Speranța de "viață sănătoasă" în România: mult sub vârsta de pensionare
Speranța de “viață sănătoasă“ în România este mult sub vârsta de pensionare, a arătat ministrul Muncii, Marius Budăi. România este și grupul țărilor cu cele mai scăzute valori ale speranței de viață la naștere din UE -27.
Speranța de “viață sănătoasă“ în România
Într-un interviu pentru site-ul Bugetul, Marius Budăi (PSD) a spus că, la bărbați, speranța de viață este de 59-60 de ani, cu cinci sau șase ani înainte de vârsta de pensionare.
“Speranța de viață sănătoasă este și mai mică: de 59-60 de ani. Deja cetățenii români lucrează 5 ani în plus față de speranța de viață sănătoasă“, a arătat Budăi.
Ministrul Muncii a explicat și de ce se opune creșterii vârstei de pensionare.
“Nu poate fi vorba de o creștere a vârstei de pensionare la 70 de ani. Vă spun și de ce: în România speranța de viață, pentru un bărbat, este de 70 de ani și șase luni. Este imposibil să pui pe cineva să contribuie într-un sistem 50 de ani și să-i dai pensie șase luni. Nu se poate așa ceva“, a arătat Budăi.
Sub media europeană
În 2018, în România, speranţa de viaţă sănătoasă era de 59,6 ani pentru femei şi de 59,2 ani pentru bărbaţi.
Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani în 2019, faţă de 61,9 ani în 2009, iar pentru bărbaţi de 59,9 ani în 2019), faţă de 59,6 ani în 2009.
În rândul statelor membre UE, Malta avea în 2018 cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă pentru femei (73,4 ani). Această țară era urmată de Suedia (72 ani) şi Irlanda (70,4 ani). În cazul bărbaţilor cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă se înregistra în Suedia (73,7 ani), urmată de Malta (71,9 ani) şi Irlanda (68,4 ani). În contrast, Letonia avea cea mai scăzută speranţa de viaţă din UE, atât în cazul femeilor (53,7 ani), cât şi în cel al bărbaţilor (51 de ani).
În 2019, speranța de viață la naștere din România a fost de 78,2 ani, cu 5,9 ani mai puțin față de nivelul mediu al speranței de viață la naștere din cele 27 de țări ale UE.
