miercuri 28 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: proces

210 articole
Justiție

Băsescu a câștigat 754.000 de lei în instanță, indemnizația pe trei ani care-i fusese sistată

Curtea de Apel București a decis miercuri ca Administrația Prezidențială să îi plătească fostului președinte Traian Băsescu suma de peste 754.000 de lei, reprezentând indemnizația care i-a fost sistată pe o perioadă de trei ani, în urma deciziei instanței privind colaborarea sa cu fosta Securitate. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Indemnizația neplătită pe trei ani, recuperată prin instanță Traian Băsescu a acționat în judecată Administrația Prezidențială pentru a recupera indemnizația aferentă perioadei martie 2022 – iulie 2025, perioadă în care plata a fost suspendată ca urmare a verdictului de colaborare cu fosta Securitate. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit deciziei Curții de Apel București, Administrația Prezidențială este obligată să achite suma de 754.234,84 lei, reprezentând indemnizația lunară netă acordată foștilor șefi ai statului român. Decizia Curții de Apel București În hotărârea pronunțată la data de 28 ianuarie 2026, instanța a decis anularea Ordinului nr. 55/2022 și a adresei administrative prin care plata indemnizației fusese sistată. De asemenea, Curtea de Apel București a obligat Administrația Prezidențială la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 17.648 de lei. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Modificarea Legii foștilor președinți În octombrie 2021, Parlamentul a modificat Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român. Prin introducerea unui nou articol, legea prevedea pierderea beneficiilor pentru foștii președinți în cazul în care o instanță constata definitiv colaborarea cu fosta Securitate. Verdictul privind colaborarea cu Securitatea În martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că Traian Băsescu a colaborat cu fosta Securitate comunistă. Ca urmare, fostul președinte a pierdut drepturile acordate foștilor șefi de stat, inclusiv indemnizația, locuința de protocol și dispozitivul de pază asigurat de SPP. Decizia CCR a schimbat situația juridică În iulie 2025, Curtea Constituțională a României a decis că modificările aduse Legii 406/2001 sunt neconstituționale. În urma acestei hotărâri, Traian Băsescu a deschis acțiunea în instanță împotriva Administrației Prezidențiale, solicitând plata indemnizației suspendate în perioada martie 2022 – iulie 2025. Decizia Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Până la o soluție finală, Administrația Prezidențială are posibilitatea de a contesta obligația de plată stabilită de instanță.

Băsescu câștigă procesul pentru indemnizația prezidențială (sursa: Facebook/Traian Băsescu)
Avans dublu înapoi dacă dezvoltatorul nu predă la timp apartamentul, decizie de instanță (sursa: Pexels/Magda Ehlers)
Economie

Avans dublu înapoi dacă dezvoltatorul nu predă la timp apartamentul, decizie de instanță

Un dezvoltator imobiliar a fost obligat de instanță să plătească despăgubiri după ce nu și-a respectat angajamentul de a livra un apartament „la cheie” în județul Iași, conform contractului. Instanța i-a dat dreptate clientei Clienta a solicitat returnarea avansului imediat după depășirea termenului limită de predare, iar suma i-a fost restituită. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Însă, potrivit clauzelor contractuale, în caz de neexecutare, dezvoltatorul era obligat să achite daune în valoare de dublul avansului. Litigiul a ajuns la Tribunal, care a decis că dezvoltatorul se află în culpă și trebuie să returneze dublul avansului, precum și 15.200 de lei reprezentând cheltuieli de judecată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Arca lui Alexe s-ar putea să se scufunde (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Arca lui Costel Alexe, șeful CJ Iași, încă plutește, dar un afacerist din Bacău vrea să i-o scufunde

Milionarul din Bacău Viorel Rusu, cunoscut pentru afacerile sale din domeniul construcțiilor, a pierdut prima rundă (ordonanță președințială) a disputei privind marca ARCA, brand sub care operează parcul de agrement din Sculeni.  Urmează procesul pe fond Complexul este dezvoltat de familia lui Costel Alexe, actualul președinte al Consiliului Județean Iași, Costel Alexe. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Decizia permite, pentru moment, utilizarea în continuare a numelui ARCA de către familia Alexe, însă verdictul nu este definitiv. Procesul de fond, care va stabili cine deține drepturile legale asupra brandului, este în plină desfășurare. Continuarea, în Ziarul de Iași.  

ANAF câștigă definitiv casa familiei Iohannis (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

ANAF i-a mai dat o lovitură lui Iohannis: a câștigat și cealaltă jumătate din casa din Sibiu

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu a câștigat marți, pe fond, la Tribunalul Sibiu, procesul privind cealaltă jumătate a imobilului situat în centrul istoric al municipiului Sibiu, de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29. Este vorba despre aceeași casă pentru care fostul președinte Klaus Iohannis datorează deja despăgubiri statului român, reprezentat de ANAF. Decizia instanței era necesară pentru ca Fiscul sibian să poată intabula integral imobilul, întrucât cealaltă cotă nu figura anterior pe numele lui Klaus Iohannis, ci pe numele Rodicăi Baștea. Tribunalul Sibiu: nulitate absolută a certificatului de moștenitor Potrivit minutei publicate pe portalul instanțelor de judecată, Tribunalul Sibiu a admis acțiunea formulată de Statul Român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, și a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor emis în 2012. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Instanța a dispus radierea dreptului de proprietate al pârâtei din cartea funciară și intabularea dreptului de proprietate al Statului Român asupra cotelor stabilite, cu titlu de moștenire. De asemenea, pârâta a fost obligată să lase statul în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul în cauză. Demersuri paralele: apel privind sechestrul asigurător asupra bunurilor familiei Iohannis În paralel cu acest dosar, Statul Român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, a formulat apel în decembrie 2025 împotriva deciziei Tribunalului Sibiu de respingere a cererii de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor familiei fostului președinte Klaus Iohannis. Dosarul urmează să fie înaintat Curții de Apel Alba, care va soluționa cererea de apel. Statul solicită despăgubiri pentru lipsa de folosință a imobilului ANAF a deschis, de asemenea, o acțiune separată prin care solicită obligarea fostului președinte Klaus Iohannis la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a cotei de 1/2 din imobilul situat în centrul municipiului Sibiu. Potrivit unui comunicat anterior al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, această acțiune reprezintă o continuare a demersurilor instituției pentru recunoașterea dreptului de proprietate al Statului Român și recuperarea prejudiciului generat de folosirea imobilului. Familia Iohannis a refuzat plata voluntară Reprezentanții ANAF au precizat că, în condițiile în care pârâții au refuzat plata voluntară a sumelor datorate, instituția a solicitat instanței și instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor familiei Iohannis, pentru garantarea recuperării prejudiciului. „Asigurăm opinia publică de faptul că vor fi întreprinse cu celeritate toate măsurile legale în vederea apărării tuturor intereselor Statului Român”, au transmis oficialii ANAF. ANAF a preluat jumătate din imobil în octombrie 2025 La începutul lunii octombrie 2025, ANAF a anunțat că a preluat, în condițiile legii, jumătate din imobilul din Sibiu, de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29, ca urmare a unei moșteniri vacante, prin care statul român a dobândit dreptul de coproprietate. Președintele ANAF, Adrian Nica, declara la acel moment că instituția nu avea indicii privind intenția soților Iohannis de a achita sumele datorate și că va iniția acțiuni în instanță, inclusiv solicitarea de măsuri asigurătorii. Istoricul dosarului: contractul de vânzare-cumpărare, anulat definitiv Litigiul privind dreptul de proprietate asupra imobilului din Sibiu are o istorie îndelungată. În septembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul formulat de Rodica Baștea, cea de la care familia Iohannis cumpărase o parte din imobil. Anterior, în mai 2014, Tribunalul Brașov anulase contractul de vânzare-cumpărare încheiat între Baștea Ioan (decedat, moștenitor fiind Rodica Baștea), în calitate de vânzător, și Carmen Georgeta Iohannis și Klaus Werner Iohannis, în calitate de cumpărători, stabilind astfel premisele pentru recuperarea imobilului de către Statul Român.

Tablouri de El Greco și Greuze din patrimoniul României, confiscate la Paris. Făceau parte din colecția Carol I, un colecționar de artă urma să le vândă ilegal (sursa: Pexels/Valeria Drozdova)
Investigații

EXCLUSIV Tablouri de El Greco și Greuze din patrimoniul României, confiscate la Paris

Trei tablouri de patrimoniu lăsate moștenire de Regele Carol I statului român, cu o valoare estimată de 11 milioane de euro, au fost confiscate de autoritățile franceze înainte de a fi vândute ilegal de un colecționar de artă în Paris. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Finanțelor a trasmis că a angajat un consorțiu de avocați pentru a recupera cele trei picturi de la Paris. Citește și: EXCLUSIV România a plătit avocaților 1,4 milioane de euro pentru a bloca un tablou de El Greco la New York. Pictura, revendicată și de un oligarh rus apropiat de Trump Două dintre tablouri, „Sfânta familie cu Maria Magdalena” și „Hristos pe cruce”, sunt semnate de El Greco, iar cel de-al treilea, „Portretul lui Gluck”, a fost realizat de Jean Baptiste Greuze. Trei tablouri estimate la 11 milioane de euro Un colecționar de artă a încercat în urmă cu trei ani să vândă ilegal în Paris trei tablouri din Colecția de tablouri a Coroanei României, aflată în proprietatea statului român. Autoritățile franceze au deschis un dosar penal pe numele colecționarului și au confiscat tablourile. Apoi au anunțat autoritățile de la București, respectiv Ministerul Culturii, pentru a face demersurile oficiale necesare pentru a recupera picturile.   Documentele oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că s-a încercat vânzarea ilegală a a tablourilor „Sfânta familie cu Maria Magdalena”, „Hristos pe cruce” și „Portretul lui Gluck”. Primele două tablouri au fost realizate de El Greco, iar cel de-al treilea, de Jean Baptiste Greuze. Numele celor trei tablouri apar în baza de date a Institutului Național al Patrimoniului la categoria „bunuri culturale mobile distruse, furate, dispărute sau exportate ilegal”.  Dosar penal la Paris Ministerul Finanțelor a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că dosarul se află „pe rolul Tribunalului Judiciar Paris sub nr. parchet 20154000732 și nr. de instrucție JI 216/21/15”. Mai mult, ministerul a angajat un consorțiu format din casele de avocatură Stănescu Vasile și Asociații și AARPI Baecque Bellec pentru a reprezenta statul român în relația cu autoritățile franceze. Avocații statului român au încasat până acum puțin peste 18.000 lei, echivalentul a 3.600 de euro. Colecția Carol I Cele trei picturi valoroase au făcut parte din colecția de tablouri a Regelui Carol I, pe care monarhul pe care a lăsat-o moștenire Coroanei României. După anul 1947, s-a constatat că din colecția lăsată moștenire statului român au dispărut 42 de tablouri, inclusiv cele trei tablouri de la Paris. Guvernul român susține că acestea au fost scoase ilegal din țară de Regele Mihai I, ultimul rege al României, după ce acesta a fost forțat să abdice și să plece din țară, dar nu există dovezi pentru această afirmație.   Misteriosul colecționar de la Paris Contactat de către DeFapt.ro, avocatul Vasile Stănescu a confirmat că cele trei tablouri fac parte din colecția celor 42 de opere de artă care au dispărut din patrimoniul României. Întrebat cine a încercat să vândă ilegal cele trei tablouri, avocatul Stănescu a spus că „nu are legătură cu statul român cine a încercat să le vândă. Dar nu știu dacă vă pot da informația respectivă pentru că e în desfășurare procesul de natură privată. În sensul că nu sunt încă informații publice. E un colecționar care nu are legătură cu România.” România, sesizată de Franța Totodată, avocatul Stănescu a explicat că dosarul penal a început în Franța, ocazie cu care autoritățile de la București au aflat că cele trei tablouri aparțin statului român. „Ancheta penală a început în urmă cu doi-trei ani, iar autoritățile franceze au sesizat România. România s-a sesizat prin Ministerul Culturii, care a transmis dosarul la Ministerul de Finanțe pentru a face diligențele în procesul internațional. Apoi Ministerul Finanțelor ne-a contractat, noi mergem în civil să le recuperăm, să facem o acțiune în revendicare. Să le câștigăm, să le aducem în țară, ăsta este obiectivul”, a declarat avocatul Vasile Stănescu.

Proces de 12 ani pentru o amendă (sursa: Facebook/Primăria Tîrgu Frumos)
Justiție

Viitorii pensionari speciali din justiție lovesc iar: proces de 12 ani pentru o amendă

Un proces început pentru o faptă minoră s-a întins pe 12 ani, transformându-se într-un exemplu de ineficiență în justiție și de risipă a banilor publici. Proces de 12 ani pentru o amendă Un bărbat din Târgu Frumos, la care au fost găsite în 2014 țigări netimbrate, a fost cercetat penal ani la rând, dosarul fiind practic uitat prin sertare până la o clasare venită abia în 2023. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare După dezincriminarea faptei, cazul a fost transformat în contravenție, iar Direcția Vamală i-a aplicat în 2024 o amendă de 20.000 de lei, la aproape zece ani de la percheziție. Bărbatul a contestat sancțiunea în instanță, invocând prescripția și faptul că a fost amendat în baza unei legi ulterioare faptei, ceea ce readuce în atenție problema duratei excesive a proceselor și a erorilor administrative. Continuarea, în Ziarul de Iași

Mihai Chirica pierde procesul intentat de secretară (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Mihai Chirica pierde un proces intentat de propria secretară

Primarul Mihai Chirica a pierdut un proces în care a fost acuzat de denigrare de către secretara Primăriei Iași. Chirica pierde procesul intentat de secretară Angajata instituției a susținut în instanță că edilul ar fi declanșat o campanie de denigrare la adresa ei, afectându-i demnitatea, imaginea publică și viața privată prin afirmații jignitoare. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Judecătoria Iași a admis acțiunea și l-a obligat pe Mihai Chirica să plătească daune morale simbolice de 1 leu, să suporte cheltuieli de judecată în valoare de 5.120 de lei și să publice decizia instanței, integral, în ediția online a Ziarului de Iași. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Scăderi salariale la UAIC, sindicatele reacționează (sursa: Facebook/Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași)
Eveniment

Salarii mai mici și cu 1.200 de lei la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Sute de angajați ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) riscă, din ianuarie 2026, scăderi salariale de până la 1.200 de lei, după eliminarea salariului diferențiat de 15% acordat anterior aproape tuturor. Scăderi salariale la UAIC, sindicatele reacționează Decizia vizează în special personalul didactic auxiliar – secretari, laboranți, administratori financiari și angajați din structurile administrative – care vor pierde lunar între câteva sute și peste o mie de lei. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Conducerea UAIC justifică măsura prin faptul că sporul era acordat fără criterii reale de performanță și anunță că, pe viitor, eventualele majorări vor depinde de evaluări clare. Sindicatul UNIO contestă hotărârea și anunță posibile acțiuni în instanță, invocând Legea 153/2017, precum și alte forme de protest dacă vor urma noi măsuri de austeritate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Budeanu (sursa: G4Media)
Eveniment

DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Budeanu

Fondatorii G4Media, Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi, au vândut site-ul de știri unui om de afaceri despre care au scris articole negative în rafală. Articole care au generat un proces de 500.000 de lei. Tăpălagă: Budeanu, "borfaș anchetat de DNA" Între 19 și 23 februarie 2020, Tăpălagă, Pantazi și alți jurnaliști ai G4Media au scris, în total, cel puțin șase articole în care Radu Budeanu era descris în culori foarte puțin măgulitoare. Citește și: După preluarea de către Budeanu, G4Media a renunțat la promisiunea de a nu lua bani de la partide și companii de tutun, alcool și pariuri Pe 19 februarie 2020, într-un articol intitulat "Cine sunt viitorii procurori șefi? Adevărurile nespuse despre propunerile ministrului Predoiu. Scurt apel către președintele Iohannis", Tăpălagă scria că "Ziarul Gândul, condus de Radu Budeanu, el însuși anchetat de DNA, derulează de câteva zile o campanie de linșaj a procurorilor și jurnaliștilor care au criticat public propunerile (pentru poziții de procurori-șefi - n.r.) ministrului (Justiției - n.r.) Predoiu". Pe 20 februarie 2020, Tăpălagă revine cu un nou articol ("Guvernul meu, Justiția mea. Alegerea președintelui Klaus Iohannis") în care îl alintă pe Budeanu cu apelativul "borfaș": "Relevant că aliații președintelui în acestă odioasă acțiune de manipulare mediatică pe tema noilor procurori șefi au fost ziarul unui cercetat de DNA, Radu Budeanu, și două televiziuni anti-justiție, România TV și Antena 3. Simpla complicitate a borfașilor cu propunerile ministrului justiției, Cătălin Predoiu, ar fi trebuit să-i dea de gândit președintelui Iohannis." Pantazi îl pune pe Budeanu în grupul "penalilor deținători de televiziuni și dosare" În aceeași zi, Cristian Pantazi scria și el un text pe același subiect ("Pax Iohanniana. Modelul tăcerii de la Sibiu, importat la București pe tema procurorilor șefi. Dar cu ce preț?"). Din punctul lui de vedere, "procurorii propuși de matrioșka Predoiu și acceptați de Iohannis sunt fix pe placul penalilor deținători de televiziuni și dosare (...). La asta se adaugă straniile legături cu serviciile ale procurorilor numiți, legături care nu au mai produs urletele obișnuite de la PSD – Gâdea – Badea – Budeanu &co." "Radu Budeanu, cercetat de DNA" Pe 23 februarie 2020, Tăpălagă publică alte două texte în care se vorbește de Radu Budeanu. Într-unul din acestea ("VIDEO Atac grav la justiție și la presă. Magistrați și jurnaliști filați, interceptați și intimidați de serviciul secret paralel al unor inculpați de rang înalt din România"), se vorbește de site-ul "Gândul, deținut de Radu Budeanu, cercetat de DNA". În același text, lui Budeanu i se trec în revistă și dosarele penale, cu detalii. Când Budeanu era, pentru Tăpălagă, mafiot care linșa magistrați și ziariști În celălalt articol ("Opriți acțiunile de tip mafiot împotriva magistraților și ziariștilor de investigații!"), Tăpălagă îl acuză direct pe Radu Budeanu de acțiuni de linșaj de tip mafiot: "procurorii și jurnaliștii filați sunt subiectul unei campanii mediatice de linșaj derulate de către trusturile unor inculpați sau condamnați penal. Altfel spus, trusturile de presa controlate de patru moguli cu probleme penale, Radu Budeanu, Dan Andronic, Sebastian Ghiță și Dan Voiculescu își unesc forțele în favoarea puterii, pentru a intimida și pune presiune pe o serie de magistrați și jurnaliști." "Borfașul mafiot" Budeanu i-a dat în judecată pe Tăpălagă și Pantazi Actualul angajator al cupletului Dan Tăpălagă - Cristian Pantazi nu a fost fericit să fie subiectul mai multor articole ale celor doi publicate în G4Media. Așa că Radu Budeanu i-a dat în judecată. Pe lângă eliminarea articolelor de pe site, Budeanu cerea și despăgubiri de 500.000 de lei. În decembrie 2022, Budeanu pierdea și apelul în acest proces, la Curtea de Apel București, după ce pierduse fondul la Tribunalul București.  Potrivit motivării hotărârii Curții de Apel (DOCUMENT), judecătorii au considerat că Tăpălagă și Pantazi s-au aflat în limitele libertății de exprimare. În final, Tăpălagă și Pantazi s-au vândut "borfașului mafiot" Budeanu În august 2025, G4Media anunța că acceptase vânzarea către o companie a lui Radu Budeanu (pentru aproximativ cinci milioane de euro, potrivit mai multor surse din piață). Cu acea ocazie, cupletul Tăpălagă-Pantazi arăta că s-ar fi semnat și un acord de garantare a independenței editoriale.  "Toate publicațiile din grupul G4Media își vor păstra echipele de conducere și independența editorială. Fondatorii grupului, jurnaliștii Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi, vor rămâne implicați activ în noua structură, asigurând continuitatea liniei editoriale și respectarea principiilor care au stat la baza construcției G4Media. Pentru a garanta acest principiu, noul proprietar a semnat un Acord privind independența editorială, aplicabil publicațiilor G4Media, Economedia, G4Food, Techrider și Pets&Cats."

Imran Ahmed dă în judecată administrația Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Imran Ahmed, lider european în combaterea dezinformării, dă în judecată administrația Trump

Cetățeanul britanic Imran Ahmed, unul dintre cei cinci lideri europeni implicați în reglementarea industriei tehnologice și în combaterea dezinformării online, a depus o plângere în instanță împotriva administrației Trump. Acesta se teme că ar putea fi expulzat din Statele Unite, țara în care locuiește în prezent. Acuzațiile formulate în plângere În documentul depus miercuri la un tribunal din New York, Ahmed susține că se confruntă cu „perspectiva iminentă a unei arestări neconstituționale, a unei detenții punitive și a expulzării”. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Potrivit plângerii, măsurile ar avea legătură cu activitatea sa în domeniul combaterii urii și dezinformării online. Cine este Imran Ahmed Imran Ahmed are 47 de ani, este cetățean britanic de origine afgană și trăiește legal în Statele Unite din 2021, deținând carte verde. Soția și fiica sa sunt cetățeni americani. El este fondatorul și directorul organizației Centre for Countering Digital Hate (CCDH). CCDH, organizația care deranjează marile platforme sociale În plângere se afirmă că „Guvernul federal a precizat clar că Imran Ahmed este sancționat pentru activitatea ONG-ului pe care l-a fondat și condus, Centre for Countering Digital Hate (CCDH)”. Organizația analizează politicile de moderare ale marilor platforme de socializare și a criticat în mod repetat practicile rețelei X (fostul Twitter), deținută de Elon Musk, considerat un aliat al președintelui SUA. Sancțiuni impuse împotriva a cinci personalități europene Administrația Trump a anunțat marți sancțiuni care vizează cinci personalități europene implicate în reglementarea strictă a industriei tehnologice și în combaterea dezinformării online. Printre acestea se află: Imran Ahmed – director al CCDH Clare Melford – conducătoarea Global Disinformation Index (GDI), cu sediul în Regatul Unit Thierry Breton – fost comisar european Anna-Lena von Hodenberg – fondatoarea ONG-ului german HateAid Josephine Ballon – reprezentantă a aceleiași organizații Autoritățile americane îi acuză de „cenzură” în detrimentul intereselor Statelor Unite. Oficialii americani vizați în plângerea lui Ahmed În acțiunea sa în justiție, Imran Ahmed îi menționează pe mai mulți responsabili ai administrației americane, printre care: Marco Rubio, șeful diplomației americane Sarah Rogers, subsecretar pentru Diplomație Publică Pam Bondi, ministrul justiției Kristi Noem, ministru pentru securitate internă Todd Lyons, director al Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE)

Șpaga minimă la vama Albița, 20 de euro (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șpaga minimă la vama Albița, 20 de euro. Zeci de vameși și polițiști de frontieră, prinși în fapt

Zeci de vameși din Punctul de Trecere a Frontierei Albița vor ajunge în fața instanței anul viitor. Un număr de 27 de angajați – vameși și polițiști de frontieră – sunt acuzați de DNA de luare de mită și trafic de influență, după ce ar fi transformat una dintre cele mai importante porți estice ale României într-un punct de trecere „la tariful corect”, pornind de la 20 de euro. Cu șpagă, totul intra în România Potrivit rechizitoriului, faptele s-au petrecut în perioada 2021–2022. Vameșii sunt acuzați că solicitau și primeau bani pentru a permite intrarea în țară a unor cantități mari de țigări și alcool, fără a face verificările obligatorii. Citește și: Surpriză: Guvernul vrea să le taie bugetarilor singura punte din 2026 În alte situații, ar fi cerut mită pentru a interveni pe lângă polițiștii de frontieră maghiari, astfel încât persoane din Republica Moldova care nu aveau dreptul de a intra în spațiul Schengen să fie totuși lăsate să treacă. Tarifele percepute variau: „standardul” era de 20 de euro, dar în anumite cazuri mita putea ajunge la 100 sau chiar 250 de euro. Procurorii descriu în actul de acuzare o practică de corupție extinsă, devenită, potrivit acestora, aproape regulă în activitatea de la Albița. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Donald Trump dă în judecată BBC (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump dă în judecată BBC. Președintele SUA cere daune de până la 10 miliarde de dolari

Președintele american Donald Trump a depus luni o plângere împotriva grupului audiovizual britanic BBC, acuzând instituția de presă că a realizat un montaj video înșelător dintr-un discurs susținut de acesta. Trump solicită despăgubiri totale de până la 10 miliarde de dolari, invocând defăimarea și încălcarea legislației din statul Florida privind practicile comerciale neloiale. Plângere depusă la un tribunal federal din Miami Acțiunea în justiție a fost depusă la un tribunal federal din Miami. Documentul solicită „daune și interese în sumă minimă de 5 miliarde de dolari” pentru fiecare dintre cele două capete de acuzare: defăimare și încălcarea legii din Florida privind practicile înșelătoare și neloiale. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Donald Trump a declarat în fața presei că BBC i-ar fi „pus literalmente cuvinte în gură”, reiterând acuzația că materialul difuzat a denaturat grav sensul discursului său. Cu câteva săptămâni înainte, președintele american anunțase deja că intenționează să ceară despăgubiri cuprinse între unu și cinci miliarde de dolari. Emisiunea „Panorama” și controversa discursului din 6 ianuarie 2021 Plângerea are la bază un reportaj difuzat de emisiunea de investigații „Panorama”, care a prezentat, chiar înaintea alegerilor prezidențiale americane din 2024, fragmente distincte din discursul rostit de Trump la 6 ianuarie 2021. Potrivit acuzațiilor, aceste fragmente ar fi fost montate astfel încât să sugereze că Trump le-ar fi cerut explicit susținătorilor săi să atace Capitoliul din Washington. În acea zi, sute de susținători ai săi, alimentați de afirmații nefondate privind fraudarea alegerilor, au luat cu asalt Capitoliul, încercând să împiedice certificarea victoriei lui Joe Biden. Avocații lui Trump acuză ingerință în alegerile din 2024 Un purtător de cuvânt al echipei de avocați ai lui Donald Trump a declarat că BBC, „altădată respectată și astăzi discreditată”, l-ar fi defăimat pe președintele american prin modificarea intenționată și de rea-credință a discursului său. Scopul ar fi fost, potrivit acestuia, influențarea alegerilor prezidențiale din 2024. Aceeași sursă susține că BBC ar avea „de mult timp obiceiul de a-și înșela publicul” în relatările despre Donald Trump, în favoarea unei agende politice de stânga. Criză majoră la BBC: demisii și controverse privind imparțialitatea În Regatul Unit, scandalul a reaprins dezbaterea privind rolul audiovizualului public și respectarea principiului imparțialității. BBC s-a confruntat în ultimii ani cu mai multe controverse, iar acest caz a dus la demisia directorului general Tim Davie și a directoarei de știri Deborah Turness. Președintele BBC, Samir Shah, i-a transmis o scrisoare de scuze lui Donald Trump, însă fără a reuși să detensioneze situația. Totodată, el a respins acuzațiile formulate de președintele american și a anunțat că BBC este hotărât să conteste orice acțiune în justiție pentru defăimare. Trump consideră scuzele insuficiente În plângerea depusă, Donald Trump susține că, în ciuda scuzelor prezentate, BBC nu ar fi manifestat „remușcări veritabile” și nici nu ar fi implementat reforme instituționale semnificative pentru a preveni viitoare derapaje jurnalistice. De la revenirea sa la putere, Donald Trump a adus la Casa Albă numeroși creatori de conținut și influenceri favorabili administrației sale, intensificând în același timp atacurile verbale la adresa jurnaliștilor din presa tradițională. Printre noii actori media invitați de guvernul Trump se numără și canalul conservator britanic GB News, apropiat de partidul anti-imigrație Reform UK, condus de Nigel Farage, semn al unei repoziționări deliberate față de mass-media clasice.

Statul român pierde procesul intentat de Dănileț (sursa: Facebook/Cristi Dănileț)
Justiție

România pierde la CEDO procesul privind sancționarea fostului judecător Cristi Dănileț

Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a decis definitiv că, deși magistrații sunt supuși unei obligații generale de rezervă, aceștia pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, chestiuni de interes general. Decizia a fost pronunțată luni și este definitivă, a explicat Nicoleta Popescu, avocata care l-a reprezentat pe Cristi Dănileț în fața Curții de la Strasbourg. Hotărârea stabilește standarde obligatorii pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România, și marchează un moment-cheie în jurisprudența CEDO privind libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor. Cum a ajuns cazul Dănileț la CEDO În anul 2021, Cristi Dănileț, la acea vreme judecător (ieșit la pensie în ianuarie 2024), a dat România în judecată la CEDO. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Demersul a venit după ce, în 2019, Consiliul Superior al Magistraturii, condus atunci de Lia Savonea, l-a sancționat disciplinar pentru două postări publicate pe Facebook. Sancțiunea a constat în diminuarea indemnizației lunare brute cu 5% timp de două luni. Una dintre postări viza funcționarea justiției și conținea un comentariu apreciativ la adresa unui procuror care vorbise public despre problemele din sistem, iar cealaltă se referea la numirea șefului Statului Major al Armatei. Decizia CEDO: sancțiune disproporționată, libertate încălcată CEDO a confirmat că România a încălcat articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului, care protejează libertatea de exprimare. Curtea a stabilit că sancționarea disciplinară a fostului judecător a fost disproporționată și că opiniile exprimate de acesta priveau chestiuni de interes public, precum funcționarea justiției și statul de drept. Curtea a respins însă invocarea articolului 8 privind dreptul la viață privată, reținând exclusiv încălcarea libertății de exprimare. Un standard european obligatoriu pentru toate statele membre Potrivit avocatei Nicoleta Popescu, hotărârea Marii Camere clarifică limitele în care statele pot restrânge libertatea de exprimare a magistraților. Deși aceștia au o obligație de rezervă, aceasta nu poate fi interpretată ca o interdicție de a participa la dezbateri publice legitime. Decizia stabilește un standard minim obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei atunci când reglementează condițiile în care exprimarea publică a magistraților poate fi limitată. Riscul de autocenzură, evidențiat de Curte CEDO a subliniat explicit riscul de autocenzură, cunoscut drept „chilling effect”, generat de sancțiunile disciplinare. Curtea a arătat că inclusiv sancțiunile considerate minore pot descuraja magistrații să se exprime public pe teme esențiale pentru societate. În acest context, Curtea a avertizat că reducerea la tăcere a magistraților în dezbateri privind statul de drept reprezintă un pericol real pentru funcționarea democrației. Poziția lui Cristi Dănileț: fără daune morale Cristi Dănileț nu a solicitat acordarea de daune morale din partea statului român. El a explicat că nu a considerat potrivit ca eventualele despăgubiri să fie plătite din bani publici. „A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație. Miza acestui caz este echilibrul dintre independența justiției și libertatea de exprimare”, a declarat fostul judecător, mulțumind totodată avocatelor sale și celor care l-au susținut. De la sancțiunea CSM la hotărârea definitivă a CEDO În 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut sancțiunea aplicată de CSM, apreciind că limbajul folosit de magistrat ar fi depășit limitele decenței și ar fi afectat imaginea sistemului judiciar. Ulterior, în 2021, Cristi Dănileț a sesizat CEDO. Pe 20 februarie 2024, o Cameră a Curții a constatat încălcarea articolului 10 din Convenție. Luni, Marea Cameră a CEDO a menținut această soluție, pronunțând o hotărâre definitivă cu efect obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei.

Călin Georgescu, judecat pentru promovarea ideologiei legionare (sursa: Inquam Photos/Oana Coțovanu)
Eveniment

Călin Georgescu merge în fața instanței: va fi judecat pentru promovarea ideologiei legionare

Judecătoria Sectorului 1 a respins marți toate cererile și excepțiile formulate de avocații lui Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, în dosarul în care acesta este acuzat de propagandă legionară. Hotărârea aparține judecătorului de cameră preliminară Alexandru Bărbulescu și nu este încă definitivă. Instanța confirmă legalitatea rechizitoriului Potrivit minutei instanței, Judecătoria Sectorului 1 este competentă material și teritorial să soluționeze cauza. Citește și: Contabila PSD-ului, cu studii la Hyperion și Academia de Poliție, conduce companii strategice ale statului român De asemenea, s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul Parchetului General, precum și legalitatea probelor administrate în cursul urmăririi penale. Călin Georgescu este trimis în judecată sub control judiciar pentru: promovarea cultului unor persoane condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității sau crime de război; promovarea ideilor, concepțiilor și doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Instanța a dispus începerea judecății pe fond, cu drept de contestație în termen de trei zile de la comunicare. Propagandă legionară în formă continuată Călin Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie, fiind acuzat de promovarea publică și repetată a unor mesaje și doctrine fasciste sau legionare, inclusiv glorificarea unor figuri istorice condamnate pentru crime de război. Anchetatorii au reținut că, în perioada 2020–2025, Georgescu a avut numeroase intervenții – interviuri, declarații, discursuri și postări online – în care a susținut idealuri asociate Mișcării Legionare. Mesajele promovate: de la „omul nou” la ultranaționalism populist În rechizitoriu sunt descrise principalele direcții ale discursului pe care procurorii îl consideră fascist sau legionar: palingeneza națională – ideea regenerării radicale a națiunii prin crearea „omului nou” într-un cadru mistic ortodox, cu acceptarea implicită a violenței; necesitatea unui lider autoritar și predestinat, capabil să conducă națiunea într-un proces de „renaștere”; glorificarea excesivă a trecutului, în contrast cu un prezent descris ca degradat și dominat de „inamici externi”; ultranaționalism populist construit pe un nucleu mitic creștin; cultul mareșalului Ion Antonescu, condamnat definitiv pentru crime de război. Procurorii menționează și episodul din 2 octombrie 2021, când Georgescu ar fi utilizat salutul legionar și ar fi imitat gesturile și tonul lui Ion Antonescu în fața unei mulțimi de protestatari din Piața Universității. Procurorii: „O tentativă de normalizare și revitalizare a legionarismului” În documentele Parchetului General se arată că Georgescu a fost consecvent în promovarea unor concepții pro-legionare, prin asocierea cu promotori ai neolegionarismului și prin afirmații laudative la adresa: lui Corneliu Zelea Codreanu, lui Ion Antonescu, lui Ion Moța. Aceste demersuri, susțin procurorii, ar fi urmărit schimbarea percepției publice privind Mișcarea Legionară și readucerea ei în zona acceptabilului social.

Fostul senator Eugen Pîrvulescu, achitat (sursa: Facebook/PNL Teleorman)
Eveniment

Patru ani de proces, o achitare: cum a scăpat fostul senator PNL Eugen Pîrvulescu de acuzațiile DNA

Fostul senator liberal Eugen Pîrvulescu a fost achitat marți de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru infracțiunea de folosire a influenței, într-un dosar în care procurorii DNA îl acuzau că ar fi încercat să aranjeze un concurs la Serviciul de Ambulanță Teleorman. Motivul achitării: „Fapta nu este prevăzută de legea penală” Decizia a fost pronunțată de un complet format din judecătoarele Ioana Bogdan, Lucia Tatiana Rog și Lavinia Valeria Lefterache. Citește și: Contabila PSD-ului, cu studii la Hyperion și Academia de Poliție, conduce companii strategice ale statului român Instanța a stabilit că „fapta nu este prevăzută de legea penală”, motiv pentru care a dispus achitarea fostului senator în legătură cu acuzația de folosire a influenței. Prescripție pentru divulgarea de informații secrete de serviciu Pentru cea de-a doua acuzație reținută de procurori – divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice –, judecătoarele au constatat că faptele sunt prescrise. În hotărârea instanței se precizează: „În baza art. 396 alin. (8) Cpp (...), dispune încetarea procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.” Totodată, Eugen Pîrvulescu a fost obligat să plătească 10.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Decizia poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile. Acuzațiile DNA: influențarea subiectelor și favorizarea unor candidați Conform DNA, în perioada 28 mai – 20 iunie 2021, Eugen Pîrvulescu, pe atunci președinte al PNL Teleorman, și-ar fi folosit influența pe lângă o persoană din comisiile de concurs ale Serviciului Județean de Ambulanță Teleorman. Acesta ar fi solicitat, direct și prin intermediari, obținerea seturilor de subiecte pentru probele scrise din cadrul concursurilor organizate pentru ocuparea unor posturi de asistent medical și șofer autosanitară II. Procurorii susțin că Pîrvulescu ar fi cerut ca anumiți candidați indicați de el să fie favorizați și la proba practică sau interviu, pentru ca aceștia să promoveze concursurile și să fie angajați. Divulgarea subiectelor către candidați Potrivit anchetatorilor, după ce ar fi intrat în posesia subiectelor confidențiale, Pîrvulescu le-ar fi transmis, prin intermediari, către doi dintre candidații înscriși. Concursul respectiv nu a mai fost finalizat, fiind oprit de procurorii anticorupție. Un proces care a durat patru ani Dosarul a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2021, la câteva luni după presupusele fapte. Procesul s-a judecat la Instanța supremă timp de patru ani. Demisia din PNL și un alt dosar în care este acuzat Eugen Pîrvulescu a demisionat din PNL în octombrie 2024, după ridicarea imunității parlamentare într-un alt dosar instrumentat de DNA. În acel caz, el este acuzat de cumpărare de influență, procurorii susținând că ar fi oferit 60.000 de euro pentru obținerea unui certificat ORNISS.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră