marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: armistițiu

30 articole
Internațional

Armistițiul de Paște, încălcat pe scară largă de Rusia: Ucraina raportează 2.299 de incidente

Armata ucraineană a acuzat duminică forțele ruse că au încălcat armistițiul de Paște, intrat în vigoare cu o zi înainte, de nu mai puțin de 2.299 de ori de-a lungul liniei frontului, care se întinde pe peste 1.200 de kilometri. Potrivit autorităților de la Kiev, bilanțul încălcărilor a fost înregistrat până la ora 07:00 și indică o intensitate ridicată a confruntărilor, în ciuda acordului de încetare temporară a focului. Mii de atacuri raportate: drone, artilerie și ofensivă continuă Statul Major General ucrainean a detaliat amploarea incidentelor într-un raport publicat pe Facebook. Citește și: VIDEO Călin Georgescu spune ce „ascunde” numele România, dar nu explică cine l-a ascuns Conform datelor oficiale, cele 2.299 de încălcări includ: 28 de atacuri directe ale forțelor ruse 479 de bombardamente de artilerie 747 de atacuri cu drone de atac 1.045 de atacuri cu drone de tip FPV Totuși, autoritățile ucrainene au precizat că nu au fost înregistrate atacuri cu rachete, bombe ghidate sau drone de tip Shahed, ceea ce ar putea indica o anumită limitare a escaladării. Rusia acuză la rândul său Ucraina de încălcarea armistițiului În paralel, și partea rusă a lansat acuzații similare. Ministerul rus al Apărării susține că forțele ucrainene ar fi încălcat armistițiul de 1.971 de ori în același interval. Potrivit declarațiilor făcute pentru agenția de presă TASS, încălcările ar fi avut loc între orele 16:00 (11 aprilie) și 08:00 (12 aprilie).  

Ucraina și Rusia acuză încălcarea armistițiului (sursa: Telegram/Vadym Filashkin)
Armistițiu de Paște în războiul Rusia–Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Paște fără război în Ucraina: armistițiu de 32 de ore, până la miezul nopții de duminică spre luni

Pentru prima dată în ultimul an, luptele dintre Rusia și Ucraina au fost suspendate temporar, în urma unui armistițiu de Paște. Încetarea focului, însă, este una limitată și fără perspective reale de prelungire. Acordul are o durată de doar 32 de ore și expiră în noaptea de duminică spre luni, la ora 00:00, pe fondul blocajului negocierilor de pace mediate de Statele Unite. Al patrulea armistițiu de la începutul războiului Acesta este al patrulea armistițiu de scurtă durată de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Încetarea focului a fost anunțată unilateral de Moscova, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acceptat-o la scurt timp. Totuși, ambele părți au transmis avertismente clare: orice încălcare a armistițiului va fi urmată de reacții imediate. Divergențe majore între Kiev și Moscova Zelenski a cerut inițial o încetare a focului pentru întregul weekend pascal. În schimb, președintele rus Vladimir Putin a acceptat doar o pauză limitată de o zi și jumătate. Potrivit Moscovei, un armistițiu mai lung ar favoriza armata ucraineană, oferindu-i timp pentru reorganizare, consolidarea pozițiilor și refacerea capacității militare. Speranțe de pace respinse de Kremlin Președintele ucrainean a propus extinderea armistițiului dincolo de Paște, argumentând că acesta ar putea reprezenta „un prim pas real către pace”. Kremlinul a respins însă ideea, subliniind că încetarea focului are un caracter strict umanitar și este legată exclusiv de sărbătoarea Paștelui ortodox. Schimb de prizonieri: un gest rar de cooperare În paralel cu armistițiul, cele două tabere au realizat un schimb de prizonieri: 350 de persoane au fost eliberate, câte 175 din fiecare parte. Operațiunea a fost mediată de Emiratele Arabe Unite, reprezentând unul dintre puținele semne de cooperare între părți. Negocierile de pace, blocate de contextul internațional Procesul diplomatic rămâne blocat de aproximativ două luni, inclusiv din cauza tensiunilor generate de conflictul din Iran. Cu toate acestea, Zelenski își menține speranța că emisarii fostului președinte american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, vor ajunge la Kiev pentru a relansa negocierile. Negocieri tensionate și fără progrese reale Ultima rundă de negocieri, desfășurată pe 17-18 februarie la Geneva, s-a încheiat fără rezultate semnificative. Singurele progrese au vizat schimburi de prizonieri și discuții tehnice privind verificarea unui eventual armistițiu viitor. Surse diplomatice indică faptul că discuțiile au fost extrem de tensionate, iar Rusia nu a renunțat la cerințele sale principale. Disputa asupra Donbasului rămâne blocajul major Unul dintre cele mai sensibile puncte este regiunea Donbas. Moscova cere controlul complet asupra acestui teritoriu strategic, inclusiv asupra zonelor din regiunile Donețk și Lugansk aflate încă sub control ucrainean. Zelenski refuză categoric o astfel de concesie și susține că orice decizie privind cedarea teritorială trebuie validată prin referendum. Potrivit acestuia, populația ucraineană ar respinge o astfel de măsură.

Armistițiul SUA–Iran, rolul premierul pakistanez (sursa: Facebook/Mian Shehbaz Sharif)
Internațional

Premierul Pakistanului, arhitectul armistițiului SUA–Iran: cine este Shehbaz Sharif

Prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a reușit să surprindă scena internațională după ce a contribuit la obținerea unui armistițiu de două săptămâni între Statele Unite ale Americii și Iran. Considerat mult timp un lider discret, Sharif s-a afirmat drept un mediator capabil să intervină într-un conflict care părea iminent. Un mediator credibil: legătura dintre puterea civilă și armată Succesul diplomatic al lui Shehbaz Sharif nu este întâmplător. Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Acesta reflectă capacitatea sa de a echilibra relația dintre guvernul civil și influentul establishment militar pakistanez. Colaborarea strânsă cu mareșalul Asim Munir, un interlocutor important pentru Washington, i-a permis premierului să transmită un mesaj credibil în numele Pakistanului. Sprijinul armatei oferă greutate angajamentelor asumate de liderul civil. Relația cu Washingtonul: un avantaj strategic Administrația fostului președinte Donald Trump privește Pakistanul ca pe un partener relevant, înțelegând că în spatele liderului politic se află influența armatei. În acest context, Shehbaz Sharif devine nu doar o figură diplomatică, ci și un garant al stabilității și al capacității statului pakistanez de a-și respecta promisiunile. „Eternul manager din umbră”: ascensiunea lui Shehbaz Sharif Născut în 1951, Shehbaz Sharif a fost mult timp eclipsat de fratele său mai mare, Nawaz Sharif, de trei ori prim-ministru al Pakistanului. În timp ce Nawaz Sharif domina scena politică printr-un stil carismatic, Shehbaz s-a concentrat pe administrația regiunii Punjab, unde și-a construit reputația de manager eficient și pragmatic. Schimbarea majoră a venit în 2018, când Nawaz Sharif a fost exclus din viața politică în urma unei decizii a Curții Supreme. Vidul de putere creat i-a permis lui Shehbaz Sharif să preia conducerea partidului Liga Musulmană din Pakistan (PML-N) și, ulterior, funcția de prim-ministru, în 2022. Un mandat marcat de controverse politice Actualul mandat, început în martie 2024, nu a fost lipsit de tensiuni. Shehbaz Sharif s-a confruntat cu acuzații de fraudă electorală și proteste din partea opoziției. Cu toate acestea, liderul pakistanez a reușit să-și consolideze poziția într-un context politic complicat. Supraviețuire politică și experiență în situații de criză Provenit dintr-o familie de antreprenori din Lahore, Shehbaz Sharif a învățat să trateze politica prin prisma eficienței și a supraviețuirii. A trecut prin momente dificile. Exilul după lovitura de stat din 1999, arestarea din 2020, sub acuzații de spălare de bani, înghețarea a 23 de proprietăți ale familiei sunt câteva dintre acestea. Ulterior, aceste cazuri au fost abandonate după revenirea sa la putere, într-un scenariu des întâlnit în politica pakistaneză. „Favoritul sistemului”: cheia succesului diplomatic Shehbaz Sharif a recunoscut în 2023 că este „favoritul sistemului” – o referire la sprijinul structurilor de putere, în special al armatei. Deși a încercat ulterior să nuanțeze declarația, această etichetă s-a transformat într-un avantaj major. Capacitatea de a menține dialogul cu generalii, considerați adevărații arbitri ai puterii în Pakistan, i-a permis să joace un rol esențial în medierea armistițiului dintre SUA și Iran. Un lider discret, dar influent pe scena internațională De la statutul de administrator regional la cel de mediator într-un conflict global, Shehbaz Sharif își redefinește profilul politic. Ascensiunea sa demonstrează că, în geopolitica actuală, influența nu aparține întotdeauna celor mai vocali lideri, ci celor capabili să construiască punți între puteri și să ofere garanții credibile.

De ce Trump a câștigat prin impunerea armistițiului de două săptămâni cu Iranul Foto: Facebook White House
Internațional

ANALIZĂ De ce Trump a câștigat prin impunerea armistițiului de două săptămâni cu Iranul

 De ce Trump a câștigat prin impunerea armistițiului de două săptămâni cu Iranul: în primul rând fiindcă a evitat o criză prelungită a petrolului, arată un reputat analist iranian, în opoziție cu actualul regim, Morad Vaisi. Și acesta, și alți analiști din Golful Persic consideră că amenințarea brutală a lui Trump împotriva Iranului - „Întreaga civilizație va pieri în această noapte, fără să mai poată fi readusă la viață vreodată. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla” - și i-a convins pe unii dintre lideri de la Teheran să facă concesii.  Citește și: Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027, fără taxe noi De ce Trump a câștigat prin impunerea armistițiului de două săptămâni cu Iranul „1- Statele Unite au câștigat un interval de două săptămâni pentru a controla piața petrolului și a gazelor naturale și pentru a se confrunta cu Republica Islamică dintr-o poziție mai puternică și mai avantajoasă.  2- Republica Islamică și-a pierdut atuul de a provoca o criză pe piața petrolului și a gazelor naturale.  3- Amenințarea lui Trump de a distruge centralele electrice și podurile a ridicat amenințările din partea Statelor Unite și a Israelului la nivelul unor amenințări la adresa supraviețuirii Republicii Islamice, forțând regimul să se retragă”, scrie Vaisi, senior analist la Iran International.  Într-adevăr, azi, prețul barilului de petril scăzuse puternic, cu peste 15%, ajungând la circa 95 USD. Însă, la ora redactării acestei știri, prețul barilului de petrol continua să coboare. Totuși, traficul prin strâmtoarea Ormuz nu crescuse spectaculos în această dimineață. Nu este clar dacă iranul va putea impune o taxă de două milioane de dolari pentru fiecare navă tranzitată.  „Oficialii din SUA și Israel au aflat luni despre o evoluție interesantă, pe fondul ultimatumului președintelui Trump: Liderul Suprem Mojtaba Khamenei le-a dat instrucțiuni negociatorilor săi, pentru prima dată de la începutul războiului, să facă pași către încheierea unui acord, potrivit unui oficial israelian, unui oficial regional și unei a treia surse bine informate. Confruntându-se cu o amenințare concretă de asasinat din partea Israelului, Khamenei a comunicat în principal prin intermediul unor mesageri care îi transmiteau bilețele”, scrie Axios.  „Trump a declarat: Deschideți Strâmtoarea Hormuz sau voi trimite Iranul înapoi în epoca de piatră. Iranul nu numai că a acceptat să o redeschidă, dar a acceptat și un armistițiu temporar, după ce săptămâni întregi a refuzat orice încetare a focului și a cerut încetarea completă a războiului. Acum încearcă să cosmetizeze totul și să prezinte situația într-o lumină mai favorabilă pentru poporul lor și pentru susținătorii lor. Asta e treaba lor”, scrie un alt analist din Golful Persic, Ahmed Khalifa. 

Armistițiu SUA, Iran, piețele se stabilizează (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Armistițiu SUA–Iran: reacții globale la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, piețele se stabilizează

Președintele american Donald Trump, care amenințase că va anihila „o întreagă civilizație”, a decis, chiar înainte de expirarea ultimatumului, să ofere o șansă diplomației și să accepte un armistițiu. La rândul său, Teheranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru 14 zile. Armistițiul temporar a fost salutat de liderii mondiali și a dus la o stabilizare a piețelor. Anunțul armistițiului și condițiile impuse Iranului La doar câteva ore după amenințări extreme, Donald Trump a anunțat un armistițiu de două săptămâni, acceptat de Iran și Israel. Citește și: Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027, fără taxe noi Teheranul a confirmat suspendarea „operațiunilor sale defensive”, iar Israelul a precizat că acordul „nu include Libanul”, potrivit biroului premierului Benjamin Netanyahu. Anunțul a fost făcut cu mai puțin de 90 de minute înainte de expirarea ultimatumului. „Am acceptat să suspend bombardamentele și atacurile împotriva Iranului pentru o perioadă de două săptămâni […] cu condiția ca Republica Islamică Iran să accepte deschiderea completă, imediată și sigură a strâmtorii Ormuz. Va fi un armistițiu bilateral!”, a transmis liderul american. Rolul diplomației și negocierile în curs Decizia Washingtonului a venit după „discuții” cu premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, și cu șeful armatei, Asim Munir, considerați actori-cheie în această evoluție diplomatică. Donald Trump a vorbit despre „discuții foarte avansate” pentru un acord de „pace pe termen lung” și despre o propunere în 10 puncte venită de la Teheran, considerată „o bază viabilă pentru negocieri”. „S-a decis la cel mai înalt nivel ca Iranul să înceapă, pentru o perioadă de două săptămâni […], negocieri cu partea americană”, a transmis Consiliul Suprem de Securitate Națională. Negocierile ar putea avea loc față în față, la Islamabad, la invitația lui Shehbaz Sharif, „pentru a continua negocierile în vederea unui acord final care să rezolve toate diferendele”. Deblocarea Strâmtorii Ormuz și impactul economic Donald Trump a anunțat că SUA vor contribui la reluarea traficului în Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. „SUA vor ajuta la decongestionarea traficului în strâmtoarea Ormuz”, a scris acesta, adăugând: „Vor exista multe acţiuni pozitive! Se vor câştiga sume mari de bani. Iranul poate începe procesul de reconstrucţie”. În prezent, milioane de barili de petrol și sute de petroliere rămân blocate în zonă, ceea ce amplifică presiunea asupra piețelor energetice globale. Liderii internaționali salută armistițiul Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară, liderii globali subliniind importanța unei păci durabile. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a transmis prin purtătorul său de cuvânt: „Secretarul general salută anunţul SUA şi al Iranului privind încetarea focului pentru două săptămâni” și a făcut apel ca toate părțile „să-şi respecte obligaţiile în virtutea dreptului internaţional […] în scopul deschiderii căii spre o pace durabilă şi cuprinzătoare”. Acesta a subliniat că „pentru protejarea vieţilor civililor şi limitarea suferinţelor umane este nevoie urgentă de încetarea ostilităţilor”. Israelul a susținut decizia Washingtonului, reiterând că „încetarea focului pentru două săptămâni nu include Libanul”. Omanul a salutat acordul și a cerut „intensificarea” eforturilor pentru o „oprire durabilă a stării de război”, evidențiind și rolul de mediator al Pakistanului. Premierul britanic Keir Starmer a declarat: „Salut acordul de încetare a focului […] Împreună cu partenerii noştri trebuie să facem tot ce putem pentru a sprijini această încetare a focului, a o transforma într-un acord durabil şi a redeschide strâmtoarea Ormuz”. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că „obiectivul acum trebuie să fie negocierea unei încheieri durabile a războiului […] prin canale diplomatice”. Ministrul de externe ucrainean Andrii Sîbiha a cerut Washingtonului „aceeaşi hotărâre” și pentru oprirea războiului din Ucraina: „Credem că este timpul pentru hotărâre pentru a forţa Moscova să înceteze focul”. Din Japonia, purtătorul de cuvânt guvernamental Minoru Kihara a insistat că „cel mai important lucru este […] garantarea securităţii navigaţiei în strâmtoarea Ormuz”. Coreea de Sud și Australia au salutat acordul, cerând reluarea negocierilor și respectarea dreptului internațional, în timp ce Noua Zeelandă a transmis că „rămân multe de făcut […] pentru a garanta o încetare a focului durabilă”. Piețele reacționează: prețul petrolui în scădere Prețul petrolului a înregistrat o scădere spectaculoasă de peste 15% miercuri dimineață, după ce Washingtonul și Teheranul au anunțat un armistițiu de două săptămâni. Piețele au reacționat imediat, iar cotațiile au revenit sub pragul simbolic de 100 de dolari pe baril. Țițeiul West Texas Intermediate a scăzut cu 14,53%, până la 96,54 dolari, în timp ce Brent crude s-a prăbușit cu 13,13%, la 94,92 dolari. Analiștii explică reacția piețelor Experții consideră că încetarea focului și redeschiderea parțială a Strâmtorii Ormuz au eliminat principalul factor de incertitudine. „După o perioadă de tensiune ridicată pe pieţe, reacţia imediată este de înţeles: încetarea focului, şi în special redeschiderea parţială a Strâmtorii Ormuz, elimină principalul risc pe termen scurt legat de petrol şi aduce o uşurare semnificativă pentru activele riscante”, a declarat Charu Chanana. La rândul său, Stephen Innes subliniază: „Odată ce Casa Albă a dat înapoi şi a înlocuit escaladarea iminentă cu o încetare condiţionată a focului timp de două săptămâni, piaţa petrolului începe să funcţioneze mai lin şi într-un mod mai echilibrat, odată cu evaporarea primei de risc”. Prudență privind evoluția pe termen scurt În ciuda reacției pozitive, analiștii avertizează că situația rămâne fragilă și dependentă de evoluțiile din teren. „Pentru ca această evoluţie să fie confirmată, traderii vor avea nevoie de mai mult decât simple declaraţii diplomatice. Vor trebui să vadă o reluare reală a traficului în Strâmtoarea Ormuz. Până când aceasta nu va fi redeschisă în mod vizibil, va fi vorba doar de o relaxare a poziţiilor, mai degrabă decât de o reevaluare durabilă a preţurilor”, avertizează Stephen Innes. Astfel, stabilitatea pieței depinde direct de implementarea efectivă a acordului. Bursele asiatice cresc puternic Piața bursieră asiatică a reacționat pozitiv la detensionarea situației din Orientul Mijlociu. Indicele Nikkei de la Tokyo a crescut cu 5,33%, iar indicele Kospi din Seul a urcat cu aproape 7%. Alte piețe importante, precum Taipei, Sydney și Hong Kong, au înregistrat de asemenea creșteri semnificative. „Scăderea preţurilor petrolului reduce presiunea asupra sentimentului de risc regional (în Asia), în special pe pieţele cele mai sensibile la şocurile legate de importurile de energie (...) Pieţele bursiere au pur şi simplu nevoie de o pauză”, a explicat Stephen Innes. Aurul și dolarul reacționează la schimbările din piață Pe fondul detensionării geopolitice, aurul a înregistrat o revenire, crescând cu 2,30% până la 4.814 dolari pe uncie. În același timp, dolarul american s-a depreciat atât față de euro, cât și față de yenul japonez, în linie cu scăderea prețurilor petrolului. Moneda americană a pierdut 0,80% în raport cu yenul, ajungând la 158,34 yeni pentru un dolar. Prețul gazelor naturale scade puternic în Europa Prețul gazelor naturale a înregistrat, la rândul său, o scădere semnificativă pe piața europeană, după anunțul armistițiului. La hub-ul TTF de la Amsterdam, cotațiile futures au coborât cu peste 19%, până la aproximativ 43 de euro/MWh, după ce anterior scăzuseră chiar sub 42,5 euro/MWh. Nivelurile actuale se apropie de cele dinaintea escaladării conflictului, când prețul gazelor era în jur de 31,6 euro/MWh.

SUA-Iran, armistițiu condiționat de Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

BREAKING Donald Trump acceptă un armistițiu cu Iranul, însă impune redeschiderea Strâmtorii Ormuz

Donald Trump a anunțat că este dispus să accepte un armistițiu de două săptămâni între Statele Unite și Iran, însă doar în anumite condiții. Potrivit declarației sale, suspendarea atacurilor ar urma să aibă loc dacă Iranul permite traficul maritim liber prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale din lume. Negocieri avansate și „obiective militare atinse” Liderul american a subliniat că decizia vine în urma unor discuții cu oficiali pakistanezi și în contextul unor negocieri avansate pentru un acord de pace pe termen lung în Orientul Mijlociu. Citește și: Angajatul lui Sebastian Ghiță, Ciutacu, jubilează la închiderea Realității: „Acțiune de ecologizare cu forța” Donald Trump susține că Statele Unite „au atins și chiar depășit toate obiectivele militare”, ceea ce ar permite o pauză în acțiunile militare. În același timp, acesta a declarat că există progrese semnificative în direcția unui acord cu Iranul. Potrivit afirmațiilor sale, Teheranul ar fi transmis o propunere în 10 puncte, considerată de partea americană drept o bază „viabilă” pentru negocieri. De asemenea, majoritatea punctelor de divergență dintre cele două state ar fi fost deja clarificate. O fereastră de două săptămâni pentru pace Perioada de două săptămâni propusă ar avea rolul de a permite finalizarea acordului și transformarea negocierilor într-un rezultat concret. Trump a descris acest moment drept o oportunitate de a închide un conflict de lungă durată și de a aduce stabilitate în regiune. Mesajul integral al lui Donald Trump „Pe baza discuțiilor cu prim-ministrul Shehbaz Sharif și cu mareșalul de câmp Asim Munir, din Pakistan, în cadrul cărora aceștia au solicitat să amân forța distructivă care urma să fie lansată în această noapte împotriva Iranului, și cu condiția ca Republica Islamică Iran să accepte DESCHIDEREA COMPLETĂ, IMEDIATĂ și SIGURĂ a Strâmtorii Ormuz, sunt de acord să suspend bombardamentele și atacul asupra Iranului pentru o perioadă de două săptămâni. Acesta va fi un armistițiu de ambele părți! Motivul acestei decizii este că ne-am atins deja și chiar am depășit toate obiectivele militare și suntem foarte avansați în ceea ce privește un acord definitiv privind PACEA pe termen lung cu Iranul și PACEA în Orientul Mijlociu. Am primit o propunere în 10 puncte din partea Iranului și considerăm că aceasta reprezintă o bază viabilă pentru negocieri. Aproape toate punctele de dispută din trecut au fost deja convenite între Statele Unite și Iran, însă o perioadă de două săptămâni va permite finalizarea și încheierea acordului. În numele Statelor Unite ale Americii, în calitate de președinte, și reprezentând, de asemenea, țările din Orientul Mijlociu, este o onoare să vedem această problemă de lungă durată aproape de rezolvare.”

Negocieri pentru armistițiu între SUA și Iran (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

Se negociază o încetare a focului pentru 45 de zile în Orientul Mijlociu (Axios)

Statele Unite, Iran și mai mulți mediatori regionali discută un posibil acord de încetare a focului pentru 45 de zile, care ar putea deschide calea către încheierea definitivă a conflictului, potrivit Axios. Negocieri pentru armistițiu între SUA și Iran Planul analizat include două etape, prima fiind o pauză temporară a ostilităților în care ar urma să fie negociate condițiile păcii. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni Ulterior, a doua etapă ar presupune un acord final pentru încheierea războiului, cu posibilitatea extinderii armistițiului dacă discuțiile necesită mai mult timp. Ultimatumul lui Donald Trump și riscul escaladării Președintele Donald Trump a avertizat că termenul-limită pentru redeschiderea Strâmtoarea Ormuz expiră marți seară, în caz contrar Iranul riscând atacuri militare masive. Declarația, făcută pentru The Wall Street Journal, amplifică tensiunile din regiune și pune presiune pe negocieri. Condițiile Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Autoritățile iraniene au transmis că reluarea traficului prin strâmtoare depinde de compensații financiare pentru pierderile suferite în conflict. „În conformitate cu un nou regim juridic, pagubele suferite de pe urma războiului impus vor fi compensate integral din veniturile obţinute din taxa de tranzit”, a declarat Mehdi Tabatabaei, purtător de cuvânt al administrației prezidențiale, pe platforma X. Reacții dure și acuzații reciproce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a subliniat că Strâmtoarea Ormuz nu va reveni la situația anterioară, în special pentru SUA și Israel. În același timp, Tabatabaei l-a criticat pe liderul american, afirmând că acesta a recurs la insulte „din disperare şi furie” și acuzându-l că alimentează conflictul în Orientul Mijlociu.

Războiul din Iran, negocieri în impas (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Negocierile pentru un armistițiu între SUA, Israel și Iran, în impas (The Wall Street Journal)

Eforturile internaționale de mediere pentru obținerea unei încetări a focului între Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, se află în impas, potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal. Mai multe state, în special Pakistan, încearcă să faciliteze dialogul, însă fără rezultate concrete până în acest moment. Iranul refuză discuțiile directe cu SUA Potrivit publicației americane, Teheranul a transmis mediatorilor că nu este dispus să participe la întâlniri cu oficiali americani la Islamabad în perioada următoare. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan În plus, autoritățile iraniene consideră că solicitările formulate de Washington sunt inacceptabile, ceea ce complică și mai mult procesul de negociere. Schimb de acuzații între Washington și Teheran Ministerul de Externe iranian a respins declarațiile președintelui american Donald Trump, pe care le-a calificat drept „false și nefondate”. Liderul american susținuse anterior că „noul preşedinte al regimului iranian, mult mai puţin radicalizat şi mai inteligent decât predecesorii săi, tocmai a cerut SUA o încetare a focului” în urma unor negocieri. Condițiile impuse de SUA pentru un armistițiu Donald Trump a precizat că ar lua în considerare o încetare a focului doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții stricte. Acesta a declarat că o eventuală acceptare a armistițiului ar putea avea loc doar după ce „Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă şi fără obstacole”. „Până atunci, aruncăm Iranul în nefiinţă, sau cum se spune, înapoi în Epoca de Piatră”, a ameninţat liderul american. Ultimatum amânat pentru reluarea negocierilor Președintele SUA a anunțat că a amânat până pe 6 aprilie termenul limită acordat Iranului pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. Decizia a fost justificată prin dorința de a permite continuarea negocierilor, despre care Trump a afirmat că ar fi deja în desfășurare. Totuși, Iranul a negat existența unor negocieri directe, precizând că schimburile cu Washingtonul au loc doar prin intermediari. Declarații privind evoluția conflictului Anterior, liderul american a sugerat că SUA s-ar putea „retrage” din Iran în „două sau trei săptămâni”, susținând că obiectivele militare stabilite au fost atinse. Printre acestea se numără împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare. Planul de pace propus de Washington Pakistanul a confirmat implicarea în eforturile de mediere, alături de alte state precum Turcia și Egipt. Totodată, oficialii au confirmat existența unei propuneri de plan de pace venite din partea SUA. Potrivit informațiilor publicate de The New York Times, planul prevede mai multe condiții pentru Iran. Printre acestea, predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit, demontarea principalelor infrastructuri nucleare, menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, renunțarea la sprijinirea grupărilor armate din regiune și limitarea programului de rachete. În schimb, Iranul ar putea beneficia de ridicarea sancțiunilor internaționale și de sprijin pentru dezvoltarea unui program nuclear civil. Teheranul respinge propunerile SUA Ministerul iranian de Externe a catalogat propunerile Washingtonului drept „excesive și iraționale”. Oficialii iranieni au amintit, de asemenea, că SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului în perioade în care erau în curs negocieri, atât în iunie anul trecut, cât și în acest an.  

Armistițiu fără garanții în Ucraina, risc pentru NATO (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Avertisment dur din Germania: un armistițiu fără garanții în Ucraina ar fi un risc pentru NATO

Amenințarea Rusiei la adresa flancului estic al NATO s-ar putea intensifica semnificativ în cazul unui armistițiu în Ucraina, a avertizat sâmbătă Wolfgang Ischinger, președintele Conferința de Securitate de la München, într-un interviu acordat publicației germane Tagesspiegel. „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul este mai mic” Wolfgang Ischinger a subliniat că, în prezent, Ucraina joacă un rol esențial în securitatea continentului european, blocând forțele armate ale președintelui rus Vladimir Putin. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul nu este atât de mare”, a explicat Ischinger, precizând că armata rusă este în acest moment concentrată pe frontul ucrainean și „pierde mii de soldați în fiecare săptămână”. Armistițiul ar putea schimba radical situația de securitate Potrivit expertului german, un eventual armistițiu în Ucraina ar modifica fundamental echilibrul de securitate din Europa de Est. Oprirea luptelor i-ar permite Moscovei să își reia nestingherit procesul de reînarmare. „Atunci Putin își poate continua liniștit reînarmarea, iar amenințarea la adresa țărilor NATO de pe flancul estic se va intensifica”, a avertizat Ischinger, înaintea celei de-a 62-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, care va avea loc săptămâna viitoare în capitala Bavariei. Încetarea războiului, o necesitate umanitară, dar nu o garanție de securitate În același timp, Ischinger a subliniat că oprirea vărsării de sânge rămâne o prioritate absolută. „Nu-mi doresc altceva pentru poporul Ucrainei”, a spus acesta. Totuși, el a atras atenția că un armistițiu, în lipsa unor măsuri concrete de reducere a capacităților militare rusești, ar putea spori riscurile inclusiv pentru Germania. „Amenințarea rusească va crește și pentru noi, germanii, dacă un viitor armistițiu nu este însoțit de o reducere masivă a consolidării militare în districtele militare vestice ale Rusiei”, a explicat Ischinger. „Un simplu armistițiu nu este un motiv de relaxare” Expertul german s-a declarat sceptic că Rusia ar accepta o diminuare reală a prezenței sale militare. În aceste condiții, a avertizat el, un armistițiu nu ar trebui interpretat ca un semnal de siguranță. „De aceea, un simplu armistițiu nu ar fi un motiv pentru a ne relaxa”, a punctat Ischinger. Războiul din Ucraina, o miză existențială pentru Europa Wolfgang Ischinger a descris modul în care se va încheia conflictul din Ucraina drept „o chestiune de destin prin excelență pentru Germania și Europa”, subliniind că Ucraina nu apără doar propriul teritoriu, ci securitatea întregului continent. La conferința de securitate de la München este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Armistițiul Thailanda-Cambodgia, salutat de ONU (sursa: X/War Noir)
Internațional

Încă un război neoprit de Trump: armistițiul Thailanda-Cambodgia, salutat de ONU

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a salutat încetarea focului anunțată de Thailanda și Cambodgia, subliniind că acordul reprezintă un progres important către „o pace durabilă”, după săptămâni de confruntări armate la frontieră. Acord de încetare a focului după săptămâni de lupte După multiple schimburi de focuri la granița comună, cele două state membre ASEAN au convenit asupra unui armistițiu imediat. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Miniștrii apărării din Thailanda și Cambodgia au semnat o declarație comună privind oprirea ostilităților. Guterres: „Un pas pozitiv pentru civili” Potrivit purtătorului său de cuvânt, Stéphane Dujarric, Antonio Guterres a descris armistițiul ca fiind „un pas pozitiv către scăderea suferințelor civililor, încetarea ostilităților în desfășurare și crearea unui mediu propice pentru o pace durabilă”. Armistițiul acoperă toate tipurile de atacuri, documentul semnat prevede oprirea folosirii tuturor tipurilor de arme, atacurilor asupra civililor, lovirii infrastructurii civile și acțiunilor militare în toate zonele de frontieră. Frontieră de 800 km, teatru al confruntărilor Luptele au izbucnit în mai multe puncte de-a lungul frontierei de aproximativ 800 de kilometri dintre Thailanda și Cambodgia. Ambele state s-au acuzat reciproc de bombardarea zonelor civile, acuzații negate de fiecare parte. Bilanț uman: morți și sute de mii de strămutați Confruntările au avut consecințe grave. Peste 100 de persoane au fost ucise, zeci de civili aflându-se printre victime. De asemenea, sute de mii de oameni au fost strămutați pe ambele părți ale frontierei. Dispută teritorială veche de decenii Criza actuală are la origine o dispută teritorială de durată. În octombrie, cele două țări au convenit retragerea armamentului greu din zona de graniță și operațiuni comune de deminare. Armistițiu suspendat și noi escaladări Deși un acord exista deja, armistițiul a fost suspendat în noiembrie după un nou incident la frontieră. Situația s-a agravat în continuare după o ciocnire pe 7 decembrie, iar luptele s-au reluat ulterior în mai multe puncte de-a lungul frontierei.

Putin nu vrea „armistițiul artificial” în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin respinge „armistițiul artificial” și vorbește despre o „pace adevărată” în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin respinge ideea unui „armistițiu artificial” în Ucraina și susține în schimb necesitatea unei „păci adevărate”, a transmis luni Kremlinul. Mesajul a fost formulat de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă telefonice zilnice. „Președintele Putin este deschis păcii reale, deciziilor serioase. Ceea ce respinge total sunt stratagemele de a câștiga timp și de a crea armistiții artificiale”, a declarat Peskov. Fără termene-limită pentru un acord de pace Dmitri Peskov a evitat să facă speculații privind posibilitatea încheierii unui acord de pace până la sfârșitul acestui an, așa cum ar solicita, potrivit presei internaționale, președintele american Donald Trump. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Nu îndrăznesc să vorbesc despre termene limită. Aceasta ar fi cea mai ingrată sarcină în acest moment”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, subliniind complexitatea negocierilor. Kremlinul apreciază eforturile lui Donald Trump Peskov a afirmat că Moscova apreciază eforturile administrației americane în direcția unei soluționări a conflictului. Potrivit acestuia, Donald Trump ar acționa „sincer” pentru obținerea păcii în Ucraina. „Trump lucrează sincer în favoarea unei soluționări și depune toate eforturile pentru a o realiza. Și echipa sa, de asemenea. Apreciem foarte mult aceste eforturi”, a declarat Peskov. Aderarea Ucrainei la NATO, „piatră de temelie” a negocierilor În privința refuzului Rusiei de a permite Ucrainei să adere la NATO, Peskov a subliniat că această chestiune reprezintă una dintre „pietrele de temelie” ale procesului de negociere. Potrivit Kremlinului, subiectul necesită „o discuție specială”, Moscova considerând extinderea Alianței Nord-Atlantice o amenințare directă la adresa securității sale. Progrese anunțate în negocierile de la Berlin Reprezentantul special al președintelui SUA pentru misiuni de menținere a păcii, Steve Witkoff, a declarat duminică faptul că s-au înregistrat progrese „considerabile” în urma negocierilor purtate la Berlin cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Consultările continuă și luni, după întâlnirea de peste cinci ore de la Cancelaria Germaniei. Witkoff a scris pe platforma X că discuțiile au fost „aprofundate” și au vizat planul de pace în 20 de puncte. Kremlinul respinge modificările propuse de Ucraina și Europa Kremlinul a respins din start modificările aduse de Ucraina și statele europene planului de pace inițial propus de Casa Albă. Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al președintelui rus, a avertizat că Moscova va avea „obiecții foarte puternice” dacă vor fi operate schimbări semnificative. „Dacă se fac modificări importante, vor exista obiecții foarte serioase”, a declarat Ușakov pentru televiziunea de stat rusă. Disputa teritorială, punct sensibil pentru Moscova Potrivit lui Iuri Ușakov, obiecțiile Rusiei vizează mai multe aspecte ale planului de pace, în special problema teritorială. El a precizat că această chestiune a fost discutată „activ” la Moscova și că poziția Rusiei este bine cunoscută de partea americană. „Vor exista clauze absolut inacceptabile pentru noi, inclusiv în ceea ce privește problema teritorială. Americanii cunosc și înțeleg poziția noastră”, a spus consilierul Kremlinului. Ușakov s-a arătat sceptic cu privire la rezultatul final al negocierilor: „Nu știu ce va ieși pe hârtie după acele consultări. Dar nu va fi nimic bun”, a concluzionat el.

Netanyahu ordonă lovituri imediate în Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu ordonă lovituri imediate în Fâșia Gaza. Hamas, acuzat de încălcarea armistițiului

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a ordonat marți armatei să lanseze lovituri imediate asupra Fâșiei Gaza, după ce a acuzat gruparea islamistă palestiniană Hamas de încălcarea acordului de armistițiu. Potrivit autorităților israeliene, Hamas ar fi returnat rămășițele unui ostatic al cărui trup neînsuflețit fusese deja recuperat anterior. Hamas anunță predarea unui alt ostatic mort Brigăzile Ezzedin al-Qassam, ramura militară a Hamas, au declarat că la ora locală 20:00 (18:00 GMT) intenționează să predea un alt ostatic decedat, „găsit recent într-un tunel din Gaza”. Citește și: Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor: judecătorii nu dau „consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale” Astfel de transferuri se realizează, de obicei, prin intermediul Crucii Roșii Internaționale, în baza procedurilor umanitare convenite anterior. Acordul de încetare a focului și obligațiile Hamas Conform primei faze a acordului de încetare a focului, intrat în vigoare la 10 octombrie, Hamas a eliberat la 13 octombrie toți cei 20 de ostatici aflați în viață, din totalul de 251 răpiți în timpul atacului din 7 octombrie 2023 asupra Israelului. Organizația palestiniană s-a angajat, de asemenea, să returneze trupurile celor 28 de ostatici morți aflați în Gaza, însă până în prezent au fost predate doar 15 dintre acestea. Hamas a justificat întârzierea afirmând că resturile celorlalți ostatici sunt dificil de identificat în mijlocul ruinelor provocate de bombardamentele israeliene. Netanyahu cere „lovituri puternice” ca răspuns În urma incidentului, Netanyahu a reacționat dur, acuzând Hamas de nerespectarea acordului și cerând armatei israeliene să lanseze „lovituri puternice” asupra țintelor din Fâșia Gaza. Biroul premierului a transmis comunicatul oficial, fără a oferi detalii suplimentare privind amploarea operațiunilor militare ordonate. Israel Katz: Hamas va plăti scump Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat marți seara că Hamas va plăti un preț ridicat după ce a atacat forțele israeliene din Fâșia Gaza, încălcând acordul privind returnarea cadavrelor ostaticilor. Într-un comunicat oficial, Katz a subliniat că armata israeliană (Tsahal) va răspunde ferm acțiunilor comise de gruparea islamistă palestiniană. În același timp, Apărarea Civilă din Gaza a anunțat că Israelul a lansat cel puțin trei atacuri aeriene asupra teritoriului palestinian, în pofida armistițiului în vigoare din 10 octombrie. Reprezentanții Hamas au acuzat Israelul că a încălcat armistițiul și au anunțat amânarea predării trupului unui ostatic decedat, planificată pentru marți seară. Potrivit Brigăzilor al-Qassam, reluarea bombardamentelor face imposibilă continuarea căutărilor în tunelurile din sudul Gazei.

Nou atac armat al Israelului în Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Nou atac armat al Israelului în Gaza, în ciuda armistițiului. Ținta: Jihadul Islamic

Armata israeliană a anunțat sâmbătă seară că a lansat o lovitură aeriană în zona Nuseirat, din centrul Fâșiei Gaza, vizând un membru al organizației Jihadul Islamic. Atacul a avut loc în ciuda acordului de încetare a focului negociat de Statele Unite. Armistițiu fragil între Israel și Hamas De aproape două săptămâni, în regiune este în vigoare un armistițiu fragil între mișcarea islamistă palestiniană Hamas – aliată a Jihadului Islamic – și Israel. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Deși acordul este încă activ, autoritățile israeliene au subliniat că își rezervă dreptul de a se apăra și de a acționa împotriva oricărei amenințări directe. Țintă: un membru al Jihadului Islamic suspectat de atac iminent „Cu puțin timp în urmă, armata israeliană a lansat un atac țintit în zona Nuseirat, din centrul Fâșiei Gaza, care a vizat un terorist al organizației Jihadul Islamic ce plănuia să comită un atac terorist iminent împotriva trupelor armatei israeliene”, se arată în comunicatul oficial al armatei. Atacul a lovit o mașină civilă, incident confirmat și de spitalul Al-Awda, care a raportat patru persoane rănite. „Spitalul a primit patru răniți după ce armata de ocupație israeliană a vizat o mașină civilă în zona Clubului Al-Ahli, din tabăra Nuseirat, în centrul Gazei”, a transmis spitalul Al-Awda, citat de agențiile internaționale. Armata israeliană: „Vom continua operațiunile în Gaza” Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au precizat că operațiunile militare vor continua în Fâșia Gaza „pentru a elimina orice amenințare imediată” la adresa trupelor israeliene. Lovitura de sâmbătă vine pe fondul unei tensiuni persistente în regiune, în ciuda încetării oficiale a focului.

Trump abandonează armistițiul imediat, Putin câștigă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Donald Trump renunță la ideea unui armistițiu imediat și întărește poziția lui Putin

Trump abandonează armistițiul imediat, Putin câștigă. Summitul din Alaska, desfășurat fără prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, s-a încheiat fără un acord concret. Deși inițial Donald Trump, președintele SUA, sugerase că își dorește un armistițiu rapid, mesajul final a fost diferit, stârnind îngrijorare la Kiev și în capitalele europene. Trump abandonează armistițiul imediat, Putin câștigă Rusia susține de mult timp că un armistițiu este posibil doar ca parte a unei „înțelegeri cuprinzătoare” care să ia în calcul interesele Moscovei, ceea ce presupune, implicit, capitularea Ucrainei. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Declarațiile lui Trump par să confirme această abordare. Pe platforma Truth Social, el a scris că „cea mai bună cale de a încheia războiul este un acord de pace direct”, subliniind că „armistițiile nu rezistă adesea”. Această poziție intră în contradicție cu cererea principală a Ucrainei și a aliaților săi europeni: un armistițiu necondiționat ca pas inițial. Avantaj pentru Putin pe frontul militar Experții militari subliniază că poziția lui Trump îi oferă timp prețios lui Vladimir Putin. „Dacă obiectivul militar al lui Putin era să evite constrângeri imediate asupra operațiunilor din Ucraina, atunci a reușit”, afirmă Matthew Savill, director de studii militare la Royal United Services Institute, citat de BBC. Într-o scurtă apariție publică alături de Trump, Putin a avertizat Ucraina și Europa să nu „strice” progresele făcute în Alaska, un mesaj perceput la Kiev ca o consolidare a poziției Rusiei. Zelenski, de la recunoștință la apel disperat După summit, Trump a discutat telefonic timp de o oră cu Zelenski, convorbire la care au participat ulterior și lideri europeni. Președintele ucrainean a descris apelul ca fiind „substanțial” și a confirmat că va merge la Washington pentru prima vizită oficială de după controversata întâlnire din februarie. Inițial, Zelenski a mulțumit pentru invitație, însă după mesajul lui Trump de pe Truth Social, tonul său a devenit mai urgent: „Uciderea trebuie să înceteze cât mai curând. Focul trebuie să înceteze pe câmpul de luptă, în aer și asupra infrastructurii portuare.” Europa, prinsă între Ucraina și Trump Liderii europeni au reluat dimineața apelurile pentru implicarea directă a Ucrainei în discuțiile despre propriul viitor, dar au evitat criticile deschise la adresa lui Trump. Premierul britanic Keir Starmer a afirmat că „eforturile președintelui Trump ne-au adus mai aproape ca niciodată de încheierea războiului ilegal al Rusiei”, adăugând că SUA și Europa sunt deschise să ofere „garanții de securitate robuste” Ucrainei. Italia, prin vocea Giorgiei Meloni, a sugerat că aceste garanții ar putea fi inspirate de articolul 5 al NATO, chiar dacă ar fi oferite într-un cadru din afara Alianței. Ce urmează pentru Zelenski Pe lângă întrebările legate de viitoarele sancțiuni americane împotriva Rusiei, amânate de Trump pentru „două sau trei săptămâni”, rămâne incert cum va fi primit Zelenski la Washington și cum se vor desfășura eventualele negocieri directe cu Trump și Putin. Întrebat ce sfat i-ar da liderului ucrainean, Trump a răspuns tranșant: „Să facă o înțelegere. Rusia este o putere foarte mare, iar ei nu sunt.”

Putin vrea acord direct cu SUA (sursa: tass.ru)
Internațional

Putin îi oferă lui Trump o soluție convenabilă, afirmă un consiler al Kremlinului

Putin vrea acord direct cu SUA. Dmitri Suslov, vice-director al Centrului de Studii Europene și Internaționale din cadrul Școlii Superioare de Economie și consilier apropiat al Kremlinului pe probleme de politică externă, a afirmat, într-un interviu pentru Corriere della Sera, că președintele rus Vladimir Putin îi propune lui Donald Trump „o ieșire convenabilă” din impasul geopolitic actual. Declarațiile vin în contextul pregătirilor pentru summitul ruso-american din Alaska. Putin vrea acord direct cu SUA Suslov susține că Putin vede două scenarii posibile în urma întâlnirii din Alaska. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document Prima variantă ar fi adoptarea unui plan bilateral Rusia–SUA pentru un armistițiu în Ucraina, fără implicarea directă a Kievului sau a Europei. Acest plan ar putea include: Retragerea forțelor ucrainene din zonele din Donbass aflate încă sub controlul Kievului; Retragerea trupelor ruse din regiunile Sumî, Dnipropetrovsk și Harkov; Menținerea liniei actuale a frontului în restul teritoriilor; Angajamentul Ucrainei de a nu adera la NATO. Mai puține pretenții decât în urmă cu un an Potrivit lui Suslov, această ofertă reprezintă o schimbare față de cererile Rusiei din urmă cu un an, când Moscova solicita retragerea Ucrainei din toate cele patru provincii anexate. În plus, Kremlinul este dispus acum să discute un armistițiu provizoriu, nu doar termenii acordului final. Al doilea scenariu: presiune asupra Kievului A doua opțiune, spune Suslov, este ca președintele Volodimir Zelenski, sprijinit de statele europene, să respingă propunerea. În acest caz, Trump ar putea decide oprirea completă a asistenței militare pentru Ucraina și chiar sistarea vânzărilor de armament către Europa, pentru a împiedica transferul acestuia către Kiev. O astfel de măsură ar accelera înfrângerea Ucrainei și colapsul total al rezistenței sale. De ce Trump ar accepta oferta lui Putin Suslov consideră că Trump este motivat să sprijine acordul și pentru a evita o criză diplomatică cu China, India și Brazilia. Președintele american le-a cerut acestor state să oprească importurile de petrol rusesc, amenințând cu sancțiuni secundare, însă răspunsul a fost negativ. O respingere a propunerii ruse ar pune Washingtonul într-o poziție delicată: fie cedează, riscând să arate slăbiciune, fie intră într-un conflict comercial și politic cu trei mari puteri ale grupului BRICS. „Dacă summitul din Alaska va produce un plan comun pentru armistițiu în Ucraina, Trump ar putea revendica chiar un succes istoric”, afirmă Suslov. De ce a fost alească Alaska pentru summit Locul întâlnirii, Alaska, nu este ales la întâmplare, simbolizând caracterul exclusiv bilateral al tratativelor ruso-americane. Este poziționată geografic aproape de Rusia și departe de Europa și Ucraina. Va fi primul summit Rusia–SUA pe teritoriul american din ultimii 15 ani (ultimul a avut loc în 2010 între Dmitri Medvedev și Barack Obama). Pe lângă tema centrală a războiului din Ucraina, agenda summitului va include și problema Arcticii, zonă cu potențial ridicat de tensiuni militare, dar și de cooperare economică, odată cu creșterea accesibilității datorată topirii ghețurilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră