luni 29 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8900 articole
Eveniment

Tancurile Leopard reparate gata cel mai devreme 2024

Tancurile Leopard reparate, destinate Ucrainei, vor fi gata cel mai devreme în 2024, a anunţat directorul companiei germane Rheinmetall, Armin Papperger, citat duminică de Bild, transmite Reuters. Sâmbătă, Marea Britanie a anunțat că donează Ucrainei un număr neprecizat de tancuri Challenger II. Tancurile Leopard reparate vor fi gata cel mai devreme în 2024 Germania a afirmat la începutul acestei luni că va furniza Ucrainei 40 de vehicule de luptă Marder, dar Kievul a cerut vehicule blindate mai grele, precum tancurile Leopard, ce ar reprezenta o sporire semnificativă a sprijinului oferit armatei ucrainene de către Occident. If only we had an influential German with a defence background as EU leader to talk sense to Berlin… ?Ukraine needs tanks and we need Ukraine to win !Where is the EU ?!https://t.co/og6a5H813n— Guy Verhofstadt (@guyverhofstadt) January 10, 2023 Repararea tancurilor Leopard ar costa câteva sute de milioane de euro şi compania nu va putea începe reparaţiile înaintea confirmării comenzii, a declarat Papperger pentru Bild. Citește și: Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina: Marea Britanie donează tancuri Challenger II. Kievul așteaptă ofensiva de primăvară, când 500.000 de ruși vor fi aruncați în luptă ''Vehiculele trebuie să fie dezmembrate complet şi apoi reconstruite'', a explicat el. Finlanda ar putea dona Ucrainei un mic număr de tancuri Leopard 2 de fabricaţie germană dacă un grup mai mare de ţări europene decide să-i urmeze exemplul, a declarat joi preşedintele finlandez Sauli Niinistö, citat vineri de Reuters. Rusia a lansat în 24 februarie o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că desfăşoară o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a populaţiei rusofone din Ucraina.

Tancurile Leopard reparate vor fi gata cel mai devreme în 2024 Foto: KMWEG.de
Vicol, zisă „avocata penalilor”, pe lista scurtă a PSD pentru Justiție Foto: Facebook Laura Vicol
Eveniment

Vicol, zisă „avocata penalilor”, lista scurtă PSD Justiție

Controversata Laura Vicol, zisă „avocata penalilor”, pe lista scurtă a PSD pentru Justiție, după rotația premierilor, afirmă surse politice. Potrivit protcolului dintre PSD și PNL, în mai 2023, social-democrații vor prelua șefia Executivului - așa numita „rotativă” - iar în componența Guvernului vor apare o serie de schimbări. Una din acestea este transferarea Justiției la PSD. Vicol, zisă „avocata penalilor”, pe lista scurtă a PSD pentru Justiție Numele Laurei Vicol apare în dosarele fraților Ion și Vasile Balint, ziși Nuțu și Sile Cămătaru. Ea a fost avocata mai multor interlopi printre care Sile Cămătaru și Silviu Dudiță zis Fluturică, brațul armat al Cămătarilor. Ea a fost iubita manelistului Leo de la Strehaia, aflat acum în pușcărie. La 1 decembrie 2022, Ciolacu a fost în vacanță în Dubai împreună cu vicepremierul Sorin Grindeanu, liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Alfred Simonis și de Laura Vicol, acum președinte al comisiei juridice din Camera Deputaților. Citește și: Tupeu: deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, cere DeFapt.ro să șteargă articolul potrivit căruia soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei Pe lista de candidați PSD pentru Justiție se mai află Maya Teodoriu, deputat PSD și beneficiar al unei pensii speciale de circa 30.000 lei/lună, în calitate de fost judecător la CCR, și senatorul Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției în guvernarea Ponta. În iulie, deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, a cerut site-ului DeFapt.ro să șteargă informația că soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei. Vicol, care conduce comisia juridică a Camerei Deputaților, a notificat site-ul DeFapt.ro, prin avocat, anunțând că, dacă informația nu va fi ștearsă, ne va da în judecată, solicitând despăgubiri materiale și morale.

Cimitir-parc la Cluj, primul din România (sursa: Monitorul de Cluj)
Eveniment

Cimitir-parc la Cluj, primul din România

Cimitir-parc la Cluj, primul din România. Este cel mai modern cimitir-parc din România, potrivit autorităților din Cluj. Cimitir-parc la Cluj, primul din România Acesta va fi deschis pentru înhumări abia din primăvara lui 2023, în contextul în care locurile de veci din celelalte cimitire din Cluj-Napoca se epuizează treptat. Potrivit primarului Emil Boc, autoritățile urmăresc deja asigurarea cadrului legal pentru extinderea acestui cimitir-parc, care abia urmează să fie deschis. Citește și: VIDEO Cinci morți și 27 de răniți, din care șase, copii, la Dnipro, după ce un bloc de locuințe a fost lovit de o rachetă rusească "Cimitirul este gata, este pregătit, dar l-am pregătit astfel încât să aibă și continuitate după ce îl dăm în folosință. Deja trecem la etapa următoare, de extindere, utilizând în primul rând cimitirele existente, pentru a putea valorifica locurile de veci existente. În această primăvară, cu siguranță, vom fi nevoiți să trecem și la înhumări în noul cimitir de pe strada Moș Ion Roată, pentru că am ajuns la capacitatea maximă a celorlalte cimitire. Trebuie să avem continuitate, iar în momentul în care vom deschide cimitirul, trebuie să avem deja pașii legali și instituționali pregătiți, de extindere a cimitirului", a declarat edilul Emil Boc, în cadrul unei intervenții la un post local de radio, potrivit Monitorului de Cluj.

Primele tancuri britanice, Challenger II, vor ajunge în Ucraina
Eveniment

Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina

Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina: Marea Britanie donează un număr neprecizat de tancuri Challenger II. Kievul așteaptă ofensiva de primăvară a Moscovei, când 500.000 de ruși vor fi aruncați în luptă, potrivit estimărilor unor analiști militari. Blindatele oferite de britanici pot rezista unei lovituri directe a tancurilor rusești T-72, apreciază analiștii. Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina Marea Britanie este prima ţară care trimite tancuri grele produse în occident pentru a ajuta Kievul în faţa invaziei ruse. Într-o convorbire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat "voinţa Regatului Unit de a-şi intensifica sprijinul pentru Ucraina, în special prin furnizarea de tancuri Challenger 2 şi sisteme de artilerie suplimentare", a precizat Downing Street într-un comunicat. Preşedintele Zelenski a mulţumit Regatului Unit pe Twitter pentru că a luat decizii care "nu numai că ne vor întari pe câmpul de luptă, dar vor trimite şi semnalul potrivit altor parteneri". Always strong support of the UK is now impenetrable and ready for challenges. In a conversation with the Prime Minister, @RishiSunak, I thanked for the decisions that will not only strengthen us on the battlefield, but also send the right signal to other partners.— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 14, 2023 Guvernul britanic nu precizează câte tancuri intenţionează să trimită la Kiev, dar mai multe publicații britanice menţionează numărul de 12 Challenger 2: patru ar urma să fie trimise imediat şi alte opt în termen scurt. Alte state care ar putea trimite blindate grele către Ucraina sunt: Finlanda ar putea dona Ucrainei un mic număr de tancuri Leopard 2 de fabricaţie germană dacă un grup mai mare de ţări europene decide să-i urmeze exemplul, a declarat joi preşedintele finlandez Sauli Niinistö, citat vineri de Reuters. Polonia a declarat că va trimite tancuri Leopard 2 în Ucraina dacă ar exista o coaliţie mai largă de ţări care ar face acest lucru, în timp ce Germania a spus că nu are de gând să trimită vreunul. Germania nu poate exclude livrarea de tancuri Leopard pentru a sprijini forțele militare ucrainene în viitor, a declarat ministrul economiei Robert Habeck (Partidul Verde). Un procent de 45% dintre germani se opun furnizării de tancuri Leopard 2 Ucrainei, acestea fiind considerate un vârf al tehnologiei militare a ţării, potrivit unui sondaj comandat de agenţia de presă DPA. Ucraina a cerut SUA tancuri Abrams, dar nu a primit un răspuns până acum. Potrivit comandanților militari de la Kiev, Ucraina ar avea nevoie de circa 300 de tancuri occidentale. Putin, dornic să preia inițiativa „Președintele Putin ar putea mobiliza până la jumătate de milion de soldați pentru războiul său împotriva Ucrainei, în timp ce încearcă să preia inițiativa printr-o ofensivă de primăvară pe mai multe direcții. Aliații occidentali sunt îndemnați să „acționeze acum” și să trimită sute de tancuri și vehicule blindate în Ucraina, după ce Putin a numit un nou comandant și a pus planuri pentru dislocarea a 150.000 de rezerviști care au fost înrolați în toamnă”, a scris, azi, The Times. Citește și: VIDEO Momentul în care Petre Daea a adormit, în direct, la Antena 3, viral pe rețelele sociale! Ministrul poate fi auzit sforăind. Daea neagă: „Eu nu dorm nici noaptea, darămite ziua” Ofensiva ar putea fi lansată în aprilie, când zăpada se va topi, iar drumurile mici nu vor mai fi blocate de noroi.

Autoritățile din China comunistă recunosc dezastrul: cel puţin 60.000 de decese asociate COVID-19 în spitale de la ridicarea restricţiilor sanitare Foto: Twitter
Eveniment

Cel puţin 60.000 de decese asociate COVID-19

Cel puţin 60.000 de decese asociate COVID-19 au fost înregistrate în spitale de la ridicarea restricţiilor sanitare, au anunțat autortățile Chinei comuniste. Datele oficiale arată un pic sub 60.000 de decese, dar modul în care se realizează aceste statistici este extrem de controversat, fiind criticat chiar de OMS. Cel puţin 60.000 de decese asociate COVID-19 Un total de 59.938 (decese) au fost înregistrate între 8 decembrie 2022 şi 12 ianuarie 2023", a declarat reporterilor Jiao Yahui, un responsabil din domeniul sănătăţii. China reports almost 60,000 COVID-related deaths since early December https://t.co/ZnrukNN4F8— Sky News (@SkyNews) January 14, 2023 Această cifră nu ia în considerare decesele înregistrate în afara unităţilor medicale. Dintre aceste decese, 5.503 au fost cauzate direct de o insuficienţă respiratorie legată de COVID-19, a precizat acest responsabil. China had previously reported only 37 deaths for this period https://t.co/7KfPQBXtJT— BNO News (@BNOFeed) January 14, 2023 După trei ani în care a impus unele dintre cele mai draconice restricţii din lume, China a ridicat brusc, la începutul lunii decembrie, majoritatea măsurilor sanitare împotriva coronavirusului. Ulterior, numărul de pacienţi a cunoscut o creştere puternică. Spitalele au fost asaltate de pacienţi în vârstă, iar crematoriile au fost copleşite de afluxul de cadavre. În decembrie, Beijingul şi-a revizuit metodologia de numărare a deceselor atribuite COVID-19. Doar cei care au murit direct din cauza unei insuficienţe respiratorii cauzate de coronavirus sunt acum incluşi în statistici. Această controversată schimbare de metodologie face ca un număr mare de decese să nu mai fie înregistrate ca fiind cauzate de COVID-19. China COVID deaths accelerate to 9,000 a day - What you get when you allow a lethal virus to rip through an unvaccinated population. When they try to ram “health freedom” propaganda down our throats, remember that number… https://t.co/B8vGeVZKEP— Prof Peter Hotez MD PhD (@PeterHotez) January 10, 2023 Săptămâna trecută, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a criticat această nouă definiţie a decesului atribuit COVID-19 din China, considerând-o "prea îngustă". Beijingul a respins criticile şi a cerut OMS să adopte o poziţie "imparţială" în privinţa COVID-19. China recorded 59,938 Covid-related deaths between December 8 and January 12→ 5,503 deaths: respiratory failure triggered by infection→ 54,435 infected with Covid but with underlying conditions→ Average age: 80.3→ 90% of deaths aged 65+ https://t.co/egEUKBZxQo— Joel Chan (@kjoules) January 14, 2023 Miercuri, autorităţile sanitare chineze au estimat că "nu este necesar" să zăbovească în viitorul imediat asupra numărului exact de decese asociate COVID-19. Citește și: VIDEO Momentul în care Petre Daea a adormit, în direct, la Antena 3, viral pe rețelele sociale! Ministrul poate fi auzit sforăind. Daea neagă: „Eu nu dorm nici noaptea, darămite ziua”

Maidanezii, încă pericol public în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Maidanezii, încă pericol public în România

Maidanezii, încă pericol public în România. O femeie de 67 de ani din localitatea Mânzătești, comuna Ungheni, județul Iași, a fost atacată de doi câini de talie mare în dimineața zilei de joi, 12 ianuarie. Maidanezii, încă pericol public în România Aceasta a ieșit să ducă gunoiul menajer în fața proprietății, în zi de colectare, moment în care a fost atacată de doi câini maidanezi de talie mare, conform relatărilor făcute polițiștilor. Animalele au trântit-o la pământ, mușcând-o de mâna dreapta, și nu este clar motivul pentru care s-au retras, dacă femeia a fost sau nu ajutată de altcineva. Citește și: Catastrofă la Iași: CET-ul care produce căldură și apă caldă poate fi vândut pe bucăți pentru o datorie de 700 de milioane de lei, a decis instanța Locul din sat în care aceasta locuiește este mai retras, la circa 200 de metri terminându-se rândul de case. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fără căldură, fără bani la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fără căldură, fără bani la Iași

Fără căldură, fără bani la Iași. Primul duel politic din anul pre-electoral 2023 are loc în aceste zile la nivel local. Fără căldură, fără bani la Iași Ameninţat cu pierderea majorităţii politice, primarul Mihai Chirica forţează, faţă de alţi ani, votarea proiectului de buget pe repede înainte. Dezbaterile cu cetăţenii, anunţate la finalul trecut, nu au mai avut loc. Citește și: Catastrofă la Iași: CET-ul care produce căldură și apă caldă poate fi vândut pe bucăți pentru o datorie de 700 de milioane de lei, a decis instanța Primarul a convocat şedinţa de aprobare a bugetului fix în ziua (18 ianuarie) în care ar putea să piardă majoritatea în Consiliul Local: instanţa ar putea lua o hotărâre în urma căreia viceprimarul Cezar Baciu (exclus din USR) să-şi piardă mandatul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Femeia lovită peste posterior, descurajată de polițiști (sursa: jurnalfm.ro)
Eveniment

Femeia lovită peste posterior, descurajată de polițiști

Femeia lovită peste posterior, descurajată de polițiști. Un sucevean care a lovit cu palma, pe stradă, posteriorul unei femei, a fost condamnat la un an de închisoare (din care va executa zece luni). Sentința este fără precedent în România pentru o astfel de faptă. Femeia lovită peste posterior, descurajată de polițiști Dar, ca să se ajungă aici, a fost nevoie de insistența extraordinară a victimei. Femeia, Nina Smart (foto), nu s-a lăsat descurajată de polițiștii suceveni care au minimalizat importanța agresiunii. "Doamna Nina Smart a depus plângere și nu s-a lăsat până când nu a fost făcut un dosar și trimis la procurori. Dar plângerea a trecut pe la mai mulți polițiști până când să fie făcut un dosar: unii s-au pensionat, alții s-au transferat în altă parte. Dar victima a fost descurajată în demersul ei de a reclama agresiunea de către polițiști, asta este clar", a spus Cristina Bucșă, avocata Ninei Smart, pentru Defapt.ro. Citește și: Închisoare pentru o palmă peste posteriorul unei femei pe stradă. Decizie fără precedent în România Chiar victima, de altfel, a trimis o declarație presei în care vorbește despre cum "Umilința suferită în urma violenței și atitudinea inițială a persoanei care a preluat reclamația pe care am făcut-o la poliție m-au afectat multă vreme". Avocata admite că, într-o oarecare măsură, nu se aștepta ca agresiunea să fie pedepsită cu închisoare cu executare. "În instanțele noastre, violența împotriva femeilor este pedepsită mult mai blând decât ar trebui, chiar în cazuri de agresiuni mult mai violente. Credeam că sentința va fi de amendă penală, dar doamna judecătoare a fost foarte profesionistă, a judecat foarte corect și a vrut să dea un exemplu că astfel de agresiuni sunt inacceptabile", a mai spus Bucșă. Agresorul a recunoscut fapta la poliție Pe 28 iunie 2021, Nina Smart se afla într-o cafenea din centrul orașului Suceava împreună cu trei prietene. Avocata Cristina Bucșă a spus că la scurt timp după ce au ieșit din cafenea, pe promenadă, au observat un individ care se îndrepta spre ele. Era destul de voinic, era înalt. În momentul în care a trecut prin dreptul grupului de femei, acesta și-a luat avânt și a aplicat o palmă peste partea posterioară, practic pe fundul persoanei vătămate. Totodată, a început să râdă frenetic, era foarte mulțumit de ceea ce făcuse. Și nici nu a dat importană faptului că persoanele care o însoțeau pe victimă i-au reproșat gestul pe care tocmai îl făcuse. A intrat liniștit într-o sală de jocuri din apropiere. „Mai departe, povestea este simplă. Au fost sesizate organele de poliție, iar victima s-a dus și a depus plângere”, a explicat avocata. Viorel Lupu și-a recunoscut fapta în fața polițiștilor, ba chiar a și dat o declarație în acest sens. Dar, după ce a fost trimis în judecată, nu s-a mai prezentat în fața judecătorilor. Avocata Cristina Bucșă a spus că agresorul a fost citat de mai multe ori, chiar și cu mandat de aducere: „A fost citat cel puțin de patru-cinci ori. Polițiștii care se ocupau de punerea în aplicare a mandatului de aducere au transmis că acesta ar fi plecat din țară. Adică, în timpul procesului penal el a plecat din țară. Familia lui a fost înștiințată, dar a refuzat să dea detalii despre unde se află mai exact. Nu a dorit să se apere în instanță” Condamnat la zece luni de închisoare cu executare Judecătoria Suceava a decis să îl condamne pe Viorel Lupu la o pedeapsă cumulată de zece luni de închisoare cu executare. „Nu pot să vă spun cu exacitate dacă este unică această hotărâre, însă șansele sunt foarte, foarte mari”, a declarat avocata Cristina Bucșă. Tot ea a mai menționat că Viorel Lupu a mai avut probleme cu legea. În anul 2005 a fost eliberat din închisoare, după ce și-a ispășit pedeapsa pentru două violuri comise în anii 1996 și 2000. „Juridic, el nu poate fi considerat un recidivist și nici pedeapsa aplicată nu a fost agravată ca urmare a recidivei. Primele fapte, cele la care se face referire, de viol, au fost săvârșite în anul 2000 și, respectiv, 1996. Acesta a fost eliberat condiționat în anul 2005, dar restul de pedeapsă era foarte mic. S-a considerat executat ulterior. Termenul de reabilitare s-a împlinit de mult. Tocmai de aceea nu s-a atras recidiva în prezent”, a menționat avocata.

Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest Foto: Twitter
Eveniment

Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest

Bulgaria este principală poartă a migrației ilegale din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), analizând datele publicate de Frontex chiar azi. FAZ anunță că, la reuniunea din 9-10 februarie a liderilor Uniunii Europene, se va discuta despre problemele migrației ilegale. Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest „Originea migranților înregistrați pe ruta Balcanilor de Vest sugerează, de asemenea, că granița terestră cu Bulgaria este principala poartă de intrare în Uniunea Europeană. Cea mai mare parte (94.000) au fost sirieni; cu aproximativ 3,5 milioane, ei sunt cel mai mare grup de refugiați din Turcia. Afganii și turcii au venit de obicei în UE în acest fel. În decembrie, Austria și Țările de Jos au respins propunerea Comisiei UE de admitere a Bulgariei și României în spațiul Schengen. Ambele țări s-au referit în special la deficiențele din Bulgaria. Șefii de stat și de guvern din UE vor să discute despre migrație la o întâlnire specială din 9 și 10 februarie. O întrebare va fi atunci dacă Comisia UE ar trebui să-și folosească bugetul pentru a finanța construcția de bariere fizice de frontieră”, scrie FAZ. În raportul publicat azi, Frontex scrie că numărul imigranților ilegali a fost, în 2022, cel mai mare din 2016 până acum. Frontex arată că au fost depistați 330.000 de imigranți ilegali, o creștere de 64% față de anul trecut. „În 2022, au fost raportate 145.600 de treceri ilegale ale frontierei pe ruta Balcanilor de Vest, cu 136% mai multe decât în ​​2021. Acesta este cel mai mare număr de treceri raportate pe această rută din 2015 și aproximativ jumătate din toate intrările ilegale raportate în 2022”, mai afirmă organismul european. Citește și: Aeroportul militar Otopeni devine baza avioanelor AWACS ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei Datele Frontex, discutabile, migrația pare a fi mult mai mare Însă Frankfurter Allgemeine arată că aceste date trebuie contextualizate. Astfel, potrivit Eurostat, în primele nouă luni din 2022 s-au înregistrat 600.000 de cereri de azil, din care 244.000 doar în Germania. Potrivit FAZ, aceste date arată că mulți imigranți nu sunt înregistrați de Frontex. „Potrivit Eurostat, în primele nouă luni ale anului trecut au fost depuse peste 600.000 de cereri inițiale de azil în statele membre UE. Numai în Germania au fost 244.000 de cereri pe tot parcursul anului. Acest lucru sugerează că mulți migranți reușesc să intre în țara aleasă de ei nedetectați sau neînregistrați. Există multe indicii că Bulgaria în special, care dorește să devină membră a spațiului Schengen, este un punct slab. Ministerul bulgar de Interne a anunțat recent că peste 160.000 de persoane au fost împiedicate să treacă ilegal frontiera anul trecut și doar 14.000 au traversat țara. Cu toate acestea, guvernul de la Viena subliniază că aproximativ jumătate din cei 100.000 de migranți ilegali care au sosit în Austria, dintre care majoritatea nu erau înregistrați anterior, au trecut de granița turco-bulgară. Alți 40% au zburat la Belgrad cu avionul și au călătorit ilegal de acolo. Motivul pentru aceasta a fost practica laxă a vizelor în Serbia, care a fost înăsprită la sfârșitul anului din cauza presiunii UE”, explică Frankfurter Allgemeine. Le nombre d'entrées irrégulières dans l'Union européenne a augmenté en 2022 de 64% par rapport à l'année précédente, atteignant le niveau le plus élevé depuis 2016, a indiqué vendredi 13 janvier l'Agence européenne des frontières, Frontex.➡https://t.co/W5BNHvxw6N pic.twitter.com/3QILhUd5el— Le Figaro (@Le_Figaro) January 13, 2023

Aeroportul Otopeni devine baza avioanelor AWACS Foto: NATO Airborne Early Warning and Control Force
Eveniment

Aeroportul Otopeni devine baza avioanelor AWACS

Aeroportul militar Otopeni devine de marți baza avioanelor AWACS (Airborne Early Warning and Control) ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei. Deocamdată, nu este clar câte aeronave se vor muta de lângă Geilenkirchen/ Aachen, unde sunt staționate în prezent, în România, unde vor rămâne „câteva săptămâni”. Aeroportul Otopeni devine baza avioanelor AWACS Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a anunţat că aeronave AWACS din cadrul Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control vor ajunge, marţi, în România, în contextul aplicării măsurilor de întărire a posturii defensive a Alianţei în regiunea Mării Negre. ”Aeronave AWACS (Airborne Warning and Control System) din cadrul Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control (NATO Airborne Early Warning & Control Force – NAEW&C) cu baza permanentă la Geilenkirchen, Germania, vor ateriza marţi, 17 ianuarie, în Baza 90 Transport Aerian din Otopeni, în contextul aplicării măsurilor de întărire a posturii defensive a Alianţei în regiunea Mării Negre”, a anunţat, vineri, MApN. Potrivit sursei citate, ca răspuns la agresiunea ilegală a Rusiei în Ucraina, NATO a sporit prezenţa aeriană în flancul estic al Alianţei cu avioane de luptă suplimentare, avioane de supraveghere şi avioane cisternă. #NATO is deploying Airborne Warning and Control System (AWACS) surveillance planes ✈️?️ to #Romania ?? The aircraft will support the Alliance’s reinforced presence in the region & monitor Russian military activityℹ️: https://t.co/DJ9ftBfrlX pic.twitter.com/LuQxlr8zPq— Oana Lungescu (@NATOpress) January 13, 2023 Avioanele AWACS vor începe zboruri de recunoaștere, exclusiv pe teritoriul Alianței, în zilele următoare. Misiunea este programată să dureze câteva săptămâni. Aeronavele aparțin unei flote de 14 avioane de supraveghere NATO cu sediul obișnuit în Geilenkirchen, Germania. Aproximativ 180 de militari vor desfășura baza Forțelor Aeriene Române de la Otopeni, lângă București, în sprijinul aeronavelor, arată un comunicat NATO. ”Nu trebuie să existe nicio îndoială cu privire la hotărârea NATO de a proteja și apăra fiecare centimetru de teritoriul aliat”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu. „AWACS-ul nostru poate detecta aeronave la sute de kilometri distanță, făcându-le o capacitate cheie pentru descurajarea și postura de apărare a NATO. Mulțumesc României pentru găzduirea aeronavei, ceea ce aduce o contribuție importantă la avertizarea noastră timpurie”, a mai spus Oana Lungescu. Rusia a devenit, brusc, activă în Marea Neagră Acum două zile, site-ul Naval News a scris despre o intensificare bruscă a manevrelor marinei ruse în Marea Neagră. Cel puțin 3 submarine și o navă mare pentru desant litoral au plecat din portul Novorossiisk și se îndreaptă spre portul Sevastopol, arată acest site. Acesta apreciază că mișcarea este extrem de neobișnuită și nu se poate exclude o tentativă de debarcare pe teritoriul ucrainean. „O explicație ar fi o formă de debarcare cu amfibii. Aceasta ar putea viza sud-vestul Ucrainei pentru a stabili un cap de pod terestru spre Transnistria”, apreciază site-ul, dar spune că, totuși, ar fi o mișcare extrem de riscantă pentru Rusia. Citește și: Soledar nu a picat, susține Ucraina. Prigojin, înfuriat, aruncă mercenarii în luptă fără să-i pese de pierderi. „Rușii înaintează peste cadavrele propriilor trupe”, spune un demnitar de la Kiev Sistemele AEW&C moderne pot detecta un avion de la o distanță de 400 km, în afara razei rachetelor sol-aer. Un astfel de avion poate controla o suprafață de 312,000 km2.

Soledar nu a picat, susține Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Soledar nu a picat, susține Ucraina

Orașul Soledar nu a picat, susține Ucraina, deși acesta este supus unei ofensive rusești fără precedent. „Rușii înaintează peste cadavrele propriilor trupe”, a susținut, azi, adjunctul ministrului ucrainean al Apărării. #BREAKING the #Russian invaders are killed in #Bakhmut follow us to receive the latest news#GloryToUkraine #UkraineRussiaWar #UkraineRussianWar #Ukraina #ukrainian #kherson #Bakhmut #Ukraine #Soledar pic.twitter.com/5Pn59JoP4Q— CFAMUKR (@famukr) January 13, 2023 Soledar nu a picat, susține Ucraina Președintele Zelenski, în discursul său din noaptea de joi, a mulțumit luptătorilor ucraineni, despre care a spus că „își păstrează pozițiile și provoacă pierderi semnificative inamicului”. În aceeași zi, brigada ucraineană 46 Aeropurtată a susținut, pe Telegram, că efectuează contraatacuri în Soledar și face progrese, după câteva zile în retragere. Ucraina încă controlează gara și mina orașului, se arată în mesaj. #Russia is sacrificing 50 soldiers for each 100m they try to advance around #Bakhmut and #Soledar.Situation is difficult but Bakhmut has been turned into a fortress.pic.twitter.com/lAZtzz3Y53— Igor Sushko (@igorsushko) January 12, 2023 Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW), în rezumatul său zilnic despre situația de pe front, notează pentru prima dată că „forțele rusești controlează cea mai mare parte, dacă nu chiar întregul teritoriu al Soledar, și, aparent, au reușit să alunge trupele ucrainene de la periferia vestică a așezării”. În același timp, experții Institutului consideră că „capturarea probabilă a orașului Soledar la 11 ianuarie nu este o evoluție importantă din punct de vedere operațional a situației – și cu greu prevestește încercuirea iminentă a (orașului) Bahmut de către Rusia”. 1/ Yevgeny Prigozhin's apparently premature announcement of Soledar's capture has reportedly led to a desperate push by Wagner to make it a reality. Wagner is fighting without regard for casualties, not just to gain Soledar, but for Prigozhin's reputation.pic.twitter.com/92Ji0oQn68— ChrisO_wiki (@ChrisO_wiki) January 12, 2023 Unii analiști arată că bătălia pentru Soledar are o miză personală pentru Evgheni Prigojin, care vrea să se impună în fața armatei regulate. În consecință, Prigojin a aruncat în luptă mercenarii Wagner fără să țină cont de pierderi. Citește și: O nouă umilință pentru România în dosarul Schengen: Suedia nu va pune subiectul în discuție la Bruxelles, premierul Kristersson evită și să-l menționeze

Suedia, cel mai mare zăcământ de pământuri rare  Foto: LKAB
Eveniment

Suedia a descoperit mare zăcământ de pământuri rare

Suedia a descoperit cel mai mare zăcământ de pământuri rare din Europa, ceea ce ar putea ajuta UE să scape de dependența de importurile din China comunistă. Însă reprezentanții companiei suedeze care a efectuat descoperirea spun că vor trece 10-15 până la exploatarea efectivă. New exploration results from the Per Geijer ore body in Kiruna shows mineral resources of rare earth elements of more than a million tonnes, making it Europe’s largest deposit of its kind. Learn more: https://t.co/YBcKR4FwUa pic.twitter.com/ss6teczvl6— LKAB (@LKABgroup) January 12, 2023 Suedia, cel mai mare zăcământ de pământuri rare Grupul minier suedez LKAB a anunţat joi că a identificat în regiunea Kiruna, în nordul îndepărtat al Suediei, "cel mai mare zăcământ cunoscut" de pământuri rare din Europa, care ar conţine peste un milion de tone de metale. Această descoperire este importantă într-un moment în care Europa este îngrijorată de dependenţa sa, în special de China, cel mai mare producător mondial, pentru aprovizionarea cu aceste minerale care sunt utilizate cu precădere pentru fabricarea bateriilor vehiculelor electrice şi a turbinelor turbinelor eoliene. „Acesta este cel mai mare zăcământ cunoscut de elemente de pământuri rare din partea noastră a lumii şi ar putea deveni un element de bază important pentru producţia de materii prime esenţiale, absolut cruciale pentru tranziţia ecologică”, a subliniat directorul executiv al grupului public, Jan Moström, citat într-un comunicat. „Ne confruntăm cu o problemă de aprovizionare. Fără mine nu pot exista vehicule electrice”, a argumentat el. Potrivit estimărilor preliminare, zăcământul de la Kiruna, o mare regiune minieră din ţara scandinavă, conţine mai mult de „un milion de tone de oxizi de pământuri rare”, însă compania subliniază că încă nu a cuantificat deocamdată valoarea sa exactă. Până la exploatarea acestui zăcământ mai este încă „un lung drum” de parcurs, a atenţionat LKAB. Un drum lung până la exploatare „Ne aşteptăm că va dura câţiva ani pentru studierea zăcământului şi a condiţiilor de exploatare profitabilă şi durabilă”, a spus Moström. Întrebat în cadrul unei conferinţe de presă când preconizează că va avea loc prima lovitură de târnăcop, el a răspuns că acest lucru va depinde în mare măsură de viteza cu care sunt obţinute autorizaţiile de exploatare, adăugând că, după experienţa sa, probabil va dura „între 10 şi 15 ani”. „Electrificarea, autosuficienţa şi independenţa UE faţă de Rusia şi China vor începe în mină”, a afirmat, la rândul său, vicepremierul şi ministrul Economiei şi Energiei din Suedia, Ebba Busch. Fantastisk nyhet från Kiruna & LKAB, Europas största fyndighet av sällsynta jordartsmetaller! Lyssningstips på ämnet metaller & mineraler är vårt avsnitt med @erikaingvald från svensk Geologisk undersökning. Ska själv lyssna om @Investeraren @avanzabank https://t.co/c4YdK2XWTW pic.twitter.com/tKC08L7lE0— Johanna Kull (@KullJohanna) January 12, 2023 Acest anunţ a fost făcut cu ocazia vizitei unei delegaţii a Comisiei Europene în Suedia, care a preluat la 1 ianuarie preşedinţia rotativă a UE. Will do well to proportionately change much "Rare earths are a group of 17 elements on the periodic table...goal is to make the United States competitive with other nations, like China...That’s because today, China produces and processes almost 60% of global rare earths supply" pic.twitter.com/mNNn66X96u— Chris Bailey (@Financial_Orbit) January 11, 2023

Ucraina a bătut Rusia în războiul informatic, spune generalul Aymeric Bonnemaison Foto: Twitter
Eveniment

Ucraina a bătut Rusia în războiul informatic

Ucraina a bătut Rusia în războiul informatic, dar cu ajutor american masiv, inclusiv sistemul Starlink, recunoaște un general francez, Aymeric de Bonnemaison, șeful apărării informatice a Franţei. El a mai spus că „Statele Unite sunt foarte avansate faţă de noi şi ocupă un loc gol”. Rușii reușiseră să blocheze routerele armatei ucrainene "Punctul de maxim interes al acestui conflict, pentru toţi comandanţii informatici de astăzi, este că apărarea poate prevala asupra ofensivei: reuşesc să limitez şi să mă reorganizez", a explicat generalul francez primele concluzii în domeniu de pe urma conflictului ruso-ucrainean. Le ministère des Armées consacre son point presse hebdo à la cyberguerre en Ukraine avec le nouveau général Aymeric Bonnemaison du @ComcyberFR : « le Pearl Harbor redouté n’a pas eu lieu mais cela ne veut pas dire qu’il n’arrivera pas ». pic.twitter.com/nwu9E90EQH— Damien Licata Caruso (@DamienLicata) January 12, 2023 În războiul din Ucraina nu a avut loc "un Pearl Harbor informatic", a spus de Bonnemaison, avertizând însă că "asta nu înseamnă că nu poate urma" un moment similar cu atacul prin surprindere al Japoniei asupra flotei militare americane, în cel de Al Doilea Război Mondial. El a reamintit situaţia din Costa Rica din 2022: ţara a fost paralizată de o serie de atacuri masive cu ransomware (programe cu ajutorul cărora hackerii blochează accesul la date, solicitând apoi răscumpărarea acestora - n. red.). Ofensiva informatică rusă împotriva Ucrainei a început încă din 2014, nu doar odată cu operaţiunile militare terestre de anul trecut, a afirmat generalul. Anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia a fost însoţită de "manevre de influenţă" menite să stârnească nemulţumirea populaţiei. Ulterior, ucrainenii au progresat, alocând fonduri pentru defensiva informatică, şi au beneficiat de sprijinul partenerilor occidentali. La începutul războiului, ruşii trăgeau "în toate direcţiile" în reţelele informatice, ştergând site-uri, blocând accesul şi încercând să izoleze guvernul şi liderii de la Kiev. Al doilea val ofensiv a reuşit să afecteze routerele de comunicaţie folosite de armata ucraineană. Ucraina a bătut Rusia în războiul informatic Comunicaţiile militare din Ucraina şi-au redobândit capacitatea cu ajutorul reţelei Starlink furnizate de corporaţia americană SpaceX, a reamintit de Bonnemaison. Apărarea ucraineană a fost foarte eficientă, anticipând acţiunile pentru a se repoziţiona, cu ajutorul guvernului american şi al marilor companii tehnologice, printre care Microsoft, a subliniat generalul. "Ucrainenii aveau nevoie de ajutor, Statele Unite sunt foarte avansate faţă de noi şi ocupă un loc gol", a observat el. "În schimb, asta pune problema capacităţii noastre şi a mecanismelor de întrajutorare", a recunoscut el, reamintind că obiectivul Europei este de a intensifica în cel mai scurt timp schimbul de informaţii de interes. Pe parcursul războiului din Ucraina, numărul atacurilor informatice din partea Rusiei a scăzut, după ce agresorii şi-au epuizat parţial capacitatea ofensivă, în timp ce defensiva ucraineană a atins un înalt nivel de complexitate. Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat Pe de altă parte, loviturile clasice fac uneori inutile atacurile asupra computerelor şi reţelelor: "nu mai este nevoie de atacuri informatice asupra unei centrale electrice, dacă o bombardezi", a conchis generalul.

Țiriac: Eram la Miliție, nu Securitate (sursa: ct100.ro)
Eveniment

Țiriac: Eram la Miliție, nu Securitate

Țiriac: Eram la Miliție, nu Securitate. Omul de afaceri Ion Ţiriac a comentat, joi, pe marginea unui document semnat în perioada în care era jucător de tenis, potrivit căruia se angaja să dea note pentru "organele de securitate (...) cu ocazia deplasărilor pe care le fac în străinătate". "Eu n-am avut dosar la Securitate" Țiriac a menţionat că în acei ani era normal ca la întoarcerea în ţară să raporteze ce făcea de fiecare dată când pleca să participe la turneele din străinătate. "Uitaţi-vă în ochii mei, v-am minţit eu vreodată? Eu n-am avut dosar la Securitate. . . Şi mă duceam, intram şi ieşeam. Şi mă întreba: . Cum să nu cooperez? Eu am cooperat cu toţi, dar nu au vrut să mă treacă la Securitate. M-au ţinut la Miliţie pentru că dădea cu 20 de lei mai puţin. Însă eu probleme din astea nu am", a spus Ţiriac, prezent la Patinoarul din Otopeni cu ocazia lansării unui program de selecţie pentru echipele de hochei ale Fundaţiei Ţiriac. Recent, a fost publicat un document semnat de Ion Ţiriac la 11 iunie 1963 prin care fostul jucător de tenis îşi lua la momentul respectiv angajamentul să ajute organele de securitate cu informaţii din deplasările pe care le efectua în străinătate. În document se precizează că Ion Ţiriac semna notele de raport cu numele de Titi Ionescu.

Prigojin își asumă singura victorie a armatei ruse din iulie până acum Foto: Guvernul Rusiei
Eveniment

Prigojin asumă singura victorie armatei ruse din iulie

Evgheni Prigojin, zis și „bucătarul lui Putin”, fost pușcăriaș, își asumă singura victorie a armatei ruse din iulie până acum, ocuparea orașului Soledar. Mercenarii Wagner, recrutați din pușcării și controlați de Prigojin, par să fi preluat controlul asupra acestei localități, deși importanța ei strategică este discutabilă. În plus, atât oficiali de la Kiev, cât și de la Moscova, infirmă declarațiile lui Prigojin, care susține că mercenarii Wagner au ocupat Soledar. Foto: Twitter Prigojin își asumă singura victorie a armatei ruse din iulie până acum „Cu toate acestea, este clar că expansiunea bruscă din ultimele luni a Grupului Wagner a condus forțele ruse în pragul unei prime victorii semnificative, deși cu un preț enorm, de când au luat orașul Severodonețk, la nord de Soledar, în iunie. Forțele ucrainene de apărare au arătat că, în Soledar și în orașul mai mare, Bakhmut, din sud, se confruntă cu atacuri ale luptătorilor Wagner, care le asaltează pozițiile, fiind uciși și apoi înlocuiți imediat”, scrie The Times. Prigojin le-a promis condamnaților că, după șase luni pe front, vor pleca acasă și vor fi grațiați. Statele Unite estimează că 40.000 de deținuți au răspuns la apelul său. Soledar, early January. Very interesting. pic.twitter.com/q3DiLlgptt— Illia Ponomarenko ?? (@IAPonomarenko) January 11, 2023 Videoclipurile filmate de drone și difuzate online de partea ucraineană arată trupele Wagner mitraliate și lovite artilerie în timp ce încearcă să pătrundă în Soledar. Ministerul ucrainean al Apărării spune că costul în vieți pentru ambele părți, dar în special pentru atacatori, a fost cel mai mare de până acum. Se estimează că rușii au pierdut 490 de soldați într-o singură zi, marți, deși estimările părții ucrainene privind numărul de morți din partea rusă sunt întotdeauna mai mari decât cele ale observatorilor independenți, mai arată publicația britanică. 1/ The Wagner Group's enormously bloody assault on Soledar is motivated by Wagner head Yevgeny Prigozhin's wish to strengthen his hand against the Russian Ministry of Defence in directing the war in Ukraine, according to the VChK-OGPU Telegram channel. ⬇️ pic.twitter.com/uMJYgZD2yj— ChrisO_wiki (@ChrisO_wiki) January 12, 2023 Mercenarii Wagner vs. trupele armatei ruse „În ultimele luni, Prigojin a încercat să se poziționeze drept liderul militar indispensabil al Kremlinului, chiar dacă și-a intensificat criticile la adresa Ministerului rus al Apărării. El a întărit rândurile decimate ale armatei Rusiei cu zeci de mii de condamnați recrutați în unitatea sa de mercenari, a acordat medalii, a vizitat cimitire militare și, potrivit videoclipurilor sale frecvente, a apărut în mod neașteptat în cele mai dure secțiuni ale liniei frontului. Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat Săptămâna aceasta, dl Prigojin s-a portretizat ca fiind creierul a ceea ce el a prezentat drept cel mai mare succes militar al Rusiei în ultimele luni: ocuparea orașului Soledar din estul ucrainean”, explică The New York Times. Încercările lui Prigojin de a-și asuma meritul pentru victoria de la Soledar arată ambiția sa politică în creștere și subliniază modul în care outsiderii contestă cercul tradițional al lui Putin, în urma eșecurilor din Ucraina, a explicat Abbas Gallyamov, fostul autor al discursurilor lui Putin, dar care a rupt relațiile cu Kremlinul. Intelligence reports obtained by @washingtonpost support ISW's assessmentEvgeni Prigozhin obtained permission from an unidentified Russian minister 2 attack US & partnered forces in #SyriaWaPo: https://t.co/QfQaMsQEzeISW: https://t.co/dLmPL7D6Eb pic.twitter.com/QlqedD5R62— Jennifer Cafarella (@JennyCafarella) February 23, 2018 Prigojin a stat nouă ani la pușcărie, pentru jaf, în perioada URSS. După destrămarea URSS, el a făcut o avere uriașă prin contracte cu statul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră