Vladimir Putin, asaltat de liderii occidentali
Vladimir Putin, asaltat de liderii occidentali. Amenințarea unei invazii ruse în Ucraina a devenit din ce în ce mai serioasă, potrivit țărilor vestice. SUA au anunțat vineri că atacul este iminent. Preşedintele american Joe Biden discută telefonic sâmbătă dimineaţa (ora locală de pe coasta de est a SUA) cu omologul rus Vladimir Putin, a declarat pentru AFP un înalt oficial de la Casa Albă. Vladimir Putin, asaltat de liderii occidentali "Rusia ne-a propus un apel telefonic luni. Atunci noi am propus sâmbătă şi au acceptat", conform sursei citate. Și preşedintele francez, Emmanuel Macron, va discuta sâmbătă la prânz cu omologul său rus Vladimir Putin. Evident, despre criza de la graniţa ruso-ucraineană, pe care occidentalii doresc să o rezolve prin "mijloace diplomatice, dialog şi descurajare", a anunţat vineri Palatul Elysee. În același timp, Biden, Macron și cancelarul german Olaf Scholz promit sancţiuni "rapide şi drastice" dacă Rusia invadează Ucraina, a anunţat vineri Berlinul, după o teleconferinţă între aliaţi, relatează AFP. Citește și: BREAKING NEWS Casa Albă, vineri, 21.00 (ora României): Rusia are toate forțele necesare să pornească o ofensivă majoră. Americanii să părăsească Ucraina acum "Aliaţii sunt hotărâţi să adopte împreună sancţiuni rapide şi drastice împotriva Rusiei în cazul unor noi încălcări ale integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei", a scris purtătorul de cuvânt al cancelarului german pe Twitter. "Toate eforturile diplomatice sunt menite să convingă Moscova să se îndrepte către o dezescaladare. Scopul este de a preveni un război în Europa", a precizat sursa citată. Sancţiunile UE în cazul unei intervenţii ruse în Ucraina vor afecta sectoarele financiar şi energetic, precum şi exporturile de produse de înaltă tehnologie. Anunţul a venit vineri de la preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei videoconferinţe cu preşedintele american Joe Biden. Recomandare de părăsire a Ucrainei Mai mult, Uniunea Europeană a recomandat personalului neesenţial al reprezentanţei sale de la Kiev să părăsească Ucraina şi să aleagă telemunca, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, transmite AFP. "Nu evacuăm. Deocamdată personalul neesenţial are opţiunea de telemuncă din afara ţării", a explicat unul din comunicatorii UE, Peter Stano. "Continuăm să evaluăm situaţia pe măsură ce evoluează, în strânsă consultare şi coordonare cu statele membre UE", a adăugat el. Şeful delegaţiei UE la Kiev, estonianul Matti Maasikas, a sfătuit personalul neesenţial să părăsească Ucraina "cât mai curând posibil", într-un e-mail publicat de cotidianul EU-Observer. Peter Stano a refuzat să comenteze pe marginea acestui e-mail. Letonia şi Estonia le-au cerut vineri cetăţenilor să părăsească Ucraina din cauza unei "ameninţări serioase la adresa securităţii reprezentate de Rusia în apropierea graniţei cu Ucraina şi a unei ameninţări credibile de escaladare a situaţiei", au precizat ministerele de externe ale celor două ţări baltice. Washingtonul şi Londra au transmis vineri mesaje similare propriilor cetăţeni aflaţi în Ucraina. SUA trimit 3.000 de soldați în Polonia Un înalt oficial al Pentagonului a anunţat vineri că Statele Unite au decis să trimită 3.000 de militari suplimentari în Polonia pentru a "linişti aliaţii NATO". Cei 3.000 de soldaţi cu sediul la Fort Bragg, în statul Carolina de Nord, au fost puşi în alertă la sfârşitul lunii ianuarie, la cererea preşedintelui Joe Biden. Ei îşi vor părăsi baza în următoarele zile şi ar trebui să ajungă la faţa locului "la începutul săptămânii viitoare", a precizat oficialul american sub protecţia anonimatului. Iohannis, consultări în format restrâns cu lideri NATO Preşedintele Klaus Iohannis a participat, vineri, la invitaţia preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la consultări în format restrâns cu o serie de lideri aliaţi şi ai instituţiilor Uniunii Europene, a informat Administraţia Prezidenţială. La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, convorbirea liderilor europeni şi transatlantici a avut loc la finalul unei săptămâni intense de eforturi politico-diplomatice, având ca obiectiv dezescaladarea situaţiei tensionate de la graniţele Ucrainei şi de la Marea Neagră. Președintele României a mulțumit pentru solidaritate "Discuţiile au prilejuit un amplu schimb de opinii cu privire la cele mai recente evoluţii şi perspectivele gestionării crizei curente de securitate. Au fost prezentate evaluări şi concluzii în urma dialogului recent cu partea rusă şi au fost analizaţi paşii următori care trebuie avuţi în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creşterea nivelului securităţii pe continentul european şi descurajarea utilizării forţei militare", arată sursa citată. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, în intervenţia sa, importanţa coordonării strânse şi a unităţii în aceste momente şi a salutat deciziile luate la nivel aliat de consolidare a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, inclusiv şi mai ales la Marea Neagră, aşa cum o arată desfăşurarea în aceste zile în România a trupelor americane sau decizia Franţei privind trimiterea de trupe în ţara noastră şi asumarea rolului de naţiune cadru la prezenţa militară avansată a NATO în România. Şeful statului a adresat mulţumiri liderilor aliaţi şi în mod special preşedinţilor Statelor Unite şi Franţei, prim-ministrului Italiei şi cancelarului Germaniei, pentru solidaritatea arătată pentru securitatea României şi a cetăţenilor săi, dar şi a celorlalţi aliaţi de pe Flancul Estic. Iohannis susține diplomația, fără compromiterea NATO Preşedintele Iohannis a evidenţiat că asigurarea unei posturi consolidate de descurajare şi apărare, în mod unitar şi coerent, pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, contribuie la stabilitatea regională, precum şi la securitatea Alianţei în ansamblul său, respectiv a tuturor cetăţenilor din statele aliate. Şeful statului a exprimat susţinerea sa fermă pentru continuarea dialogului politico-diplomatic cu Rusia, în vederea găsirii de soluţii care să permită dezescaladarea situaţiei, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianţei şi ale dreptului internaţional. El a subliniat, de asemenea, importanţa pregătirii şi coordonării între partenerii transatlantici în ceea ce priveşte pachetul robust de sancţiuni care va fi adoptat împotriva Rusiei în cazul în care măsurile de dezescaladare nu dau rezultate.
