timpul, energia și banii Statelor Unite.”

India reacționează la noile taxe SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump atacă Moscova indirect, punând taxe uriașe pe produsele Indiei, care importă petrol rusesc

India reacționează la noile taxe SUA. Guvernul indian a calificat noile taxe vamale anunțate de președintele american Donald Trump drept „injuste, nejustificate și iraționale”, avertizând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele economice și comerciale. Trump majorează taxele la importurile din India până la 50% Președintele Donald Trump a semnat miercuri un ordin executiv prin care impune taxe vamale suplimentare asupra produselor importate din India. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii După o taxă inițială de 25%, liderul american a adăugat încă 25% pentru o serie de produse, motivând decizia prin continuarea achizițiilor de petrol rusesc de către India. India reacționează la noile taxe SUA Ministerul de Externe de la New Delhi a criticat ferm acțiunea administrației americane, susținând că „este regretabil” ca Statele Unite să sancționeze India pentru politici comerciale practicate și de alte state. India acuză Occidentul de ipocrizie, amintind că multe țări europene continuă să cumpere gaz natural sau uraniu din Rusia, în timp ce condamnă relațiile comerciale ale Indiei cu Moscova. India, al doilea cel mai mare cumpărător de petrol rusesc După China, India este al doilea cel mai mare importator de petrol din Rusia. În 2024, aproximativ 36% din totalul importurilor de țiței ale Indiei au provenit din Rusia, o creștere masivă față de doar 2% înainte de invazia rusă în Ucraina. Guvernul de la New Delhi justifică această creștere prin schimbarea rutei tradiționale de aprovizionare: „Livrările de petrol au fost redirecționate către Europa, în timp ce India a profitat de oportunitatea comercială oferită de noile realități geopolitice.” Petrol rusesc la preț redus, avantaj strategic pentru India Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, inclusiv plafonarea prețului petrolului sub nivelul pieței, au făcut din petrolul rusesc o resursă atractivă pentru India. Companiile indiene au beneficiat de prețuri reduse și au reușit să economisească miliarde de dolari, ceea ce a contribuit la menținerea stabilității economice în contextul global incert. Trump acuză India de profit pe seama războiului din Ucraina Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, președintele Donald Trump a lansat un atac dur la adresa Indiei: „India nu doar cumpără cantități masive de petrol rusesc, dar îl revinde pe piața liberă cu profituri uriașe. Nu le pasă câți oameni sunt uciși în Ucraina de armata Rusiei”, a scris liderul american. El a justificat astfel majorarea taxelor vamale și a sugerat că India ar putea fi supusă și altor penalități din cauza relațiilor comerciale și militare cu Rusia. Relațiile tradiționale dintre India și Rusia India a fost, încă din perioada Războiului Rece, un client important al industriei militare ruse. Achizițiile de armament și cooperarea tehnologică dintre cele două state sunt parte dintr-o relație strategică de lungă durată. Trump ignoră însă acest context istoric, concentrându-se pe impactul actual al alianței economice dintre New Delhi și Moscova.

India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

India finanțează războiul Rusiei prin cumpărarea petrolului, acuză un consilier de top al lui Trump

India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA. Stephen Miller, adjunct al politicii Casei Albe și una dintre cele mai influente figuri din cercul apropiat al lui Trump a lansat acuzații dure la adresa Indiei, susținând că prin achizițiile continue de petrol rusesc, New Delhi contribuie indirect la finanțarea războiului din Ucraina. Declarațiile vin în contextul în care Trump intensifică presiunile asupra partenerilor internaționali pentru a izola economic Moscova. India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA Stephen Miller a declarat că „nu este acceptabil ca India să continue să finanțeze acest război prin achiziționarea de petrol de la Rusia”. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Afirmația a fost făcută în cadrul emisiunii Sunday Morning Futures difuzată de Fox News. Potrivit lui Miller, criticile lui Trump la adresa Indiei reflectă o nemulțumire profundă în ceea ce privește poziția New Delhi-ului în contextul conflictului ruso-ucrainean. India, comparată cu China în privința importurilor de petrol rusesc „Oamenii vor fi șocați să afle că India este practic la același nivel cu China în ceea ce privește achizițiile de petrol rusesc. Este stupefiant”, a spus Miller. Declarațiile sale se numără printre cele mai vehemente critici formulate de administrația Trump la adresa unui partener-cheie din regiunea Indo-Pacifică. New Delhi nu renunță la importurile de energie din Rusia Până în prezent, ambasada Indiei la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Totuși, surse guvernamentale indiene au declarat că India nu intenționează să renunțe la importurile de petrol din Rusia, în ciuda presiunilor americane. Noi amenințări din partea lui Trump Ca răspuns la poziția Indiei, administrația Trump a introdus vineri un tarif vamal de 25% pentru produsele indiene. Măsura vine pe fondul continuării achizițiilor indiene de echipamente militare și resurse energetice din Rusia. Donald Trump a avertizat că ar putea impune tarife și mai dure – de până la 100% – asupra importurilor din țările care continuă să cumpere petrol rusesc, dacă Moscova nu ajunge la un acord de pace semnificativ cu Ucraina. Relația Trump-Modi: între presiune și diplomație Deși criticile au fost ferme, Miller a ținut să sublinieze relația „extraordinară” dintre Donald Trump și prim-ministrul indian Narendra Modi. Oficialul a sugerat că există spațiu pentru dialog și negocieri.

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă (sursa: dsns.gov.ua)
Internațional

Ucraina lovește din plin infrastructura rusă: aeroportul din Soci a fost închis temporar

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă. Un incendiu de proporții a izbucnit la un depozit de petrol din apropierea stațiunii rusești de la Marea Neagră, Soci, în urma unui atac cu dronă atribuit Ucrainei. Ucraina atacă din plin infrastructura rusă Autoritățile ruse au confirmat că fragmentele unei drone au lovit un rezervor de combustibil, provocând flăcări uriașe. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Aeroportul din Soci a fost închis temporar, zborurile fiind suspendate ca măsură de siguranță. Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a anunțat pe Telegram că 127 de pompieri intervin pentru stingerea incendiului. Atacuri simultane în mai multe orașe rusești Incidentul de la Soci face parte dintr-o serie de atacuri cu drone lansate de Ucraina la finalul săptămânii, vizând infrastructura energetică și militară din orașele rusești Ryazan, Penza și Voronej. În Voronej, autoritățile locale au raportat patru persoane rănite în urma unui atac similar. Mykolaiv, din nou sub focul rachetelor rusești În același timp, Ucraina a fost din nou lovită de atacuri cu rachete rusești. În sudul țării, orașul Mykolaiv a fost vizat, fiind distruse locuințe și infrastructură civilă, potrivit oficialilor locali. Cel puțin șapte civili au fost răniți, iar trei dintre ei se află în spital, a transmis Serviciul de Urgență al Ucrainei. Schimb intens de drone între Rusia și Ucraina Ministerul rus al Apărării a anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat 93 de drone ucrainene peste noapte, dintre care 60 în zona Mării Negre. La rândul său, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că Rusia a lansat în aceeași noapte 83 de drone sau 76 de drone și 7 rachete, din care 61 au fost doborâte. Totodată, 16 drone și 6 rachete au lovit ținte din opt regiuni ale Ucrainei. Săptămână sângeroasă pentru civilii ucraineni Atacurile recente vin după o săptămână deosebit de sângeroasă pentru civilii din Ucraina. Joi, un atac asupra Kievului a provocat moartea a cel puțin 31 de persoane, potrivit autorităților ucrainene. În acel atac, Rusia ar fi folosit peste 300 de drone și 8 rachete de croazieră, într-unul dintre cele mai grave bombardamente asupra capitalei ucrainene de la începutul invaziei, în februarie 2022. Zelenski cere sancțiuni mai dure, Trump anunță un ultimatum În urma acestor evenimente, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou sancțiuni internaționale mai dure împotriva Rusiei. Între timp, președintele american Donald Trump a condamnat atacurile Moscovei și a sugerat că noi sancțiuni sunt iminente. Trump amenință cu tarife și noi termene pentru Putin Donald Trump a avertizat anterior că Vladimir Putin are 50 de zile pentru a încheia războiul, în caz contrar urmând să fie impuse tarife dure la exporturile rusești de petrol și alte produse. Luni, Trump a redus termenul la 10 sau 12 zile, stabilind ulterior o nouă dată limită: 8 august.

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB Foto: Facebook FPG
Economie

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului din onshore înseamnă 5,8 miliarde euro în plus la PIB, arată un studiu Deloitte Consultanță pentru Federaţia Patronală a Energiei (FPE). Potrivit acestui studiu, o asemenea investiție ar genera 4,2 miliarde euro din impactul direct și indirect și 1,6 miliar de euro din „impactul indus”.  Citește și: Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB „În ceea ce priveşte impactul în ocuparea forţei de muncă, această investiţie creează pe o perioadă de un an de investiţie şi 10 ani de producţie aproximativ 43.500 de locuri de muncă, creează locuri de muncă noi sau menţine locuri de muncă existente, dintre care peste 27.000 de locuri de muncă ca urmare a impactului direct şi indirect pe lanţul valoric. Impactul la bugetul de stat este unul semnificativ, de 3,1 miliarde de euro, din care cea mai mare parte o reprezintă taxele şi impozitele plătite de actorii din sectorul de petrol şi gaze onshore, circa 2,9 miliarde euro contribuiţi pe o perioadă de 10 ani", a afirmat Ovidiu Popescu, partener coordonator al practicilor sustenabilitate şi de energie la Deloitte, în cadrul unei conferinţe de presă. Studiul menționează că: Dependența României de importul de gaze naturale a fost circa 5% în 2023, cea mai scăzută din UE, unde aproape 90% din consum a fost import România se numără printre țările UE cu cele mai mari rezerve de gaze naturale, estimate la 720 milioane bep conform Anuarului de statistici energetice 2022 al UN România se situa în topul producătorilor de petrol din UE în 2023, cu o producție internă de 20,8 milioane bep, dupăItalia (30,5milioane bep) și Danemarca (21,1milioane bep) În studiu se insistă că „investițiile sunt esențiale pentru a spori producția și a asigura securitatea energetică pe termen lung”, mai ales pentru că „majoritatea zăcămintelor de petrol din România au ajuns la maturitate”, iar producția este în scădere. 

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze (sursa: Gazprom)
Internațional

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze. Guvernul rus se aşteaptă în următorii trei ani la o scădere a veniturilor din petrol şi gaze, în urma preţurilor mai scăzute la energie şi a unui regim fiscal mai blând pentru Gazprom, transmite Bloomberg. Rusia, scad veniturile din petrol, gaze Conform unui proiect de buget pe trei ani consultat de Bloomberg, această sursă cheie de fonduri pentru Kremlin va scădea cu 14% din 2024 în 2027, cu implicaţii asupra războiului din Ucraina şi a cheltuielilor militare ale Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Industria petrolului şi gazelor din Rusia ar urma să contribuie anul viitor la buget cu 10.940 miliarde de ruble (118 miliarde de dolari) sub formă de taxe, conform proiecţiilor guvernamentale. Ar fi cu 3,3% mai puţin decât proiecţiile din 2024. Veniturile anuale ar urma să scadă în continuare în următorii doi ani, ajungând la 9.770 miliarde de ruble în 2027, conform documentelor. Biroul de presă al Guvernului rus nu a răspuns solicitărilor Bloomberg de a comenta informaţia. Fluxul de petrodolari a ajutat Kremlinul să continue agresiunea sa militară contra Ucrainei, chiar dacă statele occidentale au ajutat militar Kievul cu miliarde de dolari şi au impus sancţiuni menite să reducă câştigurile Rusiei de pe urma exporturilor de energie. Moscova a ocolit sancţiunile, făcând rost de o flotă fantomă de petroliere şi vase pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) către noii clienţi din Asia. Declinul veniturilor Un alt factor care contribuie la declinul proiectat al veniturilor Rusiei din petrol şi gaze este planul de a renunţa la povara fiscală asupra Gazprom, care a fost o sursă de numerar pentru Guvern. De la invazie, compania a renunţat la majoritatea exporturilor sale prin gazoducte spre Europa, anterior cea mai mare piaţă externă a sa. Decizia a provocat anul trecut Gazprom primele pierderi nete din acest secol. Totuşi, Guvernul a impus Gazprom o taxă pe profit, aşteptând să primească încă 50 miliarde de ruble de la companie în fiecare lună, între 2023 şi 2025. Acum există un plan de a atenua povara fiscală asupra Gazprom, arată documentele. Dacă planul va fi adoptat, regimul fiscal mai blând va reduce veniturile Rusiei din producţia de petrol şi gaze cu peste 30% faţă de 2023, la uşor peste 1.000 miliarde de ruble în 2025, conform calculelor Bloomberg.

SUA și Norvegia, principalii exportatori de energie Foto: Facebook Equinor
Economie

SUA și Norvegia, principalii exportatori de energie

SUA și Norvegia au devenit principalii exportatori de energie în Uniunea Europeană, în trimestrul II din 2024, arată datele Eurostat publicate azi. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează SUA și Norvegia, principalii exportatori de energie În al doilea trimestru al anului 2024, majoritatea importurilor UE de produse petroliere au provenit din Statele Unite (15,1%), Norvegia (14,1%) și Kazahstan (11,7%). Majoritatea gazelor naturale în stare gazoasă au provenit din Norvegia (43,5%). A urmat Algeria cu 21,6%, care s-a situat înaintea Rusiei, de unde s-au importat doar 15,5% din gaze. Statele Unite au furnizat Uniunii Europene aproape jumătate din gazele naturale lichefiate importate (46,0%), plasându-se înaintea Rusiei (16,8%) și Qatarului (11,9%). În al doilea trimestru din 2024, UE a importat produse energetice în valoare de 94,9 miliarde EUR, însumând un total de 177,9 milioane de tone. Comparativ cu același trimestru din 2023, importurile au scăzut atât în valoare (-10,7%), cât și în masă netă (-9,7%). Valoarea gazelor naturale importate în stare gazoasă a scăzut cu 31,4% în al doilea trimestru din 2024, comparativ cu același trimestru din 2023, în timp ce volumul a scăzut cu 9,5%. O tendință similară a fost observată pentru gazul lichefiat, importurile înregistrând o scădere accentuată în valoare (-41,2%) și în volum (-20,2%).

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene (sursa: VK/PAO Sovcomflot)
Internațional

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene. Exporturile ruseşti de petrol care finanţează maşinăria de război a Kremlinului încetinesc în sfârşit. Rafinăriile din India - al doilea mare client al Moscovei după China, de la invadarea Ucrainei, în 2022 - nu vor mai accepta petroliere deţinute de compania rusă de stat Sovcomflot PJSC, din cauza riscului provocat de sancţiuni, potrivit Bloomberg. Petroliere rusești, fără țintă pe oceane Din octombrie, SUA au sporit sancţiuni asupra flotei de petroliere care transportă ţiţeiul rusesc. Multe petroliere nu mai sunt utilizate de atunci, iar cantităţi din ce în ce mai mari de ţiţei rusesc plutesc agale pe oceane, conform Kpler, companie de date maritime. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Împreună, aceste evoluţii vor duce gradual la un declin al veniturilor Rusiei din petrol, un obiectiv politic cheie ale Statelor Unite şi aliaţilor lor. În pofida sancţiunilor, Rusia a continuat să exporte cantităţi imense de petrol. Deşi în acest stadiu nu există aşteptări privind reduceri drastice ale aprovizionării, problema este cât de departe vor merge autorităţile occidentale cu strângerea şurubului, în condiţiile în care cotaţia barilului de ţiţei se îndreaptă spre 90 de dolari, iar preşedintele Joe Biden a început o campanie electorală în care alegătorii încă sunt afectaţi de inflaţie. Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene "Sporesc presiunile asupra exporturilor ruseşti de petrol, în special către India. Suntem în stadiul în care fricţiunile legate de sancţiuni devin extrem de evidente", a apreciat Richard Bronze, director în cadrul companiei de consultanţă Energy Aspects Ltd. Datele Bloomberg arată că petrolierele ruseşti supuse sancţiunilor SUA nu mai efectuează transporturi. Kremlinul este afectat de decizia Indiei - un aliat comercial important în timpul războiului - de a evita petrolierele ruseşti. În acelaşi timp, Ucraina a început bombardarea rafinăriilor ruseşti, deşi decizia nu a fost bine primită. "Vedem cu siguranţă accentuarea presiunilor sancţiunilor SUA atât asupra exporturilor cât şi asupra ţiţeiului rusesc, într-un moment în care SUA nu reuşesc să trimită mai mult ajutor Ucrainei şi Rusia pare să câştige teren pe front", susţine Greg Brew, analist la Eurasia Group în New York. "Flota din umbră" a Rusiei, 600 de vapoare Compania de stat Sovcomflot a transportat anul trecut aproximativ o cincime din totalul livrărilor de ţiţei rusesc. Cifra părea să scadă chiar înainte ca rafinăriile din India să anunţe că nu mai acceptă petrolierele. "Ne aşteptăm ca cei care cumpără petrol să fie mai puţin dispuşi să facă afaceri cu Sovcomflot decât în trecut", a declarat un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA, adăugând că măsurile nu ar trebui să afecteze piaţa petrolului deoarece Rusia va menţine discounturile la vânzarea ţiţeiului. Oficialii Sovcomflot au admis săptămâna aceasta că operaţiunile companiei sunt afectate de sancţiuni. "Vizarea Sovcomflot reprezintă o înăsprire semnificativă a sancţiunilor SUA contra Rusiei. Nu va rezolva problema eludării dar va majora costurile de transport şi discounturile la vânzarea ţiţeiului rusesc", a apreciat Janis Kluge, de la German Institute for International and Security Affairs în Berlin. Chiar şi aşa, Rusia încă poate apela la aşa numită "flotă din umbră", înfiinţată imediat după invazia din 2022, cu vapoare mai vechi fără asigurare adecvată şi acţionariat neclar. După unele estimări, există 600 astfel de nave. Costurile de livrare pentru petrolul rusesc sunt imense. Costă aproximativ 14,50 dolari pe baril să livreze încărcătura din Marea Baltică spre China, conform datelor Argus Media. Mai mult de jumătate din sumă este generată de sancţiuni.

EU diesel for Russian troops in Transnistria (source: Vitalie Călugăreanu)
Investigații

EU diesel for Russian troops in Transnistria

Investigation by Cătălin Prisacariu, Vitalie Călugăreanu, Sorin Ozon, Oleg Oganov An important part of Moscow's military machine, although far from Russian territory and geographically cut off from communication with the Russian Federation, is supplied with fuel by countries of the European Union. As a result, an impressive force of war machines and huge amounts of ammunition are ready to take part in Vladimir Putin's war against Ukraine at any time. This is the so-called "Transnistrian Republic", a strip of land that stretches along the Eastern border of The Republic Moldova and borders directly on Ukraine. This territory, which has been de facto controlled by Moscow loyalists since 1992, is home to Russian troops of the 14th Army and huge stockpiles of arms and ammunition (a photo gallery from Tiraspol accompanies the Romanian version of this story). Without fuel, the Russian war machines in Transnistria would be scrap metal. But despite international sanctions, a sophisticated fuel supply chain keeps the separatist region supplied. Scandalously, the network in charge of supplying the Russian military in Transnistria is made up of companies registered in European Union countries and has been operating at full capacity since the early days of the Russian invasion of Ukraine. Today, the European Union and NATO refuse to comment on this dangerous situation, pointing to the responsibility of those EU and NATO member states that allow fuel supplies to Transnistria. They, in turn, hide behind Moldova, a country they believe is the only one capable of solving the problem. Transnistria's military threat cannot be ignored Until the start of the Russian invasion of Ukraine on 24 February 2022, the Transnistrian territory was supplied exclusively with petrol and diesel, the fuel used by the war machines, from the Russian Federation, according to the National Energy Regulatory Agency of the Republic of Moldova. After the fighting began on Ukrainian territory, Kyiv secured the border with Moldova along the Transnistrian region to prevent a possible attack on South-Western Ukraine by Russian forces. Even more dangerous than a direct attack in South-Western Ukraine would have been a convergence of Transnistrian forces with Russian troops attempting to attack Odesa from the South. Such a troop movement would have been devastating not only for Ukraine but also for Moldova, which would have become part of the war operations. But, asks Artem Filipenko, an expert at the National Institute for Strategic Studies in Kyiv, is there a risk of an attack by Transnistrian forces? "As a military force, the entire contingent stationed in the Transnistrian region is significantly inferior to some parts of the Ukrainian armed forces, and it is unlikely to expect an attack from the region. Moreover, the administration of the Transnistrian region is controlled by a single economic entity - the Sheriff holding. As a result, neither the owner of the holding nor his protégés in the local administration are interested in escalating events. That is why, despite various challenges, the Transnistrian administration avoids any action in relation to Ukraine. At the same time, Ukraine cannot ignore the presence of a Russian military contingent near its South-Western border. The threat of military activity from Transnistria was particularly acute at the beginning of the full scale invasion, when Russian troops attempted to capture Mykolaiv and there was a threat of an amphibious landing in the Odesa region. Today, there is more of a threat of actions from the region (intelligence activities, information and psychological operations, attempts to influence the mood of the population in the border areas etc.). So far, there has been no excessive military activity. Most activities, such as exercises, are carried out in a planned manner. Another thing is that Moscow and its agents in Moldova are constantly trying to maintain tensions around Transnistria, citing possible provocations from Ukraine. The purpose of such statements is not only to force Ukraine to react, but also to put pressure on Moldova. At present, Russia, with the help of pro-Russian forces, is trying to destabilise the situation in the country and topple Moldova's pro-European leadership. The threat of Moldova's alleged involvement in the Russian-Ukrainian war is one of the accusations that the pro-Russian parties are making against Moldovan President Maia Sandu and her team.". Moscow considers breakaway region part of Russian Federation The strategic importance of Transnistria became clear on the very day that marked the one-year anniversary of Russia's invasion of Ukraine. At the time, Moscow's Foreign Ministry issued a warning to the West. "Let there be no doubt: the armed forces of the Russian Federation will respond appropriately to any challenge by the Kyiv regime in Transnistria. We warn the United States, NATO member countries and their Ukrainian protégés against any adventurous initiative", the Russian Foreign Ministry statement said. According to the same document, the Russian army had observed a "significant build-up of Ukrainian military personnel and equipment near" the border with the Transnistrian region, "artillery deployment on firing positions" and an "unprecedented increase in Ukrainian drone flights over the territory" of the breakaway republic. The Russian Foreign Ministry also said in the statement that "any actions threatening the security of Russian troops in Transnistria will be considered an attack on the Russian Federation under international law". More imported diesel after the invasion of Ukraine Moldovan customs documents consulted by our team of journalists show that the isolation of Transnistria has not stopped or even reduced the flow of fuel imported by the "republic" with its capital in Tiraspol. On the contrary, the quantities of diesel, the fuel needed to power tanks and other motorised military equipment, have increased. In the period from January to May 2023, 31,348 tonnes of diesel entered Transnistria. In the same period of the previous year, 2022, the amount of diesel imported by Tiraspol was only 25,654 tonnes. The calculation shows an increase in 2023 of more than 22% for the period January - May alone. Basically, on a monthly average, almost 6,270 tonnes of diesel arrived in Transnistria in 2023. By comparison, the average monthly import of diesel in 2022 was less than 4,100 tonnes. Thus, the monthly increase in 2023 was more than 50%, indicating an urgent need for fuel for combat vehicles. As for petrol, the volumes imported into Transnistria in 2023 decreased compared to 2022. In January-May 2023, 8.5 million litres arrived in the Transnistrian region, compared to 9.7 million litres in the same period in 2022. A decrease of almost 13%. How logical: the tanks are not filled with petrol. After the outbreak of the Russian invasion of Ukraine, Russian fuel and oil imports into the European Union were banned. The Republic of Moldova, a candidate country for EU membership, has taken similar measures. The breakaway "republic" was thus deprived of its exclusive source of fuel. In reality, however, the international sanctions did not work: Transnistria continued to receive fuel, especially diesel for tanks and other combat vehicles, through a European supply chain. A key player in this supply chain was the private Russian company Lukoil, which is tolerated on EU territory, especially in Romania and Bulgaria, where it has extensive and financially important operations. Sheriff & Tiroiltreid, fuel importers The Transnistrian end of the fuel chain is represented by two companies: Sheriff and Tiroiltreid. Only these two companies import diesel, petrol and LNG into the breakaway region of Moldova. According to the Chișinău Public Services Agency, both are controlled by the Transnistrian oligarch Victor Gușan. He is the beneficial owner. Both companies are "provisionally registered" in the Moldovan State Register of Enterprises and have been assigned tax codes. The "provisional registration" of Transnistrian economic agents by the constitutional authorities of the Republic of Moldova is a Moldovan invention, legalised by Decision No. 815 of the Moldavian Government of 2 August 2005, which allows companies from the Transnistrian region to benefit from a bank account and to carry out import-export operations without any tax obligations to the Moldavian budget. According to Article 7(6) of the Tax Code of the Republic of Moldova, "subdivisions located in administrative-territorial units whose budget is not part of the national public budget shall pay taxes and duties to the budget of the administrative-territorial unit where the enterprise has its main seat". In other words, with this provision, Chișinău has sent Sheriff and Tiroiltreid (and other Transnistrian companies) to pay their taxes to the separatist "authorities" in Tiraspol. EU, the main market for Tiraspol companies Sheriff was founded in 1993, a year after the end of the Moldavian-Russian war on the Dniestr, which resulted in the de facto separation of Transnistria from the rest of the Republic of Moldova. The founders were Victor Gușan, Larisa Gușan and Ilya Kazmaly. The latter left the company in March 2012. According to the current situation, the sole shareholder of Sheriff is Victor Gușan, who is also the company's president. The Sheriff holding has dozens of active companies that control all segments of the local economy. Tiroiltreid is one of them. It appears to have been created to mimic competition in tenders for the procurement of fuel for the needs of Transnistrian public institutions. It is clear from publicly available tender documents that only two companies - Sheriff and Tiroiltreid - consistently participate in these tenders. Sheriff's annual revenues are larger than the budget of the breakaway region: hundreds of millions of dollars. Provisionally registered with the constitutional authorities in Chișinău, Gușan's companies are taking full advantage of the free trade agreement that Moldova has signed with the EU. According to official statistics, the EU market absorbed 67% of the Transnistrian region's exports in 2023, with strong growth dynamics. Gușan has business partners in most EU member states, but also in the East. It is unclear to what extent Russia's war on Ukraine has affected his relations with the political elite in Kyiv (he is also a Ukrainian citizen). Gușan did not answer the series of questions sent to him by our team of journalists. What is certain is that between 2014 and 2017, against the backdrop of the anti-terrorist operation in Eastern Ukraine, Sheriff did business with Roshen, a confectionery company owned by former Ukrainian president Petro Poroshenko. According to RISE Moldova, the trade exchange between the two companies amounted to around $3 million. The goods were shipped directly to Transnistria, avoiding customs control by the authorities in Chișinău. Sheriff was twice targeted by prosecutors in the Republic of Moldova on suspicion of illegal trade and smuggling on a particularly large scale. The criminal cases were initiated in 2004 and 2005 and were subsequently joined. In 2008, the prosecution was suspended due to "the impossibility of identifying the perpetrators". Tiroiltreid was registered until 2014 at the same address in Tiraspol where Sheriff was based: 81/11 Shevchenko Street. After acquiring 100% of the shares in Metan-Auto, Tiroiltreid moved to 103 Shevchenko Street. Metan-Auto is another Transnistrian company that has been granted a licence by the National Energy Regulatory Agency (NERA) in Chișinău to import petroleum products until 8 November 2022. Tiroiltreid, which has a licence from NERA to import petroleum products into Moldova, was founded and is run by Ilia Vasiliev, a businessman with a mandate and immunity as a "deputy" in several legislatures in the so-called "parliament" in Tiraspol. "Sheriff" Gușan, like Putin, was a former KGB officer Victor Gușan is the beneficial owner of Sheriff, Serif and Tiroiltreid SRL - as they appear in the database of the Chișinău Public Services Agency (ASP). The data on the beneficial owners of the three companies were last updated by the ASP on 02/02/2023. In all three cases, Victor Gușan appears as the beneficial owner. Together with Ilya Kazmaly - another oligarch linked to the schemes created by the separatist regime in Tiraspol (with ramifications also in the Gagauz Autonomous Republic of Moldova) - 60-year-old Gușan is co-owner of dozens of companies established in Moldova, Ukraine and EU Member States (most of them in Germany), but also in offshore jurisdictions. When registering these companies, he used identity documents issued by Moldova, Ukraine and the Russian Federation, holding citizenship of all three countries. In the Transnistrian region of Moldova, which is controlled by the pro-Russian separatist regime, Victor Gușan controls a large group of companies through which he keeps the entire economy of the separatist region under his influence - from food, fuel, medicine and sports trading to fixed and mobile telephony, internet, banking and media. According to data from the Register of Legal Entities of Ukraine, at the beginning of 2016 Gușan was listed as the owner and beneficial owner of the Ukrainian mobile operator Intertelecom. In 2016, against the backdrop of the war with pro-Russian separatists in Eastern Ukraine, Intertelecom became the subject of an investigation by the Security Service of Ukraine (SBU). The company was suspected of providing Russian intelligence services with the ability to eavesdrop on mobile phone subscribers in Ukraine. During the USSR, Gușan was one of the heads of the Russian secret service in Moldova, and later, after the creation of the separatist enclave on the left bank of the Dniester, he was part of the so-called "Transnistrian secret service". His name in this capacity can be found in ECHR case no. 48787/99 of the Tiraspol political prisoners "Ilașcu and others v. Moldova and Russia". The file shows that Gușan was one of the KGB collaborators who participated in the arrest, search and interrogation of political prisoners by the Transnistrian and Russian secret services 31 years ago. All Gușan's politicians, the boss the EU won't touch The main exponents of the separatist regime in Tiraspol were and are products of the Sheriff holding, including the so-called "parliamentary majority". Through them, Gușan secures absolute administrative control over the Transnistrian region. The former "president" of the self-proclaimed Transnistrian republic, Yevgeni Shevchuk, was Sheriff's deputy director. The current "president" of the breakaway enclave, Vadim Krasnoselski, was from 2012-2015 adviser to the director of Interdnestrkom - the mobile phone operator on the left bank of the Dniester, also founded by Gușan and Kazmaly. Thus, the entire "administrative apparatus" of the separatist "republic" works in the interests of the Gușan empire. In 2003, following abuses by the illegal administration in Tiraspol against Romanian-language schools on the left bank of the Dniester, the EU introduced visa restrictions against several members of the separatist regime. Every year the EU extends the validity of these restrictions. However, Victor Gușan is not on the list of those sanctioned by the EU. In Chișinău, only NGOs (not the authorities) demand his inclusion in the list of international sanctions. In February, the current pro-European government in Chișinău adopted a bill on combating separatism. It provides for criminal penalties for separatism and incitement to separatism. Moldova's acting Prosecutor General, Ion Munteanu, says that there are currently no criminal cases under the new provision in the Criminal Code and that it is "difficult to enforce" it. The constitutional authorities have not opened any criminal cases for separatism or usurpation of power on part of the national territory, either in the name of Gușan or in the name of respected Transnistrian leader Vadim Krasnoselski. However, the vice-prime-minister for Integration, Oleg Serebrian, claims that including Gușan on the international sanctions list "is more and more discussed these days". Lukoil, the separatists' main pump The main partner of Sheriff and Tiroiltreid (both controlled by Victor Gușan), as of March 2022, is the Russian group Lukoil. According to Moldavian Customs documents consulted by our team of journalists, 98% of diesel imported into Transnistria in 2023 so far came from the Lukoil refinery in Romania. Also in 2023, 100% of the petrol imported so far into the breakaway republic came from the Lukoil refinery in Romania. In 2022, 96% of the gasoline in the breakaway enclave of Moldova came from Romania. Also in 2022, Lukoil (through companies in Romania, Bulgaria and the Netherlands) supplied only 30% of the diesel for Transnistria. The remaining 70% came from smaller companies, all controlled by Russian or Moldavian citizens. All these data refer to companies that exported fuel to Transnistria. In some cases, however, the countries of origin of the fuel are different from those of the exporting companies. For example, in 2022, Transnistria received diesel exported by companies in Romania, but originating in six countries (including Russia) and the European Union. All data are detailed in the following paragraphs. Small Bulgarian tankers The documents cited above show that 49,049 tonnes of diesel entered Transnistria in 2022. Almost 70% of this amount, i.e. 33,804 tonnes, was imported by the Sheriff company. Six companies (two from Bulgaria, three from Romania and one from the USA) had diesel supply contracts with Sheriff. The two Bulgarian companies supplied around 2,800 tonnes of diesel, or around 8% of Sheriff's total imports in 2022. There are two small companies. One, Agro 03, specialises in selling general merchandise as well as fuel. The other, GTA Petroleum, is a trader of petroleum products active in the markets of Bulgaria, Romania, Greece, Kosovo and Serbia. The origin of the fuel supplied by the two Bulgarian companies is Romania, Bulgaria and other EU countries. Euronova Energies, the Russian pipeline Most of the diesel imported by Sheriff in 2022, 90% of the volume, came from three export companies registered in Romania. Sheriff imported 30,825 tonnes of diesel from these three companies. The country of origin for almost 70% of this diesel (20,990 tonnes) was Russia. The importer of diesel from Russia was a company registered in Switzerland, but considered by the Moldavian Customs authorities to be a Romanian exporter. The company is called Euronova Energies SA, based in Geneva. It was founded in 2013. Even before 2022, this company exported Russian fuel to Transnistria. According to the Chișinău-based Journalistic Investigation Centre, the diesel tankers departed from the Russian port of Novorossiysk, crossed the Black Sea to the Romanian port of Constanța, where it was stored at the Oil Terminal Company, then taken over by a Romanian company and transported to the territory of Moldova, from where it reached Transnistria. Euronova Energies SA is engaged in the transport, storage and marketing of oil and refined products on the markets of South-Eastern Europe. It has storage capacity on the Black Sea (where it has a contract with the State Oil Terminal Company in Constanța) and on the Adriatic, and also transports fuels on the Danube. It also has offices in Geneva, Dubai and Novi Sad. It has won several tenders for oil quotas in the Urals through the Russian state company Zarubezhneft. Gazprom's Matryoshka and spying on resources in Romania Euronova Energies SA also has indirect links with the Gazprom giant. According to the activity reports of the Serbian company NIS, which is owned by Gazprom, Euronova Energies is the second supplier of the Serbian company after the owner Gazprom. Euronova Energies is currently managed by the Serbian Stephane Jovanovic (Chairman) and the Franco-Swiss nationals Gilles Chautard and Raphaë Gossner. Between 2012 and 2017, Stephane Jovanovic also worked through Euronova Energies SRL, a company he founded in Bucharest but which has since closed. The ICIJ Offshore Leaks database shows that Stephane Jovanovic is also a partner with Duško Perović in Vendome Energy International SA (registered in the British Virgin Islands). Duško Perović is the head of the representative office of Republika Srpska (part of the territory of Bosnia and Herzegovina) in Moscow and a great russophile. A few years ago, Petrović was involved in a scandal when he threatened journalists from the Bosnian-Herzegovinian publication Capital after they published an investigation into Petrović and the company Comsar Energy, which was to build a thermal power plant. Comsar Energy is a Cypriot company owned by Russian oligarch Rashid Sardarov, and Perović was also an employee of Sardarov's companies. Comsar Energy holds a 44-year concession from the government of Republika Srpska to build and operate the Ugljevik 3 thermal power plant and adjacent coal mine. Perović was also responsible for bringing the Sputnik anti-COVID vaccine and several Russian investments to Republika Srpska. Duško Perović is also a shareholder in the British Virgin Islands offshore companies Brokly Alliance Inc and Elnasort Financial Inc (a company which was itself a shareholder in Russia's Sardarovs Comsar). His partner in the second company is the Serbian Aleksandar Andrejević. And from this figure emerges a tangle of offshore companies in which several Russians and former Serbian politicians are involved. Aleksandar Andrejević's name is linked to several scandals as the representative of the Swiss company Mineco AG. He was also charged in Serbia with fraud in the privatisation of an alcohol factory. While hiding from the Serbian authorities in 2012, Andrejević met in Bucharest with Iacob Chișărău, then director of the Romanian company Moldomin, and Dan Adrian Rus, representative of Mineco's Romanian branch. The purpose of the meeting was to find a way to bribe the judge handling the Moldomin privatisation case to rule in favour of the Swiss company. At stake was more than $1 billion worth of copper deposits controlled by the former Romanian state company. Mineco had won the rights to exploit Moldomin's copper reserves, but the Romanian state cancelled the privatisation on suspicion that the process had not been carried out properly. So the case went to court, and the Swiss wanted to make sure they weren't wasting their time. The bribe-taker, Iacob Chișărău, was arrested, followed by the judge and Dan Adrian Rus. They were all sentenced in 2013. Andrejević managed to leave Romania in time and escape the law by hiding in London. At the time, a Russian geologist was detained by the Romanian authorities at Bucharest's Henri Coandă International Airport. Secret geological maps were found on him, and Romanian prosecutors and Internal Secret Service said they had thwarted an act of espionage and a threat to Romania's national security. The maps allegedly contained classified information on copper and rare metal reserves in the Moldova Nouă area. The name of the spy arrested at the time was Orlov Mikhail, a geologist who was part of a team of Russian mining experts brought to Romania by Dragan Aksentijević, the head of Mineco's hunted Aleksandar Andrejević. According to the OCCRP, the team of experts was led by Ilyas Abdrakhmanov, then a deputy of the Republic of Bashkiria, a territory of the Russian Federation, and a member of Vladimir Putin's United Russia political party. After these episodes, Mineco withdrew from Romania and liquidated all its companies, leaving Moldomin bankrupt and an environmental disaster. Peanuts: a Moldovan and a Dobrogea resident The other two Romanian companies that exported diesel to Transnistria in 2002 were Bitum Logistics Co SRL and Marsala Koncept SRL. In total, the two sent about 3,600 tonnes of diesel to the separatist "republic". Bitum Logistics Co sold only 533 tonnes of diesel to Sheriff Tiraspol. The company was founded in 2020. In just three years, its turnover has increased 88-fold and its profits five-fold (to almost four hundred thousand euros). However, at the end of March 2023, creditors forced the company into bankruptcy. The current owner and administrator of Bitum Logistics Co SRL is Grigore Cechina, a Romanian citizen born 58 years ago in the Republic of Moldova. The history of Bitum Logistics Co SRL is quite dense considering its short life. The company was founded in September 2020 by Grigore Cechina, Walczak Tomasz Stanislaw and Konstanty Dariusz Wojciech from Poland, Matei Costin Ionescu, Ana Cristina Iordan, Dan Vasile Cristurean, Daniel Marian Pușcaș from Romania and Iurie Ivanov from Moldova. The Poles are also involved in the energy and fuel business at home in Poland, and Konstanty was also the representative of the Russian company DelkOil. In March 2021, the Romanians withdrew from the company and the remaining partners were Grigore Cechina, the Poles Walczak Tomasz Stanislaw and Konstanty Dariusz Wojciech, and the Moldavian Iurie Ivanov. Cechina became the sole shareholder in June 2021 and filed for bankruptcy in March 2023. Marsala Koncept, a company established in 2014, exported more than 3,000 tonnes of diesel to Sheriff Tiraspol. The sole shareholder and manager of the fuel trading company in Constanța is Elbis Osman. In a telephone conversation with a member of our team of journalists, Elbis Osman admitted that he had worked with Sheriff: "We continue to export to Moldova, but we no longer do business with Sheriff because it is not a serious company. At the moment there is a big fuel shortage in Moldova because of the current situation.". Osman said that Marsala Koncept buys fuel from "several suppliers on the Romanian market. We don't have a specific supplier. We buy from whoever offers a better price.". Asked if he was aware that some of the diesel exported by his company might end up with Russian troops in Transnistria, Osman denied it: "I sell legally. Whoever pays better is the customer. I don't investigate who sells to whom. I buy from Oil Terminal and sell on to domestic or foreign customers.". Miami company, diesel from Belarus The American company that exported diesel to Sheriff in 2022 is just a front for a Moldavian citizen, Yuri Blincov. He founded the company Prime H.M. Exim Inc. in Miami in 2013. According to documents consulted by our team of journalists, the country of origin of the diesel invoiced by Prime H.M. Exim Inc. is Belarus. Amount exported: only 184 tonnes. According to the investigative outlet RISE Moldavia, Blincov also appears in a dispute against the so-called Customs Committee in the breakaway region, which is listed as a supplier of diesel to the Sheriff company. The same source also cites US Treasury documents (disclosed through the international FinCENFiles project), according to which in 2017 the New York-based Bank of China Limited reported $2 million transferred by Sheriff Tiraspol from accounts in a Russian bank to several companies in Poland, Lithuania, Ukraine and the US. In the US, the money was transferred to Prime H.M. Exim Inc. Petrotel Lukoil Romania, Tiraspol's favourite refinery In 2022, Tiroiltreid also imported diesel to Transnistria. Quantity: 15,245 tonnes. Most of the diesel imported by Tiroiltreid, 12,258 tonnes, came from the Petrotel Lukoil refinery in Romania, but the seller of the diesel was the Swiss company Litasco, the official trader of the Lukoil group. Another almost 3,000 tonnes of diesel was purchased by Tiroiltreid from Lukoil Bulgaria and Lukoil Benelux. In 2023, from January to May, 31,348 tonnes of diesel arrived in Transnistria. Most of this amount, 30,737 tonnes of diesel, or 98%, was delivered by Litasco Switzerland, the Lukoil Group trader, and the origin of the fuel was the Petrotel Lukoil refinery in Romania. In 2022, 30.3 million litres of petrol arrived in Transnistria. Sheriff imported just over a million litres of petrol, all from Belarus. The remaining 29.3 million litres were imported by Tiroiltreid from the Petrotel Lukoil refinery in Romania. In 2023, from January to May, only Tiroiltreid imported petrol into Transnistria: 8.5 million litres. The seller of the fuel was Litasco Switzerland, the Lukoil Group's trader, and the source of the petrol was the Petrotel Lukoil refinery in Romania. Tanks refuel at PECO Gușan Every recipient of fuel in Transnistria - whether private individual, company or institution - is a customer of one of the two companies controlled by Victor Gușan, Sheriff and Tiroiltreid, the only importers of diesel, petrol and LNG. When it comes to public institutions of the Transnistrian "republic", Sheriff and Tiroiltreid are the only companies that submit bids to sham public tenders. The same is apparently true of the armed forces on Transnistrian territory. Even the Moldavian Intelligence and Security Service, in a note published by anticoruptie.md, points out that "a good part of the diesel and petrol imported into Transnistria (...) is used by the GOTR (Russian Troops Task Force) stationed on the left bank of the Dniester to defend the Cobasna arms depots. The GOTR also frequently conducts military exercises aimed at demonstrating the capabilities of the separatist forces and intimidating the constitutional authorities of Moldova.". Two questions for the EU, NATO and some governments Two questions are essential in the context of the fueling of the Russian war machine in Transnistria: How was it possible that after the invasion of Ukraine, more than 20,000 tonnes of diesel from Russia reached the Russian military forces in Transnistria via EU companies (Euronova Energies case), despite the sanctions imposed by the EU bloc on Russian oil? How was it possible that more than 55,000 tonnes of diesel and 38 million litres of petrol produced in the EU (mainly in Romania, but also in Bulgaria and other EU countries) ended up in Transnistria and thus in the hands of the Moscow-controlled military forces, despite the sanctions imposed by the EU bloc on individuals and entities supporting the Russian invasion? EU and NATO hiding behind governments hiding behind Moldova Our team of journalists sent these questions to all the governments of the EU countries where the companies involved in the Transnistrian network are registered, as well as to the European Union and NATO. All the answers we received were PR dodges. The European Commission replied to question 1 that "on the basis of the limited information provided on the assets and entities involved, the EU is not in a position to comment on or assess whether EU sanctions have been violated or circumvented". NATO's response was even more curt: "We will refer your questions to the authorities in the countries concerned who are best placed to answer them". The Bucharest government's response shifted all responsibility to the Chișinău government, even though Moldova is not a member of the EU: "The import regime (licensing, tariffs, product nomenclature etc.) in the Republic of Moldova is established by regulations adopted by the Moldovan authorities. These regulations cover the entire territory and all economic operators of the Republic of Moldova, including the Transnistrian region. The Romanian authorities do not have and do not collect data on the categories of products, their origin, specifications, value, etc. imported into Moldova". The Sofia government's response seems to have been copied from its counterparts in Bucharest, although the words used are different: "We consider Transnistria as an integral part of the Republic of Moldova and within its internationally recognized borders. The authorities in the Republic of Moldova are the ones exercising control over the entire territory, including the border crossing points. We have no notification from the authorities in the Republic of Moldova related to the assumptions raised in your questions.". Chișinău bans kerosene for Transnistria, which has no planes The response of the government in Chișinău also avoided the main issue: "Imports of petroleum and diesel fuel destined for the Transnistrian region of the Republic of Moldova are allowed only for civilian use, with restrictions on sensitive categories of petroleum products (e.g. aviation gasoline, jet fuel or equivalent). Following the outbreak of the Russian Federation's brutal war against Ukraine, the activity of the border crossings on the central (Transnistrian) segment of the Moldovan-Ukrainian state border was suspended. Implicitly, the Moldavian customs and border authorities are fully monitoring all import transactions carried out by companies in the eastern districts of the country exclusively at posts controlled by the constitutional authorities. According to the authorities' analysis, there were no significant fluctuations in oil and diesel imports to the Transnistrian region of the Republic of Moldova in 2022 compared to the same period in 2021 (...). All categories of goods prohibited on the territory of the country, included in the list of international sanctions, including from the Russian Federation, as well as those with potential military use, destined for the Transnistrian region, are not allowed to be imported into the Republic of Moldova. In accordance with the provisions of Law No. 1163/2000 and Government Decision No. 606/2002, the import of dual-use goods into the territory of the Republic of Moldova is possible only upon the issuance of permits by the Interdepartmental Commission for the Control of Export, Re-export, Import and Transit of Strategic Goods. In the case of import to the Transnistrian region of our country, increased monitoring and verification is applied, and in case of detection of potential use of the goods for military or paramilitary purposes, the authorisation of the transaction is refused, regardless of the category of goods (electronic equipment, software, chemicals or other categories). In the course of the examination of the documents submitted by the applicants, it is verified whether the category of the imported goods is not included in the international sanctions lists or in the prohibited nomenclatures agreed bilaterally/multilaterally with the states or international partner organisations with the Republic of Moldova". The production of this investigation is supported by a grant from the IJ4EU fund. The International Press Institute IPI, the European Journalism Centre EJC and any other partners in the IJ4EU fund are not responsible for the content published and any use made out of it.

Raiffeisen Bank ajută Rusia supusă sancțiunilor (sursa: vk.com/
Райффайзен Банк)
Eveniment

Raiffeisen Bank ajută Rusia supusă sancțiunilor

Raiffeisen Bank ajută Rusia supusă sancțiunilor. În ciuda războiului din Ucraina, a sancțiunilor, interdicțiilor și embargourilor impuse de Uniunea Europeană, unele țări membre continuă să mențină relații economice strânse cu Rusia. Un exemplu este Austria, care importă încă masiv gaze din Rusia și își menține pe poziții filiala rusească a băncii Raiffeisen. O altă țară este Grecia: doar în luna aprilie, armatorii greci au transportat în lume 50% din petrolul rusesc. Gazul rusesc alimentează Austria Relațiile economice dintre Austria și Rusia rămân încă strânse. După Germania, Rusia e cel mai mare investitor al Austriei. Dacă anul trecut investițiile SUA în Austria se ridicau la 13 miliarde de euro iar ale Italiei, la 11 miliarde, cele ale Rusiei cuantificau 25 de miliarde de euro (adică 13% din totalul investițiilor străine). Înainte de invadarea Ucrainei, Austria importa 80% din gazul său din Rusia. Această pondere a scăzut după invazia rusă, însă doar pe timpul verii. Din decembrie 2022, a ajuns la 71%. În ianuarie a fost chiar 81%. Deși guvernul austriac și-a propus să fie total independent de gazul rusesc până în 2027, contractul dintre gigantul rus Gazprom și compania energetică austriacă OMV durează până în 2040, fără posibilitatea de a fi reziliat. Guvernul susține că nu cunoaște detaliile acestui acord. Anul trecut, Austria a plătit Rusiei aproximativ șapte miliarde de euro pentru gaze. Raiffeisen Bank ajută Rusia supusă sancțiunilor Sucursala rusă a băncii austriece Raiffeisen Bank International (RBI), care operează în Rusia de 30 de ani, e principala companie occidentală rămasă în Rusia. După ce numeroase bănci rusești au fost excluse din sistemul financiar internațional Swift, ca urmare a sancțiunilor după izbucnirea războiului din Ucraina, RBI joacă un rol important în tranzacțiile internaționale de plată pentru țară. Chiar dacă în prezent, din cauza sancțiunilor, dividendele nu curg dinspre Moscova spre Viena, RBI continuă să facă afaceri bune. Potrivit Financial Times, până la 50% din tranzacțiile internaționale de plată din Rusia sunt procesate în prezent prin Raiffeisen. În ultimul an, profitul total al RBI s-a dublat, ajungând la 3,6 miliarde de euro. De la începutul războiului, RBI "s-a gândit" la o retragere din Rusia, dar nu o face. Iar Alexander Schallenberg, ministrul de Externe al Austriei, apără această decizie. Potrivit acestuia, întreruperea tuturor canalelor de dialog cu Moscova ar fi fatală: "Rusia nu va dispărea, însă va rămâne cel mai mare vecin al UE.". Schallenberg a susținut, de altfel, că sunt multe companii internaționale care au rămas în Rusia, citând un studiu potrivit căruia mai puțin de 10% din companiile internaționale s-au retras din Rusia. Însă, potrivit studiului respectiv, dintre companiile internaționale care s-au retras, cele austriece sunt de două ori mai puține. Golful Lakonikos Pe 5 decembrie 2022, Uniunea Europeană a interzis toate importurile de țiței și produse petroliere rusești pe mare. Însă Moscova continuă să exporte și azi sute de milioane de barili pe alte rute. Una dintre acestea trece prin Grecia. Armatorii greci dețin 59% din flota europeană și 21% din tonajul mondial, dintre care 49% e destinat transportul petrolului. Potrivit presei elene, armatorii greci sunt campioni în transportul de combustibil rusesc, în ciuda embargoului. Numai în luna aprilie a acestui an, armatorii greci ar fi transportat 50% din petrolul rusesc în lume. Iar în Golful Lakonikos se fac schimburi de petrol de la navă la navă. Înainte de embargo, acestea aveau loc în portul Rotterdam, dar apoi navele au venit aici, golful Lakonikos devenind un loc privilegiat de schimb pentru petrol rusesc, prima etapă a unei noi rute care face posibilă ocolirea embargoului european. Potrivit Bloomberg, 16,1 milioane de barili de petrol rusesc au trecut prin golful grecesc în ultimele două luni. Valoarea totală estimată: un miliard de euro. "Armatorii greci nu fac nimic ilegal" Ministerul Marinei din Grecia susține că nu are cum să intervină: "Transferurile de marfă între cisterne sunt autorizate în apele internaționale, adică la o distanță mai mare de șase mile marine de coastă.". Citește și: ANALIZĂ Dezastrul de după grevă: viitorul premier s-a dovedit un laș, AUR – în ascensiune, deficitul bugetar va exploda și va ucide PNRR, opoziția de dreapta – inexistentă După transbordări în largul Greciei, unele dintre nave acostează în China, dar mai ales în India. Într-un an, New Delhi și-a înmulțit de 22 de ori achizițiile de petrol rusesc. În India, țițeiul de la Moscova este rafinat și, potrivit unui broker de transport maritim, "Când e rafinat, nu mai poți dovedi că petrolul este rusesc. Produsul devine indian și poate fi livrat oriunde în lume.". Potrivit ministerului Indian al Economiei, exporturile de petrol rafinat către Europa au crescut cu 20%, de la începutul războiului. Deși Ucraina a denunțat în mod repetat că armatorii greci transportă petrol și gaze rusești, toți au negat. Potrivit lui Nicolas Varnikos, președintele Camerei Internaționale de Comerț, "Armatorii greci nu fac nimic ilegal.".

Companiile petroliere, responsabile de incendiile americane (sursa: Facebook/Union of Concerned Scientists)
Mediu

Companii petroliere, responsabile de incendii americane

Companiile petroliere, responsabile de incendiile americane. Cei mai mari producători mondiali de energii fosile sunt responsabili pentru mai mult de o treime din suprafeţele devastate de incendiile de vegetaţie declanşate în ultimii 40 de ani în vestul Americii de Nord, potrivit unui studiu publicat joi în revista ştiinţifică Environmental Research Letters. Companiile petroliere, responsabile de incendiile americane Incendiile care devastează vestul Statelor Unite şi sud-vestul Canadei s-au agravat în ultimele decenii, a declarat principala autoare a studiului, Kristina Dahl, membră în Union of Concerned Scientists, o organizaţie non-profit a unor oameni de ştiinţă, cu sediul în Cambridge, Massachusetts. Incendiile se propagă cu o intensitate mai mare, distrug zone mai vaste, ajung la altitudini mai ridicate şi durează mai multe anotimpuri. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Până acum, publicul general şi-a asumat costul lucrărilor de reconstrucţie şi pe cel al protecţiei împotriva noii normalităţi care a devenit riscul de incendiu şi "acesta este motivul pentru care noi am dorit să înţelegem mai bine rolul jucat de emisiile marilor companii din industria energiilor fosile" în această evoluţie, a continuat coordonatoarea studiului. "Am vrut să evidenţiem rolul lor, pentru ca ele să îşi asume o poarte din responsabilitate pentru costul" incendiilor şi al repercusiunilor lor, a adăugat Kristina Dahl. ExxonMobil, BP, Chevron, Shell Cercetătorii au combinat date obţinute din observaţii şi modele climatologice pentru a stabili în ce măsură emisiile de dioxid de carbon şi de metan provenite de la cei mai mari 88 de producători de energii fosile - precum ExxonMobil, BP, Chevron şi Shell - au contribuit la seceta atmosferică. Ei au ajuns la concluzia că aceste emisii sunt responsabile pentru o creştere medie a temperaturilor globale de la începutul secolului al XX-lea cu 0,5 grade Celsius, o valoare ce reprezintă jumătate din încălzirea observată. Un deficit ridicat al presiunii vaporilor de apă înseamnă că aerul ambiant absoarbe mai multe picături de apă emise de plante şi soluri în timpul fotosintezei, ceea ce le usucă şi face vegetaţia să devină mai vulnerabilă la incendii. Potrivit studiilor recente, cu cât deficitul de vapori de apă creşte, cu atât zonele devastate de incendii sunt mai extinse. Opt milioane de hectare Potrivit Union of Concerned Scientists, distrugerea a opt milioane de hectare de terenuri de incendiile de pădure din vestul Statelor Unite şi sud-vestul Canadei - reprezentând suprafaţa Republicii Cehe - a fost astfel cauzată de cei mai mari producători de energii fosile şi de ciment. Suprafaţa menţionată reprezintă 37% din totalul zonelor distruse complet de incendii de pădure în vestul Americii de Nord între 1986 şi 2021. Anul 1986 a fost ales ca punct de referinţă pentru că, începând din acel an, datele despre suprafeţele arse de incendii de pădure au devenit fiabile. Citește și: Activiștii de mediu ar putea fi primiți chiar pe covorul roșu de la Cannes anul acesta Printre ceilalţi factori responsabili pentru înmulţirea şi agravarea incendiilor, autorii studiului au menţionat abandonarea practicii ancestrale de reglare a pădurilor prin incendii deliberate, dar limitate, ceea ce a dus la apariţia unor tufişuri mai dense şi mai susceptibile să ia foc. Urbanizarea din zonele împădurite este şi ea un factor citat de autorii studiului, întrucât fenomenul urbanizării creşte riscul de declanşare a unui incendiu accidental.

Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit Foto: Lukoil
Eveniment

Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit

Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE, arată datele colectate de agenția Bloomberg. Pe de altă parte, Kommersant scrie de o scădere de 11%, între 1 și 20 decembrie, citând surse rusești. Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit De când Uniunea Europeană și-a impus sancțiunile pentru țițeiul transportat pe mare, exporturile de petrol rusești au scăzut cu mai mult de jumătate. În săptămâna care s-a încheiat pe 16 decembrie, care a marcat prima săptămână completă de la intrarea în vigoare a interdicției, volumele totale care ies din Rusia au scăzut cu 1,86 milioane de barili pe zi, sau 54% (…). Media pe patru săptămâni a scăzut, de asemenea, la un nou minim pentru 2022. Semnele indică, de asemenea, o lipsă de proprietari de nave care au fost dispuși să transporte petrol rusesc de la o instalație de export din Asia, se arată în raport. Cu toate acestea, datele trebuie privite cu prudență, deoarece variabile precum vremea și programarea mărfurilor pot influența fluxurile de transport de la o săptămână la alta. Compania petrolieră americană Exxon Mobil evită să lucreze cu petroliere care transportau produse rusești, potrivit Bloomberg. Grafic: Bloomberg Rivalul energetic global Shell a făcut o mișcare similară, deoarece posibilitatea ca niște petrol rusesc să rămână într-un petrolier riscă să încalce sancțiunile. Citește și: Putin începe să accepte și să admită că are o mare problemă în Ucraina: Situația în regiunile anexate este „extrem de dificilă” Kommersant: scădere de 11% în perioada 1-20 decembrie Exporturile rusești de petrol au scăzut cu 11% în perioada 1-20 decembrie față de luna precedentă, după ce embargoul Uniunii Europene asupra petrolului rusesc a intrat în vigoare, a informat miercuri cotidianul Kommersant, citând surse neidentificate familiare cu situația. Exporturile Rusiei către țările din afara CSI - care acoperă atât transporturile prin conducte, cât și transporturile pe mare - au totalizat aproximativ 560.000 de tone pe zi în timpul perioadei, a raportat Kommersant. Embargoul UE asupra achizițiilor de petrol rusești a intrat în vigoare pe 5 decembrie. Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Europacumpăra aproximativ jumătate din toate exporturile de petrol ale Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră