vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: demisie

102 articole
Internațional

Zelenski l-a aruncat peste bord pe Iermak, șeful de cabinet: Ucraina nu-și permite greșeli

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat demisia șefului său de cabinet, Andrii Iermak, în urma perchezițiilor efectuate la domiciliul acestuia într-un amplu dosar de corupție. Zelenski a subliniat că Ucraina nu va tolera abaterile de la integritate, chiar în timpul războiului, și că va decide în curând numirea unui înlocuitor. Liderul ucrainean a transmis că „nu vor fi greșeli” și că lupta împotriva corupției rămâne o prioritate. Anchetă de amploare: conexiuni la vârful administrației Cele două agenții anticorupție, NABU și SAP, au dezvăluit o schemă de extorcare prin care s-ar fi solicitat mită de la companii contractante ale Energoatom, implicând persoane din cercul apropiat al lui Zelenski. Citește și: Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 militari ruși morți/zi, în medie Potrivit anchetatorilor, schema ar fi funcționat timp de 15 luni, chiar în perioada războiului, și ar fi implicat milioane de dolari spălați prin contracte publice. Printre cei vizați se află Timur Mindici, considerat coordonatorul rețelei, precum și doi miniștri demisionați. Andrii Iermak, cel mai influent om din administrație Considerat mâna dreaptă a președintelui și supranumit „vice-președintele”, Andrii Iermak avea un rol esențial în politica internă și externă a Ucrainei, depășind atribuțiile formale ale funcției de șef de cabinet. El a condus delegația ucraineană la negocierile de la Geneva privind planul de pace propus de Donald Trump și era prezent în toate vizitele oficiale ale lui Zelenski. Criticii l-au acuzat de acumularea excesivă de putere și de influență asupra deciziilor strategice ale statului. Moment critic pentru Ucraina Dezvăluirile anticorupție au provocat indignare în rândul populației, în contextul în care milioane de ucraineni trăiesc cu întreruperi frecvente de curent, iar situația de pe front se înrăutățește. Investigațiile includ peste o mie de ore de conversații interceptate, care ar putea dezvălui implicarea altor oficiali de rang înalt.

Șeful de cabinet al lui Zelenski demisionează (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Ionuț Moșteanu a demisionat din funcția de ministru al Apărării Foto: Facebook
Politică

Ionuț Moșteanu a demisionat din funcția de ministru al Apărării

Ionuț Moșteanu (USR) a demisionat din funcția de ministru al Apărării. „România și Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră națională trebuie apărată cu orice preț. Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, a explicat el, pe Facebook.  Acum, USR ar trebui să nominalizeze un alt ministru al Apărării.  Ionuț Moșteanu a demisionat din funcția de ministru al Apărării „Mi-am depus astăzi demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale. Am discutat cu președintele, cu premierul, cu președintele partidului, cu o parte dintre colegii din USR și le mulțumesc pentru susținere și încredere.   Fac acest gest cu asumare și respect față de Armata Română.   România și Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră națională trebuie apărată cu orice preț. Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara.   Le mulțumesc tuturor colegilor pentru munca depusă în aceste cinci luni.   Am depus jurământul ca ministru al Apărării în urmă cu cinci luni și, de atunci, am respectat întocmai ce am jurat cu mâna pe Biblie.   Am jurat să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru a avea o Armată bine dotată, mai bine motivată și mai bine înzestrată. Și am făcut asta în fiecare zi - am întărit relațiile cu aliații, am urmărit și accelerat programele de înzestrare, am dat un mesaj clar împotriva băieților deștepți cu interese în domeniu, am îmbunătățit cadrul legal, am apărat drepturile celor care servesc patria.   Vă mulțumesc pentru încredere, pentru mesaje și pentru răbdare.   Mulțumesc și familiei mele pentru susținerea necondiționată în aceste luni, fără de care mi-ar fi fost imposibil să-mi exercit mandatul.   Am făcut acest pas cu toată conștiința unui om care iubește țara pe care o servește.   Și un gând despre viitor - România este prinsă între unii care au capturat-o și sunt mufați la banii publici și unii care vor să îi dea foc și să o abată de la parcursul proeuropean și euro-atlantic. La mijloc sunt câțiva oameni buni (buni, nu perfecți) care țin echilibrul și direcția corectă - Nicușor Dan, Ilie Bolojan, colegii din USR, de multe ori cu sacrificii enorme. Ei merită în continuare sprijinul și încrederea noastră, a tuturor, poate chiar mai mult decât până acum.   Dumnezeu să ocrotească România!”, a scris Moșteanu. 

Conducerea USR se reunește pentru a discuta situația lui Moșteanu, unii membri îi vor cere demisia Foto: Facebook
Politică

Conducerea USR se reunește pentru a discuta situația lui Moșteanu, unii membri îi vor cere demisia

Conducerea USR se reunește în această dimineață pentru a discuta situația lui Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, iar unii membri îi vor cere demisia, afirmă surse din acest partid. Dacă Moșteanu va demisiona sau va fi forțat să plece de la ministerul Apărării, USR ar trebui să nominalizeze pe altcineva în locul său.  Citește și: EXCLUSIV Bioterra i-a dat diplomă lui Moșteanu fără să aibă toți anii de studiu: are doar trei în loc de cinci și încă unul, la Athenaeum Conducerea USR se reunește pentru a discuta situația lui Moșteanu, unii membri îi vor cere demisia El este acuzat că şi-a trecut în CV o universitate la care nu a fost, niciodată, student. DeFapt.ro a arătat că, printre altele, Moșteanu se laudă în CV-urile sale oficiale că a absolvit un master în limba engleză la Universitatea București. În plus, el a primit diplomă de studii superioare de la Universitatea Bioterra fără să fi acoperit toți anii de studiu ceruți de specializarea sa. Joi seara, la Digi 24, premierul Ilie Bolojan a sugerat că decizia unei demisii îi aparține lui Moșteanu și partidului său. „Miniștrii guvernului sunt propuneri ale partidelor politice din arcul guvernamental, deci și domnul Moșteanu este o asemenea propunere (…) Eu am încercat să nu lucrez cu CV-uri, cu diplome, ci am încercat să lucrez cu miniștrii astfel încât ca împreună să facem maxim posibl în condițiile date”, a declarat Ilie Bolojan când a fost invitat să comenteze controversa legată de CV-ul ministrul Apărării. Întrebat dacă se impune demisia ministrului, Ilie Bolojan a spus: „Este o decizie pe care dânsul o ia. Eu i-am spus: «capul sus, încearcă să-ți faci o analiză». Eu am încercat să încurajez colegii, să fiu și un factor de coeziune.”

Conducerea Salrom a fost demisă (sursa: Facebook/Salrom - SNS SA)
Eveniment

Conducerea Salrom, demisă. Ministrul Miruță anunță numirea unor profesioniști pe mandate temporare

Conducerea companiei Salrom a fost revocată din funcție, iar locul acesteia va fi preluat de profesioniști selectați pentru mandate temporare, a anunțat marți seară ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță. Conducerea Salrom a fost demisă Decizia vine după luni de analize, negocieri și verificări în urma unor nereguli constatate în activitatea companiei. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” „S-a terminat cu nepăsarea și aroganța celor care cred că resursele statului român sunt moștenire personală”, a transmis ministrul, subliniind că „bătaia de joc s-a încheiat”. Schimbarea conducerii, motivată de nereguli grave Potrivit ministrului, două rapoarte oficiale – ale Corpului de Control al premierului și al Ministerului Economiei – au demonstrat că resursele publice ale companiei au fost folosite abuziv. Miruță acuză fosta conducere că a închis ochii la prăbușirea unei saline, a făcut achiziții inutile și costisitoare și a tratat compania ca pe o „moștenire personală”. „Oricâte șmecherii ar încerca cei care cred că pot stoarce bani din companiile publice, nu le mai merge!”, a spus acesta. Noi numiri: profesioniști, nu „pile și combinații” Radu Miruță a precizat că noul management temporar va fi format din specialiști cu experiență reală și reputație profesională solidă. Printre cei selectați se află un director executiv cu experiență în explorare geologică, provenit din comunitatea locală, un auditor financiar, absolvent ASE, expert în controlul cheltuielilor și management eficient, precum și un antreprenor din cadrul Romanian Business Leaders. Ministrul a subliniat că „în locul pilelor și combinațiilor, vin profesioniști adevărați”. Acțiuni în instanță și recuperarea prejudiciilor Ministerul Economiei va merge în instanță pentru recuperarea prejudiciilor și tragerea la răspundere a celor vinovați. Miruță a precizat că fosta conducere a început deja să conteste decizia, apelând la avocați și amenințând cu procese. „Nu mă intimidează. Adevărul iese întotdeauna la suprafață – și în acest caz, adevărul doare: au greșit și vor răspunde”, a transmis ministrul. Sprijin pentru comunitatea din Praid Radu Miruță a adăugat că problemele comunității din Praid nu au fost uitate. Ministerul a pus în aplicare două scheme de ajutor pentru cei afectați de inundații: una destinată afacerilor închise temporar – cu 82 de cereri depuse, 73 aprobate și fonduri de 4,3 milioane de lei – și alta pentru despăgubiri și reparații, aflată în curs de derulare. Totodată, se are în vedere extinderea ariei de aplicare a programelor de sprijin.

Călin Georgescu cere demiterea conducerii Armatei Române (sursa: Inquam/George Călin)
Eveniment

Călin Georgescu, judecat pentru promovarea ideilor fasciste, cere demisia conducerii Armatei Române

Călin Georgescu s-a prezentat marți dimineață la Judecătoria Sectorului 1, unde se desfășoară o nouă etapă în dosarul în care este judecat pentru promovarea ideilor și doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Audierea de astăzi are loc în faza preliminară a procesului, urmând ca judecătorii să stabilească dacă vor menține sau nu măsura controlului judiciar dispusă anterior. Călin Georgescu cere demiterea conducerii Armatei Române La ieșirea din sediul instanței, fostul candidat la prezidențiale a făcut declarații critice la adresa Ministerului Apărării Naționale, pe fondul controverselor privind mobilizarea rezerviștilor. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Am văzut și eu, ca și dumneavoastră, circul și penibilitatea mobilizării rezerviștilor din România. Este o rușine. A văzut asta și partenerul nostru strategic – Statele Unite – dar și dușmanii. Consider că ministrul Apărării și toți comandanții militari implicați trebuie demiși imediat”, a declarat Georgescu, adăugând că situația „reprezintă un act de înaltă trădare” și că „incompetența are efecte strategice negative”. Acuzațiile formulate de procurori Pe 2 iulie 2025, Parchetul General l-a trimis în judecată pe Călin Georgescu, acuzându-l de promovarea publică a cultului unor persoane condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și de promovarea în formă continuată a ideilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe. Dosarul cuprinde cinci acte materiale, potrivit procurorilor. Interdicțiile impuse prin controlul judiciar În cadrul măsurii preventive, fostul candidat la președinție este supus mai multor interdicții, printre care: interdicția de a părăsi țara fără acordul autorităților judiciare; interdicția de a posta pe rețelele de socializare conținut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob. Călin Georgescu rămâne sub supravegherea strictă a autorităților judiciare până la o nouă decizie a instanței.

Nicuşor Dan apără Guvernul Bolojan (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Criza pensiilor magistraţilor: Nicuşor Dan respinge ideea unei demisii a premierului Bolojan

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat luni seara că nu consideră justificată o eventuală demisie a premierului Ilie Bolojan, în urma deciziei Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea proiectului de lege referitor la pensiile magistraţilor. Nicuşor Dan apără Guvernul Bolojan Şeful statului a subliniat că obiecţia formulată de CCR este una de formă, nu de fond, şi că nu reprezintă un motiv suficient de grav pentru ca un Guvern să plece. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Nicidecum, nicidecum. Am spus asta de mai multe ori. Dreptul e o ştiinţă respectabilă, numai că interpretările, tocmai pentru că textul de lege nu poate să prevadă toate posibilităţile care apar în viaţa reală, sunt inevitabile. Se întâmplă ca unii să interpreteze într-un fel, alţii invers. Guvernul a interpretat că legea poate fi dată fără aviz, iar unii judecători au spus că aşa e, alţii că nu e aşa. Nu e o chestiune aşa de importantă încât un Guvern să-şi dea demisia”, a explicat Nicuşor Dan, într-un interviu acordat postului Antena 1. CCR a invocat lipsa avizului CSM, dar legea nu precizează termenul Preşedintele a explicat că legea prevede necesitatea unui aviz al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru proiectul privind pensiile magistraţilor, însă Constituţia nu stipulează un termen clar pentru emiterea acestui aviz. „Constituţia nu spune în cât timp trebuie să vină avizul ăsta. Judecătorii se raportează strict la Constituţie şi atunci întrebarea este: care este termenul rezonabil în care aştepţi avizul, dacă acesta nu vine? De asta spun că e o chestiune de interpretare, nu o chestiune aşa de importantă”, a afirmat şeful statului. Dialog constant între preşedinte şi premier Nicuşor Dan a precizat că nu a discutat cu premierul Ilie Bolojan după decizia Curţii Constituţionale, însă comunicarea dintre cei doi rămâne una constantă. „După decizia Curţii nu am vorbit. Am vorbit zilele trecute, da. Avem un dialog constant pe diferite probleme de actualitate”, a conchis preşedintele.

Noul manager al Spitalului de Copii din Iaşi şi-a dat demisia Foto: CJ Iași
Eveniment

Noul manager al Spitalului de Copii din Iaşi şi-a dat demisia la câteva zile după ce fusese numit

Noul manager interimar al Spitalului de Copii ”Sfânta Maria” din Iaşi, medicul Radu Constantin Luca, şi-a dat demisia la doar o săptămână după ce a fost numit în funcţie, anunță news.ro.  Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis Demisia sa a fost confirmată de către preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, dar nu se cunosc deocamdată motivele. Presa susține că Luca dorea să demită doi șefi de secții din spital, susținuți de Costel Alexe. Noul manager al Spitalului de Copii din Iaşi şi-a dat demisia „Am luat act de demisia managerului interimar de la Spitalul «Sfânta Maria», Radu Constantin Luca. Vom face toate demersurile administrative pentru a numi o conducere interimară în cel mai scurt timp, astfel încât să ne asigurăm că activitatea medicală şi administrativă a spitalului decurge fără sincope”, a declarat preşedintele CJ Iaşi, Costel Alexe. Șase copii au murit din cauza unei infecții nosocomiale în secția de terapie intensivă, la Spitalul „Sfânta Maria” din Iași. Ulterior, un bebeluş adus de la Iaşi a murit la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală.  Bacteria Serratia, care a provocat moartea a 7 copii în ultimele săptămâni, a fost depistată și la un bebeluș născut prematur într-un spital din Suceava. Ministrul Sănătății a cerut explicații de la Direcția de Sănătate Publică din județ. La Iași, cazurile de Serratia nu au fost raportate corect, iar ancheta epidemiologică nu a fost realizată conform normelor legale. Șefa Secției de Prevenire a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale nu a putut arăta când și de unde au fost prelevate teste, după apariția primului caz cu bacteria periculoasă.

Criză politică în Franța, premierul demisionează (sursa: Facebook/Sébastien Lecornu)
Internațional

Criză politică fără sfârșit în Franța: premierul Lecornu demisionează după nici o lună în funcție

Criză politică în Franța, premierul demisionează. Premierul francez Sébastien Lecornu și-a prezentat luni demisia, iar președintele Emmanuel Macron a acceptat-o, a anunțat Palatul Élysée. Criză politică în Franța, premierul demisionează Numit în funcție pe 9 septembrie, Lecornu urma să-și prezinte marți declarația de politică generală în Parlament, însă demisia sa neașteptată adâncește criza politică din Franța, aflată deja într-o perioadă de instabilitate accentuată. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Sébastien Lecornu, considerat un aliat apropiat al președintelui Emmanuel Macron, a fost desemnat premier în urma mai multor săptămâni de consultări cu partidele din întreg spectrul politic. Duminică, el își anunțase componența guvernului, care urma să se reunească luni după-amiază pentru prima ședință. Totuși, noul cabinet a stârnit controverse din toate părțile: opoziția l-a acuzat că este „prea de dreapta”, în timp ce o parte dintre aliați l-au considerat „insuficient de ferm”. Criticile au ridicat semne de întrebare privind stabilitatea executivului, într-un moment în care Franța se confruntă cu un Parlament extrem de fragmentat. „Domnul Sébastien Lecornu a înmânat demisia guvernului său președintelui Republicii, care a acceptat-o”, a transmis Palatul Élysée într-un comunicat oficial. Lecornu: „Nu erau întrunite condițiile pentru a guverna” Într-o declarație făcută în curtea Palatului Matignon, Lecornu a explicat că a demisionat pentru că „nu erau întrunite condițiile” pentru a conduce guvernul. „Eram pregătit pentru compromis, dar fiecare partid vrea să se adopte întregul său program. Toate formațiunile politice se comportă ca și cum ar avea majoritate în Parlament”, a spus el. Demisia vine la mai puțin de o lună după numirea sa, ceea ce face din Lecornu al cincilea premier al lui Macron în ultimii doi ani. O Franță fără majoritate stabilă De la realegerea lui Emmanuel Macron în 2022, politica franceză se confruntă cu o instabilitate cronică. Niciun partid nu deține majoritatea parlamentară, iar decizia președintelui de a convoca alegeri anticipate anul trecut a amplificat fragmentarea. Parlamentul rezultat este și mai divizat, iar dificultatea formării unei coaliții stabile a transformat fiecare nou guvern într-un test de supraviețuire politică. Reacții în lanț: cereri de dizolvare și atacuri la Macron Demisia lui Lecornu a declanșat o avalanșă de reacții din partea opoziției. Liderul extremei drepte, Jordan Bardella (RN), a cerut dizolvarea imediată a Parlamentului: „Macron trebuie să aleagă: dizolvă sau demisionează, și repede!”. Marine Le Pen a mers mai departe, afirmând că „gluma a ajuns la final, iar farsa a mers prea departe”. Și Republicanii au reacționat prompt. Eurodeputatul François-Xavier Bellamy a spus că partidul său „nu se teme de o dizolvare”, iar primarul din Cannes, David Lisnard, a cerut chiar demisia președintelui Macron, considerându-l „principalul responsabil pentru criza actuală”. Critici și din interiorul stângii franceze Parlamentarul socialist Arthur Delaporte a scris pe platforma X că „demisia era inevitabilă”, subliniind că „macronismul aruncă din nou țara în haos”. De asemenea, ministra mediului din guvernul demisionar, Agnès Pannier-Runacher, a declarat că „disperarea vine din acest circ în care toată lumea joacă un rol, dar nimeni nu își asumă responsabilitatea”. Ea a avertizat că Franța nu poate avansa „fără a implica Stânga” și fără „semnale clare de unitate națională”. Jean-Luc Mélenchon cere destituirea președintelui Macron Liderul partidului Franța Nesupusă, Jean-Luc Mélenchon, a cerut „luarea în considerare imediată a moțiunii semnate de 104 parlamentari pentru destituirea lui Emmanuel Macron”. Mélenchon a afirmat că președintele „a eșuat în misiunea de a garanta stabilitatea și buna guvernare a Republicii”. Analiști: „Franța discută mai mult despre persoane decât despre soluții” Fostul economist-șef al FMI, Olivier Blanchard, a comentat că este „greu de înțeles ce a fost în mintea lui Macron și Lecornu când au prezentat aproape același guvern, cu figuri profund nepopulare”. El a remarcat că „dezbaterea publică franceză pare captivă într-o discuție despre persoane, nu despre probleme”. O nouă etapă a crizei politice franceze Demisia lui Sébastien Lecornu, la doar câteva săptămâni de la numire, deschide un nou capitol de incertitudine politică în Franța. Cu un Parlament divizat și o opoziție tot mai vocală, președintele Macron se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din al doilea său mandat. O eventuală dizolvare a Adunării Naționale sau o remaniere rapidă ar putea fi următoarele mișcări ale Palatului Élysée — însă ambele variante riscă să prelungească impasul politic al unei Franțe aflate în plină turbulență.

Bolojan nu ia în calcul demisia (sursa: Prima TV)
Eveniment

Bolojan exclude demisia dacă pensiile magistraților nu trec de CCR

Bolojan nu ia în calcul demisia. Ilie Bolojan, optimist privind decizia CCR. Premierul Ilie Bolojan s-a declarat optimist în legătură cu decizia pe care Curtea Constituțională urmează să o dea în privința legilor din pachetul al doilea de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Bolojan exclude demisia dacă proiectul pensiilor magistraților nu trece de CCR. Premierul, optimist privind decizia CCR Premierul a subliniat că toate proiectele de lege au fost concepute cu respectarea prevederilor legale și în conformitate cu deciziile anterioare ale Curții. Citește și: Șeful DNA, Marius Voineag, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută” „Plec de la premisa că toate proiectele de lege care au fost amânate sunt de natură să fie validate de Curte. Unele, precum cele privind magistrații sau salariile foarte mari din autoritățile de reglementare, nu mai sunt tolerate de societate”, a afirmat Bolojan la Prima TV. „Nu putem susține un sistem nesustenabil” Premierul a explicat că anumite privilegii din sistemul public, precum pensionarea la vârste de 48–50 de ani cu pensii egale cu salariile, nu mai pot fi menținute. Aceste situații, a spus el, afectează sustenabilitatea sistemului de pensii într-un context demografic tot mai dificil. „Nu este un lucru echitabil și nu este sustenabil. În fiecare an cresc costurile sociale, iar sistemul nostru de pensii trebuie pregătit pentru generațiile viitoare. Nu putem risipi totul și să-i lăsăm pe copiii noștri fără resurse”, a subliniat premierul. Premierul evită scenarii privind o posibilă respingere Întrebat ce va face dacă legea referitoare la magistrați va fi declarată neconstituțională, Ilie Bolojan a precizat că nu pregătește scenarii alternative. El a spus că prioritatea Guvernului rămâne stabilizarea bugetului, plata salariilor și pensiilor, menținerea investițiilor și atragerea fondurilor europene. „Nu iau în calcul scenarii. Trebuie să continuăm să asigurăm funcționarea sistemului public și să vedem care va fi decizia Curții”, a declarat șeful Executivului. Bolojan nu ia în calcul demisia Premierul a exclus posibilitatea unei demisii, afirmând că o asemenea decizie ar fi luată doar dacă legitimitatea Guvernului ar fi serios afectată. „Dacă se va pune vreodată o astfel de problemă, o voi anunța eu. Deocamdată, așteptăm decizia CCR și ne facem datoria acolo unde suntem”, a spus Bolojan. Stabilitatea coaliției Ilie Bolojan a menționat că președintele Nicușor Dan susține menținerea stabilității coaliției și implementarea pachetelor de reforme. Premierul a explicat că dialogul între partenerii de guvernare rămâne constant, cu accent pe proiectele importante pentru România. „Scopul este să ne respectăm angajamentele și să asigurăm redresarea României. Stabilitatea coaliției este esențială pentru continuarea reformelor”, a concluzionat prim-ministrul.

Bolojan poate fi înlocuit, spune Tudose (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea)
Politică

Tudose îi dă cu tifla lui Bolojan: Dacă demisionează, avem alt premier în 24 de ore

Bolojan poate fi înlocuit, spune Tudose. Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat marţi, la Bruxelles, că, în cazul în care premierul Ilie Bolojan îşi dă demisia, ţara poate avea un nou prim-ministru într-o singură zi. Bolojan poate fi înlocuit, spune Tudose Tudose a subliniat că PSD nu este „legat” de persoana actualului premier, ci de protocolul semnat cu partidele din coaliţie – PNL, USR, UDMR şi reprezentanţii minorităţilor. Citește și: BREAKING Prim-vicepreședinte PNL: „Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB” „Noi nu ne-am dus la starea civilă cu Bolojan de mână. Avem un protocol cu partidele din coaliţie. Dacă domnul Bolojan îşi duce la capăt ameninţarea sau promisiunea de a demisiona, PNL trebuie să desemneze alt prim-ministru. Dimineaţă îşi dă demisia, la prânz avem alt premier, după-amiază sunt audierile, seara jurământul. A doua zi avem o altă Românie”, a declarat Tudose, preşedintele Consiliului Naţional al PSD. Demisia premierului, „un act unilateral” Fostul premier a explicat că demisia unui prim-ministru nu are nevoie de aprobare: „Demisia este un act unilateral. Luăm act, a plecat, nu trebuie să-i aprobăm demisia”. Relaţia PSD – Ilie Bolojan, sub semnul tensiunilor Întrebat dacă PSD mai poate colabora cu Ilie Bolojan, Tudose a răspuns că social-democraţii „încearcă”, însă există tensiuni. El a dat ca exemplu măsura privind plafonarea adaosurilor la alimentele de bază, susţinută de PSD, dar contestată de premier. „Dacă premierul avea 51% în parlament, majoritate absolută şi un mandat în alb, era liber. Dar eşti prim-ministru reprezentând o coaliţie şi trebuie să ţii cont de toţi cei din coaliţie”, a adăugat Tudose. Întrebat despre vizita oficială a premierului Ilie Bolojan la Bruxelles, unde acesta s-a întâlnit cu mai mulţi comisari europeni, Mihai Tudose a răspuns sec: „Domnule, n-am văzut-o!”.

Schimbări la vârful Hidroelectrica, directorul demisionează (sursa: Facebook/Hidroelectrica)
Eveniment

Directorul Hidroelectrica acceptă să demisioneze pentru ca România să nu piardă bani din PNRR

Schimbări la vârful Hidroelectrica, directorul demisionează. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a anunțat încetarea mandatelor lui Karoly Borbely (CEO) și Marian Fetița (CFO), începând cu 19 septembrie 2025. Schimbări la vârful Hidroelectrica, directorul demisionează Decizia a fost luată de comun acord în cadrul ședinței Consiliului de Supraveghere și este legată de obligațiile asumate de România prin PNRR, în special Jalonul 121 din Componenta Energie. Citește și: Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica, Karoly Borbely, nu vrea să plece Conform comunicatului companiei, măsura survine în urma deciziei Comisiei Europene din mai 2025, prin care au fost suspendate parțial plățile din PNRR, cu termen de remediere de șase luni. Ministerul Energiei a solicitat pe 18 septembrie implementarea urgentă a măsurilor necesare pentru corectarea deficiențelor constatate de Bruxelles. Nici o acuzație la adresa conducerii Reprezentanții Hidroelectrica subliniază că lui Karoly Borbely și Marian Fetița nu li se impută nereguli și că legalitatea procedurii de selecție nu a fost pusă sub semnul întrebării. Consensul de încetare a mandatelor a fost motivat de dorința de a evita pierderea fondurilor europene pentru România. Angajament pentru stabilitate și guvernanță corporativă Până la numirea unei noi conduceri, Consiliul de Supraveghere va lua măsurile necesare pentru a asigura continuitatea activității companiei. Hidroelectrica rămâne un actor strategic în energie, cu un portofoliu 100% regenerabil și un rol esențial în echilibrul Sistemului Energetic Național. Performanța financiară afectată de secetă În primul semestru al anului 2025, compania a raportat un profit net de 1,587 miliarde lei, în scădere cu 41% față de anul precedent, pe fondul unei producții reduse de energie (-27%) cauzată de seceta severă. Veniturile au totalizat 4,315 miliarde lei, cu 16% mai mici, în timp ce portofoliul de furnizare a ajuns la 768.836 locuri de consum, în creștere cu 30%.

„Patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia”, arată Kelemen Hunor Foto: Facebook
Politică

Kelemen Hunor: „Patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia”

„Au trecut patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia, nici măcar unul nu a fost demis”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, la Antena 3. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” La 18 iunie, el afirma: „SALROM a pierdut un patrimoniu uriaș. Când pierzi aproape jumătate din patrimoniu, pleci. Asta-i viața”. Dar directorul Salrom și președintele Consiliului de Administrație, ambii susținuți de PSD, sunt în funcție.  Nici la Apele Române, instituție condusă tot de un client al PSD și co-responsabilă de situația de la Praid, nu a fost nimeni destituit.  „Patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia” „Au trecut patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia, nici măcar unul nu a fost demis. Nici măcar nu se reuneşte AGA, degeaba încearcă ministrul, că ei nu vin. Ai pierdut patrimoniul societăţii, mina care aducea profit şi tu te faci că plouă. Măcar moral ar trebui să spui: asta e, vine altul, nu am ce face. Nu se poate fără consecinţe”, a declarat Kelemen Hunor.  În acest interviu, el a criticat neobișnuit de dur Poliția Română. „Nu se poate nici să ai droguri în poarta şcolii. Asta mă enervează la nebunie. Nu se poate. Nu accept că Poliţia nu ştie. Sigur că ştie. Din acest punct de vedere sunt câteva zone unde ar trebui să fim extremi, ca şi stat, puternici, brutali şi fără iertare. Altfel nu poţi să pui ordine. Vrei o ţară ca afară? Da. Atunci să ai şi ordinea ca afară”, a a firmat președintele UDMR. 

Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională (sursa: France Info)
Internațional

Premierul demisionează după votul de încredere pentru bugetul de austeritate. Franța, în criză

Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională. Luni, deputații francezi au respins votul de încredere cerut de premierul François Bayrou, după prezentarea unui buget de austeritate pentru Franța. Decizia marchează o înfrângere politică majoră pentru guvern. Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională Surse apropiate de cabinetul prim-ministrului au confirmat că Bayrou își va înainta demisia marți dimineață, în urma respingerii votului. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Împotriva guvernului au votat 364 de deputați, din întreg spectrul politic – de la extrema dreaptă la extrema stângă. În favoarea executivului s-au pronunțat doar 194 de deputați, toți aparținând coaliției guvernamentale. Mesajul lui François Bayrou înaintea votului În fața Adunării Naționale, Bayrou a avertizat că Franța riscă să-și piardă libertatea dacă nu reduce datoria publică. „Dominați de armate sau dominați de creditori din cauza datoriei care ne scufundă, în ambele cazuri ne pierdem libertatea”, a declarat premierul de la tribuna Parlamentului. Proiectul bugetar prezentat de guvern prevedea economii de 44 miliarde de euro pentru 2026, măsură care a generat nemulțumiri puternice în rândul opoziției și al opiniei publice.

Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan Foto: Inquam/George Calin
Politică

Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan

Discursul lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, la moțiunile AUR, a constat în atacuri în serie la premierul Ilie Bolojan, deși nu i-a menționat numele. „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia pentru ping-pong politic, ci pentru predictibilitate şi capacitatea de a produce rezultate, chiar şi în condiţii dificile”, a spus el, o aluzie clară la amenințarea premierului că va demisiona dacă reformele pe care le cere nu sunt acceptate de PSD. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan Dar aceasta nu a fost singura critică voalată la politicile premierului. „România nu are nevoie de austeritate extremă. Nu putem trece cu buldozerul peste ţară, doar tăind şi concediind. Ţara nu se conduce cu foarfeca şi toporul în mâini! Dacă reduci totul la cifre reci şi concedieri, vei avea în final mai puţină economie şi mai multă suferinţă. Austeritatea aplicată fără discernământ va duce România în recesiune. PSD şi-a asumat să apere viaţa de zi cu zi a oamenilor, drepturile lor şi şansa la o viaţă decentă. De aceea, o spun clar: nu merge cu ultimatumuri şi ameninţări în faţa PSD. Noi nu guvernăm cu pistolul la tâmplă”, a afirmat liderul PSD.  O altă critică către liderul PNL a fost: „România are nevoie de oameni care muncesc, de autostrăzi care se construiesc și de șantiere care se redeschid. Fără asta, niciun discurs nu ține loc de stabilitate”.  „Când unii propun tăieri în neştire, iar alţii demagogie fără responsabilitate - noi înţelegem să venim cu Programul de Relansare Economică", a mai arătat Grindeanu, într-o referire evidentă la Bolojan și la partidele suveraniste. 

Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a demisionat (sursa: japan.kantei.go.jp/)
Internațional

Premierul japonez Shigeru Ishiba a demisionat, deși a reușit să reducă tarifele impuse de Trump

Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a demisionat. Premierul japonez Shigeru Ishiba a anunțat duminică demisia din funcția de șef al guvernului și de președinte al Partidului Liberal Democrat (LDP), relatează agențiile internaționale de presă. Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a demisionat „Am decis să demisionez din funcția de președinte al LDP”, a declarat Ishiba într-o conferință de presă convocată la prânz. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” În sistemul politic nipon, liderul partidului de guvernământ devine și premier. Publicațiile japoneze susțin că gestul lui Ishiba are legătură cu dorința de a evita divizarea partidului. În vârstă de 68 de ani, premierul conducea executivul din octombrie anul trecut, într-o coaliție formată de LDP și Komeito. Totuși, guvernul său a pierdut majoritatea în camera superioară a Parlamentului în iulie, după ce intrase în minoritate în camera inferioară încă din toamnă. Realizări și mesajul transmis de Ishiba În timpul mandatului, Ishiba a reușit să încheie un tratat comercial cu Statele Unite privind taxele vamale, o temă asupra căreia insista președintele american Donald Trump. El a menționat că acest acord a reprezentat „depășirea unui obstacol major” și, vizibil emoționat, a spus că dorește să „predea ștafeta generației următoare”. Deși marți declarase că va lua o decizie „la momentul potrivit”, Ishiba s-ar fi hotărât sâmbătă seara, după discuții cu doi dintre cei mai apropiați colaboratori: fostul premier Yoshihide Suga și ministrul agriculturii Shinjiro Koizumi. Urmează alegeri interne în Partidul Liberal Democrat Ishiba a cerut LDP să organizeze alegeri interne pentru desemnarea unui nou lider. Principalii favoriți sunt: Shinjiro Koizumi, actual ministru al agriculturii și Sanae Takaichi, politician experimentat și critic al deciziilor Băncii Japoniei privind majorarea dobânzilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră