joi 20 august
Login Contact
DeFapt.ro

ue

475 articole
Eveniment

Vă enervează greierii, vara? Acum puteți să-i mâncați

Greierele de casă este a treia insectă care a fost aprobată pentru consum în Uniunea Europeană după ce, în iulie 2021, a fost emisă aprobarea pentru viermele galben uscat, iar în luna noiembrie pentru lăcusta călătoare. Greierele de casă, aprobat pentru consum Greierele de casă a primit autorizație spre a fi consumat atât în formă congelată, uscată sau pudră. Această autorizaţie a Comisiei Europene a fost susţinută de statele membre în data de 8 decembrie 2021, după o evaluare amănunţită realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) care a ajuns la concluzia că consumul acestei insecte este sigur pentru utilizările cerute de compania care a formulat solicitarea. Produsele care conţin acest nou aliment trebuie să fie etichetate corespunzător şi să menţioneze posibilele reacţii alergice. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS În ultimii ani, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a descoperit că insectele sunt o sursă de alimente hrănitoare şi sănătoase cu un conţinut bogat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre şi minerale. În plus, insectele constituie o parte importantă a dietei zilnice pentru sute de milioane de persoane din întreaga lume. De asemenea, în contextul strategiei „De la fermă la farfurie”, insectele au fost indentificate drept o sursă alternativă de proteine care ar putea facilita tranziţia spre un sistem alimentar mai sustenabil.

Vă enervează greierii, vara? Acum puteți să-i mâncați
Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect
Internațional

Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect

Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect. Răspunsurile NATO şi ale Uniunii Europene adresate Rusiei asupra preocupărilor acesteia privind securitatea europeană au fost descrise vineri de Ministerul de Externe rus drept lipsite de respect şi de substanţă, relatează Reuters. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov le ceruse individual statelor membre ale celor blocuri să-i transmită fiecare separat cum înţeleg ele principiul ''indivizibilităţii securităţii'' europene. Lavrov a primit în schimb răspunsuri din partea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, cărora nu le adresase întrebarea. ''Un asemenea pas nu poate fi văzut altfel decât un semn de impoliteţe diplomatică şi de lipsă de respect faţă de cererea noastră'', consideră MAE rus. Ministrul Lavrov a declarat joi că ţara sa doreşte răspunsuri separate din partea ţărilor UE asupra interpretării principiului indivizibilităţii securităţii europene, nu un răspuns colectiv al UE, întrucât acesta ''nu va reflecta nuanţele poziţiilor naţionale''. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS În acelaşi timp, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell anunţa pe Twitter că i-a trimis lui Serghei Lavrov o scrisoare ''în numele statelor membre ale UE'' cu răspunsul europenilor la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, în urma solicitărilor adresate de Moscova individual acestor ţări. Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect Principiului indivizibilităţii securităţii, adoptat la Istanbul în 1999, stabileşte că securitatea unui stat nu se poate realiza pe seama securităţii altui stat. Moscova invocă acest postulat ca justificare pentru solicitarea ca NATO să excludă orice nouă extindere către Est, cu accent asupra Ucrainei şi Georgiei. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinietei După ce în decembrie a transmis Statelor Unite şi NATO o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, Moscova a privilegiat negocierea acestora la nivel bilateral cu capitalele occidentale, în special cu Washingtonul, fiind reticentă faţă de discuţiile în cadrul unor blocuri şi organizaţii, abordare văzută de liderii occidentali drept o încercare de a provoca divizări în interiorul acestora.

Cei mai mulți europeni cred că Rusia va invada Ucraina, potrivit unui sondaj
Internațional

Cei mai mulți europeni cred că Rusia va invada Ucraina, potrivit unui sondaj

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an. Majoritatea cetăţenilor în şase din şapte ţări UE analizate cred că Rusia va invada Ucraina în acest an, constatată un nou sondaj de opinie, în timp ce alte studii efectuate în mai multe ţări prezintă o imagine mai complexă a atitudinilor ambivalente faţă de Moscova şi NATO.Sondajul, comandat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) şi publicat miercuri de Euractiv, arată că o majoritate în Franţa (51%), Germania (52%), Italia (51%), Polonia (73%), România (64%) şi Suedia (55%) crede că Rusia va invada Ucraina în 2022.În Finlanda, doar 44% împărtăşesc această opinie, potrivit sondajului.Luaţi împreună, respondenţii din cele şapte ţări UE unde s-a realizat sondajul spun că refugiaţii, preţurile mai mari la energie, atacurile cibernetice şi declinul economic sunt toate riscuri ce merită asumate pentru a apăra Ucraina în cazul în care ar fi invadată de Rusia. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3"Judecând după faptul că mulţi oameni ar accepta sacrificii legate de sprijinirea Ucrainei şi, de asemenea, pentru că mulţi dintre ei cred că fie NATO, fie UE ar trebui să vină în sprijinul Ucrainei, aceasta pare să arate că majoritatea populaţiei europene sprijină Ucraina, dar nu Rusia", a declarat Pawel Zerka, cercetător în chestiuni politice la ECFR, pentru Euractiv. Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an Datele "ar trebui interpretate nu doar ca o dovadă că oamenii cred că doar Rusia este vinovată, ci şi ca o dovadă că ei (...) se tem că ordinea în materie de securitate în Europa este în pericol", potrivit lui Zerka.Aceste rezultate reflectă sondaje anterioare din România, Polonia şi Spania care arată că mai mulţi oameni cred că este mai probabil ca Rusia să invadeze Ucraina decât să nu o facă. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăCu toate acestea, alte sondaje expun opinii complexe şi divergente pe care europenii le au cu privire la escaladarea actuală provocată de masarea trupelor Kremlinului în jurul Ucrainei, notează Euractiv.De exemplu, mai mulţi slovaci dau vina pe NATO, mai degrabă decât pe Rusia (44% faţă de 34%), pentru tensiunile din Ucraina, a constatat un studiu săptămâna trecută.Cu toate acestea, atitudinea se schimbă dacă se iau în considerare categoriile de vârstă. Slovacii cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani tind să dea vina ceva mai mult pe Rusia (42%) decât pe NATO şi SUA (39%). Cu toate acestea, dintre cei peste 65 de ani, doar 27,5% cred că Rusia este responsabilă.O atitudine împărţită după linii istorice şi demografice pare să fie prezentă de asemenea în Germania.În estul Germaniei, cândva parte a fostului bloc sovietic, mai multe persoane (43%) dau vina pe Statele Unite pentru intensificarea conflictului, comparativ cu 32% care arată cu degetul spre Rusia, în timp ce în Vest, majoritatea (52%) acuză Rusia şi doar 17% SUA, a constatat un sondaj Forsa dat publicităţii la 3 februarie.Părerile europenilor sunt divergente şi când vine vorba în cine să aibă încredere, NATO sau UE, pentru a le proteja interesele dacă Rusia invadează Ucraina.Potrivit noilor date ECFR, polonezii (75-67%), românii (61-67%), italienii (65-63%) şi germanii (53-50%) au mai multă încredere în NATO decât în UE.În schimb, persoane din ţări care nu fac parte din NATO, precum Finlanda (60-52%) şi Suedia (67-64%), tind să aibă mai multă încredere în Bruxelles decât în alianţa transatlantică. Acelaşi lucru este valabil şi în Franţa (50-47%), ţară membră a Alianţei nord-atlantice, dar unde conducerea politică a fost mult timp critică la adresa NATO.

UE investește în industria semiconductorilor pentru a scăpa de dependența de Asia
Eveniment

UE investește în industria semiconductorilor pentru a scăpa de dependența de Asia

UE investește în industria semiconductorilor pentru a nu mai depinde de Asia. Comisia Europeană va propune marţi deblocarea a aproape 42 de miliarde de euro din banii publici în favoarea industriei semiconductorilor, în ideea de a-şi reduce dependenţa faţă de Asia în acest sector strategic în care există în prezent o criză de aprovizionare, informează AFP."Este vorba de o investiţie majoră", a declarat comisarul european pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, cu prilejul unei vizite la centrul de cercetare Imec de la Louvain, în apropiere de Bruxelles. Acest plan "va garanta securitatea aprovizionării uzinelor europene, majorând de patru ori producţia de semiconductori în Europa până în 2030", a precizat Thierry Breton.Chiar dacă este pe primele locuri în lume când vine vorba de activităţile de cercetare în domeniul cipurilor, Uniunea Europeană a văzut cum în ultimele decenii ponderea sa în producţia mondială de cipuri a scăzut până la 10%. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din DanemarcaÎnsă lipsa de semiconductori, care frânează industria auto de trei ani prin închiderea forţată a numeroase uzine, a provocat un adevărat şoc. Tensiunile geopolitice din jurul Chinei, precum şi pandemia, au scos la lumină necesitatea de a produce în Europa aceste componente indispensabile care în prezent sunt în marea lor majoritate importate din Taiwan şi Coreea de Sud. UE investește în industria semiconductorilor Această criză a convins Comisia Europeană să relaxeze normele sale stricte privind acordarea de ajutoare de stat şi să demareze o politică industrială intervenţionistă pe continentul european, care în mod tradiţional este foarte deschis la concurenţa mondială. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei"Pentru prima dată, Europa îşi modernizează regulile din domeniul concurenţei, în special cele privitoare la ajutoarele de stat", a explicat Thierry Breton, cel care este responsabil de iniţiativa UE în domeniul semiconductorilor.Aceste componente sunt inevitabile în numeroase obiecte folosite în viaţa de zi cu zi, precum telefoanele mobile, dar şi în centrale de stocare a datelor, care au devenit elementul central al unei economii digitale în plin avânt. Anul trecut, semiconductorii au reprezentat o piaţă mondială de aproape 600 de miliarde de euro, susţine firma de consultanţă Yole Développement. Potrivit oficialilor de la Bruxelles, piaţa ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro în 2030.Proiectul de regulament al Comisiei, care va trebui adoptat şi de statele membre precum şi de Parlamentul European, prevede subvenţii în valoare de 12 miliarde de euro (şase de la UE şi alte şase de la statele membre) pentru a finanţa cercetarea în tehnologiile cele mai inovative şi linii pilot pentru a pregăti industrializarea lor.În plus, pentru a permite implantarea de mari uzine, dar şi pentru a favoriza inovaţia în rândul IMM-urilor, Bruxelles-ul va autoriza alte 30 de miliarde de euro sub formă de ajutoare publice din partea statelor membre pentru companiile din sector, inclusiv pentru firmele străine, cum este gigantul american Intel care intenţionează să construiască noi uzine în Europa. Se așteaptă și investiții private Executivul comunitar speră că aceste fonduri publice vor genera o sumă mult mai mare de investiţii private.Planul Bruxelles-ului rivalizează cu cel al SUA, care intenţionează şi ele să repatrieze activităţile de producţie de cipuri pe teritoriul american. Vineri, Camera Reprezentanţilor a adoptat un proiect de lege care prevede ajutoare în valoare de 52 miliarde de dolari (45 de miliarde de euro) pentru relocalizarea producţiei de cipuri electronice.Analiştii subliniază că, în prezent, Europa suferă de o dublă dependenţă în materie de semiconductori. Pe de o parte dependenţa de SUA pentru designul cipurilor, cum este cazul unor firme precum Intel, Micron, Nvydia şi AMD. Iar pe de altă parte de o dependenţa de Asia unde este amplasată cea mai mare parte a operaţiunilor de producţie de cipuri, în special în Taiwan unde operează gigantul TSMC, dar şi în Coreea de Sud, graţie unor companii precum Samsung şi SK Hynix, şi din ce în ce mai mult în China.Uniunea Europeană depinde de Taiwan pentru mai mult de jumătate din necesităţile sale, a explicat comisarul Thierry Breton. De aici rezultă un risc economic major dacă ar izbucni un conflict militar cu China. "Dacă Taiwanul nu ar mai fi capabil să exporte, aproape toate uzinele din lume s-ar opri în trei săptămâni", a avertizat Breton.

Putin închide Deutsche Welle la Moscova. UE: Decizie "inacceptabilă, nu are nici o justificare"
Internațional

Putin închide Deutsche Welle la Moscova. UE: Decizie "inacceptabilă, nu are nici o justificare"

Putin închide Deutsche Welle la Moscova iar decizia „este inacceptabilă şi nu are nicio justificare”, a denunţat vineri diplomaţia Uniunii Europene prin vocea unui purtător de cuvânt de la Bruxelles, relatează AFP, citată de Agerpres. „Este o veste proastă şi o evoluţie proastă” în tensiunile actuale dintre Rusia şi ţările occidentale, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell. Putin închide Deutsche Welle la Moscova Declaraţia a fost făcută în conferinţa de presă zilnică a Comisiei Europene la Bruxelles, la o zi după represaliile decise de Moscova, deja condamnate ferm de guvernul german. Rusia a dispus joi închiderea biroului local al radioteleviziunii germane internaţionale Deutsche Welle, ca represalii la interdicţia impusă postului rus de televiziune RT de a fi difuzat în Germania. Închiderea biroului Deutsche Welle este o premieră pentru o mare instituţie media occidentală în istoria post-sovietică. În ultimii 30 de ani, Kremlinul s-a ferit să atace media străine, în timp ce sectorul media rus a fost pus sub control de când Vladimir Putin a ajuns la conducerea ţării în 2000. Agravare a situației în ultimii ani Însă pe măsura agravării relaţiilor cu Occidentul, această politică s-a schimbat în special prin expulzarea unei jurnaliste a BBC şi a unui reporter olandez în 2021. „Măsurile de retorsiune” anunţate joi de Moscova implică „închiderea biroului” local al Deutsche Welle, „retragerea acreditării tuturor angajaţilor” acestui birou şi „întreruperea difuzării” acestei instituţii media pe teritoriul Rusiei. Citește și: UE a pregătit un pachet de sancțiuni „cuprinzător” pentru Rusia La fel ca Berlinul, Peter Stano a subliniat că represaliile sunt disproporţionate, în contextul în care problema iniţială era absenţa licenţei postului rus pentru a emite în Germania. Această reacţie a autorităţilor ruse „nu are absolut nicio legătură cu activitatea Deutsche Welle în Rusia”, a afirmat el. Ea „ilustrează din păcate încălcarea permanentă a libertăţii media şi dispreţul lor pentru independenţă”, a adăugat purtătorul de cuvânt al lui Borrell. Russia Today, propaganda statului rus Postul de televiziune RT, inaugurat în 2005 sub numele "Russia Today", este finanţat de statul rus. El s-a dezvoltat în mai multe limbi, în special în engleză, franceză, spaniolă, germană şi arabă. RT a stârnit controversă în mai multe ţări, în special în SUA, unde este înregistrat ca „agent străin”, şi în Marea Britanie, unde autorităţile au ameninţat că îi vor retrage licenţa de emisie. Postul a fost interzis în mai multe ţări, în special în Lituania şi Letonia. Închiderea biroului Deutsche Welle anunţată de Ministerul rus de Externe survine în plină criză între Moscova şi Occident în privinţa Ucrainei, care se teme de o invazie a Rusiei.

Șoșoacă, la ședința solemnă din Parlament: "Prostul râde când nu știe"
Politică

Șoșoacă, la ședința solemnă din Parlament: "Prostul râde când nu știe"

Șoșoacă, învelită în tricolor, la ședința solemnă a Parlamentului: ea a atacat firmele străine și l-a certat pe un alt parlamentar. Vestimentația ei era completată cu ie, basma roșie cu picățele și Constituția, în mână. Șoșoacă, învelită în tricolor „Ni se spune că suntem parteneri egali, dar după 15 ani nu suntem în Schengen, și avem firme franceze, firme austriece, firme italiene care ne-au preluat bogățiile. Nu e prost cine le ia, e prost cine le dă (...) Dacă UE nu se trezește va rămâne fără foarte multe state, îmi pare rău să spun, nu că îmi doresc eu, dar 60% din români își doresc RoExit, atenție foarte mare. Respectăm dreptul european dar poate fi cel mult complementar, nu poate fi superior Constituției României”, a declarat senatoarea. Scrisul s-a inventat în România Senatoarea a susținut că civilizația românească este mai veche decât cea sumeriană. Foto: Inquam/ George Calin „Aveţi grijă, anul acesta, doamnelor de la PNL care doriţi să fiţi judecători la Curtea Constituţională şi trageţi sfori pentru acest lucru, pentru că vi s-a cerut să anulaţi Constituţia României în favoarea dreptului european. Îi spun UE - pe aici nu se trece! Constituţia României este cea mai de preţ lege. (...) Vreau să amintesc UE ce înseamnă aceste motive de pe o ie românească. Aceste motive sunt milenare. Aici, pe pământul acesta românesc, s-au descoperit plăcuţele de la Tărtăria, primul scris din lume. Nici nu se inventase civilizaţia sumeriană", a susținut Șoșoacă. Citește și: Biden, de acord ca trupe americane să fie trimis în România (CNN) Când un parlamentar care și-a făcut semnul crucii la auzul discursului, ea l-a apostrofat: „Închinați-va, poate așa deveniți creștin” „Așa, râdeți, prostul râde când nu știe. Puneți mâna și citiți că ați făcut de ras Parlamentatul”, i s-a adresat Șoșoacă unui alt parlamentar.

Speranța de "viață sănătoasă" în România: mult sub vârsta de pensionare
Politică

Speranța de "viață sănătoasă" în România: mult sub vârsta de pensionare

Speranța de “viață sănătoasă“ în România este mult sub vârsta de pensionare, a arătat ministrul Muncii, Marius Budăi. România este și grupul țărilor cu cele mai scăzute valori ale speranței de viață la naștere din UE -27. Speranța de “viață sănătoasă“ în România Într-un interviu pentru site-ul Bugetul, Marius Budăi (PSD) a spus că, la bărbați, speranța de viață este de 59-60 de ani, cu cinci sau șase ani înainte de vârsta de pensionare. “Speranța de viață sănătoasă este și mai mică: de 59-60 de ani. Deja cetățenii români lucrează 5 ani în plus față de speranța de viață sănătoasă“, a arătat Budăi. Ministrul Muncii a explicat și de ce se opune creșterii vârstei de pensionare. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL “Nu poate fi vorba de o creștere a vârstei de pensionare la 70 de ani. Vă spun și de ce: în România speranța de viață, pentru un bărbat, este de 70 de ani și șase luni. Este imposibil să pui pe cineva să contribuie într-un sistem 50 de ani și să-i dai pensie șase luni. Nu se poate așa ceva“, a arătat Budăi. Sub media europeană În 2018, în România, speranţa de viaţă sănătoasă era de 59,6 ani pentru femei şi de 59,2 ani pentru bărbaţi. Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani în 2019, faţă de 61,9 ani în 2009, iar pentru bărbaţi de 59,9 ani în 2019), faţă de 59,6 ani în 2009. În rândul statelor membre UE, Malta avea în 2018 cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă pentru femei (73,4 ani). Această țară era urmată de Suedia (72 ani) şi Irlanda (70,4 ani). În cazul bărbaţilor cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă se înregistra în Suedia (73,7 ani), urmată de Malta (71,9 ani) şi Irlanda (68,4 ani). În contrast, Letonia avea cea mai scăzută speranţa de viaţă din UE, atât în cazul femeilor (53,7 ani), cât şi în cel al bărbaţilor (51 de ani). În 2019, speranța de viață la naștere din România a fost de 78,2 ani, cu 5,9 ani mai puțin față de nivelul mediu al speranței de viață la naștere din cele 27 de țări ale UE.

EXCLUSIV Boloș: Trebuie să atragem 15 miliarde de euro până în decembrie 2023. Foarte dificilă această misiune
Eveniment

EXCLUSIV Boloș: Trebuie să atragem 15 miliarde de euro până în decembrie 2023. Foarte dificilă această misiune

Zeci de miliarde de euro, disponibile pentru România din surse europene până în 2027. Numai în următoarele 23 de luni, rata de absorbție va trebui să fie de peste 600 de milioane de euro lunar. Într-un interviu pentru defapt.ro, Marcel Boloș, fostul ministru al Fondurilor Europene, a identificat obstacolele în calea acestui obiectiv. "Astăzi ne situăm cu absorbția la cam 56,7%" "De regulă când vorbim despre absorbția de fonduri europene, nu vorbim de sumele efectiv rambursate de la CE, vorbim de sumele solicitate la rambursare și pre finanțarea inițială, există un anume decalaj între momentul solicitării rambursării și rambursării efective, dar în cutuma generală include ceea ce am menționat. Citește și: EXCLUSIV Boloș, pesimist în privința PNRR: „Pentru România va fi dificil să atragă toată suma” Cred că atunci când am plecat eu de la minister, adică la sfârșitul lui 2020, rata de absorbție era circa 50,3%, în valoare nominală cam 15,5 miliarde euro dintr-o alocare totală de 30,8 miliarde, vorbind aici despre toate fondurile europene. Astăzi, alocarea la care ne raportam a fost suplimentată prin fondurile aferente REACT-EU și restul suplimentărilor din pachetul Next Generation EU pentru cadrul financiar 2014-2020, ajungând la circa 34,8 miliarde euro. Pe parcursul anului 2021 au intrat în țară 4,2 miliarde de euro, raportându-ne la noua alocare, astăzi ne situăm cu absorbția la cam 56,7%.", a detaliat Boloș. "Am lansat apeluri de proiecte de 8,5 miliarde de euro" "Cât am fost eu ministru, au intrat în țară 5,6 miliarde de euro, pe parcursul unui an și două luni. Dar cred că marele plus al pandemiei, din punct de vedere al flexibilităților create pe zona fondurilor europene la nivel european, a fost că în mandatul de ministru am putut lansa apeluri de proiecte în valoare de aproximativ 8,5 miliarde euro, sume care astăzi sunt în mare parte contractate și care vor genera absorbție în anii imediat următori. Pachetele CRII și CRII+ de la nivel european, ne-au permis în anul 2020 să orientăm fondurile nelansate și economiile din implementarea programelor către nevoile imediate date de pandemie: șomaj tehnic, investiții în infrastructura sanitară, stimulentul pentru personalul medical, susținerea companiilor prin granturi pentru capital de lucru. A fost un an interesant și bun pentru fondurile europene, pentru care de fiecare dată țin să le mulțumesc specialiștilor de la Ministerul Fondurilor Europene, pentru că s-a făcut mult bine pentru oameni și mediul de afaceri.", a arătat fostul ministru. "Provocările următorilor doi ani sunt imense" "Provocările următorilor doi ani sunt imense, pentru că avem de accelerat ritmul cum nu am mai facut-o până acum. La nivelul tuturor fondurilor europene, dacă astăzi avem 19,7 miliarde euro atrași, până la 31 decembrie 2023 trebuie să ajungem la 34,8 miliarde. Doar la nivelul MIPE și MLPDA prin programele gestionate trebuie să atragem undeva la aproape 11 miliarde de euro. Efortul instituțional, dar și al beneficiarilor, cât și portofoliul limitat de proiecte de la acest moment face foarte dificilă această misiune, dar nu imposibilă. Cât am fost ministru am utilizat la maximum mecanismul supracontractării, încercând să finanțăm zonele unde aveam proiecte în detrimentul altora unde acestea pentru moment lipseau din diferite motive – întârzieri ale apelurilor, întârzieri în pregătire sau maturitatea documentațiilor. Cred că a fost o decizie înțeleaptă, care a contribuit la creșterea absorbției în perioada respectivă, dar și după aceea.", a adăugat actualul consilier al premierului Nicolae Ciucă. "Va fi dificil, dar nu imposibil" "Dacă ne uităm înainte și vedem că avem încă aproximativ 80 de miliarde de euro, incluzând aici PNRR, programele operaționale viitoare, fondurile din agricultură și din zona tranziției juste, provocările sunt imense. Măsurile trebuie să vizeze urgent atât pregătirea de proiecte, alocarea de fonduri în acest sens, dar și închiderea negocierilor și pornirea rapidă a viitoarelor programe operaționale, cât și implementarea în termenele prevăzute a intervențiilor din cadrul PNRR. Va fi dificil, dar nu imposibil.", a pronosticat Boloș. "Se pierd timpi prețioși când sunt incluși prea mulți factori instituționali" Boloș a vorbit și despre Programul Operațional Regional: "Problema cred că vine de la faptul că necesitatea descentralizării a fost înțeleasă în România mult prea târziu. Mă uit la PO Regional 2007-2013 și văd că acolo nu au existat aceleași probleme ca astăzi și cred că acest lucru vine și datorită dimensionării aparatului care gestionează aceste fonduri în raport cu anvelopele bugetare sau alocările pe care le gestionează. Agențiile pentru Dezvoltare Regională au un rol foarte important, de aceea când am fost ministru am continuat procesul început de predecesoarea mea de la vremea respectivă, doamna ministru Roxana Mînzatu, respectiv descentralizarea fondurilor europene și transformarea ADR-urilor în autorități de management. Câteodată relația între centru și teritoriu nu a fost optimă, uneori fie în lansarea apelurilor, fie în etapele de contractare, fie de rambursare efectivă se pierd timpi prețioși când sunt incluși prea mulți factori instituționali, iar după două exerciții financiare regiunile au învățat să gestioneze fonduri europene." "Toate întârzierile inițiale le vedem acum" "Cu pre-finanțările încasate, la finalul anului 2021 programul a atras circa 3,7 miliarde euro dintr-un total de 6,9 miliarde, ceea ce înseamnă cred cam 54-55%. Ar mai rămâne cam 3,2 miliarde euro. Programul este supracontractat în prezent, iar dacă proiectele vor merge, sunt optimist în ceea ce privește închiderea programului cu rată de absorbție mare. Beneficiarii sunt mulți, la fel și proiectele, la acest moment, ele urmând să producă cheltuieli în următorii doi ani. Dacă ne gândim, perioada de programare a început mai târziu, cam prin 2016, ceea ce riscăm să se întâmple și acum dacă nu vom avea Acordul de Parteneriat cât mai repede aprobat. Toate întârzierile inițiale le vedem acum, dar cred că se poate recupera la cum arată lucrurile astăzi în ceea ce privește contractarea.", a spus Boloș. Regretul mandatului de ministru "În ceea ce privește POR, am un mare regret, măsurile 2.1 și 2.2 pentru investiții la nivelul mediului de afaceri. Când am plecat de la MIPE eram în discuții cu colegii de la MLPDA, respectiv AM POR să finanțăm acele portofolii de proiecte din listele de rezervă din PNRR, adică proiecte care deja există, fuseseră evaluate, deci trecuseră prin furcile caudine ale birocrației fondurilor europene, doar trebuiau contractate. A fost abandonat demersul ulterior, dar cred că ar fi fost o decizie înțeleaptă preluarea la finanțare a acestora, asta ar fi contribuit rapid și la absorbția pe PNRR.", a conchis ex-ministrul. "Noi încă trebuie să rezolvăm lucruri de bază precum accesul la utilități și asfaltul" Actualul consilier al premierului a vorbit și despre PNDL3: "Programul propus de Guvernul Cîțu a venit cu îmbunătățiri semnificative, în raport cu programele anterioare – PNDL 1 și 2. Este clar că trebuie să se asigure o complementaritate între investițiile care vor fi selectate la finanțare din cadrul PNDL. Adică să finanțezi din bugetul acestui program doar acele proiecte necesare în comunitățile locale, care nu pot fi finanțate prin PNRR și/sau programele operaționale. Sunt anumite tipuri de proiecte care nu pot fi finanțate din fonduri europene, datorită momentului istoric în care ne aflăm, paradigma europeană spre care trebuie să ne orientăm și noi viitoarele portofolii de investiții se referă la tranziția verde și digitală, dar noi încă trebuie să rezolvăm lucruri de bază precum accesul la utilități și asfaltul. Este clar că trebuie să asiguri o sursă de finanțare și pentru aceste categorii de investiții, dar nu fără să te uiți la sustenabilitatea investiției și la beneficiile pe care ea le aduce, în raport cu costurile, pentru că până la urmă vorbim de bani publici. Aici, în cazul guvernanței programului vor trebui asigurate mecanismele procedurale prin care autoritățile de management care finanțează proiecte din fonduri europene, să excludă din motive de eligibilitate date de regulamentele europene posibila finanțare a portofoliului de proiecte ce va fi finanțat în cadrul acestui program."

Încrederea românilor în bazele SUA din țara noastră a crescut (sondaj)
Eveniment

Încrederea românilor în bazele SUA din țara noastră a crescut (sondaj)

Încrederea românilor în bazele SUA a crescut, arată un sondaj realizat de INSCOP Research. Potrivit acestui sondaj, 74,7% dintre cei intervievați sunt de acord că ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”. Puțin peste 20% nu sunt de acord cu această afirmație. Încrederea românilor în bazele SUA a crescut Încrederea în capacitatea bazelor SUA de a apăra România a evoluat astfel: 68,1% în septembrie 2021, 73,8% în iunie 2021 75,4% în martie 2021 În plus, 76,2% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO. Doar 18,7% dintre cei chestionați sunt de acord cu ieșirea din NATO. Românii nu vor spre Est În opinia a 77% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%. Citește și: Ministrul Apărării e îngrijorat de războiul cu facturile la energie Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% față de 47,1% în septembrie 2021, 59,3% în iunie 2021 și 49,4% în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 42,5% în septembrie 2021, 55% în iunie 2021 și 51,6% în martie 2021) 51,8% au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 45,8% în septembrie 2021, 49,2% în iunie 2021 și 57,6% în martie 2021)50% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 40,3% în septembrie 2021, 47,8% în iunie 2021 și 47,2% în martie 2021). Franța beneficiază de încredere multă și foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenți.Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 18% declară că au încredere în Rusia (față de 16,2% în septembrie 2021, 17,9% în iunie 2021 și 16% în martie 2021) și 17,2% în China (față de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% în iunie 2021 și 19% în martie 2021). Biden și Maia Sandu, cei mai populari Joe Biden este liderul politic în care românii au cea mai mare încredere, dar Maia Sandu, cu o cotă de 33,1%, vine imediat după el. Încrederea în Viktor Orban, premierul Ungariei, este la 19,3%, în creștere cu 3% față de septembrie 2021. Sondaj CATI, eroare de 2,9% Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group. Studiul este parte a unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States. El este finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project. Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

Dîncu, ministrul Apărării, încurajează discuția despre ieșirea României din UE
Politică

Dîncu, ministrul Apărării, încurajează discuția despre ieșirea României din UE

Dîncu încurajează tema RO EXIT și consideră că este necesară o dezbatere despre ieșirea României din UE. Argumentul ministrului Apărării dintr-un stat UE: „trebuie sa reincepem sa dezbatem idei, chiar dacă sunt aberante din punctul nostru de vedere”. Vasile Dîncu a devenit ministru al Apărării în guvernul Ionel Ciucă la finalul lui 2021. La 1 ianuarie 2022, România a aniversat 15 ani de prezență în Uniunea Europeană, ca membru cu puteri depline. Dîncu încurajează tema RO EXIT Însă, din punctul de vedere al lui Dîncu, lucrurile nu ar fi neapărat bune pentru România. Într-o postare pe Facebook, ministrul de azi al Apărării a spus că „trebuie sa reincepem sa dezbatem idei, chiar dacă sunt aberante din punctul nostru de vedere”. Ideea la care se referea Dîncu era aceea a ieșirii României din UE. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în România Și mai ciudat pentru guvernul Ciucă, postarea lui Vasile Dîncu promova un interviu luat de Dan Cărbunaru, actualul purtător de cuvânt al Guvernului, lui James Mirrlees, economist care a luat premiul Nobel. Titlul interviului (care poate fi citit aici) este „EXCLUSIV. Sfatul pentru ROMÂNIA al unui laureat al premiului NOBEL pentru ECONOMIE: IEȘIȚI DIN UE”. Interviul este luat de Cărbunaru în mai 2013 iar Dîncu l-a menționat pe Facebook în martie 2020. Cărbunaru dă înapoi În subsolul postării, Dan Cărbunaru a comentat pe subiect: „e interesant cum se face o dezbatere pe baza unui interviu dupa atatia ani. punctul meu de vedere? Romaniei nu ii poate fi mai bine decat in NATO si UE.” Comentariile lui Dan Cărbunaru la postarea lui Vasile Dîncu (sursa: Facebook/Vasile Sebastian Dancu) Într-un schimb de replici cu sociologul Barbu Mateescu, Vasile Dîncu și-a argumentat punctul de vedere: „suntem in UE, am facut sacrificii pentru asta, dar nu avem un proiect si nu avem vocea noastra acolo, deci zero influenta. Mai rau este ca elita noastra nu este in stare sa gandeasca critic, sa caute solutii la neajunsuri. M-au enervat englezii cu Brexitul lor, dar ma gandesc ca inhibarea oricarei discutii despre ineficienta UE este mai grava. Dar, hai sa tacem! Sa bifurcam mereu temele pentru a lua in brate ramura care ne convine. Atat am avut de spus aici, tema e prea vasta!” Schimb de replici între Barbu Mateescu și Vasile Dîncu (sursa: Facebook/Vasile Sebastian Dancu) Nu este clar ce crede azi Vasile Dîncu, ministru al Apărării în România, stat al Uniunii Europene, despre temă. Dar știm că subiectul a fost acaparat de personaje precum Diana Șoșoacă, de exemplu, care insistă că ieșirea României din UE este necesară.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră