marți 27 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10395 articole
Eveniment

Pepenii românești cuceresc piețele externe: aproape 4.000 de tone ajung în Polonia și Slovacia

România își extinde exporturile de pepeni către Europa Centrală. Aproape 4.000 de tone de pepeni românești ajung anul acesta în Polonia și Slovacia, dublu față de anul trecut, potrivit datelor comunicate de Lidl, citate de Ziarul de Iași. Pepeni românești pe piețele externe Retailerul colaborează cu aproximativ 20 de furnizori locali din mai multe județe, inclusiv Iași. Citește și: Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan Sortimentul cuprinde pepene verde, pepene cu puțini sâmburi, pepenoaică, pepene cu miez galben și pepene galben Galia. Furnizorii de fructe și legume dețin certificarea GLOBAL G.A.P., iar produsele sunt verificate periodic în privința calității, siguranței alimentare și reziduurilor de pesticide. Peste 51 de hectare cultivate în Iași În județul Iași sunt înregistrați nouă cultivatori mai mari de pepeni, care lucrează împreună peste 51 de hectare. Cea mai mare suprafață aparține Agricola 96 SA Țigănași, cu 27,26 hectare. Urmează Agro Ceres din Plugari, cu 12,72 hectare, și Boga Trifești, cu 4,35 hectare. Producția comercială este concentrată în special în nordul și estul județului.

Pepenii românești cuceresc piețele externe: aproape 4.000 de tone ajung în Polonia și Slovacia
Elev bătut în școală, despăgubiri de 20.000 de euro: cine trebuie să plătească
Eveniment

Elev bătut în școală, despăgubiri de 20.000 de euro: cine trebuie să plătească

Un conflict izbucnit între doi elevi în timpul orei de sport s-a încheiat cu o fractură, un dosar penal și despăgubiri de 20.000 de euro. Judecătorii au stabilit că, alături de elevul agresor, răspunde civil și liceul, deoarece incidentul s-a produs în timp ce elevii trebuiau supravegheați, relatează Ziarul de Iași. Elevii au fost lăsați nesupravegheați Incidentul s-a produs în martie 2022, la Colegiul Economic Administrativ din Iași. Citește și: Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan În timpul unui meci de baschet, un elev de 17 ani și-a trântit colegul la podea și l-a lovit ulterior cu pumnul. Victima a suferit o fractură de claviculă și a avut nevoie de îngrijiri medicale. Profesoara de sport se afla într-o sală alăturată, iar instanța a apreciat că prezența sa ar fi putut opri conflictul. De ce nu plătesc părinții Judecătorii au scos părinții agresorului din cauză, deoarece elevul se afla la școală, sub supravegherea unității de învățământ. În plus, nu existau indicii că părinții și-ar fi neglijat obligațiile de educare. Instanța a stabilit despăgubiri morale de 20.000 de euro, ce trebuie plătite în solidar de elevul agresor și liceu. Sentința nu este definitivă și a fost contestată.

Skywalk-ul spectaculos de pe Rarău: cum a fost construit „cuibul de șoim” suspendat la peste 1.500 de metri
Eveniment

Skywalk-ul spectaculos de pe Rarău: cum a fost construit „cuibul de șoim” suspendat la peste 1.500 de metri

La peste 1.500 de metri altitudine, pe Piatra Șoimului din Masivul Rarău, un Skywalk din sticlă oferă turiștilor senzația că plutesc deasupra văii. Construcția a fost proiectată de echipa ieșeană SAM ideas și a pornit de la ideea unei simple platforme de belvedere, transformată ulterior într-un „cuib de șoim”. Cinci tone fixate în stâncă Structura cântărește aproximativ cinci tone, are circa 10 metri pătrați și folosește 20 de metri pătrați de sticlă de siguranță, potrivit Ziarul de Iași. Citește și: Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan Platforma poate suporta până la 3.600 de kilograme, echivalentul a aproximativ 45 de persoane, însă accesul este limitat la maximum 15 turiști simultan. Montajul a fost dificil din cauza terenului și a accesului restrâns, iar sistemul de prindere în stâncă a trebuit reproiectat în timpul lucrărilor. Peste 100.000 de vizitatori De la primele schițe până la finalizare au trecut aproximativ 18 luni, dintre care șase luni de execuție. În primul an de funcționare, Skywalk-ul ar fi atras peste 100.000 de vizitatori și peste un milion de vizualizări online. Investiția s-a ridicat la aproximativ 1,3 milioane de lei, iar peste 600.000 de lei urmează să fie recuperați din fonduri europene.

Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap
Eveniment

Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap

Regulile privind impozitul pe locuințe și terenuri s-au schimbat semnificativ în 2026, iar unele dintre facilitățile pe care contribuabilii le cunoșteau din anii trecuți nu mai funcționează în aceeași formă. Persoanele cu handicap grav sau accentuat nu mai beneficiază de scutirea integrală pe care o aveau anterior, iar pensionarii cu venituri mici nu mai au o facilitate națională generală acordată doar în funcție de nivelul pensiei. Există însă în continuare reduceri, scutiri pentru anumite categorii protejate și, în unele localități, facilități suplimentare aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale. Persoanele cu handicap grav nu mai sunt scutite integral Una dintre cele mai importante modificări din 2026 a fost introdusă prin OUG nr. 9/2026. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Pentru persoanele cu handicap grav, impozitul pe clădirea folosită ca domiciliu și pe terenul aferent se reduce cu 50%. Aceeași facilitate este acordată reprezentanților legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere și întreținere o persoană cu handicap grav. Pentru persoanele cu handicap accentuat, reducerea este de 25%, atât pentru clădirea de domiciliu, cât și pentru terenul aferent. Prin urmare, regula din 2026 nu mai este „scutire totală”, ci o reducere diferențiată în funcție de gradul de handicap. Ce se întâmplă dacă locuința este deținută împreună cu soțul OUG nr. 9/2026 prevede o regulă favorabilă în cazul proprietății comune între soți. Dacă locuința de domiciliu sau terenul aferent sunt deținute împreună de persoana cu handicap grav ori accentuat și de soțul sau soția acesteia, reducerea se poate aplica întregului imobil ori terenului aflat în coproprietatea celor doi. Dacă însă o cotă-parte aparține unui terț – de exemplu, unui copil, frate sau altei persoane – reducerea nu se aplică și cotei acelui coproprietar. Gradul I de invaliditate nu trebuie confundat cu handicapul grav Aici apare una dintre cele mai importante confuzii. La începutul anului 2026, persoanele încadrate în gradul I de invaliditate s-au numărat printre categoriile care au pierdut vechea scutire de la plata impozitului pe clădiri și terenuri. Ulterior, OUG nr. 9/2026 a introdus reducerile de 50% și 25% pentru persoanele cu handicap grav, respectiv accentuat, dar această modificare nu trebuie extinsă automat și la persoanele încadrate exclusiv în gradul I de invaliditate. În unele localități, autoritățile au decis însă să compenseze această pierdere prin ajutoare locale. De exemplu, municipiul Târgu Mureș a instituit în 2026 o compensație financiară pentru persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate. Prin urmare, un pensionar cu gradul I de invaliditate ar trebui să verifice și hotărârile consiliului local din localitatea în care locuiește. Pensionarii cu venituri mici nu mai au automat scutire în 2026 O altă schimbare importantă îi privește pe pensionarii cu venituri reduse. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% Până la modificările fiscale aplicabile din 2026, legislația permitea facilități pentru persoanele ale căror venituri lunare erau mai mici decât salariul minim brut pe țară ori proveneau exclusiv din anumite prestații sociale. Începând cu anul fiscal 2026, această categorie nu mai beneficiază, în baza regulii naționale anterioare, de scutirea de la impozitul pe clădiri și terenuri. Direcția de Taxe Locale Sector 5 a enumerat explicit persoanele cu venituri sub salariul minim printre categoriile care nu mai beneficiază de vechea facilitate. Asta nu înseamnă însă că niciun pensionar cu venituri mici nu mai poate primi ajutor. Consiliile locale pot adopta măsuri proprii de sprijin în limitele stabilite de Codul fiscal și de bugetele locale. De aceea, condițiile pot diferi de la un municipiu la altul. Nu există un plafon național unic pentru pensionarii cu venituri mici Este important ca pensionarii să nu plece de la ideea că există în 2026 un plafon de venit valabil în toată țara sub care impozitul pe casă dispare automat. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Un asemenea plafon național general nu mai funcționează pentru această facilitate. Dacă o primărie acordă în continuare reduceri, compensații sau ajutoare persoanelor cu venituri mici, plafonul de venit, documentele necesare și cuantumul sprijinului trebuie căutate în hotărârea consiliului local sau în regulamentul DITL. De aceea, două persoane cu aceeași pensie și cu locuințe similare, dar care trăiesc în localități diferite, pot beneficia de facilități diferite. Veteranii de război păstrează scutirea Există însă categorii pentru care scutirea integrală continuă să fie acordată. Printre acestea se numără veteranii de război, văduvele de război și văduvele necăsătorite ale veteranilor de război, potrivit informațiilor publicate de Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4. Pentru aceste categorii, facilitatea fiscală este distinctă de reducerile acordate persoanelor cu handicap. Foștii deținuți politici și persoanele deportate pot beneficia de scutire Scutirea se menține și pentru anumite persoane persecutate din motive politice sau deportate, în condițiile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 și OG nr. 105/1999. Începând cu 2026, însă, sfera beneficiarilor este mai restrânsă decât înainte. Autoritățile fiscale locale au precizat că scutirea se menține pentru persoanele prevăzute de art. 1 din respectivele acte normative, nu automat și pentru toate categoriile de urmași care beneficiau anterior de facilități. O casă veche poate avea o valoare impozabilă mai mică OUG nr. 9/2026 a păstrat și reduceri legate de vechimea clădirii. Pentru anumite clădiri, valoarea luată în calcul la stabilirea impozitului este redusă în funcție de vechime: cu 15% pentru clădirile cu o vechime între 50 și 100 de ani inclusiv și cu 25% pentru clădirile mai vechi de 100 de ani. Aceasta nu este însă o „scutire pentru pensionari”, ci o regulă de calcul legată de caracteristicile imobilului. Prin urmare, poate beneficia de ea și un proprietar care nu este pensionar. Ce trebuie făcut pentru a obține reducerea În cazul facilităților care depind de situația personală a contribuabilului, proprietarul trebuie să se adreseze Direcției de Impozite și Taxe Locale în evidența căreia se află imobilul. Documentele diferă în funcție de facilitate și de autoritatea locală, dar în practică pot fi solicitate: cererea pentru acordarea scutirii sau reducerii; - actul de identitate; - actul de proprietate; - certificatul de încadrare în grad de handicap; - documentele care atestă calitatea de veteran, persoană persecutată politic sau altă calitate protejată; Pentru facilitățile locale acordate în funcție de venit, sunt necesare talonul de pensie și alte acte privind veniturile familiei. De exemplu, DGITL Sector 4 solicită, pentru unele cereri bazate pe venit, documente privind veniturile, adeverințe fiscale și talonul de pensie. Lista exactă trebuie însă verificată la DITL din localitatea de domiciliu. Dacă impozitul este deja plătit integral OUG nr. 9/2026 a intrat în vigoare după începutul anului fiscal, când mulți contribuabili își achitaseră deja taxele locale. Într-o asemenea situație, dacă după recalculare rezultă că persoana a achitat mai mult decât datora, suma plătită în plus poate fi supusă regulilor fiscale privind compensarea sau restituirea. Practic, contribuabilul trebuie să solicite DITL recalcularea obligației fiscale și să verifice dacă diferența este restituită sau rămâne în evidență pentru compensarea altor obligații. Nu este însă prudent să se presupună că suma va fi transferată automat ca plată pentru anul 2027: procedura concretă trebuie verificată la administrația fiscală locală. Reducerea nu începe întotdeauna din ziua în care ai depus dosarul Și aici regulile trebuie verificate în funcție de temeiul legal al facilității. Nu toate scutirile și reducerile fiscale funcționează după formula „din prima zi a lunii următoare depunerii cererii”. Momentul de la care se aplică facilitatea poate depinde de data dobândirii dreptului, de reglementarea fiscală aplicabilă și de hotărârea consiliului local. De aceea, este bine ca solicitantul să ceară DITL, în scris, două informații: de la ce dată se aplică facilitatea și pentru ce perioadă fiscală produce efecte. Ghișeul.ro este util pentru verificare, dar decizia aparține DITL După aprobarea reducerii sau scutirii, contribuabilul poate verifica obligațiile fiscale și prin platformele electronice puse la dispoziție de autorități, inclusiv Ghișeul.ro, acolo unde administrația locală este conectată la sistem. DITL Sector 5 indică, de exemplu, Ghișeul.ro printre serviciile online disponibile contribuabililor. Portalul arată însă ceea ce administrația fiscală locală a înregistrat în evidențe; el nu acordă în sine scutirea. Ce trebuie să rețină pensionarii în 2026 Cea mai importantă schimbare este că nu mai trebuie pornit de la regula veche potrivit căreia „pensionarul cu venit mic” sau „persoana cu handicap” este automat scutită integral de impozitul pe locuință. În 2026, situațiile trebuie diferențiate. Persoana cu handicap grav poate beneficia de reducere de 50%, iar cea cu handicap accentuat, de 25%, pentru locuința de domiciliu și terenul aferent. Pensionarii cu venituri mici trebuie să verifice dacă primăria lor a instituit o facilitate locală, deoarece vechea scutire națională bazată pe nivelul venitului a fost eliminată. Veteranii de război și anumite persoane persecutate politic rămân printre categoriile care pot beneficia de scutire totală, în condițiile prevăzute de lege. Înainte de plata impozitului sau, dacă acesta a fost deja achitat, înainte de a considera situația închisă, merită verificat direct la Direcția de Taxe Locale dacă proprietarul se încadrează într-o facilitate națională sau într-un program suplimentar adoptat de consiliul local.

Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare
Eveniment

Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare

Mii de apartamente din blocurile construite în ultimele decenii au balcoane închise cu tâmplărie fără ca proprietarii să fi obținut, la momentul lucrării, autorizația cerută de lege. Situația poate deveni o problemă la un control, la vânzarea locuinței sau atunci când actele imobilului trebuie actualizate. Din 25 august 2026, însă, proprietarii primesc o procedură expresă pentru intrarea în legalitate: autorizația de regularizare. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor – CATUC, adoptat prin Legea nr. 169/2026 și publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026, intră în vigoare la 25 august. Legea menționează explicit printre lucrările ce pot fi regularizate închiderile de balcoane care nu se extind pe domeniul public. Balconul deja închis nu devine automat legal pe 25 august Prima precizare importantă este că intrarea în vigoare a noului Cod nu legalizează automat balcoanele închise în trecut fără autorizație. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Articolul 301 din CATUC spune că, atunci când au fost realizate lucrări fără autorizație de construire sau cu nerespectarea autorizației, titularul lucrării trebuie să solicite autorității competente o autorizație de regularizare. Prin urmare, proprietarul unui apartament care și-a închis balconul fără actele necesare nu trebuie să presupună că simpla schimbare a legii rezolvă situația. El trebuie să înceapă procedura de aducere în legalitate la autoritatea locală competentă. Balcoanele, incluse în categoria lucrărilor care pot fi regularizate Este una dintre cele mai favorabile prevederi ale noului Cod pentru proprietarii de apartamente. Citește și: Lifturi plătite de stat pentru blocurile vechi: cine va beneficia de programul „Lift pentru viață” din 19 august 2026 Autorizația de regularizare poate fi emisă, în regim permanent, pentru mai multe categorii limitate de construcții și lucrări, printre care legea enumeră expres „lucrări de închidere a balcoanelor fără extinderea pe domeniul public”. Asta înseamnă că simpla existență a unei închideri executate fără autorizație nu conduce automat la obligația de desființare. Primăria trebuie însă să verifice dacă lucrarea poate fi menținută potrivit condițiilor prevăzute de lege. Regularizarea nu este o amnistie Posibilitatea de regularizare trebuie diferențiată de o „amnistie” a construcțiilor ilegale. Autorizația poate fi emisă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile legale, printre care respectarea reglementărilor urbanistice și a cerințelor fundamentale privind calitatea construcției. Dacă există probleme care pot fi remediate, autoritatea poate cere lucrări de aducere la conformitate sau chiar desființarea parțială a unor elemente. Dacă lucrarea nu poate fi făcută conformă, se aplică procedurile privind desființarea. În cazul unui balcon, pot conta, de exemplu, modul în care a fost realizată închiderea, intervențiile asupra structurii, conformarea la regulile urbanistice și situația particulară a clădirii. Va fi nevoie de verificarea tehnică a lucrării Codul nu permite regularizarea exclusiv pe baza declarației proprietarului. Respectarea cerințelor fundamentale de calitate în construcții trebuie verificată prin expertize tehnice realizate de experți tehnici atestați, legea enumerând domenii precum rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena și sănătatea, siguranța în exploatare, protecția împotriva zgomotului și performanța energetică. În funcție de situația concretă, primăria va stabili prin procedura de regularizare documentația și verificările necesare. De aceea, proprietarul nu ar trebui să înceapă prin a demonta tâmplăria, ci prin a cere informații de la serviciul de urbanism al primăriei și, după caz, prin a apela la specialiști autorizați. Termenul de un an nu funcționează la fel pentru balcoane Noul Cod instituie și o perioadă tranzitorie de maximum un an de la intrarea în vigoare, adică de la 25 august 2026, în care autorizația de regularizare poate fi solicitată și pentru alte categorii de construcții decât cele care vor putea fi regularizate în mod obișnuit. Pentru acestea, fereastra tranzitorie este esențială. Balcoanele reprezintă însă un caz diferit. Închiderea balcoanelor fără extindere pe domeniul public apare chiar în lista permanentă de la art. 301 alin. (2). Prin urmare, posibilitatea legală de regularizare a unui asemenea balcon nu dispare, în principiu, după împlinirea anului. Asta nu înseamnă însă că proprietarul are interesul să amâne demersurile. După perioada tranzitorie, Codul oferă autorităților instrumente mult mai ferme pentru intervenția asupra lucrărilor neautorizate. Taxele de zece ori mai mari nu se aplică automat balconului O altă diferență importantă trebuie făcută în privința costurilor. CATUC stabilește că, pentru construcțiile care beneficiază de regularizarea excepțională din perioada de un an, cotele aferente controlului de stat și taxele pentru certificatul de urbanism și autorizare sunt de zece ori mai mari decât cele normale. Această regulă este prevăzută expres pentru situațiile de la art. 301 alin. (7). Închiderea unui balcon fără extindere pe domeniul public este însă prevăzută separat, la alin. (2), printre lucrările care pot fi regularizate în regimul obișnuit. Prin urmare, nu trebuie afirmat că orice proprietar care își regularizează balconul va plăti automat taxele majorate de zece ori. Impozitul poate fi majorat pentru construcțiile rămase neregularizate Codul introduce însă o măsură severă pentru construcțiile realizate fără respectarea procedurilor legale și rămase neregularizate. Art. 301 alin. (11) prevede o majorare cu 100% a impozitului pe clădire, de la data la care autoritatea locală constată situația de construire neautorizată și până la obținerea autorizației de regularizare sau desființarea lucrării. Plata impozitului majorat nu înseamnă intrarea în legalitate și nici nu înlătură eventualele sancțiuni. Aplicarea concretă a acestei prevederi în cazul unei simple închideri de balcon va depinde și de încadrarea situației constatate de autoritatea fiscală și de urbanism. Primăria poate cere modificarea balconului înainte să îl regularizeze Există și situația în care balconul poate rămâne închis, dar nu exact în forma în care se află. Dacă specialiștii constată că există soluții pentru aducerea lucrării la normele urbanistice și tehnice, primăria poate impune realizarea unor lucrări de conformare. Codul permite inclusiv solicitarea unei autorizații pentru desființarea parțială a unor elemente. Practic, proprietarul poate ajunge în situația de a păstra balconul închis, dar numai după modificarea soluției existente. Dacă însă condițiile legale nu pot fi îndeplinite, regularizarea poate fi refuzată și poate fi cerută desființarea lucrării. Regularizarea balconului vechi vs noua procedură de notificare CATUC aduce o altă noutate importantă: pentru lucrările care urmează să fie executate după intrarea în vigoare a Codului, închiderea în mod unitar a logiilor și balcoanelor apartamentelor din locuințe colective este inclusă printre intervențiile care pot fi realizate prin procedura simplificată de notificare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. Cele două proceduri nu trebuie confundate. Un balcon deja închis ilegal intră pe procedura de regularizare. Un balcon care urmează să fie închis poate beneficia, dacă îndeplinește condițiile legii, de noua procedură simplificată de notificare. Proprietarul nu poate transforma retroactiv o lucrare veche într-una legală trimițând pur și simplu o notificare după 25 august. „Închidere unitară” Pentru lucrările viitoare, Codul vorbește expres despre închiderea „în mod unitar” a logiilor și balcoanelor din clădirile de locuințe colective. Această formulare este importantă deoarece fațada unui bloc nu este exclusiv proprietatea celui care deține apartamentul. Regimul condominiului și regulamentele urbanistice rămân aplicabile, iar procedura simplificată nu trebuie interpretată drept libertatea fiecărui proprietar de a instala orice tip de tâmplărie, în orice culoare și configurație. De asemenea, procedura simplificată prevăzută de art. 294 pentru aceste intervenții se aplică în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice. Pentru imobilele și zonele protejate există reguli suplimentare. Ce ar trebui să facă, practic, proprietarul după 25 august Pentru cine are deja balconul închis fără autorizație, primul pas este să se adreseze serviciului de urbanism al primăriei și să solicite intrarea în procedura de emitere a autorizației de regularizare în baza art. 301 din CATUC. În funcție de situația imobilului, vor trebui stabilite documentația tehnică, expertizele și eventualele lucrări necesare pentru conformare. Important este ca proprietarul să nu confunde trei situații juridice diferite: existența balconului în fapt, plata impozitelor și legalitatea urbanistică a lucrării. Faptul că balconul există de mulți ani, apare în anumite evidențe sau nu a fost niciodată reclamat nu îl transformă automat într-o lucrare autorizată. Noul Cod oferă însă, pentru prima dată într-o formulare expresă, o cale clară prin care închiderea unui balcon realizată fără autorizație poate fi analizată și, dacă respectă condițiile tehnice și urbanistice, adusă în legalitate prin autorizația de regularizare.

Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026
Eveniment

Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026

Pensionarii cu venituri reduse pot beneficia în 2026 de mai multe forme de sprijin acordate de stat, însă fiecare program are propriile condiții de eligibilitate și propriul mecanism de plată. Unele ajutoare sunt acordate automat, odată cu pensia, în timp ce pentru altele este necesară depunerea unei cereri. În plus, nu toate programele anunțate pentru perioada 2025-2027 au în acest moment tranșe stabilite explicit pentru anul 2026. Până la 1.000 de lei în plus pentru pensionarii mici Cea mai importantă măsură nouă pentru pensionarii cu venituri mici este ajutorul financiar reglementat prin OUG nr. 23/2026. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 În anul 2026, sprijinul se acordă pensionarilor din sistemul public de pensii și pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat care au domiciliul în România și ale căror venituri lunare cumulate nu depășesc 3.000 de lei. Valoarea totală a ajutorului depinde de nivelul veniturilor: 1.000 de lei pentru venituri lunare de până la 1.500 de lei inclusiv; 800 de lei pentru venituri între 1.501 și 2.000 de lei inclusiv; 600 de lei pentru venituri între 2.001 și 3.000 de lei inclusiv. Ajutorul este plătit în două tranșe egale, în mai și decembrie 2026. Astfel, un pensionar din prima categorie primește câte 500 de lei la fiecare tranșă, unul din categoria a doua câte 400 de lei, iar un pensionar cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei primește câte 300 de lei. Pentru ajutorul financiar nu trebuie depusă cerere Un avantaj important este că pensionarii eligibili nu trebuie să depună o cerere pentru această plată. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% Casele de pensii stabilesc beneficiarii pe baza informațiilor disponibile, iar ajutorul se achită odată cu drepturile de pensie, prin modalitatea obișnuită prin care beneficiarul își primește pensia. Prin urmare, pensionarul nu trebuie să meargă la ghișeu pentru a solicita banii. Trebuie însă urmărită o nuanță importantă: plafonul nu privește întotdeauna numai cuantumul pensiei propriu-zise, ci veniturile lunare cumulate luate în calcul potrivit ordonanței. De aceea, în cazul persoanelor care au și alte venituri dintre cele prevăzute de actul normativ, eligibilitatea trebuie verificată în funcție de venitul total relevant. Tichetul pentru energie continuă până la sfârșitul anului 2026 Un alt ajutor important este tichetul electronic pentru plata energiei electrice. Citește și: Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata Mecanismul introdus prin OUG nr. 35/2025 a fost prelungit, prin OUG nr. 89/2025, până la 31 decembrie 2026. Sprijinul este de 50 de lei pe lună și poate fi folosit pentru plata facturilor de energie electrică. Pot beneficia: - persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1.940 de lei; - familiile cu un venit net lunar de maximum 1.784 de lei pentru fiecare membru. Programul nu este destinat exclusiv pensionarilor. Un pensionar poate primi acest ajutor dacă îndeplinește criteriile de venit și celelalte condiții prevăzute de lege. Tichetul de energie nu vine automat Spre deosebire de ajutorul financiar acordat pensionarilor cu venituri de până la 3.000 de lei, tichetul de energie presupune depunerea unei solicitări. Cererea poate fi înregistrată prin aplicația electronică EPIDS. Pentru persoanele care nu folosesc internetul, legislația permite sprijin pentru completarea și transmiterea solicitării prin structurile desemnate, inclusiv prin intermediul Poștei Române și al autorităților locale. După validarea dreptului, tichetul electronic atestă existența sprijinului și suma disponibilă pentru locul de consum respectiv. Banii nu pot fi retrași în numerar și nu pot fi folosiți pentru alte cumpărături, ci numai în scopul prevăzut de program: plata energiei electrice. Ce se întâmplă cu voucherele pentru alimente în 2026 Situația cardurilor sociale pentru alimente este mai puțin simplă și trebuie diferențiată de celelalte două ajutoare. OUG nr. 115/2023 a prevăzut continuarea programului pentru perioada 2025-2027 și a stabilit o valoare nominală de 125 de lei pentru tichetul social destinat produselor alimentare și meselor calde. Ulterior, OUG nr. 45/2025 a reglementat concret acordarea sprijinului în două tranșe până la 31 decembrie 2025 și a adus modificări mecanismului de finanțare și distribuire. De aceea, afirmația potrivit căreia pensionarii primesc automat în 2026 două tranșe de câte 125 de lei, de exemplu în septembrie și decembrie, trebuie tratată cu prudență. Cadrul legislativ permite continuarea programului în intervalul 2025-2027, însă calendarul concret al încărcărilor și condițiile efective pentru anul 2026 trebuie urmărite în actele normative și anunțurile oficiale emise pentru acest an. Cine poate intra în programul cardurilor sociale În anii anteriori, programul a inclus mai multe categorii vulnerabile, printre care și pensionari cu venituri reduse, dar și alte persoane aflate în situații sociale dificile. Tocmai de aceea, cardul pentru alimente nu trebuie prezentat drept un beneficiu destinat exclusiv pensionarilor. Pentru 2026, pensionarii interesați trebuie să urmărească atât plafonul de venit stabilit pentru tranșele efectiv acordate, cât și eventualele modificări ale categoriilor de beneficiari. Trei ajutoare, trei reguli diferite Pentru un pensionar cu venituri mici, diferența dintre programe este importantă. Ajutorul financiar de până la 1.000 de lei, prevăzut de OUG nr. 23/2026, se acordă pensionarilor eligibili fără o cerere individuală și este plătit în mai și decembrie. Tichetul pentru energie, în valoare de 50 de lei pe lună, continuă până la sfârșitul anului 2026, dar presupune îndeplinirea unor criterii de venit și depunerea unei solicitări. În cazul cardurilor sociale pentru alimente, programul are un cadru legislativ care se întinde până în 2027, însă pensionarii nu ar trebui să pornească de la premisa că există automat în 2026 același număr de tranșe și același calendar ca în anii precedenți. Ce trebuie să verifice pensionarii în 2026 Cel mai important este ca beneficiarii să nu confunde plafoanele și procedurile. Un pensionar poate fi eligibil pentru ajutorul financiar acordat celor cu venituri de până la 3.000 de lei, dar să nu se încadreze în plafonul mai mic necesar pentru tichetul de energie. Invers, unele programe pot lua în calcul veniturile individuale, iar altele veniturile gospodăriei. În plus, unele drepturi se stabilesc automat, în timp ce altele se acordă numai după solicitarea beneficiarului. Pentru pensionarii cu venituri reduse, anul 2026 aduce astfel mai multe forme de sprijin, dar și o regulă esențială: nu toate „voucherele” funcționează la fel, iar existența unui program multianual nu înseamnă automat că valoarea și calendarul plăților sunt identice în fiecare an.

De la mașina de cusut cumpărată din bursă, la muza lui Thierry Mugler: succesul româncei pasionate de croitorie
Eveniment

De la mașina de cusut cumpărată din bursă, la muza lui Thierry Mugler: succesul româncei pasionate de croitorie

Un atelier din Iași, cu doar patru femei, a devenit un brand cunoscut și peste granițe. Laura Galic și-a început afacerea cu o mașină de cusut cumpărată din bursă și o masă de croitorie redusă la 50 de lei, iar astăzi creează inclusiv pentru Nina de Lianin, muza lui Thierry Mugler. De la bursă la comenzi internaționale Potrivit Ziarul de Iași, pasiunea Laurei pentru cusut a început în copilărie, când bunica a învățat-o să folosească o mașină de cusut cu manivelă. Citește și: Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan „Spera că o să mă plictisesc”, povestește creatoarea. Primul produs a fost sacoul Dalia, realizat și astăzi. La început, 90% dintre comenzi veneau din străinătate. Acum, aproximativ 80% sunt din România. Un business construit fără investitori Atelierul a crescut organic, fără finanțatori, iar cifra de afaceri variază între 150.000 și 300.000 de euro, în funcție de capacitatea de producție. Laura spune că refuză să urmărească tendințele și preferă piesele atemporale. Într-o industrie locală tot mai dificilă pentru atelierele mici, brandul ieșean continuă să crească prin calitate, autenticitate și o clientelă fidelă.

Costel Alexe și consilierul său pleacă la Beijing cu biletele plătite din bani publici: invocă posibile investiții
Eveniment

Costel Alexe și consilierul său pleacă la Beijing cu biletele plătite din bani publici: invocă posibile investiții

Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, va merge în China, între 4 și 11 septembrie, împreună cu Alexandru Bogdan Calance, consilier județean și consilier personal al șefului CJ. Deplasarea are ca miză discuții privind o posibilă investiție într-un parc industrial la Iași. Biletele de avion, plătite de CJ Potrivit Ziarul de Iași, pentru zborurile București-Beijing și retur, Consiliul Județean a alocat 12.000 de lei. Citește și: Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan Restul cheltuielilor ar urma să fie suportate de partea chineză. Vizita nu a figurat pe ordinea de zi a ședințelor CJ din ultimele luni, unde astfel de deplasări sunt de regulă aprobate. Investitori chinezi interesați de Iași Costel Alexe a precizat că delegația a fost invitată de Liviu Țăranu, directorul Institutului Cultural Român din Beijing, la inițiativa Grupului Zhong Ming Lian. Reprezentanții companiei chineze și-ar fi exprimat interesul pentru dezvoltarea unui parc industrial în județul Iași. Agenda vizitei urmează să fie transmisă delegației în zilele următoare. În 2025, conducerea CJ a participat și la Expo Osaka, deplasare care a costat bugetul județului aproximativ 42.000 de lei.

Ucigaș condamnat, nemulțumit de condițiile din închisoare: cere daune morale din cauza ploșnițelor
Eveniment

Ucigaș condamnat, nemulțumit de condițiile din închisoare: cere daune morale din cauza ploșnițelor

Un ieșean condamnat la 26 de ani de închisoare pentru participarea la uciderea a doi frați a cerut 30.000 de lei daune morale, reclamând condițiile din penitenciarele Iași și Bacău, potrivit Ziarul de Iași. Judecătorii i-au respins însă plângerea. Celule aglomerate, ploșnițe și gândaci Mihai Iureș a susținut că a fost cazat în celule supraaglomerate, cu mai puțin de 2 mp disponibili pentru fiecare deținut, sub standardul de 4 mp. Citește și: Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan Un martor a reclamat și prezența ploșnițelor și gândacilor, lipsa luminii naturale și calitatea slabă a hranei. Iureș a invocat jurisprudența CEDO privind condițiile de detenție și respectarea demnității persoanelor încarcerate. Judecătorii: problemele îi afectează pe toți deținuții Magistrații Judecătoriei Iași au apreciat că supraaglomerarea și celelalte probleme reclamate sunt de natură generală și nu demonstrează că deținutul ar fi fost persecutat sau supus intenționat unui tratament degradant. Plângerea a fost respinsă ca neîntemeiată. Sentința nu este definitivă, iar deținutul a formulat apel. Iureș fusese condamnat definitiv în 2013, după ce, alături de un complice, a ucis doi frați din Scobinți în timpul unei tentative de furt.

Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră
Eveniment

Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră

Pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) nu există o biografie oficială a președintelui instituției, Lia Savonea. Pe site apare doar poza ei și informația că a fost numită pentru trei ani în fruntea ÎCCJ. Citește și: Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre” Un CV cu date incomplete apare pe site-ul rețelei președinților de instanțe supreme din EU, network-presidents.eu.  ICCJ nu ne arată cine conduce instituția Dar o biografie oficială, asumată de ea, este de negăsit pe internet. O căutare pe site-ul CSM a numelui „Savonea” oferă rezultate doar din comunicate de presă. Legal, ea trebuia să depună un dosar care să includă CV-ul când a fost promovată la conducerea Curții de Apel București, la ICCJ și, din 2025, la președinția ICCJ. Dar aceste documente, probabil in format PDF-uri scanate, sunt de negăsit și este posibil să fi fost anonimizate sub pretextul conformării la GDPR.  Datele publice arată că sunt multe necunoscute în biografia lui Savonea: S-a născut în 1969 și a absolvit Facultatea de Drept a Universității București în 1996, la 27 de ani. Nu se știe în ce an a intrat la facultate și dacă a urmat studiile la Universitatea București sau doar dat a dat examenul de licență.  Ar avea un doctorat la o universitate privată, Nicolae Titulescu. Nu se știe anul în care a luat doctoratul, titlul exact al lucrării, numele îndrumătorului. În mod straniu, nimeni nu pare să fi verificat acest doctorat, dacă a fost sau nu plagiat. UPDATE: pe site-ul universității Titulescu nu apare nici un rezumat al vreunui doctorat al lui Savonea, este posibil ca ea să nu-l fi finalizat.  În 1996, Savonea ajunge la Judecătoria Sectorului 6, iar după doar cinci ani este președintele instanței. De aici, cariera ei a decolat și este publică. Totuși, sunt câteva elemente care ajută la o înțelegere mai bună a evoluției Liei Savonea: în 2011 are prima tentativă de a ajunge la ICCJ, își depune dosarul și, potrivit presei, a fost respinsă pe motve de integritate. în 2015, dorea din nou la ICCJ, dar a renunțat. A rămas președinta Curții de Apel București.  Lista deciziilor controversate este uriașă: A fost acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie. Potrivit unei relatări din Gândul, un interlop din Ilfov, Gigi Geamănu, susține că un alt interlop, Alexandru Iordan, a beneficiat de reducerea acuzațiilor întrucât Mircea Minea, primarul comunei Chiajna și nașul lor de cununie a intervenit la Lia Savonea.  În martie 2023, Rise Project a scris despre afacerea imobiliară a soțului ei cu fratele primarului din Chiajna, nașul unui interlop implicat în lupte electorale și scheme imobiliare în aceeași localitate. Tot Rise Project: „10 decembrie 2013. Un complet al Curții de Apel București, prezidat de judecătoarea Lia Savonea – la acel moment președinta instituției – emite o decizie de achitare definitivă pe numele lui Sorin Raiciu, acuzat de comiterea unei tâlhării cu violență. Cu câteva luni înainte, instanța de fond îl condamnase pe Raiciu la 7 ani de închisoare. La data pronunțării deciziei finale, Raiciu avea 24 de ani și era deja recidivist, fiind condamnat pentru mărturie mincinoasă într-un alt dosar. Bărbatul este nepotul controversatului primar Mircea Minea, care conduce comuna Chiajna de trei decenii și a fost cercetat, la rândul lui, în mai multe dosare penale”. DeFapt.ro: „La câteva luni după ce Lia Savonea a ajuns șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, soțul acesteia, Mihai Savonea, a dat lovitura în imobiliare. Astfel, pe 23 octombrie a.c., o modificare a unei autorizații de construire emise de Primăria Sectorului 1 a confirmat că o firmă a lui Mihai Savonea este în spatele unui proiect de milioane de euro.  Ea și judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al CSM, sunt co-autori ai sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. A făcut parte din completul care a anulat decizia definitivă de condamnare pentru omor în cazul lui Mario Iorgulescu şi a dispus rejudecarea lui pentru ucidere din culpă În dosarul Vîntu-FNI, „Savonea și Grădinaru au fost acuzați de către judecătorii, care le-au urmat în dosar și care au și dat sentințele grele în acest dosar, că au acordat termene lungi de judecată, astfel încât cea mai gravă infracțiune de care era acuzat Sorin Ovidiu Vântu, instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave, s-a prescris” - scria Newsweek România în mai 2022, care oferea și detalii dspre numeroasele tergiversări. Azi, Lia Savonea cere demisia Siminei Tănăsescu, șefa CCR, din motive de integritate. 

Drepturile mamelor la revenirea la serviciu: mitul celor 6 luni de protecție împotriva concedierii
Eveniment

Drepturile mamelor la revenirea la serviciu: mitul celor 6 luni de protecție împotriva concedierii

Revenirea la serviciu după nașterea unui copil este însoțită de mai multe drepturi pe care angajatorul trebuie să le respecte. Mama nu poate fi dezavantajată profesional pentru că a lipsit, poate beneficia de pauze sau de reducerea programului dacă alăptează și, în anumite situații, legea îi oferă o protecție suplimentară împotriva concedierii. Există însă și câteva confuzii frecvente. Protecția de șase luni după întoarcerea la serviciu nu trebuie confundată cu protecția acordată pe durata concediului de maternitate, iar legea nu spune că angajatorul trebuie să păstreze în orice împrejurare „exact același post”. Regula este mai nuanțată. Concediul de maternitate și concediul pentru creșterea copilului În limbajul curent, expresia „revenire din maternitate” este folosită deseori pentru orice întoarcere la serviciu după nașterea copilului. Citește și: Cum verifici dacă ești angajat cu forme legale: ghid complet pentru REGES-ONLINE Juridic însă trebuie separate două perioade. Concediul de maternitate este concediul medical de sarcină și lăuzie. După acesta, părintele poate intra, dacă îndeplinește condițiile legale, în concediul pentru creșterea copilului, reglementat separat prin OUG nr. 111/2010. Distincția contează inclusiv atunci când se discută despre protecția împotriva concedierii, deoarece legea stabilește reguli diferite pentru diferitele tipuri de concediu. Dreptul de a revenit pe fostul post sau pe unul echivalent Una dintre cele mai importante garanții este prevăzută de Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați. Citește și: Zilele libere „invizibile” în 2026: drepturile angajaților când apare o urgență în familie sau trebuie să îngrijească o rudă bolnavă La încetarea concediului de maternitate sau a concediului pentru creșterea copilului, salariata are dreptul să se întoarcă la ultimul loc de muncă sau la un loc de muncă echivalent, cu condiții de muncă echivalente. În plus, trebuie să beneficieze de îmbunătățirile condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul dacă nu ar fi lipsit. Așadar, formularea potrivit căreia firma este obligată să îi păstreze „exact același post” este prea categorică. Dacă postul există în continuare, regula firească este revenirea la acesta. Dacă însă au existat modificări reale în organizarea companiei, legea permite revenirea pe un post echivalent, dar nu pe unul inferior doar pentru că salariata a fost în concediu. În practică, echivalența trebuie analizată prin raportare la elemente precum nivelul profesional, natura muncii, responsabilitățile și condițiile de muncă. O retrogradare mascată, o diminuare nejustificată a responsabilităților sau alte măsuri luate tocmai pentru că salariata a lipsit pentru maternitate ori creșterea copilului pot ridica probleme de discriminare. Legea interzice discriminarea inclusiv în ceea ce privește modificarea raportului de muncă, atribuțiile, remunerația, evaluarea și promovarea. Salariata trebuie să primească și avantajele apărute în perioada absenței Mama nu revine la serviciu într-o „fotografie” a contractului făcută înainte de concediu. Legea prevede expres că, la revenire, salariata trebuie să beneficieze și de îmbunătățirile condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în perioada în care a lipsit. De exemplu, dacă între timp au avut loc modificări generale care îi privesc și pe ceilalți salariați aflați într-o situație comparabilă, simplul fapt că mama s-a aflat în concediu nu justifică excluderea sa. În plus, la revenirea la locul de muncă, Legea nr. 202/2002 prevede și dreptul la un program de reintegrare profesională, cu o durată stabilită prin regulamentul intern, dar care nu poate fi mai mică de cinci zile lucrătoare. Protecția după revenire: mitul celor șase luni vs. realitatea stimulentului Una dintre cele mai răspândite afirmații este că „o mamă nu poate fi concediată șase luni după revenirea la serviciu”. În realitate, legislația actuală din România (OUG nr. 111/2010) oferă o protecție mult mai puternică, dar condiționată diferit. Protecția la concediere după întoarcerea din concediul de creștere a copilului (CCC) este strâns legată de stimulentul de inserție. Dacă mama își reia activitatea și solicită acest stimulent, legea interzice angajatorului să o concedieze pe întreaga perioadă în care ea încasează acest drept (adică până când copilul împlinește 3 ani, sau 4 ani în cazul copilului cu dizabilități). Prin urmare, regula nu este o perioadă fixă de „șase luni” acordată automat oricărei mame, ci o umbrelă de protecție care poate dura și 1-2 ani, atât timp cât salariata se află în plata stimulentului de inserție. Dacă mama revine la muncă abia când copilul împlinește 2 ani (la finalul natural al CCC) și nu mai beneficiază de stimulent, protecția specifică împotriva concedierii încetează în acel moment, aplicându-se regulile generale din Codul Muncii. Protecția nu înseamnă că raportul de muncă nu poate înceta niciodată Nici protecția maternității, nici cea acordată în legătură cu concediul pentru creșterea copilului nu trebuie interpretate ca o imunitate absolută în orice împrejurare. Legislația prevede excepții, în special în situații precum reorganizarea judiciară, falimentul sau, după caz, dizolvarea angajatorului. În același timp, concedierea sau retrogradarea unei salariate tocmai pentru că a fost gravidă, a născut, a intrat în concediu ori și-a exercitat drepturile legale poate constitui o încălcare a legislației privind egalitatea de tratament. Mama care alăptează poate lucra cu două ore mai puțin pe zi Un drept foarte concret, dar mai puțin cunoscut, este cel acordat salariatelor care alăptează. Potrivit OUG nr. 96/2003, angajatorul este obligat să acorde, în timpul programului, două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare, până când copilul împlinește vârsta de un an. În acest interval este inclus și timpul necesar deplasării către și de la locul unde se află copilul. La cererea mamei, cele două pauze pot fi înlocuite cu reducerea programului normal de lucru cu două ore pe zi. Este important că aceste două ore nu sunt concediu fără plată și nu trebuie recuperate. Pauzele sau reducerea programului sunt incluse în timpul de muncă, nu diminuează veniturile salariale, iar costul este suportat de angajator. Reducerea programului pentru alăptare Legislația mai prevede un drept distinct pentru salariata gravidă care, din motive de sănătate proprii sau ale fătului, nu poate efectua programul normal de lucru. Pe baza recomandării medicului de familie, durata normală a muncii poate fi redusă cu o pătrime, cu menținerea veniturilor salariale. Această regulă privește sarcina și este diferită de reducerea cu două ore acordată după naștere pentru alăptare. Angajatorul nu poate folosi maternitatea ca motiv pentru „retrogradare” La întoarcerea la serviciu pot apărea situații în care salariatei i se comunică faptul că postul ei „nu mai există”, că atribuțiile au fost preluate de altcineva sau că poate reveni numai pe un post inferior. O asemenea schimbare nu este automat ilegală: companiile își pot reorganiza activitatea. Dar reorganizarea trebuie să fie una reală și să respecte toate garanțiile prevăzute de legislația muncii. Ceea ce nu poate face angajatorul este să transforme absența pentru maternitate sau creșterea copilului într-un dezavantaj profesional. Legea interzice discriminarea în ceea ce privește inclusiv modificarea contractului, atribuțiile, remunerația, evaluarea, promovarea și încetarea raportului de muncă. Ce poate face salariata dacă drepturile îi sunt încălcate Primul pas util este păstrarea documentelor: contractul individual de muncă, fișa postului de dinainte de concediu, actele adiționale, notificările privind revenirea, corespondența cu angajatorul și orice document prin care i se propune schimbarea postului, salariului sau atribuțiilor. Dacă apar probleme privind respectarea normelor de muncă, salariata se poate adresa inspectoratului teritorial de muncă, iar dacă există o măsură precum concedierea, modificarea nelegală a contractului sau discriminarea, situația poate ajunge și în instanță. În cazurile de discriminare poate deveni relevantă și legislația specială privind egalitatea de șanse. Este important ca salariata să nu semneze în grabă un act adițional prin care acceptă un post inferior sau un salariu mai mic dacă nu este de acord cu modificarea.

Lifturi plătite de stat pentru blocurile vechi: cine va beneficia de programul „Lift pentru viață” din 19 august 2026
Eveniment

Lifturi plătite de stat pentru blocurile vechi: cine va beneficia de programul „Lift pentru viață” din 19 august 2026

Românii care locuiesc în blocuri vechi construite fără ascensor vor putea beneficia de finanțare pentru instalarea unui lift sau a unor soluții alternative de accesibilizare. Legea nr. 153/2026, care instituie Programul Național de Accesibilizare a Locuințelor – „Lift pentru viață”, intră în vigoare la 19 august 2026. Programul se adresează în special blocurilor în care locuiesc la etaj persoane vârstnice, persoane cu mobilitate redusă sau cu dizabilități, dar și familii cu copii mici. Important însă: 19 august este data la care intră în vigoare legea, nu data la care proprietarii vor putea primi imediat finanțarea. Pentru ca programul să devină efectiv operațional trebuie aprobate normele de aplicare și mecanismul de finanțare, iar ulterior vor fi lansate procedurile prin care autoritățile locale vor putea solicita banii. Ce este programul „Lift pentru viață” Programul a fost creat prin Legea nr. 153 din 20 iulie 2026 și urmărește accesibilizarea blocurilor de locuințe care nu au fost prevăzute cu lift din proiectul inițial. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Legea a fost promulgată la 20 iulie și publicată în Monitorul Oficial nr. 592 din aceeași zi. Nu este vorba numai despre ascensoare clasice. În funcție de caracteristicile clădirii și de soluția tehnică posibilă, finanțarea poate acoperi și platforme elevatoare, rampe de acces sau alte instalații destinate persoanelor cu dificultăți de deplasare. Scopul legii este, în primul rând, să permită persoanelor care au dificultăți de mobilitate să poată intra și ieși din propriile locuințe fără să depindă de ajutorul altor persoane. Ce blocuri pot beneficia de finanțare Legea se referă la condominiile cu trei sau mai multe niveluri supraterane, care nu au fost prevăzute cu lift în proiectul inițial. Citește și: Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan Prin urmare, simplul fapt că un bloc nu are ascensor nu este suficient: clădirea trebuie să se încadreze în condițiile tehnice stabilite de program. Există și clădiri care nu pot intra în procedura obișnuită de finanțare. Sunt exceptate, între altele, imobilele clasate sau aflate în curs de clasare ca monumente istorice și blocurile expertizate tehnic și încadrate în clasele de risc seismic RsI sau RsII. Pentru acestea din urmă, lucrările de accesibilizare pot fi corelate, în anumite situații, cu programele de consolidare seismică. Cine are prioritate la instalarea liftului Programul nu funcționează după regula „primul venit, primul servit”. Legea stabilește criterii sociale de prioritizare. La selectarea blocurilor contează dacă, la un alt nivel decât parterul, locuiește cel puțin o persoană vârstnică; o persoană cu mobilitate redusă; o persoană cu dizabilități locomotorii, o familie cu un copil antepreșcolar sau preșcolar. Prin urmare, existența într-o scară de bloc a unei persoane care nu poate utiliza ușor scările poate crește prioritatea acelei clădiri la finanțare. Proprietarul nu depune singur cererea la minister Un aspect important este că proprietarul unui apartament nu poate solicita individual Ministerului Dezvoltării instalarea unui lift. Procedura pornește de la asociația de proprietari, iar investiția este derulată prin autoritatea publică locală. Asociația trebuie să adopte o hotărâre privind înscrierea blocului sau a scării în program și să mandateze primăria pentru realizarea demersurilor necesare. În lipsa unei asociații de proprietari, legea permite derularea procedurii în baza acordului unei majorități calificate a proprietarilor, în condițiile prevăzute de actul normativ. Ce documente trebuie să pregătească asociația de proprietari Pentru înscriere, asociația va trebui să depună la autoritatea locală o solicitare însoțită, între altele, de: - contractul de mandat încheiat cu primăria; - hotărârea adunării generale privind înscrierea în program; - tabelul nominal din care rezultă acordul scris al proprietarilor; - lista proprietarilor din scara condominiului vizată de intervenție. Autoritatea locală va trebui apoi să pregătească documentația tehnică necesară și să stabilească ce soluție poate fi aplicată clădirii respective: lift exterior, platformă elevatoare, rampă sau alt sistem de accesibilizare. Cine plătește instalarea liftului Investiția poate fi finanțată din fonduri europene, bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării, bugetele locale și alte surse legal constituite. Sumele acordate de la bugetul de stat în cadrul programului au caracter nerambursabil. În practică, aceasta înseamnă că asociația de proprietari nu trebuie să strângă singură întreaga sumă necesară pentru achiziționarea și instalarea liftului, cost care poate ajunge la zeci de mii de euro pentru o scară de bloc. Autoritățile locale pot însă suporta din propriile bugete anumite cheltuieli care nu sunt eligibile sau care sunt necesare pentru finalizarea investiției. Prima etapă va cuprinde cel mult 100 de blocuri Programul nu va putea acoperi din prima toate blocurile fără lift din țară. Legea prevede inițial un proiect-pilot pentru maximum 100 de condominii, care urmează să se desfășoare în primele 18 luni de aplicare. După această etapă, programul ar urma să fie extins, în funcție de finanțările disponibile. Așadar, existența unei cereri și îndeplinirea condițiilor nu garantează automat că blocul va primi un lift în prima etapă. Numărul imobilelor care vor putea fi finanțate inițial este limitat. Primăriile trebuie să inventarieze blocurile fără lift Legea pune obligații și în sarcina administrațiilor locale. Primăriile care au pe raza lor blocuri eligibile trebuie să realizeze un inventar al condominiilor cu trei sau mai multe niveluri supraterane construite fără lift. Inventarul trebuie să conțină informații precum regimul de înălțime, perioada construirii și caracteristicile constructive ale clădirilor. Termenul prevăzut este de șase luni de la intrarea în vigoare a legii. Aceste date vor fi folosite ulterior pentru dimensionarea programului și pentru stabilirea necesarului de finanțare. Liftul este finanțat, dar întreținerea nu va fi gratuită Una dintre cele mai importante precizări pentru proprietari este că finanțarea instalării unui lift nu înseamnă că acesta va rămâne fără costuri pentru locatari. După finalizarea lucrărilor, cheltuielile de exploatare, întreținere și revizie a liftului sau a instalației alternative vor fi suportate de asociația de proprietari și repartizate proprietarilor potrivit regulilor aplicabile condominiilor. Așadar, programul poate elimina sau reduce substanțial costul inițial foarte mare al instalării ascensorului, dar nu elimină cheltuielile lunare și periodice generate de funcționarea acestuia. Cine va fi proprietarul liftului În principiu, după instalare, liftul devine parte a proprietății comune a condominiului și aparține proprietarilor în cotă-parte indiviză. Există însă o situație particulară: dacă instalația trebuie construită pe un teren exterior care aparține autorității locale, proprietatea asupra instalației poate reveni unității administrativ-teritoriale, iar asociația de proprietari primește dreptul de utilizare. Ce se întâmplă din 19 august 2026 Intrarea în vigoare a legii nu înseamnă că, începând din 19 august, asociațiile pot merge la primărie și pot cere imediat montarea liftului. Mai întâi trebuie adoptate normele metodologice și mecanismul de finanțare al proiectului-pilot. Legea prevede un termen de 90 de zile de la intrarea sa în vigoare pentru această etapă. Ulterior trebuie lansate efectiv finanțările și deschise procedurile prin care autoritățile locale pot depune proiectele. Prin urmare, proprietarii interesați pot folosi perioada următoare pentru a discuta în cadrul asociației, pentru a verifica dacă blocul îndeplinește condițiile și pentru a urmări anunțurile primăriei. Ce poate face acum un proprietar care locuiește într-un bloc fără lift Primul pas este să aducă problema în discuția asociației de proprietari. Dacă în scară locuiesc persoane vârstnice, persoane cu dizabilități sau cu mobilitate redusă ori familii cu copii mici la etaj, acest lucru va fi relevant pentru prioritizarea cererii. Asociația poate apoi solicita informații primăriei privind pregătirea proiectului-pilot și poate începe procedurile interne pentru adoptarea hotărârii de înscriere. Este însă important ca proprietarii să nu confunde noua lege cu o promisiune că fiecare bloc vechi va primi imediat un ascensor gratuit. Legea creează pentru prima dată un mecanism național de finanțare și pornește cu numai 100 de condominii. Pentru mii de blocuri fără lift, accesul efectiv la bani va depinde de extinderea programului, de bugetele disponibile și de proiectele depuse de autoritățile locale.

Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație
Eveniment

Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație

Renovarea unui apartament nu înseamnă automat drumuri la primărie și autorizație de construire. Zugrăvirea pereților, schimbarea parchetului sau înlocuirea ușilor interioare sunt cu totul altceva decât intervenția asupra structurii blocului, mutarea unor instalații comune ori modificarea fațadei. În august 2026 apare însă o schimbare importantă. Până la 24 august inclusiv se aplică actualele reguli din Legea nr. 50/1991. Din 25 august 2026 intră însă în vigoare noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026. Noul Cod abrogă Legea nr. 50/1991 și introduce, pentru anumite lucrări cu impact redus, o procedură simplificată bazată pe notificarea autorității locale. Dar simplificarea nu înseamnă că, de la 25 august, proprietarul poate lua barosul și poate modifica orice perete din apartament. Regula cea mai sigură rămâne aceeași: înainte să demolezi un perete trebuie să știi ce rol are acesta în clădire și în ce categorie juridică se încadrează lucrarea. Ce poți renova fără autorizație Lucrările obișnuite de întreținere și renovare care nu afectează structura de rezistență ori aspectul arhitectural al clădirii nu necesită, în principiu, autorizație de construire. Citește și: Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre” În această categorie intră, de regulă: zugrăvelile, vopsitoriile și alte finisaje interioare; schimbarea parchetului, gresiei sau a altor pardoseli; reparațiile și înlocuirea tâmplăriei interioare; anumite reparații ale instalațiilor interioare; înlocuirea tâmplăriei exterioare în condițiile stabilite de lege, dacă nu sunt modificate golurile și aspectul clădirii. Până la intrarea noului Cod în vigoare, asemenea excepții sunt prevăzute de Legea nr. 50/1991. Cu alte cuvinte, pentru o renovare pur cosmetică nu trebuie, de regulă, să ceri autorizație. Lucrurile se schimbă când „renovarea” începe să transforme configurația apartamentului. Poți dărâma un perete fără autorizație? Nu orice perete care nu pare „de rezistență” poate fi demolat după bunul plac. Citește și: FOTO Călin Georgescu și soția, la biserică, înconjurați de vreo 12 gealați, în rol de bodyguarzi. Nicușor Dan și familia, cu 3-4 gărzi, în Făgăraș Trebuie făcută mai întâi diferența dintre elementele structurale și compartimentările nestructurale. Pereții sau elementele structurale contribuie la rezistența și stabilitatea clădirii. Intervenția asupra lor trebuie analizată și proiectată de specialiști și nu intră în categoria lucrărilor care pot fi făcute pur și simplu prin notificarea primăriei. Dar există și o capcană: „nestructural” nu înseamnă automat „fără nicio formalitate”. Din 25 august 2026, noul Cod introduce procedura simplificată pentru anumite modificări de compartimentare interioară nestructurală, demontabilă, realizată din materiale ușoare, dacă nu sunt afectate căile de evacuare, instalațiile cu rol în securitatea la incendiu ori cerințele privind rezistența și stabilitatea la foc a construcției. Aici poate intra, de exemplu, o compartimentare ușoară din gips-carton. Așadar, întrebarea corectă nu este numai „este sau nu perete de rezistență?”, ci și „ce fel de perete este, ce modificare fac și ce procedură cere legea pentru această intervenție?” Din 25 august: când notificarea poate înlocui autorizația Una dintre noutățile noului Cod este apariția unei proceduri simplificate pentru anumite lucrări cu impact redus. În locul procedurii clasice de autorizare, pentru lucrările expres prevăzute de Cod proprietarul poate utiliza notificarea autorității administrației publice competente, în condițiile și cu documentația stabilite de lege. Este important însă de înțeles ce NU înseamnă această schimbare. „Fără autorizație” nu înseamnă automat fără proiect, fără specialiști, fără documente, fără respectarea normelor de securitate sau fără respectarea regulilor condominiului. Noul Cod nu transformă renovarea într-o activitate complet liberă, ci creează o procedură administrativă mai simplă pentru anumite intervenții bine delimitate. Înainte de baros, întreabă un specialist Una dintre cele mai periculoase presupuneri este că proprietarul poate recunoaște singur un perete structural după grosime. Nu este suficient. Sistemul structural diferă de la o clădire la alta. Un bloc cu cadre din beton armat nu se comportă identic cu o construcție realizată cu pereți structurali, iar simpla aparență a unui zid nu spune întotdeauna ce funcție are acesta. În plus, pereții și ghenele pot ascunde instalații, coloane sau alte elemente comune ale condominiului. De aceea, înainte de o demolare sau de o recompartimentare importantă, proprietarul ar trebui să consulte documentația tehnică și un arhitect, inginer structurist ori alt specialist competent. Costul unei asemenea verificări este incomparabil mai mic decât costul remedierii unei intervenții greșite. Blocurile vechi: problema nu este doar ce vrei să faci tu În cazul blocurilor construite cu zeci de ani în urmă apare o dificultate suplimentară: proprietarul nu știe întotdeauna ce intervenții au fost făcute înainte. În apartamentul cumpărat pot exista goluri executate ulterior, pereți eliminați, instalații mutate sau recompartimentări care nu mai corespund proiectului inițial. La fel de important, pot exista intervenții în alte apartamente ale clădirii. De aceea, la renovările ample ale unui bloc vechi, evaluarea tehnică nu ar trebui să pornească exclusiv de la releveul apartamentului, ci de la situația reală a construcției. Pentru imobilele vulnerabile seismic, monumentele istorice și clădirile aflate în zone protejate pot exista condiții suplimentare, astfel încât proprietarul nu trebuie să presupună că procedura simplificată este disponibilă în orice situație. Nici blocul nou nu înseamnă că poți muta pereții după bunul plac O clădire construită recent nu este automat mai „liberă” la recompartimentare. Și într-un bloc nou trebuie verificat sistemul structural și proiectul clădirii. Pereții pot avea funcții diferite, iar prin apartament pot trece instalații care nu aparțin exclusiv proprietarului. Legea nr. 196/2018 stabilește că proprietarul poate face modificări în proprietatea individuală numai fără a pune în pericol integritatea structurală a condominiului, rezistența mecanică, stabilitatea și siguranța clădirii și fără a afecta buna funcționare a instalațiilor. Aceeași lege spune că structura de rezistență, fațadele și numeroase instalații care deservesc condominiul fac parte din proprietatea comună. Prin urmare, „este în apartamentul meu” nu înseamnă neapărat „este exclusiv al meu”. Zidul dintre două apartamente este o situație diferită O atenție specială trebuie acordată pereților care despart două proprietăți. Potrivit Legii nr. 196/2018, zidurile care separă proprietățile individuale și/sau părțile comune sunt proprietate comună. Legea stabilește reguli speciale chiar și atunci când zidul dintre două apartamente nu face parte din structura de rezistență: reamplasarea sa presupune acordul proprietarilor respectivi și respectarea procedurilor tehnice și administrative prevăzute de lege. Pentru zidurile dintre proprietatea individuală și proprietatea comună, condițiile sunt și mai stricte. Așadar, procedura simplificată introdusă de noul Cod pentru anumite compartimentări ușoare nu trebuie confundată cu libertatea de a muta peretele comun cu vecinul sau cu casa scării. Poți muta bucătăria sau baia? Aici problema este mai complicată decât mutarea unui perete. Schimbarea poziției unei bucătării sau băi poate presupune intervenții în: - instalația de apă; - canalizare; - gaze; - ventilație; - încălzire; - instalațiile electrice. O parte dintre aceste instalații poate aparține proprietății comune sau poate deservi mai multe apartamente. Legea nr. 196/2018 prevede reguli speciale pentru modificarea instalațiilor comune și, în anumite situații, solicită documentație tehnică, intervenția furnizorilor și aprobările asociației sau ale proprietarilor afectați. De aceea, mutarea bucătăriei sau băii trebuie analizată după lucrările efective pe care le presupune. Simplul fapt că toate modificările se produc „în interiorul apartamentului” nu înseamnă că sunt automat exceptate de la reguli. Închiderea balconului: o schimbare majoră din 25 august Balconul este unul dintre exemplele în care noul Cod schimbă semnificativ procedura. În regimul Legii nr. 50/1991, închiderea balcoanelor sau logiilor este legată de autorizarea lucrării. Din 25 august 2026, noul Cod include, în anumite condiții, închiderea unitară a logiilor și balcoanelor la locuințele colective între intervențiile ce pot intra în procedura simplificată. Cuvântul important este însă „unitară”. Proprietarul nu primește dreptul de a transforma după bunul plac aspectul exterior al apartamentului. Fațada blocului nu este proprietatea exclusivă a locatarului Legea nr. 196/2018 este foarte clară în această privință. La imobilele colective multietajate, modificarea aspectului fațadei se face numai în mod unitar pe întreg condominiul, pe baza unei documentații tehnice elaborate în condițiile legii. Înaintea modificării aspectului fațadei, președintele asociației trebuie să solicite autorității locale informațiile și restricțiile referitoare la culoare, aspect, materiale și celelalte condiții stabilite prin reglementările urbanistice locale. Fațadele sunt, de altfel, enumerate de Legea nr. 196/2018 printre părțile comune ale condominiului. Prin urmare, faptul că noul Cod simplifică procedura administrativă pentru anumite închideri de balcoane nu elimină regulile condominiului și cerința privind aspectul unitar al clădirii. Schimbarea ferestrelor: când nu ai nevoie de autorizație Înlocuirea tâmplăriei exterioare poate intra în categoria lucrărilor care nu necesită autorizație atunci când sunt respectate condițiile legale. Situația este însă cu totul alta dacă proprietarul lărgește golul unei ferestre, transformă fereastra într-o ușă, intervine asupra structurii sau schimbă semnificativ configurația fațadei. Mai mult, pentru monumente istorice, clădiri cu regim special sau imobile aflate în zone protejate pot exista restricții și avize suplimentare. Așadar, schimbarea ferestrei și modificarea golului ferestrei sunt două lucrări juridic diferite. Acordul asociației nu ține locul actelor cerute de primărie Există o confuzie frecventă la bloc: proprietarul îi spune președintelui ce vrea să facă, primește o semnătură sau acordul vecinilor și consideră că lucrarea este legală. Nu funcționează așa. Dacă legislația în construcții cere autorizație, notificare, proiect sau alte documente, acordul asociației nu le poate înlocui. Dar regula funcționează și invers. Faptul că proprietarul a îndeplinit procedura administrativă cerută de Cod nu îi permite să ignore drepturile celorlalți coproprietari sau regimul proprietății comune. Legea nr. 196/2018 stabilește separat condițiile în care pot fi modificate elemente comune ale condominiului, instalațiile comune, zidurile dintre proprietăți sau alte elemente ale clădirii. Primăria și asociația nu se substituie una alteia. Ce riști dacă începi lucrarea fără actele necesare Ideea că proprietarul poate face mai întâi lucrarea și „rezolvă actele după” este una dintre cele mai riscante. Executarea fără respectarea procedurii legale poate duce, în funcție de situație, la sancțiuni, oprirea lucrărilor și obligația de a remedia ori desființa intervenția. Noul Cod introduce și o procedură de regularizare pentru anumite construcții sau lucrări realizate fără actele necesare, dar regularizarea nu trebuie confundată cu un drept automat de a păstra orice lucrare executată ilegal. Este necesară îndeplinirea condițiilor tehnice și urbanistice stabilite de lege. Cu alte cuvinte, plata unei amenzi nu transformă automat o lucrare nelegală într-una legală. Cea mai ieftină procedură de „intrare în legalitate” rămâne, de fapt, respectarea regulilor înainte de începerea șantierului. Renovarea ilegală poate crea probleme la vânzarea apartamentului O recompartimentare făcută fără documentele necesare poate deveni o problemă la mult timp după terminarea renovării. Dacă situația reală a apartamentului nu mai corespunde documentației cadastrale, proprietarul poate avea nevoie de actualizarea actelor. Neconcordanțele pot conta și în cazul unei vânzări sau al unei finanțări bancare, mai ales dacă evaluatorul ori cumpărătorul constată că apartamentul are o configurație diferită față de documentația disponibilă. Nu orice modificare conduce automat la blocarea tranzacției, dar o intervenție nelegală poate presupune documentații suplimentare, costuri și necesitatea regularizării sau chiar a readucerii spațiului la situația permisă de lege. Legea nr. 196/2018 obligă, de asemenea, proprietarii să comunice anumite modificări de suprafață și să introducă schimbările relevante în documentația tehnică a construcției. Două regimuri în august 2026: verifică data înainte să începi lucrările Pentru proprietarii care renovează chiar în această perioadă există o particularitate importantă. Până la 24 august 2026 inclusiv, se aplică actualul sistem bazat pe Legea nr. 50/1991. Din 25 august 2026, intră în vigoare Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor adoptat prin Legea nr. 169/2026, care abrogă Legea nr. 50/1991 și introduce procedura de notificare pentru anumite lucrări. De aceea, proprietarul care începe o recompartimentare în august trebuie să verifice nu numai natura lucrării, ci și regimul juridic aplicabil procedurii sale. Regula de aur: înainte să dărâmi, află în ce categorie se află lucrarea După 25 august 2026, renovările unui apartament pot fi privite practic în trei categorii. Lucrările obișnuite de întreținere și finisaj pot fi efectuate, în condițiile prevăzute de lege, fără autorizație. Anumite intervenții cu impact redus, inclusiv unele compartimentări interioare nestructurale, demontabile și realizate din materiale ușoare, pot intra în noua procedură simplificată de notificare. Intervențiile structurale, lucrările care afectează elemente comune și cele care nu îndeplinesc condițiile procedurii simplificate rămân supuse cerințelor tehnice și administrative corespunzătoare. Iar în cazul unui apartament la bloc există permanent o a doua limită: dreptul proprietarului asupra locuinței se oprește acolo unde începe siguranța clădirii, proprietatea comună și dreptul vecinilor. De aceea, înainte să întrebi cât costă să dărâmi un perete, întrebarea decisivă este alta: „Am voie să îl dărâm și ce trebuie să fac înainte?” Răspunsul obținut înainte de începerea șantierului poate salva proprietarul nu numai de amenzi și cheltuieli suplimentare, ci și de riscul unei intervenții care afectează siguranța întregului bloc.

Carnetul de muncă pierdut nu înseamnă vechime pierdută la pensie: ce acte îl pot înlocui în 2026
Eveniment

Carnetul de muncă pierdut nu înseamnă vechime pierdută la pensie: ce acte îl pot înlocui în 2026

Pierderea carnetului de muncă poate provoca îngrijorare mai ales persoanelor care se apropie de pensionare sau pensionarilor care descoperă că anumite perioade lucrate nu au fost luate în calcul. Documentul a reprezentat, timp de decenii, principala dovadă a vechimii în muncă. Totuși, în 2026, dispariția carnetului nu înseamnă că anii lucrați sunt automat pierduți. Legea permite dovedirea vechimii și prin alte documente. Procedura diferă însă foarte mult în funcție de un reper esențial: 1 aprilie 2001. De ce este importantă data de 1 aprilie 2001 Pentru perioadele lucrate până la 1 aprilie 2001, dovada vechimii în muncă se face în principal cu carnetul de muncă. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Dacă acesta s-a pierdut, perioadele respective trebuie demonstrate prin alte acte acceptate de lege. După 1 aprilie 2001, situația este mai simplă. Stagiile de cotizare se regăsesc, în principiu, în baza de date a sistemului public de pensii, pe baza declarațiilor nominale transmise de angajatori. Casa teritorială de pensii poate confirma la cererea persoanei stagiul realizat după această dată. Prin urmare, pensionarul care și-a pierdut carnetul nu trebuie să încerce neapărat să refacă întreaga sa carieră profesională din acte. În primul rând trebuie verificat ce perioade anterioare datei de 1 aprilie 2001 trebuie dovedite. Primul pas: pierderea carnetului trebuie declarată În cazul în care carnetul de muncă a fost pierdut, CNPP precizează că folosirea adeverințelor pentru dovedirea vechimii realizate înainte de 1 aprilie 2001 este condiționată de publicarea pierderii carnetului de muncă în Monitorul Oficial. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Această formalitate nu dovedește în sine că persoana a lucrat într-un anumit loc și nici ce salariu a avut. Ea atestă doar faptul că documentul original a fost pierdut. După îndeplinirea acestei proceduri pot fi strânse documentele care înlocuiesc carnetul. Dacă fostul angajator încă există, se cere o adeverință Cea mai simplă situație este aceea în care societatea, instituția sau unitatea la care persoana a lucrat înainte de aprilie 2001 există și în prezent. Citește și: Pensionarii pot primi îngrijiri medicale acasă, decontate de CAS: cine are dreptul și ce costuri rămân familiei Fostul salariat poate solicita o adeverință de vechime, întocmită pe baza documentelor existente în arhiva angajatorului. În lipsa carnetului de muncă, CNPP acceptă pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 adeverințe eliberate, după caz, de: - foștii angajatori; - deținătorii legali ai arhivelor acestora; - operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale. Important este ca documentele să fie întocmite pe baza actelor verificabile existente în arhivă. Ce trebuie să conțină adeverința O simplă hârtie pe care fostul angajator afirmă că persoana a lucrat într-o anumită perioadă poate să nu fie suficientă. CNPP indică printre informațiile care trebuie să apară în document: denumirea angajatorului, datele de identificare ale fostului salariat, data începerii și încetării raportului de muncă, funcția, meseria sau specialitatea exercitată și, după caz, informațiile privind veniturile și sporurile pentru care se solicită valorificarea la pensie. Documentul trebuie să fie înregistrat și semnat de persoana competentă din cadrul entității emitente. Dacă se solicită și recunoașterea unor grupe de muncă, sporuri sau venituri care pot influența pensia, adeverința trebuie să respecte și condițiile speciale prevăzute pentru aceste elemente. Firma s-a desființat. Unde poate fi găsită arhiva? Aceasta este una dintre cele mai frecvente dificultăți pentru persoanele care au lucrat în întreprinderi desființate după 1990. Dispariția firmei nu înseamnă însă automat că au dispărut și documentele sale. Arhiva poate fi păstrată de: - societatea care a preluat fostul angajator; - un lichidator sau un alt deținător legal al arhivei; - o instituție care a preluat documentele; - un operator economic autorizat pentru servicii arhivistice. Persoana trebuie să identifice cine deține în prezent arhiva fostei unități, iar adeverința va fi cerută acelui deținător. Legea și CNPP recunosc expres documentele emise de deținătorii legali de arhive și de operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale. De aceea, un răspuns de tipul „firma nu mai există” nu trebuie privit ca sfârșitul demersurilor. Întrebarea importantă este: unde a ajuns arhiva firmei? Dacă nu mai există nici angajatorul, nici arhiva Există și situații mult mai dificile: întreprinderea a fost desființată, iar arhiva nu mai poate fi identificată sau documentele necesare nu mai există. Legea nr. 360/2023 reglementează și astfel de cazuri. Atunci când pierderea carnetului de muncă a fost declarată în condițiile legii, angajatorul și-a încetat activitatea și/sau arhiva nu mai poate fi identificată, anumite perioade de vechime pot fi valorificate în condițiile speciale prevăzute de lege, pe baza informațiilor și documentelor care mai pot fi obținute. Normele de aplicare ale noii legi a pensiilor prevăd între documentele care pot fundamenta stabilirea stagiilor și hotărârile judecătorești prin care sunt reconstituite elementele necesare stabilirii drepturilor de pensie. Instanța reprezintă însă, în practică, soluția de ultim resort, atunci când vechimea nu poate fi demonstrată prin documentele obișnuite. Fotocopia carnetului ajută, dar nu înlocuiește automat originalul Dacă pensionarul mai are acasă o fotocopie a carnetului pierdut, aceasta merită păstrată. Poate conține informații extrem de utile pentru identificarea foștilor angajatori, a perioadelor lucrate, a funcțiilor și chiar a seriei carnetului. Totuși, o copie păstrată de titular nu trebuie confundată cu documentul original sau cu o adeverință emisă legal pe baza arhivei. CNPP arată că stabilirea drepturilor de pensie se face pe baza documentelor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. Pentru carnetele care există, instituția recomandă păstrarea originalului, indiferent dacă documentul a fost sau nu scanat în trecut. Ce se întâmplă cu anii lucrați după 1 aprilie 2001 Pentru aceste perioade, pierderea carnetului de muncă este mult mai puțin importantă. Stagiul de cotizare de după 1 aprilie 2001 se află în baza de date a CNPP, în măsura în care angajatorii au transmis declarațiile nominale prevăzute de lege. La cerere, casa teritorială de pensii poate elibera o adeverință privind stagiul de cotizare existent în sistem. Așadar, cine a lucrat exclusiv după această dată nu are, în mod normal, nevoie de vechiul carnet de muncă pentru a dovedi fiecare an lucrat. Dacă apar însă perioade lipsă sau erori în baza de date, acestea trebuie clarificate separat, prin documentele și declarațiile corespunzătoare. Pensionarul poate aduce actele și după stabilirea pensiei O veste importantă pentru cei care sunt deja pensionari este că descoperirea unei adeverințe vechi nu vine neapărat „prea târziu”. Legea nr. 360/2023 permite recalcularea pensiei la cerere prin adăugarea veniturilor, stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate și a altor documente care nu au fost valorificate la stabilirea inițială a pensiei. Prin urmare, dacă un pensionar dovedește ulterior o perioadă de muncă ce lipsea din dosar, poate cere casei teritoriale de pensii să o valorifice. Cererea de recalculare trebuie soluționată, potrivit legii, în 45 de zile, termen care poate fi prelungit cu încă 30 de zile dacă sunt necesare documente sau operațiuni suplimentare. În cazul recalculării solicitate de pensionar, noile drepturi se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea. Un demers care merită început înainte de depunerea dosarului Pentru persoanele care se apropie de pensionare și știu că nu mai au carnetul de muncă, cea mai prudentă soluție este să nu aștepte momentul depunerii dosarului. Identificarea unei arhive vechi poate dura. Unele întreprinderi au fost reorganizate de mai multe ori, privatizate, lichidate sau absorbite, iar documentele au trecut de la un deținător la altul. De aceea, este utilă verificarea din timp a perioadelor existente în evidența CNPP și începerea căutării documentelor pentru anii anteriori datei de 1 aprilie 2001. Carnetul pierdut nu șterge vechimea realizată. Problema este dovada ei. Iar în 2026 legea permite folosirea adeverințelor emise de angajatori și deținătorii arhivelor și, în cazurile în care documentele nu mai pot fi recuperate pe cale obișnuită, există și alte mecanisme legale de reconstituire a perioadelor lucrate.

Zilele libere „invizibile” în 2026: drepturile angajaților când apare o urgență în familie sau trebuie să îngrijească o rudă bolnavă
Eveniment

Zilele libere „invizibile” în 2026: drepturile angajaților când apare o urgență în familie sau trebuie să îngrijească o rudă bolnavă

Există câteva zile libere prevăzute de Codul muncii despre care mulți salariați fie nu știu, fie le confundă cu concediul medical sau cu zilele lor de concediu de odihnă. Sunt drepturi relativ noi, introduse pentru situațiile în care problema medicală nu îl privește direct pe angajat, ci pe cineva apropiat. În 2026, două dintre aceste mecanisme sunt deosebit de importante: concediul de îngrijitor, de minimum 5 zile lucrătoare pe an, și dreptul de a lipsi de la serviciu până la 10 zile lucrătoare pe an în cazul unor urgențe familiale neprevăzute. Cele două nu trebuie confundate: au condiții, documente și reguli de plată diferite. Concediul de îngrijitor Concediul de îngrijitor este reglementat de articolul 152¹ din Codul muncii și a fost introdus în legislația românească în 2022. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor Angajatorul este obligat să îl acorde salariatului care trebuie să ofere îngrijire sau sprijin personal unei rude ori unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie și care suferă de o problemă medicală gravă. Durata prevăzută de lege este de 5 zile lucrătoare într-un an calendaristic, acordate la solicitarea scrisă a salariatului. Prin contractul colectiv de muncă poate fi prevăzut un număr mai mare de zile. Cele cinci zile nu sunt scăzute din concediul de odihnă. Pentru cine poate fi cerut concediul Codul muncii folosește o definiție mai restrânsă a „rudei” decât sensul obișnuit al cuvântului. Pentru acest tip de concediu, sunt considerate rude: - fiul sau fiica; - mama sau tatăl; - soțul sau soția. Există însă o a doua posibilitate importantă. Persoana bolnavă nu trebuie neapărat să fie rudă, dacă locuiește în aceeași gospodărie cu salariatul. Prin urmare, în anumite condiții, concediul poate fi solicitat și pentru îngrijirea unei persoane cu care angajatul locuiește, chiar dacă între cei doi nu există o relație de rudenie. Nu orice răceală intră în categoria „problemă medicală gravă” Concediul de îngrijitor nu se acordă pentru orice problemă de sănătate. Citește și: Cum verifici dacă ești angajat cu forme legale: ghid complet pentru REGES-ONLINE Afecțiunea trebuie să se încadreze în categoria problemelor medicale grave, stabilită prin Ordinul comun nr. 2.172/3.829/2022 al Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății. Lista este însă destul de amplă și include afecțiuni din numeroase specialități medicale – printre acestea, boli respiratorii, neurologice, cardiovasculare, oncologice, psihiatrice, nefrologice, endocrinologice, diabet și boli metabolice, afecțiuni ORL sau oftalmologice, în condițiile prevăzute de ordin. Nu salariatul trebuie, așadar, să demonstreze angajatorului cât de „gravă” i se pare situația, ci existența problemei medicale se dovedește prin documentele prevăzute de lege. Ce acte trebuie prezentate angajatorului Procedura are un avantaj important pentru situațiile în care problema apare brusc: actele justificative nu trebuie neapărat adunate înainte de solicitarea zilelor. Citește și: Contractul pe perioadă determinată în 2026: de câte ori poate fi prelungit și când trebuie să devină nedeterminat Salariatul înaintează o cerere scrisă, iar în cel mult 30 de zile lucrătoare de la solicitare trebuie să prezinte documentele justificative. Pentru dovedirea relației de rudenie pot fi folosite, după caz, actul de identitate, certificatul de naștere sau certificatul de căsătorie. Dacă persoana îngrijită nu este rudă, dar locuiește cu angajatul, situația poate fi dovedită prin acte din care rezultă același domiciliu sau aceeași reședință, prin documentul de luare în spațiu, o adeverință de la asociația de proprietari ori chiar prin declarația pe propria răspundere a salariatului, în condițiile prevăzute de ordin. Problema medicală gravă se dovedește prin biletul de externare din spital sau, după caz, printr-o adeverință eliberată de medicul curant ori medicul de familie al persoanei bolnave. Cele 5 zile sunt plătite și nu consumă concediul de odihnă Un detaliu esențial este că acest concediu nu funcționează precum concediul fără plată. În forma actuală a Codului muncii, zilele de concediu de îngrijitor sunt zile libere plătite de angajator, nu se includ în durata concediului anual de odihnă și constituie vechime în muncă și în specialitate. În plus, perioada este luată în calcul ca perioadă de activitate atunci când se stabilește dreptul la concediul anual de odihnă. Cu alte cuvinte, un angajat nu pierde zile din concediul său anual pentru că a folosit concediul de îngrijitor. Este una dintre diferențele majore față de concediul medical obișnuit: salariatul nu este el însuși în incapacitate temporară de muncă, ci lipsește pentru a îngriji sau sprijini o altă persoană. Angajatorul poate refuza cele 5 zile? Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, concediul de îngrijitor este un drept al salariatului, nu o facilitate acordată după bunul plac al angajatorului. Codul muncii spune că angajatorul are obligația să îl acorde. Neacordarea concediului de îngrijitor salariaților care îndeplinesc condițiile legale este contravenție și poate fi sancționată cu amendă între 4.000 și 8.000 de lei. Urgențele familiale neprevăzute Separat de concediul de îngrijitor, Codul muncii prevede un alt drept, la articolul 152². Salariatul poate absenta de la locul de muncă atunci când apare o situație neprevăzută, determinată de o urgență familială cauzată de boală sau accident, iar prezența imediată a angajatului este indispensabilă. Aici vorbim, de exemplu, despre acel tip de situație în care angajatul este la serviciu și află că un membru al familiei a suferit un accident ori a apărut brusc o problemă medicală care necesită prezența sa imediată. Limita legală este de maximum 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic. Este importantă corectarea unei confuzii frecvente: nu sunt 5 zile pentru urgențe familiale, ci maximum 10 zile pe an. Limita de 5 zile aparține concediului de îngrijitor. Nu trebuie să ceri „voie” în sensul unui concediu obișnuit Natura acestei absențe este diferită tocmai pentru că legea vorbește despre o situație neprevăzută. Codul muncii prevede că salariatul trebuie să își informeze în prealabil angajatorul, dar situația nu funcționează asemenea unei cereri de concediu de odihnă programate cu mult timp înainte. Condiția fundamentală este ca urgența să fie familială, să fie provocată de boală sau accident și să facă indispensabilă prezența imediată a salariatului. Marea diferență: aceste zile trebuie recuperate Cele 10 zile pentru urgențe familiale nu sunt zece zile suplimentare de concediu plătit. Perioada absentată trebuie recuperată integral, iar angajatorul și salariatul stabilesc de comun acord modalitatea în care se face recuperarea. Aceasta este diferența-cheie față de concediul de îngrijitor. În cazul concediului de îngrijitor, salariatul beneficiază de zile libere plătite și nu trebuie să vină ulterior la serviciu pentru a recupera orele respective. În cazul urgenței familiale, salariatul poate lipsi imediat când situația o cere, dar timpul de muncă trebuie recuperat ulterior. Absențe care nu reduc concediul de odihnă Și perioada în care angajatul absentează în condițiile articolului 152² este considerată perioadă de activitate în ceea ce privește stabilirea duratei concediului de odihnă anual. Prin urmare, angajatorul nu poate spune, de exemplu: „Ai lipsit trei zile pentru urgența din familie, deci îți scad trei zile din concediul de odihnă.” Sunt drepturi distincte. Salariatul este protejat și împotriva concedierii Codul muncii oferă și o protecție suplimentară angajaților care folosesc aceste drepturi. Concedierea nu poate fi dispusă pe durata concediului de îngrijitor și nici pe durata absentării de la serviciu în condițiile prevăzute pentru urgențele familiale de articolul 152², cu excepțiile prevăzute de lege. Mai mult, drepturile pe care salariatul le avea înainte de folosirea acestor forme de concediu sau absență se mențin pe durata lor. Concediu medical, concediu de îngrijitor sau urgență familială? Cele trei situații sunt ușor de confundat, dar răspund unor probleme diferite. Concediul medical clasic intervine, în principiu, atunci când salariatul se află el însuși într-o situație medicală pentru care legea recunoaște dreptul la concediu și indemnizație, pe baza certificatului medical. Concediul de îngrijitor este destinat angajatului sănătos care trebuie să ofere îngrijire sau sprijin unei rude ori unei persoane din aceeași gospodărie care are o problemă medicală gravă. Are cel puțin 5 zile lucrătoare pe an și este plătit. Absența pentru urgență familială intervine atunci când apare brusc o boală sau un accident în familie și prezența imediată a salariatului devine indispensabilă. Poate ajunge la 10 zile lucrătoare pe an, însă timpul absentat trebuie recuperat. Un drept pe care angajații trebuie să știe să îl numească În practică, problema acestor zile „invizibile” este tocmai faptul că un salariat care nu le cunoaște poate ajunge să solicite o zi de concediu de odihnă sau chiar concediu fără plată pentru o situație pentru care Codul muncii îi oferă deja un mecanism distinct. Dacă un părinte grav bolnav are nevoie de îngrijire, poate exista dreptul la concediu de îngrijitor. Dacă un membru al familiei suferă brusc un accident și salariatul trebuie să plece imediat de la serviciu, există mecanismul absenței pentru urgență familială. În 2026, aceste drepturi sunt deja parte a Codului muncii. Nu înlocuiesc concediul medical și nici concediul de odihnă, ci acoperă tocmai zona dificilă dintre ele: momentele în care angajatul poate munci, dar familia lui are nevoie urgentă de el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră