marți 08 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

demisie

125 articole
Eveniment

Demisiile abuzive: de ce nu trebuie să semnezi nimic pe loc când angajatorul vrea să renunțe la tine

Un angajator care vrea să renunțe la un salariat nu îl poate obliga pur și simplu să plece și nici nu poate transforma concedierea într-o „demisie” doar pentru a evita procedurile prevăzute de lege. Una dintre cele mai periculoase situații pentru angajat apare atunci când i se pune în față o demisie sau o încetare „prin acordul părților” și i se spune că trebuie să semneze. Dacă angajatul vrea să își păstreze locul de muncă, regula de bază este simplă: nu semnează un document prin care declară că pleacă de bunăvoie. Demisia nu poate fi cerută de angajator Din punct de vedere juridic, formularea „angajatorul mi-a cerut să-mi dau demisia” conține o contradicție. Citește și: Cum verifici dacă ești angajat cu forme legale: ghid complet pentru REGES-ONLINE Codul muncii definește demisia drept actul unilateral de voință al salariatului prin care acesta anunță că dorește încetarea contractului de muncă. Cu alte cuvinte, demisia trebuie să provină de la angajat, nu de la șef. Angajatorul poate propune plecarea, poate negocia o încetare prin acordul părților sau, dacă există motive legale, poate începe o procedură de concediere. Nu poate însă transforma voința sa de a concedia într-o demisie fictivă a salariatului. Dacă angajatul nu vrea să plece, nu există niciun motiv să semneze o demisie redactată de firmă. Atenție și la „încetarea prin acordul părților” O altă variantă frecventă este documentul întemeiat pe art. 55 lit. b) din Codul muncii – încetarea contractului prin acordul părților. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Nici acesta nu trebuie semnat dacă salariatul dorește să își păstreze serviciul. Diferența este esențială. La concediere, inițiativa îi aparține angajatorului și acesta trebuie să demonstreze că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege. La acordul părților, prin semnătură, angajatul acceptă încetarea contractului. În plus, indemnizația de șomaj este acordată, în condițiile Legii nr. 76/2002, persoanelor cărora le-au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile lor, dacă îndeplinesc și celelalte condiții legale. Demisia și, în mod obișnuit, încetarea prin acordul părților nu reprezintă o asemenea încetare involuntară. Prin urmare, semnarea unui asemenea document poate însemna inclusiv pierderea posibilității de a primi indemnizație de șomaj. De ce este semnătura atât de importantă Dacă angajatorul concediază salariatul, trebuie să emită o decizie care poate fi verificată de judecător. Citește și: Zilele libere „invizibile” în 2026: drepturile angajaților când apare o urgență în familie sau trebuie să îngrijească o rudă bolnavă Instanța poate analiza motivul, documentele și respectarea procedurii și poate anula concedierea. Dacă însă salariatul semnează că demisionează sau că este de acord cu încetarea contractului, nu mai există o decizie de concediere pe care să o atace ca nelegală. Teoretic, salariatul poate încerca ulterior să demonstreze în instanță că voința sa a fost viciată – de exemplu, că a semnat sub constrângere. Practic însă, situația probatorie este mult mai dificilă. De aceea, unui salariat căruia i se spune „semnează demisia și terminăm amiabil” îi este util să știe că poate răspunde pur și simplu că nu dorește încetarea contractului și nu demisionează. Concedierea are două mari categorii de motive Codul muncii împarte concedierile în două mari categorii: concedieri pentru motive care țin de persoana salariatului și concedieri pentru motive care nu țin de aceasta. În prima categorie intră patru situații principale: - abaterea disciplinară gravă sau abaterile disciplinare repetate; - arestarea preventivă pentru o perioadă mai mare de 30 de zile; - inaptitudinea fizică sau psihică stabilită de organele medicale competente; - necorespunderea profesională. Fiecare are propriile condiții. Angajatorul nu poate alege pur și simplu o etichetă convenabilă și apoi să concedieze salariatul. „Nu mai ești suficient de bun” Una dintre formulele folosite uneori pentru îndepărtarea unui angajat este „nu mai corespunde profesional”. Dar necorespunderea profesională nu se poate stabili doar prin opinia șefului. Codul muncii prevede că o asemenea concediere poate avea loc numai după evaluarea prealabilă a salariatului, efectuată potrivit procedurii stabilite prin contractul colectiv de muncă sau, dacă acesta nu există, prin regulamentul intern. Prin urmare, evaluările anterioare bune, premiile, mesajele de apreciere, atingerea obiectivelor sau lipsa oricăror avertismente pot deveni probe foarte importante dacă, brusc, angajatorul susține contrariul. Nici concedierea disciplinară nu se face peste noapte Pentru o concediere disciplinară este obligatorie, ca regulă, cercetarea disciplinară prealabilă. Salariatul trebuie să aibă posibilitatea să își formuleze apărările și să prezinte probe. Angajatorul nu poate să sară peste procedură și să transforme o simplă nemulțumire într-o concediere disciplinară. Codul muncii condiționează expres această concediere de efectuarea cercetării prealabile. Nerespectarea procedurii poate duce la anularea concedierii. „Îți desființăm postul” Cea mai cunoscută concediere pentru motive care nu țin de persoana angajatului este desființarea postului. Aici există o condiție esențială: potrivit art. 65 din Codul muncii, desființarea trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă. Asta nu înseamnă că firma trebuie neapărat să fie aproape de faliment. Angajatorul are dreptul să își reorganizeze activitatea. Dar postul nu poate fi „desființat” numai pe hârtie pentru a scăpa de un anumit angajat. Dacă după concediere apare imediat un post practic identic, cu aceleași atribuții, dacă altă persoană este angajată pentru aceeași muncă sau dacă reorganizarea există doar formal, aceste elemente pot deveni relevante într-un proces. Judecătorul va analiza dacă desființarea a fost efectivă și dacă motivul invocat a fost real și serios. Când angajatorul nu te poate concedia Codul muncii instituie și perioade în care salariatul beneficiază de protecție specială. Printre acestea se află incapacitatea temporară de muncă dovedită prin certificat medical, sarcina – dacă angajatorul știa despre ea înainte de emiterea deciziei –, concediul de maternitate, concediul pentru creșterea copilului, concediul pentru îngrijirea copilului bolnav și concediul de odihnă. De asemenea, concedierea nu poate avea la bază criterii discriminatorii ori exercitarea legală a drepturilor sindicale. Există însă excepții. De exemplu, anumite interdicții temporare nu operează dacă încetarea este determinată de reorganizarea judiciară, falimentul sau dizolvarea angajatorului. Un element foarte important pentru concediul medical a fost clarificat și de Înalta Curte prin RIL nr. 18/2025: protecția privește momentul emiterii deciziei de concediere, care nu se poate situa în perioada incapacității temporare de muncă stabilite legal. Pasul 1: nu semna pe loc ceea ce nu înțelegi Dacă ți se pune în față un document privind încetarea contractului, primul lucru este să verifici ce scrie în el. „Demisie”, „cerere de încetare”, „încetare prin acordul părților” și „decizie de concediere” au efecte juridice foarte diferite. Mai ales în primele trei situații, nu semna doar pentru că ți se spune că „este o formalitate”. Dacă angajatorul dorește să te concedieze, responsabilitatea de a urma procedura legală îi aparține lui. Pasul 2: cere decizia de concediere în scris Concedierea nu se produce printr-o discuție la birou. Codul muncii prevede că decizia de concediere se comunică în scris, iar aceasta trebuie să cuprindă elementele obligatorii prevăzute de lege, între care motivele care determină concedierea și, atunci când este cazul, durata preavizului. Decizia produce efecte de la data comunicării. Un mesaj de tipul „de mâine să nu mai vii la serviciu” trimis pe WhatsApp nu înlocuiește, în sine, procedura legală de concediere. Mai corect spus decât că o „concediere verbală este nulă” este că încetarea prin concediere trebuie materializată prin actul scris cerut de lege, iar nerespectarea procedurii legale atrage nulitatea concedierii. Pasul 3: păstrează probele înainte să pierzi accesul la ele Într-un conflict de muncă pot deveni importante documente aparent banale: - evaluările profesionale; - obiectivele și rezultatele obținute; - e-mailurile profesionale; - mesajele prin care se exercită presiuni pentru demisie; - organigramele vechi și noi, dacă este invocată reorganizarea; - anunțurile de recrutare pentru un post asemănător celui „desființat”; - convocările și documentele cercetării disciplinare; - martorii; - notificările adresate angajatorului. Probele trebuie păstrate în mod legal. Salariatul nu ar trebui să copieze baze de date, secrete comerciale, date personale ale clienților sau alte informații confidențiale fără drept doar pentru a-și pregăti procesul. Pasul 4: atenție la termenul de 45 de zile Măsura privind încetarea contractului individual de muncă poate fi contestată în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care persoana interesată a luat cunoștință de măsura dispusă. Termenul este foarte important. Angajatul nu ar trebui să aștepte soluționarea unor discuții informale cu firma până aproape de expirarea lui. Contestația se soluționează de instanța competentă în materia conflictelor de muncă, în practică tribunalul. Procesul de muncă nu presupune taxă judiciară de timbru Un avantaj important pentru salariat este că litigiile individuale de muncă sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Legea dialogului social menține expres această scutire. Asta nu înseamnă că un proces este neapărat fără niciun cost – pot exista, de exemplu, cheltuieli cu avocatul sau cu anumite probe –, dar angajatul nu trebuie să plătească taxă judiciară de timbru pentru a contesta concedierea. Ce se întâmplă dacă judecătorul anulează concedierea Consecințele pot fi importante pentru angajator. Dacă instanța constată că o concediere a fost netemeinică sau nelegală, Codul muncii prevede anularea acesteia și obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care salariatul ar fi beneficiat. În practică, aceasta poate însemna plata drepturilor salariale pentru perioada dintre concediere și soluția instanței, potrivit situației concrete. Iar dacă salariatul cere acest lucru, instanța poate dispune reintegrarea, adică repunerea părților în situația de dinaintea concedierii. Reintegrarea nu este însă automată dacă salariatul nu o solicită. În anumite situații pot fi solicitate și despăgubiri pentru prejudicii morale, dar acestea nu se acordă automat doar pentru faptul că o concediere a fost anulată. Prejudiciul și legătura sa cu fapta angajatorului trebuie susținute și probate. Cine vrea încetarea trebuie să și-o asume Pentru angajat, distincția esențială este aceasta: Dacă tu vrei să pleci – demisionezi. Dacă amândoi vreți să încheiați contractul – puteți conveni încetarea prin acord. Dacă tu vrei să rămâi, iar angajatorul vrea să pleci – nu semna un document prin care transformi decizia lui în voința ta. În ultima situație, angajatorul trebuie să își asume concedierea, să indice un motiv prevăzut de lege și să respecte procedura corespunzătoare. O semnătură pusă în câteva minute poate schimba radical situația juridică a salariatului: de la o concediere pe care angajatorul trebuie să o justifice în instanță, la un document din care rezultă că angajatul însuși a dorit încetarea raportului de muncă. Tocmai de aceea, atunci când presiunea este „semnează și rezolvăm repede”, cea mai prudentă reacție este adesea cea mai simplă: citește actul, cere timp pentru a-l analiza și nu declara în scris că vrei să pleci dacă, în realitate, vrei să rămâi.

Demisiile abuzive: de ce nu trebuie să semnezi nimic pe loc când angajatorul vrea să renunțe la tine
Încă o ruptură în tabăra suveranistă: avocata Silvia Uscov a demisionat din AUR
Politică

Încă o ruptură în tabăra suveranistă: avocata Silvia Uscov a demisionat din AUR

Avocata Silvia Uscov - cea care a deschis procese în care a atacat numirea judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc și a contestat înființarea, de către Guvern, a unui comitet de analiză a legilor Justiţiei - a anunțat că demisionează din AUR. Ea nu a explicat clar de ce a plecat din acest partid, în care s-a înscris în iunie 2025. Citește și: Călin Georgescu o disciplinează pe Anca Alexandrescu în public: “Ați greșit complet“ Demisia ei face parte dintr-o lungă serie de scandaluri din tabăra suveranistă, inclusiv atacul lui Călin Georgescu împotriva foștilor săi susținători, Anca Alexandrescu și România TV. A rezistat în AUR un an și 26 de zile “Îmi anunț public demisia din partidul AUR. Am intrat în acest partid cu bună credință, pentru a lupta pentru democrație, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale și a interesului național. Din păcate, am descoperit că nu suntem animați de aceleași valori, deși port respect pentru câteva persoane deosebite din acest partid, și la care m-am gândit atunci când am revenit după prima tentativă de a ieși din partid pe data de 1 martie 2026. Dumnezeu să binecuvânteze România!“, a scris Uscov, pe Twitter/X.  La 3 iunie 2025, George Simion scria pe rețelele sociale: “Doamna avocat Silvia Uscov se alătură echipei AUR. Pe zi ce trece, la nivel central dar și în județe ni se alătură tineri și profesioniști! Mâine, deputatul Andrei Gușă întregește rândurile noastre. Andrei este un expert în politici de tineret și sport, motiv pentru care va avea susținerea mea la viitorul congres pentru o funcție de vicepreședinte al partidului. VENIȚI ȘI VOI! ✌️🇹🇩”.

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD
Politică

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD: se opun demisiei acestui 40% dintre cei chestionați, un procent mult peste intenția de vot, cumulată, pentru PNL, USR și UDMR. Sondajul a fost publicat azi și a fost realizat de CURS, deținut de Iosif Bubble, soțul Dianei Tușa, vicepreședinte PSD.  Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 1098 respondenți, populație adultă (18+), probabilist, multistadial și stratificat. Marja de eroare este de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin metoda CATI și ponderate pe regiune, în perioada 28 aprilie – 1 mai 2026. Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD Un procent de 58% răspund afirmativ la întrebarea: „Având în vedere criza politică actuală, considerați că Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze din funcția de Prim-ministru?”. Însă acest procent este sub intenția de vot, cumulată, a taberei anti-Bolojan.  Potrivit CURS, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi, PSD - 23%, PNL - 18%, USR - 10%, UDMR - 5%, SOS România și PNRR-Piedone sunt la 3%, iar Partidul Oamenilor Tineri - 2%. Datele arată că Bolojan ar putea avea susținere inclusiv în tabăra partidelor care au inițiat moțiunea de cenzură împotriva acestuia.  Acum câteva zile, tot CURS a prezentat un sondaj din care reiese că 54% dintre bucureșteni consideră că Bolojan ar trebui să demisioneze, iar 42% nu vor. 

Prima demisie majoră din PSD după alianța cu AUR: senatoarea Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte. „Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului”
Politică

Prima demisie majoră din PSD după alianța cu AUR: senatoarea Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte. „Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului”

Prima demisie majoră din PSD după alianța cu AUR: senatoarea Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte al acestui partid, a anunțat pe Facebook că părăsește formațiunea. „Nu pot și nu voi gira niciodată  normalizarea fascismului”, a scris ea.  Citește și: Claudiu Năsui, la podcastul „Cum e, de fapt”: critici dure la tandemul Fritz-Moșteanu, care conduce USR-ul. „Un parazit nu-și părăsește niciodată gazda de bună voie” Stoiciu a fost consiliera fostului premier Marcel Ciolacu.  Prima demisie majoră din PSD după alianța cu AUR: senatoarea Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte „Astăzi mi-am înaintat oficial demisia din Partidul Social Democrat. Decizia vine ca un pas firesc după ce ieri am refuzat să semnez moțiunea de cenzură, marcând momentul în care viziunea mea și direcția actuală a partidului au intrat pe contrasens total. Consider că este nevoie de un cordon sanitar absolut care să mențină forțele extremiste în izolare politică totală. Orice încălcare a acestui principiu nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem.   Istoria este cel mai bun profesor. Ascensiunea fascismului în perioada interbelică nu s-a produs subit. A fost rezultatul unor concesii repetate făcute de forțele democratice, care au sacrificat viitorul pentru calcule politice mici și rațiuni de moment. De ce credeți că social-democrații germani păstrează cu sfințenie acest cordon sanitar în raport cu extremiștii lor? Pentru că se uită înapoi în istorie. Și nu vor să o repete.   Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului.. Este o linie roșie peste care nu se poate trece. Le mulțumesc colegilor social-democrați care m-au susținut în inițiativele legislative de până acum pentru buna colaborare. Din păcate, drumurile noastre se despart aici, nu pot face parte dintr-un proiect care sacrifică valorile democratice fundamentale pe altarul unor interese politice de etapă”, a scris ea, pe Facebook. 

PSD nu se desprinde complet de guvernare: secretarii de stat rămân
Politică

PSD nu se desprinde complet de guvernare: secretarii de stat rămân

PSD nu se desprinde complet de guvernare: secretarii de stat, care sunt, de facto, miniștrii adjuncți, rămân în Executivul Bolojan. Premierul Bolojan și purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, au fost evazivi în ceea ce privește concedierea acestora.  Citește și: Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II Mai ferm a fost europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan: „Dacă PSD-ul își retrage miniștrii din Guvernul Bolojan, secretarii de stat și prefecții PSD vor fi demiși. Firesc. Fie la guvernare, fie în opoziție”, a scris el pe Facebook.  PSD nu se desprinde complet de guvernare: secretarii de stat rămân „Urmează să ne dăm demisia la ora 14:00. Toţi miniştrii PSD, inclusiv eu", a spus vicepremierul Marian Neacşu la Palatul Parlamentului. Însă el a adăugat că secretarii de stat numiţi de PSD în Guvern îşi vor da demisia "odată cu moţiunea de cenzură".Întrebat când va fi depusă moţiunea de cenzură, acesta a spus: "Când va decide partidul". Acum câteva zile, premierul Bolojan spunea despre prefecții și secretarii de stat din PSD: „Gândiţi-vă că, în condiţiile în care ai oameni care reprezintă Guvernul care îl critică pe premier prin postări, ceea ce nu se face în niciun guvern din lumea asta, atunci, dacă nu au demnitatea să demisioneze, trebuie să le-o redai, eliberându-i din funcţie”. Însă azi Ioana Dogioiu a fost mai evazivă: „Eu nu pot să vă confirm la acest moment nicio demisie, nu știu ce vor opta domniile lor să facă - secretarii de stat. În ministere nu se vor face eliberări din funcție pe criterii politice. Eu v-am spus exact care vot fi criteriile. Asta nu înseamnă că toată lumea rămâne, nici că toată lumea pleacă”.   

Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II
Politică

Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II

Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II, pentru că în acest timp Traian Băsescu a câștigat al doilea mandat de președinte și a reușit să rupă o grupare consistentă din PSD, în frunte cu Gabriel Oprea, carea  votat cabinetul Boc II. Citește și: DNA, atac la puternicul „grup Sălaj” din PNL: baronul Dinu Iancu-Sălăjanu, ex-acordeonist, sub control judiciar. „Grupul Sălaj”: Bode, Hellvig et. co. Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD Finalul cabinetului Boc I prezintă asemănări cu situația în care se află acum Ilie Bolojan: La 1 octombrie 2009 alianța PSD+PC părăsește guvernul Boc, miniștrii săi demisionând din guvern. PDL își asumă un guvern minoritar. La 13 octombrie, guvernul Boc este demis prin moțiune de cenzură și devine guvern interimar. La 14 octombrie, președintele Traian Băsescu îl desemnează pe Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, să formeze un nou guvern. La 4 noiembrie, Parlamentul respinge cabinetul Croitoru. La 6 noiembrie, Băsescu îl propune pe Robert Negoiță pentru a forma un nou guvern. Abia la 16 decembrie Negoiță își depune mandatul.  La 7 decembrie, Boc primește un nou mandat, iar guvernul său este votat de Parlament la 23 decembrie Care sunt problemele pentru PSD și paralela cu această criză: Grindeanu are nevoie, acum, de 103 voturi pentru a răsturna guvernul Bolojan. Este în situația în care nu poate forma o alianță cu AUR și, probabil, nu va vota o moțiune de cenzură depusă de acest partid. Nici Ilie Bolojan nu are voturi pentru investirea unui nou cabinet, are nevoie de încă 49 de voturi.  PSD se teme că, în aceste condiții, guvernul Bolojan va funcționa cu miniștrii interimari dincolo de cele 45 de zile de interimat. Acest partid se pregătește să sesizeze CCR dacă perioada de interimat de 45 de zile este depășită. Problema PSD este că CCR ar putea fi sesizat abia după ce trec cele 45 de zile.  Luni este posibil ca președintele Nicușor Dan să organizeze noi consultări cu partidele care au format coaliția majoritară. 

Olguța Vasilescu, brânci lui Grindeanu: „poate” demisiona de la conducerea Camerei Deputaților. Șeful PSD transmite, pe surse, că nu vrea să plece
Politică

Olguța Vasilescu, brânci lui Grindeanu: „poate” demisiona de la conducerea Camerei Deputaților. Șeful PSD transmite, pe surse, că nu vrea să plece

Primarul PSD al Craiovei, Olguța Vasilescu, pare că îi dă un brânci lui Sorin Grindeanu: acesta „poate” demisiona de bună voie de la conducerea Camerei Deputaților, dacă se rupe de coaliția cu PNL, USR și UDMR care l-a susținut pentru acest post. Șeful PSD ar pierde însă toată puterea în stat, plus nenumărate privilegii. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Darău, cu șefa de cabinet la Bruxelles pe bani publici. Adriana Miron, făcută funcționar public prin subterfugii legale pe repede înainte Potrivit Constituției, președintele Camerei Deputaților este al treilea om în stat. Olguța Vasilescu, brânci lui Grindeanu Olguța Vasilescu a făcut aceste afirmații la România TV, postul controlat de Sebastian Ghiță. Cu o zi înainte, ea a fost la Realitatea TV, un post unde PSD își cumpără publicitate contra sumei de 60.000 de euro pe lună. Subvenția de la stat pentru PSD este controlată, de facto, de soțul ei, Claudiu Manda, secretar general al acestui partid.  „Domnul Grindeanu a şi spus că nu se ţine de scaunul de la Camera Deputaţilor şi că în momentul în care această coaliţie nu mai există, automat poate să-şi dea demisia”, a spus primarul Craiovei.  Însă surse din PSD susțin că, dimpotrivă, Grindeanu le-a spus liderilor de organizații județene că nu va demisiona de la conducerea Camerei Deputaților.  Regulamentul Camerei Deputaților face aproape imposibilă schimbarea președintelui, dacă nu vrea partidul din care face parte: „Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar care l-a propus şi căruia îi aparţine funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor”. 

PSD are plan de bătaie împotriva lui Bolojan: ziua în care miniștrii lui Grindeanu demisionează
Politică

PSD are plan de bătaie împotriva lui Bolojan: ziua în care miniștrii lui Grindeanu demisionează

PSD are plan de bătaie împotriva lui Bolojan: ziua în care miniștrii lui Grindeanu demisionează din Guvern a fost stabilită, 23 aprilie. Este o zi de joi când se țin de obicei ședințele săptămânale ale guvernului Bolojan.  Citește și: Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” PSD are plan de bătaie împotriva lui Bolojan: ziua în care miniștrii lui Grindeanu demisionează Mai întâi, pe 20 sau 21 aprilie, PSD îi va da un ultimatum de trei zile premierului PNL, cerându-i să demisioneze. Cum acesta va refuza, foarte probabil, va urma demisia celor șapte pesediști din Guvern: Vicepremier - Marian Neacșu, Transporturi - Ciprian Șerban, Justiție - Radu Marinescu, Agricultură - Florin Barbu, Energie - Bogdan Ivan, Sănătate - Alexandru Rogobete, Muncă - Florin Manole. Însă secretarii de stat și prefecții nu vor demisiona, însă este foarte probabil că liderii PNL îi vor da afară.  După demisii, Bolojan poate numi interimari, dar doar pentru 45 de zile. După aceste 45 de zile el trebuie să numească noi miniștri, iar aceștia trebuie aprobați de Parlament, fiindcă se schimbă componența politică a Guvernului. 

Bolojan, 3 anunțuri cruciale: este gata de guvern minoritar, se rupe definitiv de PSD dacă se retrage de la guvernare, nu-i face concurență lui Nicușor Dan în 2030
Politică

Bolojan, 3 anunțuri cruciale: este gata de guvern minoritar, se rupe definitiv de PSD dacă se retrage de la guvernare, nu-i face concurență lui Nicușor Dan în 2030

Premierul Ilie Bolojan a făcut 3 anunțuri cruciale, în această seară, la Europa FM: este gata să conducă un guvern minoritar, se rupe definitiv de PSD dacă acest partid se retrage de la guvernare și nu-i va face concurență lui Nicușor Dan în 2030, la viitoarele alegeri prezidențiale. Citește și: Noul plan PSD de demitere a lui Bolojan are o ofertă generoasă: 72 de ore ca să demisioneze În plus, șeful Guvernului a spus că nu va demisiona dacă miniștrii PSD se retrag din cabinetul pe care-l conduce: „Cei care generează o criză politică trebuie să-şi asume asta”. Bolojan, 3 anunțuri cruciale: gata de guvern minoritar, se rupe de PSD, nu-i face concurență lui Dan Ce a declarat Bolojan: A) „România nu cred că are nevoie de un guvern minoritar, dar în situații în care s-ar ajunge la o criză politică, cum am mai avut anii trecuți, România a funcționat și cu guverne minoritare. Sper să nu ajungem într-o asemenea situație, că nu ar fi bine pentru capacitatea de a rezolva probleme mari pe care le avem” B) „În condiţiile în care PSD va genera o criză guvernamentală, PNL a hotărât că nu va mai fi într-o coaliţie cu PSD. De asemenea, cred că dacă PNL doreşte să poată să facă ceva pentru ţara asta, trebuie să rămână un partid relevant şi, de asemenea, trebuie să-şi promoveze politicile care ţin de identitatea lui, liberală, de conservatorismul social. ” C) „Cât timp avem un preşedinte al României pe care l-am susţinut în acele alegeri, în turul 2, şi doreşte să candideze, nu se pune niciun fel de problemă din partea mea, la o candidatură (...) Dacă ai o relaţie de colaborare, dacă în toate problemele care ţin de competenţele preşedinţiei şi a Guvernului, care sunt partajate în anumite domenii, colaborează, echipele noastre colaborează, ne consultăm pe toate poziţiile, înseamnă că este o relaţie corectă”. Premierul PNL a respins o demisie la presiunea PSD. „Nu iau în calcul o astfel de ipoteză. Caut să mă comport responsabil cât timp am onoarea să ocup această funcţie, cât timp suntem într-o situaţie problematică şi sigur, cei care generează crizele trebuie să-şi asume consecinţele acestor lucruri şi să acţioneze politic aşa cum consideră de cuviinţă”, a spus el. 

Noul plan PSD de demitere a lui Bolojan are o ofertă generoasă: 72 de ore ca să demisioneze
Politică

Noul plan PSD de demitere a lui Bolojan are o ofertă generoasă: 72 de ore ca să demisioneze

Noul plan PSD de demitere a lui Bolojan are o ofertă generoasă: formațiunea condusă de Sorin Grindeanu și de soțul Olguței Vasilescu, Claudiu Manda, îi va oferi premierului un termen de 72 de ore ca să demisioneze, afirmă surse politice. Acest termen va curge din momentul în care PSD va stabili, prin referendum, că actualul șef al Guvernului trebuie schimbat. Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual Noul plan PSD de demitere a lui Bolojan are o ofertă generoasă: 72 de ore ca să demisioneze Lui Bolojan i se va oferi postul de președinte al Senatului. În plus, PSD a renunțat să mai solicite ca USR să fie scos de la guvernare.  Dacă Bolojan nu demisionează, va urma demisia miniștrilor PSD din Guvern. Constituția prevede, la articolul 85: „(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. (3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru”.  Totuși, guvernul Bolojan ar putea funcționa timp de 45 de zile în condiții de interimat, potrivit Codului administrativ și articolului 107 din Constituție.  PSD mai speră ca Bolojan să încerce să negocieze cu AUR un vot de susținere pentru noul guvern, fără PSD.   

Grindeanu va demisiona de la conducerea Camerei Deputaților dacă PSD iese de la guvernare
Politică

Grindeanu va demisiona de la conducerea Camerei Deputaților dacă PSD iese de la guvernare

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că ar putea face „un pas în spate” din funcția de președinte al Camerei Deputaților, în cazul în care protocolul actualei coaliții de guvernare nu va mai fi valabil. Declarația vine în contextul speculațiilor privind o posibilă ieșire a PSD de la guvernare, scenariu care ar duce automat la anularea acordului politic dintre partidele aflate la putere. Funcțiile din Parlament, dependente de protocolul coaliției Grindeanu a subliniat că actualele funcții de conducere din Parlament au fost stabilite în baza protocolului semnat între partidele din coaliție. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Acesta a explicat că pozițiile-cheie, precum cea de prim-ministru, dar și funcțiile de președinți ai celor două Camere, au fost rezultatul unui acord politic între formațiuni. „Trebuie să faci un pas în spate” – poziția liderului PSD Întrebat direct dacă va demisiona din funcția de președinte al Camerei Deputaților în cazul ruperii coaliției, Sorin Grindeanu a oferit un răspuns clar: "Orice protocol care are la bază alianţe între patru partide politice a însemnat funcţie de prim-ministru şi toate celelalte, împărţire în cadrul coaliţiei pentru funcţia de preşedinte la Senat, preşedinte la Cameră, toate aceste lucruri au fost urmarea unui protocol. (...) Dar de unde ştiţi ce va urma după consultarea din PSD? (...) Nu evit, că nu mă cheamă Ţoiu să evit răspunsul la întrebări de acest tip. Evident că, în momentul în care tu ai fost ales într-un anumit mod, trebuie să faci un pas în spate, ceea ce mă include şi pe mine şi pe toţi ceilalţi" Decizia finală depinde de consultările din PSD Liderul social-democrat a precizat că o eventuală decizie privind viitorul său politic depinde de rezultatul consultărilor interne din partid. În acest moment, rămâne incert dacă PSD va continua în actuala formulă de guvernare sau va alege să iasă din coaliție, scenariu care ar putea genera schimbări majore în structura de conducere a Parlamentului.

Mama lui Bolojan își sprijină fiul și critică partidul lui Grindeanu: „Dacă Dumnezeu îl susține, PSD-ul nu poate face nimic!” - interviu Libertatea
Politică

Mama lui Bolojan își sprijină fiul și critică partidul lui Grindeanu: „Dacă Dumnezeu îl susține, PSD-ul nu poate face nimic!” - interviu Libertatea

Mama lui Bolojan, Floarea, își sprijină fiul și critică partidul lui Grindeanu: „Dacă Dumnezeu îl susține, PSD-ul nu poate face nimic!”, a spus aceasta, într-o serie de declarații pentru Libertatea. Însă ea a spus că, dacă PSD îl va demite din funcția de premier, îi va face un bine, „că vine acasă și scapă de stresul aista grozav”.  Citește și: Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare - Jerusalem Post Floarea Bolojan locuiește singură în satul Birtin, din Bihor, trăiește din pensia de urmaș de sub 3.000 de lei - „mi-a mai tăiat un pic, da n-am comentat” - și a refuzat să vină la București când fiul ei a ajuns premier. „Unde să mă duc eu la București, ce să fac eu la București? Că mor acolo, stând singură la bloc”, a spus ea.  Mama lui Bolojan își sprijină fiul: „Dacă Dumnezeu îl susține, PSD-ul nu poate face nimic!” „De Gavril n-o știut nimeni până când n-o ajuns în Oradea. M-am gândit pe urmă și-am socotit așa: Ilie îi Sfântul Proroc Ilie, Gavril îi Arhanghelul Gavril care-o vestit pe Fecioara Maria că va naște pe Iisus. Deci are două nume sfinte. Cred că și asta l-o ajutat. Că el în București nu s-o dus de capul lui. Dumnezeu l-o trimis acolo, să salveze. Dacă Dumnezeu îl susține, PSD-ul nu poate face nimic!”, a explicat Floarea Bolojan. „E un băiat care nu mai are păreche, băiatul meu… Nu mai are păreche, așa un băiat bun. Nu-mi place de bucureșteni, în general, că dau în el ca-n sacul de box. Da nu merită, săracul! El o făcut Oradea Parisul României. Parisul României! Cred că și-acolo, la București, poate bate. Dar PSD-ul a tot votat contra lui, nu-l susține, ca să pice. Dacă pică, nu-i face mare rău, că vine acasă. Și scapă de stresul aista grozav”, a mai afirmat mama premierului.  Ea și-a îndemnat însă copilul să reziste: „Dragul mamei, nu demisiona la cererea PSD-ului! Dacă ei vor să te dea afară, deie-te! Dar tu nu demisiona. Să vedem pe cine-or pune în locul tău și ce-or face după aceea!”.  De altfel, potrivit Libertatea, PSD-ul este principala țintă a criticilor mamei lui Bolojan: „Ei tot timpul or condus. Dar n-o condus bine. C-o fost copii, nepoți ai comuniștilor, ai ălora mari. Mai sunt și de la ăștialalți care au avut părinți comuniști, dar nu-s răi așa, ca ei”. 

Contractul cu Pentagonul provoacă tensiuni și la Open AI: demisie din conducerea companiei
Internațional

Contractul cu Pentagonul provoacă tensiuni și la Open AI: demisie din conducerea companiei

O demisie importantă a avut loc în cadrul companiei OpenAI, după ce șefa departamentului de robotică a decis să părăsească gigantul tehnologic. Caitlin Kalinowski și-a anunțat plecarea, invocând îngrijorări legate de acordul dintre OpenAI și administrația americană, care permite utilizarea tehnologiei de inteligență artificială în scopuri militare și de supraveghere internă. Demisia unui lider din OpenAI pe fondul controverselor privind AI militar Caitlin Kalinowski, care conducea departamentul de robotică al OpenAI, a anunțat sâmbătă că demisionează din companie. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Explicația a fost publicată pe platforma X, unde aceasta a criticat modul în care a fost gestionat acordul cu guvernul Statelor Unite. Potrivit acesteia, tehnologia de inteligență artificială joacă un rol important în domeniul securității naționale, însă utilizarea ei trebuie să fie însoțită de garanții clare. „Inteligența artificială joacă un rol important în securitatea națională. Dar supravegherea americanilor fără control judiciar și autonomia letală fără autorizare umană sunt probleme care meritau mai multă atenție decât au primit”, a scris Kalinowski. Contract între OpenAI și Pentagon pentru utilizarea AI Controversa a apărut după ce OpenAI a obținut, în februarie, un contract cu Pentagonul pentru utilizarea tehnologiei sale de inteligență artificială. Decizia companiei a venit într-un moment tensionat pentru industria AI. Concurentul Anthropic a refuzat anterior un ultimatum al guvernului american, care solicita acces nelimitat pentru armata SUA la sistemul său de inteligență artificială, Claude. Refuzul Anthropic ar fi provocat nemulțumirea președintelui Donald Trump, iar la scurt timp OpenAI a acceptat colaborarea cu Pentagonul. Sam Altman promite garanții privind utilizarea AI În urma reacțiilor critice, CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a anunțat modificări ale acordului cu autoritățile americane. Una dintre noile clauze prevede că sistemele de inteligență artificială dezvoltate de OpenAI nu trebuie utilizate „intenționat” pentru supravegherea cetățenilor americani. Modificarea a fost prezentată ca o încercare de a răspunde preocupărilor privind protecția drepturilor civile și utilizarea responsabilă a tehnologiei AI. Caitlin Kalinowski: problema este de principiu și de guvernanță În mesajele sale publice, Caitlin Kalinowski a subliniat că demisia sa nu este îndreptată împotriva conducerii companiei sau a CEO-ului Sam Altman. „Este o chestiune de principii, nu de persoane”, a scris ea, adăugând că are „mult respect pentru Sam Altman și echipă”. Totuși, fosta șefă a departamentului de robotică a criticat modul în care acordul a fost anunțat și negociat. Potrivit acesteia, decizia a fost comunicată prea rapid, fără a fi stabilite suficiente garanții privind utilizarea tehnologiei. „Problema mea este că anunțul a fost făcut în grabă, fără a fi definite garanțiile”, a explicat Kalinowski într-un mesaj ulterior. Îngrijorări privind utilizarea AI în supraveghere și sisteme autonome În opinia fostei executive OpenAI, discuțiile despre utilizarea inteligenței artificiale în domeniul militar ar trebui să includă mecanisme clare de control. Ea a subliniat în special două teme sensibile: supravegherea populației și dezvoltarea unor sisteme autonome cu potențial letal. „Aceste aspecte sunt prea importante pentru ca acordurile sau anunțurile să fie grăbite”, a declarat Kalinowski, insistând asupra nevoii de transparență și guvernanță solidă în domeniul AI. Experiență anterioară în tehnologie și realitate augmentată Înainte de a se alătura OpenAI, Caitlin Kalinowski a lucrat la compania Meta, unde a fost implicată în dezvoltarea unor proiecte de realitate augmentată. Ea a contribuit la proiectarea ochelarilor inteligenți de realitate augmentată, una dintre direcțiile strategice ale companiei conduse de Mark Zuckerberg.

Scandalul Epstein - șeful de cabinet al premierului britanic demisionează
Internațional

Scandalul Epstein - șeful de cabinet al premierului britanic demisionează

Morgan McSweeney, șeful de cabinet al premierului britanic Keir Starmer, și-a anunțat duminică demisia, după ce a recunoscut că l-a sfătuit pe prim-ministru să îl numească pe Peter Mandelson ambasador al Regatului Unit la Washington, în ciuda legăturilor cunoscute ale acestuia cu infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein. McSweeney își asumă responsabilitatea pentru o „greșeală” Într-o declarație scrisă transmisă postului BBC, Morgan McSweeney a explicat motivele demisiei sale. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea „După o analiză atentă, am decis să demisionez din guvern. Numirea lui Peter Mandelson a fost o greșeală. Când mi s-a cerut, l-am sfătuit pe prim-ministru să facă această numire și îmi asum întreaga responsabilitate pentru acest sfat”, a afirmat McSweeney. Criză politică majoră în guvernul laburist Executivul condus de Keir Starmer traversează una dintre cele mai grave crize de la preluarea puterii, în urma dezvăluirilor recente despre relațiile dintre Peter Mandelson și finanțatorul american Jeffrey Epstein, decedat în 2019. Criticile s-au intensificat atât din opoziție, cât și din interiorul Partidului Laburist, unii membri cerând chiar plecarea premierului din Downing Street. În mod special, Morgan McSweeney a fost vizat pentru insistența cu care a susținut numirea lui Mandelson într-un post diplomatic-cheie. Numire strategică, urmată de revocare Keir Starmer îl numise pe Peter Mandelson, fost ministru laburist și comisar european, ambasador la Washington în decembrie 2024, într-un moment delicat, marcat de revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Totuși, în septembrie 2025, Mandelson a fost demis, după publicarea unor documente din dosarul Epstein, care detaliau amploarea legăturilor sale cu infractorul sexual condamnat. Noi documente și suspiciuni grave Documente recente făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA au reaprins scandalul. Potrivit acestora, Peter Mandelson i-ar fi furnizat lui Jeffrey Epstein informații sensibile, susceptibile să influențeze piețele financiare, în perioada în care a fost ministru în guvernul laburist condus de Gordon Brown, între 2008 și 2010. Ancheta poliției britanice Pe fondul acestor dezvăluiri, poliția britanică a deschis o anchetă penală. Vineri, autoritățile au percheziționat două adrese asociate lui Peter Mandelson: una în sud-vestul Angliei și una în Londra. Regrete și scuze din partea premierului Săptămâna aceasta, Keir Starmer a declarat public că regretă numirea lui Peter Mandelson și și-a cerut scuze victimelor lui Jeffrey Epstein. Premierul a susținut însă că, la momentul deciziei, nu cunoștea amploarea legăturilor dintre fostul său ambasador și infractorul sexual. Morgan McSweeney, strateg-cheie al Partidului Laburist În Downing Street, Morgan McSweeney era considerat strategul-șef al Partidului Laburist și mâna dreaptă a lui Keir Starmer. El a fost numit în funcție în octombrie 2024, la trei luni după revenirea laburiștilor la putere, după ce jucase un rol esențial ca director general al campaniei electorale care a adus partidul din nou la guvernare.

Epstein, legături până și în guvernul slovac. Consilierul de politică externă al lui Fico, demisie
Internațional

Epstein, legături până și în guvernul slovac. Consilierul de politică externă al lui Fico, demisie

Premierul slovac Robert Fico a anunțat, într-o postare pe Facebook, că a acceptat demisia consilierului său pe politică externă, Miroslav Lajčák, fost ministru de Externe al Slovaciei. Decizia vine în contextul unor acuzații apărute în presă, potrivit cărora Lajčák ar fi comunicat, în trecut, cu infractorul sexual american Jeffrey Epstein. Robert Fico: „Pierdem o sursă importantă de experiență diplomatică” Într-un mesaj video dedicat mai multor subiecte de actualitate, premierul slovac a declarat că acceptă încetarea colaborării cu Lajčák, deși consideră că această plecare reprezintă o pierdere semnificativă pentru guvern. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” „Accept oferta sa de a încheia colaborarea noastră, chiar dacă toți pierdem, nu doar eu, o sursă incredibilă de experiență și cunoștințe în politica externă”, a afirmat Robert Fico. Cine este Miroslav Lajčák: carieră diplomatică la cel mai înalt nivel Miroslav Lajčák a ocupat funcția de ministru de Externe al Slovaciei în două mandate, între 2009–2010 și 2012–2020. De-a lungul carierei sale, el a deținut poziții-cheie pe scena internațională, inclusiv președinția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. Cel mai recent, Lajčák a fost reprezentant special al Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest, un rol considerat strategic în politica externă europeană. Legătura cu Jeffrey Epstein Demisia a fost anunțată la o zi după ce Departamentul de Justiție al Statelor Unite a făcut publice peste trei milioane de pagini suplimentare de documente legate de cazul Jeffrey Epstein. Potrivit unor schimburi de mesaje SMS din 2018, consultate de BBC, Epstein i-ar fi promis femei lui Miroslav Lajčák, pe atunci ministru de Externe, într-o conversație descrisă ca având un ton lejer. Aceste informații au reaprins controversele legate de cercul de relații al finanțistului american. Lajčák neagă acuzațiile Premierul slovac a precizat că Miroslav Lajčák a „negat și respins categoric” orice acuzație legată de acest caz. În opinia lui Robert Fico, decizia de a demisiona demonstrează responsabilitate și profesionalism. „S-a dovedit a fi un mare diplomat tocmai prin acest gest”, a susținut șeful guvernului. Critici la adresa presei și opoziției politice Robert Fico, acuzat de opoziție și de organizații civice de derapaje autoritare, a criticat dur reacțiile din spațiul public. Potrivit acestuia, amploarea mediatizării și tonul declarațiilor politice ar fi disproporționate. „Intensitatea și tonul sunt atât de tunătoare încât ai crede că se discută despre demiterea președintelui Republicii Slovace”, a afirmat premierul. Cazul Jeffrey Epstein Jeffrey Epstein a fost acuzat de autoritățile americane că a creat și coordonat o rețea extinsă de exploatare sexuală a minorilor, implicând fete sub vârsta legală. În august 2019, acesta a fost găsit mort în celula sa, iar autoritățile au concluzionat că s-a sinucis, înainte de a ajunge în fața instanței.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră