Călin Georgescu, judecat pentru promovarea ideilor fasciste, cere demiterea conducerii Armatei Române
Călin Georgescu s-a prezentat marți dimineață la Judecătoria Sectorului 1, unde se desfășoară o nouă etapă în dosarul în care este judecat pentru promovarea ideilor și doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Audierea de astăzi are loc în faza preliminară a procesului, urmând ca judecătorii să stabilească dacă vor menține sau nu măsura controlului judiciar dispusă anterior.
Călin Georgescu cere demiterea conducerii Armatei Române
La ieșirea din sediul instanței, fostul candidat la prezidențiale a făcut declarații critice la adresa Ministerului Apărării Naționale, pe fondul controverselor privind mobilizarea rezerviștilor.
Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL
„Am văzut și eu, ca și dumneavoastră, circul și penibilitatea mobilizării rezerviștilor din România.
Este o rușine. A văzut asta și partenerul nostru strategic – Statele Unite – dar și dușmanii.
Consider că ministrul Apărării și toți comandanții militari implicați trebuie demiși imediat”, a declarat Georgescu, adăugând că situația „reprezintă un act de înaltă trădare” și că „incompetența are efecte strategice negative”.
Acuzațiile formulate de procurori
Pe 2 iulie 2025, Parchetul General l-a trimis în judecată pe Călin Georgescu, acuzându-l de promovarea publică a cultului unor persoane condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și de promovarea în formă continuată a ideilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe.
Dosarul cuprinde cinci acte materiale, potrivit procurorilor.
Interdicțiile impuse prin controlul judiciar
În cadrul măsurii preventive, fostul candidat la președinție este supus mai multor interdicții, printre care:
interdicția de a părăsi țara fără acordul autorităților judiciare;
interdicția de a posta pe rețelele de socializare conținut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.
Călin Georgescu rămâne sub supravegherea strictă a autorităților judiciare până la o nouă decizie a instanței.
