duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sanatoasa

2 articole
Internațional

Programul "Masa Sănătoasă în şcoli"

Programul "Masa Sănătoasă în şcoli". Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat luni că începând cu anul şcolar 2022-2023 la nivelul sistemului naţional de învăţământ se propune instituirea Programului Naţional Integrat "Masa Sănătoasă în şcoli 2022-2027" pentru sprijinirea participării la educaţie a tuturor copiilor. Ministrul Educaţiei a spus că Programul "Masa Sănătoasă în şcoli" va fi implementat, în parteneriat, de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Agriculturii, având surse de finanţare asigurate din bugetul naţional, fonduri externe nerambursabile şi rambursabile. Programul "Masa Sănătoasă în şcoli" "Includerea unităţilor de învăţământ preuniversitar în program se va realiza pe baza unor criterii aprobate de Ministerul Educaţiei, prioritizând şcolile cu vulnerabilitate mare şi medie din perspectiva abandonului şcolar. Ministerul Educaţiei va monitoriza indicatorii de eficienţă şi impact pentru Programul naţional integrat "Masa sănătoasă în şcoli". Pentru Programul Naţional Integrat "Masa Sănătoasă în şcoli 2022-2027" se constituie un grup de lucru la nivelul guvernului (Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene)", a afirmat Cîmpeanu. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Potrivit acestuia, se doreşte ca masa să fie asigurată folosind produse agroalimentare româneşti, în colaborare cu Ministerul Agriculturii - inclusiv batoane nutritive Bio. Finanţarea programului pentru 5 ani va fi de un miliard de euro Criteriile vor fi stabilite de către Ministerul Educaţiei, luând în considerare "vulnerabilitatea mare şi medie" din perspectiva abandonului şcolar, a menţionat ministrul. "Aş vrea să spun că prima rundă din Programul de Reducere a Abandonului Şcolar finanţat din PNRR a realizat deja selecţia unui număr de 1.415 şcoli. Pentru cheltuieli cu alte bunuri şi servicii care impun cheltuieli de hrană sunt alocate 45 milioane de euro pentru trei ani (2022 - 2025). Sunt vizaţi elevii de gimnaziu care vor beneficia de o masă sănătoasă în şcoli. Urmează runda a doua, pentru care numărul estimat ale elevilor de gimnaziu este de 380.000. O altă sursă de finanţare este din fonduri europene. Programul POEO prevede finanţarea unei mese în şcoli 212 milioane euro. Se vor derula proiecte în perioada 2023-2027. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene trimite în cursul zilei de astăzi aceste solicitări către Comisia Europenă. O altă sursă de finanţare este aceea a Ministerului Agriculturii prin care pentru programul în şcoli are în acest an o finanţare de peste 500 milioane de lei, deci de peste 100 de milioane de euro. Din discuţiile cu Ministerul Agriculturii a rezultat că această finanţare va fi asigurată pe durată de cinci ani a Programului Naţional "Masă Sănătoasă în şcoli", a susţinut ministrul. 14 milioane de euro pentru Programul "Masă caldă în şcoli" În ceea ce priveşte programul finanţat din bugetul naţional "Masă caldă în şcoli" pentru care Guvernul a aprobat 14 milioane de euro doar pentru semestrul al doilea al acestui an şcolar, ministrul a spus că acesta ar fi trebuit să se deruleze în 150 de şcoli, însă s-a implementat în 134 de unităţi de învăţământ. "Din 150 de şcoli, el se derulează în 134 de şcoli. 16 şcoli, deşi au avut finanţare, nu au putut implementa programul "Masă caldă în şcoli". Este vorba despre 16 şcoli - 3 din judeţul Bihor, o şcoală din judeţul Bacău, două şcoli din judeţul Bistriţa-Năsăud, două şcoli din Bucureşti, două şcoli din Buzău, două şcoli din Hunedoara, o şcoală din Harghita, o şcoală din Mureş, o şcoală din Timiş, o şcoală din Galaţi. Motivele pentru care nu au reuşit implementarea Programului "Masă caldă în şcoli" sunt următoarele: licitaţii blocate, lipsă ofertanţi în localităţile izolate, este vorba firme de catering care nu au considerat că este rentabil economic să se prezinte la licitaţie", a explicat Cîmpeanu. El a afirmat că o situaţie specială s-a înregistrat în judeţul Galaţi, unde programul "Masă caldă" nu s-a putut derula, întrucât bugetul nu a fost aprobat. "Avem şi o situaţie specială în judeţul Galaţi, la Tecuci, în care Programul "Masă caldă" nu s-a putut derula pentru că la această dată nu au bugetul aprobat. (...) De asemenea, mai avem în PNRR, tot în Programul naţional de reducere a abandonului şcolar, o altă linie care vizează finanţarea costurilor de masă şi a altor costuri pentru cel puţin 100 de şcoli mici care au efective sub 50 de elevi", a declarat ministrul. Sorin Cîmpeanu a reiterat că începând cu septembrie 2023 Ministerul Educaţiei va introduce în planul de învăţământ al disciplinei "Educaţie pentru viaţă" şi modulul "Educaţie pentru alimentaţie sănătoasă".

Programul "Masa Sănătoasă în şcoli" (sursa: Facebook/Sorin Cimpeanu)
Speranța de “viață sănătoasă“ în România Foto: Facebook Marius Budăi
Politică

Speranța de “viață sănătoasă“ în România

Speranța de “viață sănătoasă“ în România este mult sub vârsta de pensionare, a arătat ministrul Muncii, Marius Budăi. România este și grupul țărilor cu cele mai scăzute valori ale speranței de viață la naștere din UE -27. Speranța de “viață sănătoasă“ în România Într-un interviu pentru site-ul Bugetul, Marius Budăi (PSD) a spus că, la bărbați, speranța de viață este de 59-60 de ani, cu cinci sau șase ani înainte de vârsta de pensionare. “Speranța de viață sănătoasă este și mai mică: de 59-60 de ani. Deja cetățenii români lucrează 5 ani în plus față de speranța de viață sănătoasă“, a arătat Budăi. Ministrul Muncii a explicat și de ce se opune creșterii vârstei de pensionare. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL “Nu poate fi vorba de o creștere a vârstei de pensionare la 70 de ani. Vă spun și de ce: în România speranța de viață, pentru un bărbat, este de 70 de ani și șase luni. Este imposibil să pui pe cineva să contribuie într-un sistem 50 de ani și să-i dai pensie șase luni. Nu se poate așa ceva“, a arătat Budăi. Sub media europeană În 2018, în România, speranţa de viaţă sănătoasă era de 59,6 ani pentru femei şi de 59,2 ani pentru bărbaţi. Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani în 2019, faţă de 61,9 ani în 2009, iar pentru bărbaţi de 59,9 ani în 2019), faţă de 59,6 ani în 2009. În rândul statelor membre UE, Malta avea în 2018 cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă pentru femei (73,4 ani). Această țară era urmată de Suedia (72 ani) şi Irlanda (70,4 ani). În cazul bărbaţilor cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă se înregistra în Suedia (73,7 ani), urmată de Malta (71,9 ani) şi Irlanda (68,4 ani). În contrast, Letonia avea cea mai scăzută speranţa de viaţă din UE, atât în cazul femeilor (53,7 ani), cât şi în cel al bărbaţilor (51 de ani). În 2019, speranța de viață la naștere din România a fost de 78,2 ani, cu 5,9 ani mai puțin față de nivelul mediu al speranței de viață la naștere din cele 27 de țări ale UE.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră