România 2025, cronologia celor mai importante evenimente politice
Anul 2025 a fost unul dintre cei mai turbulenți ani politici din istoria recentă a României, marcând crize instituționale, alegeri repetate, proteste masive și noi direcții ideologice în societate. După anularea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul lui 2024, scena politică s-a redefinit, iar orientarea pro-europeană a devenit un subiect central de dezbatere. Ianuarie: Schengen și „Turul 2, înapoi!” La 1 ianuarie 2025, România și Bulgaria au devenit pe deplin membre ale Spațiului Schengen. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Eliminarea controalelor la frontierele terestre a completat procesul început în 2024, când fuseseră ridicate controalele la frontierele aeriene și maritime. Începutul anului a fost marcat și de proteste împotriva anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 de către Curtea Constituțională. Mitingurile au fost susținute în special de formațiuni de dreapta și au vizat guvernul condus de Marcel Ciolacu. Sloganurile cel mai frecvent întâlnite au fost „Turul 2, înapoi!” și „Călin Georgescu președinte!”, după excluderea acestuia din cursa electorală. Contestatarii deciziei au vorbit despre „lovitură de stat”, interferențe externe și presiuni asupra instituțiilor fundamentale ale statului. Februarie: Iohannis demisionează, România coboară în categoria „regim hibrid” Pe 11 februarie, Klaus Iohannis și-a dat demisia din funcția de președinte, după luni de contestări publice privind legitimitatea sa în contextul anulării alegerilor. În locul său, funcția de președinte interimar a fost preluată de Ilie Bolojan, pe atunci președintele Senatului, cel care avea ulterior să devină și președinte al PNL și prim-ministru. Tot în luna februarie 2025, Economist Intelligence Unit a retrogradat România în categoria „regim hibrid”, pentru prima dată după aderarea la Uniunea Europeană. Interpretarea retrogradării a fost legată direct de anularea alegerilor prezidențiale și de suspiciunile de ingerințe externe. România a ajuns astfel pe ultimul loc din UE în clasamentul democrațiilor, sub Ungaria și Bulgaria, dar și sub Republica Moldova. Martie, candidatura lui Călin Georgescu, respinsă Candidatura lui Călin Georgescu, susținut de AUR și alte formațiuni suveraniste, a fost invalidată de Biroul Electoral Central în martie. Decizia a provocat un nou val de proteste și radicalizare a discursului politic. Ulterior, George Simion a devenit candidatul polului suveranist. Aprilie, Victor Ponta și cetățenia sârbă În luna aprilie, candidatul independent la alegerile prezidențiale, Victor Ponta, a declarat într-un podcast că a primit cetățenia sârbă după intervenția din timpul inundațiilor din 2014. Potrivit propriilor afirmații, ar fi dat ordin „peste structurile românești” pentru deschiderea văii de la Porțile de Fier, măsură care ar fi contribuit la evitarea inundării Belgradului. Ponta a precizat că în România au fost luate măsuri de siguranță și că viața niciunui cetățean nu a fost pusă în pericol. Declarațiile au generat reacții dure pe scena politică. Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut public lui Victor Ponta să se retragă din cursa prezidențială. Mai, eliminarea României din Visa Waiver, alegeri prezidențiale Pe 2 mai, SUA au retras România din programul Visa Waiver, invocând motive de securitate. Decizia a fost pusă de o parte a societății în legătură cu anularea alegerilor și incertitudinile politice, iar de alta, cu noua orientare strategică a Washingtonului. În urma turului 1 din 4 mai și turului 2 din 18 mai, Nicușor Dan a devenit președintele României, învingându-l pe George Simion. Victoria a venit pe fondul celui mai tensionat și contestat proces electoral postdecembrist. Iunie, guvern pro-european condus de Ilie Bolojan Parlamentul a votat o coaliție largă pro-europeană, din care au făcut parte principalele partide de centru-dreapta și centru-stânga, cu Ilie Bolojan la conducerea guvernului. Această alianță a fost creată pentru a stabiliza scena politică după luni de incertitudini Iulie, măsurile de austeritate După retragerea lui Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan a format o coaliție amplă: PNL–PSD–USR–UDMR, cu sprijinul minorităților. Pe 2 iulie, cabinetul său a anunțat măsuri de austeritate, inclusiv majorarea TVA-ului. August 2025, decesul lui Ion Iliescu și dezbateri publice Pe 5 august 2025, fostul președinte Ion Iliescu a încetat din viață la vârsta de 95 de ani. Reacțiile politice au fost puternice și diverse. Președintele Nicușor Dan a făcut declarații critice despre rolul lui Iliescu în perioada post-revoluționară și asupra mineriadelor. Septembrie, apariția PNRR Anul a adus și noi partide politice pe scena românească. Pe 29 septembrie, Cristian Popescu Piedone a lansat Partidul Naționalist Reformarea României (PNRR), ca o formațiune cu elemente de naționalism civic și viziuni pro-europene. Octombrie, retragerea parțială a trupelor americane Pe 29 octombrie a fost anunțată retragerea parțială a trupelor SUA din România, în contextul repoziționării strategice a Washingtonului. Decizia a stârnit dezbateri intense privind securitatea țării și orientarea politicii externe. Noiembrie, criza apei Golirea barajelor Paltinu și Vidraru a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă, expunând deficiențe de coordonare instituțională. Moțiunea împotriva ministrei Mediului a generat tensiuni inclusiv în interiorul coaliției. Decembrie, „Legea Nordis”, alegeri pentru Primăria Capitalei, Justiție Legea Nordis a fost promulgată de Președintele României, Nicușor Dan, pe 5 decembrie 2025, semnată la câteva zile după votul final din Parlament, și a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial pe 8-11 decembrie 2025. Legea aduce reguli mai stricte pentru cumpărătorii de locuințe noi, protejându-i de practicile frauduloase ale dezvoltatorilor și stabilind garanții sporite, inclusiv prioritate la recuperarea banilor în caz de faliment, ca răspuns la scandalul Nordis Pe 7 decembrie, Ciprian Ciucu a câștigat alegerile pentru Primăria București, în fața reprezentanților polului suveranist și ai stângii. Pe 9 decembrie 2025, publicația Recorder a publicat documentarul de investigație „Justiție capturată”. Filmul include mărturii ale unor judecători și procurori și critici la adresa conducerii instanțelor superioare și a mecanismelor interne ale justiției. Documentarul a fost difuzat și pe televiziunea publică pe 10 decembrie, înregistrând o audiență semnificativă, ceea ce a amplificat impactul său în opinia publică. Imediat după difuzare, în 10 decembrie, sute de oameni au protestat în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din București, cerând demisia conducerii CSM și reforme profunde în sistemul judiciar. Proteste similare au avut loc în alte orașe mari din țară, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Buzău, Constanța, Craiova, Satu Mare, precum și în comunități din străinătate Pe 11 decembrie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un comunicat criticând documentarul și acuzațiile acestuia ca fiind parte a unei „campanii de destabilizare a justiției” și a făcut apel către societate să nu se lase influențată de relatările prezentate. În aceeași perioadă, conducerea Curții de Apel București a organizat o conferință de presă extraordinară pentru a respinge acuzațiile din film ca fiind denigratoare și nefondate, într-un schimb de declarații publice intens. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat la dezbaterile generate de documentar și de scrisoarea deschisă semnată de numeroși magistrați, subliniind că sesizările privind disfuncționalitățile din sistem „trebuie verificate și clarificate, nu reprimate”. El a precizat că nu a primit plângeri oficiale din partea magistraților, dar a pledat pentru clarificarea aspectelor semnalate.
