luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: gaze naturale

4 articole
Internațional

Armistițiu SUA–Iran: reacții globale la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, piețele se stabilizează

Președintele american Donald Trump, care amenințase că va anihila „o întreagă civilizație”, a decis, chiar înainte de expirarea ultimatumului, să ofere o șansă diplomației și să accepte un armistițiu. La rândul său, Teheranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru 14 zile. Armistițiul temporar a fost salutat de liderii mondiali și a dus la o stabilizare a piețelor. Anunțul armistițiului și condițiile impuse Iranului La doar câteva ore după amenințări extreme, Donald Trump a anunțat un armistițiu de două săptămâni, acceptat de Iran și Israel. Citește și: Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027, fără taxe noi Teheranul a confirmat suspendarea „operațiunilor sale defensive”, iar Israelul a precizat că acordul „nu include Libanul”, potrivit biroului premierului Benjamin Netanyahu. Anunțul a fost făcut cu mai puțin de 90 de minute înainte de expirarea ultimatumului. „Am acceptat să suspend bombardamentele și atacurile împotriva Iranului pentru o perioadă de două săptămâni […] cu condiția ca Republica Islamică Iran să accepte deschiderea completă, imediată și sigură a strâmtorii Ormuz. Va fi un armistițiu bilateral!”, a transmis liderul american. Rolul diplomației și negocierile în curs Decizia Washingtonului a venit după „discuții” cu premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, și cu șeful armatei, Asim Munir, considerați actori-cheie în această evoluție diplomatică. Donald Trump a vorbit despre „discuții foarte avansate” pentru un acord de „pace pe termen lung” și despre o propunere în 10 puncte venită de la Teheran, considerată „o bază viabilă pentru negocieri”. „S-a decis la cel mai înalt nivel ca Iranul să înceapă, pentru o perioadă de două săptămâni […], negocieri cu partea americană”, a transmis Consiliul Suprem de Securitate Națională. Negocierile ar putea avea loc față în față, la Islamabad, la invitația lui Shehbaz Sharif, „pentru a continua negocierile în vederea unui acord final care să rezolve toate diferendele”. Deblocarea Strâmtorii Ormuz și impactul economic Donald Trump a anunțat că SUA vor contribui la reluarea traficului în Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. „SUA vor ajuta la decongestionarea traficului în strâmtoarea Ormuz”, a scris acesta, adăugând: „Vor exista multe acţiuni pozitive! Se vor câştiga sume mari de bani. Iranul poate începe procesul de reconstrucţie”. În prezent, milioane de barili de petrol și sute de petroliere rămân blocate în zonă, ceea ce amplifică presiunea asupra piețelor energetice globale. Liderii internaționali salută armistițiul Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară, liderii globali subliniind importanța unei păci durabile. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a transmis prin purtătorul său de cuvânt: „Secretarul general salută anunţul SUA şi al Iranului privind încetarea focului pentru două săptămâni” și a făcut apel ca toate părțile „să-şi respecte obligaţiile în virtutea dreptului internaţional […] în scopul deschiderii căii spre o pace durabilă şi cuprinzătoare”. Acesta a subliniat că „pentru protejarea vieţilor civililor şi limitarea suferinţelor umane este nevoie urgentă de încetarea ostilităţilor”. Israelul a susținut decizia Washingtonului, reiterând că „încetarea focului pentru două săptămâni nu include Libanul”. Omanul a salutat acordul și a cerut „intensificarea” eforturilor pentru o „oprire durabilă a stării de război”, evidențiind și rolul de mediator al Pakistanului. Premierul britanic Keir Starmer a declarat: „Salut acordul de încetare a focului […] Împreună cu partenerii noştri trebuie să facem tot ce putem pentru a sprijini această încetare a focului, a o transforma într-un acord durabil şi a redeschide strâmtoarea Ormuz”. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că „obiectivul acum trebuie să fie negocierea unei încheieri durabile a războiului […] prin canale diplomatice”. Ministrul de externe ucrainean Andrii Sîbiha a cerut Washingtonului „aceeaşi hotărâre” și pentru oprirea războiului din Ucraina: „Credem că este timpul pentru hotărâre pentru a forţa Moscova să înceteze focul”. Din Japonia, purtătorul de cuvânt guvernamental Minoru Kihara a insistat că „cel mai important lucru este […] garantarea securităţii navigaţiei în strâmtoarea Ormuz”. Coreea de Sud și Australia au salutat acordul, cerând reluarea negocierilor și respectarea dreptului internațional, în timp ce Noua Zeelandă a transmis că „rămân multe de făcut […] pentru a garanta o încetare a focului durabilă”. Piețele reacționează: prețul petrolui în scădere Prețul petrolului a înregistrat o scădere spectaculoasă de peste 15% miercuri dimineață, după ce Washingtonul și Teheranul au anunțat un armistițiu de două săptămâni. Piețele au reacționat imediat, iar cotațiile au revenit sub pragul simbolic de 100 de dolari pe baril. Țițeiul West Texas Intermediate a scăzut cu 14,53%, până la 96,54 dolari, în timp ce Brent crude s-a prăbușit cu 13,13%, la 94,92 dolari. Analiștii explică reacția piețelor Experții consideră că încetarea focului și redeschiderea parțială a Strâmtorii Ormuz au eliminat principalul factor de incertitudine. „După o perioadă de tensiune ridicată pe pieţe, reacţia imediată este de înţeles: încetarea focului, şi în special redeschiderea parţială a Strâmtorii Ormuz, elimină principalul risc pe termen scurt legat de petrol şi aduce o uşurare semnificativă pentru activele riscante”, a declarat Charu Chanana. La rândul său, Stephen Innes subliniază: „Odată ce Casa Albă a dat înapoi şi a înlocuit escaladarea iminentă cu o încetare condiţionată a focului timp de două săptămâni, piaţa petrolului începe să funcţioneze mai lin şi într-un mod mai echilibrat, odată cu evaporarea primei de risc”. Prudență privind evoluția pe termen scurt În ciuda reacției pozitive, analiștii avertizează că situația rămâne fragilă și dependentă de evoluțiile din teren. „Pentru ca această evoluţie să fie confirmată, traderii vor avea nevoie de mai mult decât simple declaraţii diplomatice. Vor trebui să vadă o reluare reală a traficului în Strâmtoarea Ormuz. Până când aceasta nu va fi redeschisă în mod vizibil, va fi vorba doar de o relaxare a poziţiilor, mai degrabă decât de o reevaluare durabilă a preţurilor”, avertizează Stephen Innes. Astfel, stabilitatea pieței depinde direct de implementarea efectivă a acordului. Bursele asiatice cresc puternic Piața bursieră asiatică a reacționat pozitiv la detensionarea situației din Orientul Mijlociu. Indicele Nikkei de la Tokyo a crescut cu 5,33%, iar indicele Kospi din Seul a urcat cu aproape 7%. Alte piețe importante, precum Taipei, Sydney și Hong Kong, au înregistrat de asemenea creșteri semnificative. „Scăderea preţurilor petrolului reduce presiunea asupra sentimentului de risc regional (în Asia), în special pe pieţele cele mai sensibile la şocurile legate de importurile de energie (...) Pieţele bursiere au pur şi simplu nevoie de o pauză”, a explicat Stephen Innes. Aurul și dolarul reacționează la schimbările din piață Pe fondul detensionării geopolitice, aurul a înregistrat o revenire, crescând cu 2,30% până la 4.814 dolari pe uncie. În același timp, dolarul american s-a depreciat atât față de euro, cât și față de yenul japonez, în linie cu scăderea prețurilor petrolului. Moneda americană a pierdut 0,80% în raport cu yenul, ajungând la 158,34 yeni pentru un dolar. Prețul gazelor naturale scade puternic în Europa Prețul gazelor naturale a înregistrat, la rândul său, o scădere semnificativă pe piața europeană, după anunțul armistițiului. La hub-ul TTF de la Amsterdam, cotațiile futures au coborât cu peste 19%, până la aproximativ 43 de euro/MWh, după ce anterior scăzuseră chiar sub 42,5 euro/MWh. Nivelurile actuale se apropie de cele dinaintea escaladării conflictului, când prețul gazelor era în jur de 31,6 euro/MWh.

Armistițiu SUA, Iran, piețele se stabilizează (sursa: Facebook/The White House)
Majorarea facturilor la gaze, din iulie (sursa: Facebook/ANRE)
Eveniment

ANRE actualizează tarifele de distribuție a gazelor naturale. Cu cât cresc facturile

Majorarea facturilor la gaze, din iulie. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat, miercuri, actualizarea tarifelor reglementate de distribuție a gazelor naturale, valabile începând cu 1 iulie 2025. Noile tarife sunt, în medie, cu 0,005 lei/kWh mai mari față de cele aplicate în perioada iulie 2024 – iulie 2025. Majorarea facturilor la gaze, din iulie ANRE precizează că decizia a fost luată în unanimitate de Comitetul de Reglementare în urma unei analize detaliate a cererilor venite din partea operatorilor. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Au fost eliminate costurile care nu respectau metodologia în vigoare, pentru a proteja interesele consumatorilor și a menține echilibrul cu necesarul de investiții în rețea. Motivele creșterii tarifelor: inflația și modificările fiscale Potrivit ANRE, ajustarea tarifelor este determinată de mai mulți factori economici: inflația prognozată pentru anul 2025 (circa 4,3%); introducerea impozitului pe construcțiile speciale, conform noului Cod Fiscal. Aceste modificări legislative generează costuri suplimentare pentru operatorii de distribuție, care trebuie reflectate în tarife pentru a menține sustenabilitatea serviciului. Investițiile în rețea influențează nivelul tarifelor ANRE a ținut cont și de investițiile realizate în anul 2024 pentru racordarea de noi consumatori, extinderea și modernizarea sistemelor de distribuție. Aceste investiții, deși cresc costurile de capital, sunt esențiale pentru creșterea accesului populației la rețeaua de gaze naturale. Scăderea volumului de gaze distribuite, un alt factor important Autoritatea a menționat și reducerea volumului total de gaze naturale distribuite, aspect care influențează negativ structura costurilor fixe pe unitate de consum. În acest context, ANRE afirmă că ajustarea tarifelor este necesară pentru continuitatea serviciului și siguranța rețelei. Impact minim în facturile consumatorilor casnici Pentru consumatorii casnici, impactul în facturi va fi redus. De exemplu, pentru o locuință cu centrală pe gaz și un consum anual de 5 MWh, factura ar putea crește cu aproximativ 2 lei pe lună. Prețul final nu va depăși plafonul legal aplicabil până la 31 martie 2026. Plafonarea prețului final rămâne în vigoare ANRE asigură că, în ciuda ajustării tarifelor de distribuție, populația va continua să fie protejată de mecanismul de plafonare a prețurilor. Nicio factură nu va depăși nivelul stabilit de legislația actuală, iar prețurile vor rămâne controlate până la finalul primului trimestru din 2026. Echilibru între costuri și protecția consumatorului Prin noua ajustare, ANRE urmărește un echilibru just între recunoașterea costurilor justificate ale operatorilor și interesul consumatorilor. Sunt recunoscute doar cheltuielile esențiale — cum ar fi mentenanța rețelelor, investițiile în infrastructură și cheltuielile de personal —, excluzând orice cost nejustificat. Conform legislației în vigoare (Legea nr. 123/2012 și Ordinul ANRE nr. 89/2024), tarifele sunt stabilite diferențiat pentru fiecare operator și categorie de consumatori, în funcție de volumul anual de gaze consumate și de costurile reale ale distribuției. Tarifele valabile până în iunie 2026 Noile tarife aprobate de ANRE vor fi aplicate în perioada 1 iulie 2025 – 30 iunie 2026. Ulterior, nivelul tarifelor va fi reevaluat în funcție de noile condiții economice, investițiile realizate și costurile efective ale operatorilor de distribuție. ANRE promite continuitate, fiabilitate și transparență În încheiere, ANRE subliniază că această ajustare moderată este menită să susțină investițiile necesare în rețeaua de gaze și să mențină calitatea serviciilor fără a împovăra consumatorii. Protecția utilizatorului final rămâne o prioritate, în paralel cu asigurarea unui serviciu sigur, sustenabil și eficient.

Anul trecut, Norvegia a produs 102 milioane metri cubi de petrol şi 113 miliarde mc de gazenaturale, adică aproape 4 milioane de barili echivalent petrol pe zi, uşor peste nivelul din 2020 - Foto: Wikimedia Commons
Eveniment

Norvegia crește producția de gaze naturale, în timp ce Europa se luptă să scape de dependența de Rusia

Norvegia crește producția de gaze naturale, deși în urmă cu o lună premierul Jonas Gahr Støre anunțase că este imposibil acest lucru pe termen scurt. La începutul lunii martie premierul norvegian anunțase că țara sa „produce deja la capacitate maximă și nu poate majora livrările”. „Guvernul este în contact cu companiile însărcinate cu producția și exportul prin gazoducte și acestea livrează, în prezent, capacitate maximă”, spunea Gahr Støre. „Nu putem lua o decizie de a majora de pe o zi pe alta deoarece producția este la maximum”, a adăugat premierul norvegian. Și totuși, Norvegia crește producția de gaze naturale Și cu toate acestea, în luna martie, Norvegia a reușit o creștere cu 6,3 % față de ceea ce prognozase, încercând astfel să contrabalanseze în Europa ponderea gazului importat din Rusia. Regatul nordic, care este cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Vest, și-a crescut producția de gaze naturale cu 6% în martie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Conform Direcției Norvegiane de Petrol (NPD), este vorba de o creștere cu 6,3% peste ce se prognozase anterior. Citește și: Estonia și Letonia, primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid Conform analistei Tsvetana Paraskova de la oilprice.com, gazul din Norvegia a fost la mare căutare în Europa, încă din toamna anului trecut, când criza energetică de pe continent a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor la gazele naturale și la electricitate. Efort maxim pentru a crește producția de gaze pentru Europa Norvegia nu este membră UE, însă este un aliat al blocului comunitar și se regăsește pe lista așa-numitor „națiunilor neprietenoase” a lui Vladimir Putin. Tocmai de aceea, în plin conflict ucrainean, a făcut eforturi considerabile pentru creșterea cât mai mult posibil a ofertei de gaze naturale pentru a regla piața energetică europeană. La doar trei săptămâni după invazia rusă a Ucrainei, cea mai mare companie energetică norvegiană, Equinor a declarat că, împreună cu partenerii săi și autoritățile locale, va face eforturi considerabile pentru a acoperi cererea de gaze naturale din Europa. În urmă cu o lună, premierul norvegian Jonas Gahr Støre, nu credea că țara sa poate crește rapid producția de gaze naturale pentru a contracara dependența continentului european de gazul rusesc - Foto: Flickr Mai mult, ministerul Petrolului și Energiei din Norvegia i-a aprobat companiei Equinor o creștere în lunile de vară a producției și a exporturilor în trei dintre cele mai importante zăcăminte de gaze: Troll, Oseberg și Heidrun. Norvegia extrage gaz la capacitate maximă Kjetil Hove, vicepreședinte executiv, Exploration & Production Norway, declara la mijlocul lunii martie că se pune accent pe menținerea unor operațiuni sigure și eficiente în instalațiile norvegiene pentru a rămâne un furnizor de încredere de energie pentru piețele din Europa într-o situație extrem de provocatoare. „În dialog strâns cu autoritățile și partenerii noștri, luăm acum la măsuri pentru a menține nivelul ridicat de producție din iarnă”, a spus Kjetil Hove. Mai mult, Equinor intenționează să repornească instalația Hammerfest LNG pe 17 mai, după ce un incendiu izbucnit în septembrie 2020 a închis facilitatea. În ianuarie 2022, compania amânase data de repornire, stabilită pentru sfârșitul lunii martie, până la mijlocul lunii mai, din cauza tendinței de creștere a numărului de infecții cu virusul Omicron înregistrată la începutul acestui an. Magnus Frantzen Eidsvold, purtătorul de cuvânt al Equinor a confirmat de curând pentru publicația Barents Observer că data de repornire a Hammerfest LNG din 17 mai. Norvegia asigură 20% din gazul pentru piața europeană Norvegia este al doilea furnizor de gaze naturale al Europei, după Rusia. Grație imenselor zăcăminte offshore, regatul scandinav acoperă în prezent circa 20% din consumul european de gaze naturale, față de 45% în cazul Rusiei. Anul trecut, Norvegia a produs 102 milioane metri cubi de petrol şi 113 miliarde mc de gazenaturale, adică aproape 4 milioane de barili echivalent petrol pe zi, uşor peste nivelul din 2020. Previziunile arătau că această cifră va creşte progresiv, până la 4,33 milioane barili echivalent petrol pe zi, în 2024. Și cu toate acestea, în luna martie Norvegia a reușit o creștere cu 6,3 % față de ceea ce prognozase, încercând astfel să contrabalanseze în Europa ponderea gazului importat din Rusia. Un gazoduct, Baltic Pipe, care va lega Norvegia de Polonia, via Danemarca, este în prezent aproape terminat, urmând a fi gata spre sfârșitul anului. Această conductă va permite aprovizionare cu 10 miliarde de metri cubi de gaze spre Polonia în fiecare an, ceea ce înseamnă jumătate din consumul acestei țări. România, al doilea producător de gaze naturale din UE, după Olanda România, spre exemplu, consumă anual 11-12 miliarde de metri cubi de gaze naturale, 80% dintre acestea provenind din producția proprie. Totuși, în următorii ani consumul ar putea creşte cu 8 miliarde de metri cubi: 4,4 miliarde metri cubi din conectarea populaţiei la gaze şi restul din punerea în funcţiune de noi capacităţi de cogenerare a energiei electrice. Însă România este și al doilea producător de gaze din Uniunea Europeană, după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, cu rezerve dovedite de 100 miliarde metri cubi şi cea mai mare parte a resurselor de gaze naturale situate în Transilvania, cu o pondere de aproximativ 75%. În Marea Neagră estimările merg până la o rezervă de 200 de miliarde de metri cubi.

UE avertizează statele să nu plătească gazele în ruble (sursa: Reuters)
Eveniment

Prețul gazelor naturale din Europa a scăzutPrețul gazelor naturale din Europa a scăzut până la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina

Prețul gazelor naturale din Europa a scăzut atingând cel mai mic nivel de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina. Evoluția vine pe fondul vremii mai calde și a semnalelor de la Kremlin că strategia privind plata combustibilului în ruble nu este posibilă pe termen scurt, anunță Bloomberg. La Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures pentru gaze naturale au scăzut marţi dimineaţa cu 12%, atingând valoarea de 84 de euro pentru un Megawatt-oră. Este cel mai redus nivel înregistrat după data de 23 februarie când Rusia a atacat Ucraina. Ședința de azi vine după ce vineri, înaintea Paștelui catolic, prețurile scăzuseră cu peste 9%. Prețul gazelor naturale din Europa a scăzut Declarația de luna trecută a lui Vladimir Putin că țările așa zis „neprietenoase” cu Rusia vor trebui să plătească materia primă energetică exportată de Moscova în ruble a determinat o sensibilitate crescută a piețelor europene față de livrările principalului furnizor de pe continent. Evoluția prețului la gaze în ultimele trei luni Nimeni nu prea vrea să plătească gazul în ruble Multe țări din Uniunea Europeană au refuzat să dea curs cererilor Rusiei. Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus însă că „mai este timp” pentru ca Europa să plătească în ruble pentru livrările de gaze ruseşti din luna aprilie. „Aceste plăţi urmează să ajungă la scadenţă undeva în luna mai” a adăugat Peskov. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea El a refuzat însă să comenteze dacă clienții ar fi fost de acord să plătească în ruble sau să creeze conturile bancare în moneda rusă cerute de Vladimir Putin. Un raport al firmei de analiză Maxar prognozează însă o creștere a temperaturilor în sud-estul Europei. Acest lucru va duce automat la o scădere a cererii de gaze naturale în perioada imediat următoare, ceea ce cu siguranță va avea un efect imediat și asupra prețurilor. Concurență pe GNL cu Asia Totuși, Europa se confrunta cu o criză a aprovizionării cu energie încă de dinainte de debutul conflictului din Ucraina. Mai mult, exista o concurență acerbă cu țările asiatice pentru livrarea de GNL (gaz natural lichefiat). „Prețurile mai mici ale GNL din Asia indică faptul că, în prezent, țările din regiune nu ar trebui să supraliciteze peste omologii lor europeni”, explică într-o notă analiștii de la consultantul Engie EnergyScan, citați de Bloomberg. Edmund Siau, analist principal pentru gaze și GNL al FGE, spune că prețurile gazelor naturale au scăzut destul de mult, pe măsură ce problemele fundamentale care afectau piața pe termen scurt au început să se relaxeze. „Practic, diminuarea cererii și schimbarea combustibilului au atenuat presiunile asupra prețului gazelor europene, dar concurența din Asia se profilează din ce în ce mai evident, a continuat Siau. Livrările de gaze rusești prin Ucraina nu au scăzut Conform analistului FGE, citat de Bloomberg, traderii se întrebau încă ce vor face țările asiatice după problemele pandemice din China și care vor fi strategiile de refacere a stocurilor pentru iarna viitoare. Evoluția livrărilor prin gazoductul Sudzha Marți, din cauza cererii scăzute de dinainte de Paște, fluxurile de gaze rusești prin Ucraina erau sub capacitate, însă Gazprom a spus că livrările sale sunt în concordanță cu nivelul cererii clienților săi. Dacă volumul de gaz care sosește în Ucraina pe la punctul de rețea Sokhranovka din Rusia a fost relativ constant, fluxurile de la stația Sudzha au scăzut destul de mult în ultimele zile. Însă livrările prin conducta Nord Stream au rămas stabile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră