sâmbătă 21 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: vigoare

3 articole
Justiție

Numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR rămâne în vigoare: Curtea de Apel respinge cererea AUR

Curtea de Apel Bucureşti a respins marți, ca nefondată, cererea depusă de avocata AUR Silvia Uscov privind suspendarea decretului prezidențial prin care Dacian Cosmin Dragoș a fost numit judecător la Curtea Constituţională a României. Dacian Cosmin Dragoș face parte din grupul de judecători ai CCR care susțin proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, o tabără care deține o majoritate fragilă de 5 la 4 în cadrul Curții Constituționale. Totodată, instanța a admis cererea formulată de Administraţia Prezidenţială de sesizare a Curții Constituționale, pentru a clarifica sensul noțiunilor de „activitate juridică” și „învățământ juridic superior”, prevăzute de Legea de funcționare a CCR. Instanța sesizează CCR Potrivit minutei, Curtea de Apel București a decis sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în măsura în care acestea ar putea fi interpretate restrictiv. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Mai exact, instanța solicită clarificarea dacă: - „învățământul juridic superior” vizează exclusiv activitatea didactică desfășurată într-o Facultate de Drept sau și predarea disciplinelor juridice în alte facultăți de învățământ superior; - „activitatea juridică” se referă doar la profesii clasice (avocat, judecător, procuror, notar, consilier juridic) sau include și activitatea de cercetare, consultanță juridică și elaborare de acte normative. În același timp, instanța a respins toate excepțiile invocate de pârâți – inadmisibilitatea, tardivitatea, lipsa de interes și lipsa calității procesuale active – ca nefondate. Cererea de suspendare a decretului, respinsă definitiv la acest nivel Curtea a respins explicit cererea de suspendare a decretului prezidențial, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru o astfel de măsură provizorie. Decizia a fost pronunțată de judecătoarea Georgeana Viorel, șefa Secției a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București. Ce a cerut avocata AUR Silvia Uscov În acest dosar, Silvia Uscov a solicitat: - anularea decretului semnat de președintele Nicușor Dan privind numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR; - în subsidiar, suspendarea efectelor decretului până la soluționarea pe fond a cererii de anulare. Principalul argument invocat a fost lipsa vechimii minime de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, condiție prevăzută de Constituție pentru numirea unui judecător constituțional. Argumentele privind vechimea profesională a lui Dacian Cosmin Dragoș Avocata a susținut că Dacian Cosmin Dragoș a activat ca profesor universitar la o Facultate de Drept doar aproximativ 3 ani și 4 luni (octombrie 1998 – februarie 2002), restul carierei desfășurându-se la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universitatea Babeș-Bolyai. Potrivit acestei interpretări, deși în cadrul respectivei facultăți se predau discipline juridice, aceasta nu ar reprezenta „învățământ juridic superior” în sens constituțional strict. Poziția Administrației Prezidențiale Reprezentanții Administrației Prezidențiale au arătat că, potrivit documentelor depuse la dosar, Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline juridice, precum Drept administrativ, Dreptul Uniunii Europene, Dreptul achizițiilor publice și Dreptul muncii. De asemenea, a desfășurat activități de cercetare științifică, expertiză și consultanță juridică și a fost expert al statului român într-un litigiu internațional, activitate relevantă pentru noțiunea de activitate juridică.

Numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR rămâne în vigoare (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Impozitul 1% rămâne, la cererea PSD (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Impozitul de 1% pe cifra de afaceri rămâne în vigoare, la cererea PSD

Impozitul 1% rămâne, la cererea PSD. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că amendamentul social-democraților privind menținerea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru multinaționale a fost inclus în pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament, luni seară. Impozitul 1% rămâne, la cererea PSD „A fost acceptat amendamentul nostru pentru multinaționale, de păstrare a impozitului de 1%. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților Acesta este un lucru stabilit. Nu trebuia să fie abrogată această prevedere din Codul fiscal”, a subliniat Grindeanu înaintea ședinței Biroului Permanent Național al PSD. Clarificări privind pragul de 50 de milioane de euro Grindeanu a explicat că măsura se referă la companiile fără rezidență fiscală în România. În acest context, ministrul Finanțelor a oferit detalii despre pragul de 50 de milioane de euro: „Este o discuție – și o explicație – legată de pragul de 50 de milioane și ceea ce se întâmplă sub această sumă, de criteriile prin care să nu se poată face transferul capitalului și sub cifra de afaceri de 50 de milioane”, a precizat Grindeanu. Guvernul urmează să își asume răspunderea în fața Parlamentului pentru noul pachet fiscal, care include și amendamentul PSD privind impozitul aplicat multinaționalelor.

Codul sclaviei, în vigoare în Franța (sursa: Facebook/François Bayrou)
Internațional

Stupoare în Franța: abia acum se vorbește de abolirea oficială a "Codului” sclaviei din 1685

Codul sclaviei, în vigoare în Franța. Prim-ministrul francez François Bayrou a anunțat marți, în fața Parlamentului, că guvernul va prezenta un proiect de lege pentru abolirea oficială a Codului Negru, vechiul edict care legifera sclavia în fostele colonii franceze. Declarația a fost făcută în cadrul unei sesiuni a Adunării Naționale. Codul sclaviei, în vigoare în Franța Bayrou a răspuns unei interpelări a deputatului Laurent Panifous, care a cerut abrogarea oficială a Codului Negru, edict promulgat în 1685 de regele Ludovic al XIV-lea. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu Acest text reglementa în mod explicit punerea în sclavie a oamenilor și le conferea statutul de bunuri mobile. Premierul recunoaște: „Nu știam că nu a fost abrogat” „Grație întrebării dumneavoastră, descopăr această realitate juridică pe care o ignoram complet”, a declarat Bayrou în plen. El a subliniat că, deși se credea că decretul din 1848 – care a abolit sclavia – a anulat automat Codul Negru, acest lucru nu s-a întâmplat formal din punct de vedere juridic. O reparație istorică „Dacă Codul Negru nu a fost abrogat în 1848, atunci trebuie să fie. Avem datoria morală și istorică de a reconcilia Republica cu ea însăși”, a afirmat Bayrou, angajându-se în numele guvernului să prezinte un text în acest sens, cu speranța că va fi votat în unanimitate de Parlament. Ziua memoriei sclaviei: un apel la conștientizare Declarațiile premierului vin în contextul Zilei naționale a memoriei comerțului cu sclavi, sclaviei și abolirii acestora, celebrată pe 10 mai. Cu această ocazie, Bayrou a vorbit despre „o istorie teribilă și monstruoasă”, marcând amploarea și gravitatea fenomenului: aproximativ 4 milioane de femei, bărbați și copii au fost reduși la sclavie în coloniile franceze între 1625 și 1848.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră