joi 20 august
Login Contact
DeFapt.ro

ue

475 articole
Investigații

EXCLUSIV Premierul Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești. De fapt, nu sunt trei firme și două persoane, ci doar trei firme. De fapt, nici un activ nu a fost înghețat

Premierul Nicolae Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești. Acesta a anunțat că România a înghețat activele deținute de trei companii și două persoane fizice aflate în strânsă legătură cu puterea de la Moscova. Decizia ar fi fost luată în urma sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană unor oligarhi, politicieni și companii rusești aflate în sfera de influență a lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Defapt.ro a aflat oficial că, în realitate, sunt verificate trei companii, dar nu și două persoane fizice. Iar cele trei companii ar putea avea legături cu două persoane fizice, respectiv o persoană juridică, aflate pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Mai mult, nu s-a luat nici o decizie privind înghețarea bunurilor celor vizați de investigația condusă de ANAF. Lista neagră a UE: 696 de persoane și 59 de companii Uniunea Europeană a decis să impună sancțiuni Rusiei începând cu anul 2014, în urma anexării ilegale a Peninsulei Crimeea. Până la începutul acestui an, pe lista neagră a Uniunii Europene se aflau 211 persoane și 51 de companii. Pe 15 februarie 2022, președintele Vladimir Putin a cerut Dumei de Stat să voteze recunoașterea independeței așa numitelor republici populare Donețk și Lugansk, din regiunea Donbas, situată în estul Ucrainei. Citește și: Ministrul Energiei: Avem suficiente stocuri de combustibil! Românii nu trebuie să intre în panică şi să stea la cozi În acest context, Uniunea Europeană a decis să mărească lista neagră a persoanelor și companiilor aflate în strânsă legătură cu Kremlinul. Astfel, numărul persoanelor aflate pe lista de sancțiuni a crescut la 571. Totodată, au fost incluse și Agenția pentru cercetarea internetului, dar și băncile Rossiya Bank, Promsvyabank și VEB.RF. Zece zile mai târziu, lista cu sancțiuni a fost din nou actualizată. De data aceasta au fost adăugate alți 99 de membri ai Dumei de Stat și persoane din anturajul lui Vladimir Putin. Pe 28 februarie 2022, lista neagră a Uniunii Europene a fost din nou completată, cu alte 26 de persoane și Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ. La 1 martie au mai fost introduse pe lista de sancțiuni și băncile Bank Otkritie, Novikombank, Sovcombank și VTB Bank. În total, 696 de persoane și 59 de companii. Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să înghețe activele persoanelor fizice și juridice din Rusia aflate pe lista de sancțiuni. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat la Digi24 că pe teritoriul României au fost identificate trei companii și două persoane fizice care alimentează financiar Kremlinul. "Instituţia care se ocupă de această problemă este ANAF-ul şi, desigur, celelalte instituţii şi până în momentul de faţă au fost identificate trei entităţi şi două persoane fizice. Intră sub sancţiuni pe mâna autorităţilor din România. Suntem obligaţi să punem în aplicare deciziile care au fost luate la nivelul Uniunii Europene”, a afirmat Nicolae Ciucă. Premierul a mai spus că ministrul Finanțelor, adică ministrul Adrian Câciu, l-a anunţat că bunurile celor cinci au fost blocate "imediat ce au fost identificate". "Acesta a fost răspunsul ministrului Finanțelor", a spus premierul. ANAF verifică numai trei firme și nu a blocat nimic Defapt.ro a încercat să afle numele celor cinci persoane fizice și juridice cărora le-au fost înghețate activele în România pentru că finanțează regimul de la Kremlin, condus de Vladimir Putin. Dar s-a izbit de o secretomanie excesivă, în contradicție cu practica țărilor din Uniunea Europeană care au luat măsuri similare. Defapt.ro a aflat oficial de la Direcția de Comunicare a Guvernului României că deocamdată nu a fost înghețat nici un activ al vreunei companii rusești din România. "Pe baza informațiilor primite de la instituțiile abilitate, până în prezent, ANAF derulează proceduri specifice pentru un număr de 3 persoane juridice care ar putea avea legături cu 2 persoane fizice, respectiv o persoană juridică, listate în Regulamente/Decizii europene”, a transmis oficial Guvernul României. Tot Direcția de Comunicare a Guvernului a mai transmis că "investigațiile specifice aplicării sancțiunilor internaționale sunt în stadiu avansat de finalizare. La acest moment, nu putem oferi alte detalii, informațiile de această natură fiind supuse secretului fiscal până la finalizarea investigațiilor. Rezultatele vor fi făcute publice la momentul adoptării unor decizii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”. Practic, ANAF nu a blocat încă bunurile celor trei companii înregistrate în România cu conexiuni la Moscova, așa cum a menționat în direct premierul Nicolae Ciucă. VTB Bank a finanțat Chimcomplex Borzești De la invadarea Ucrainei de către Rusia, pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene au fost introduse cele șapte bănci mai sus menționate și Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ. Una dintre cele șapte bănci, VTB Bank, a creditat compania Chimcomplex Borzești, controlată de Ștefan Vuza, pentru a prelua o parte din activele Oltchim. Pe lista de sancțiuni se află și trei membri din conducerea VTB Bank: Dmitriy Yuryevich Grigorenko, Maxim Gennadyevich Reshetnikov și Denis Aleksandrovich Bortnikov. Primul este viceprim-ministru al Federației Ruse și președintele Consiliului de Supraveghere al băncii. Cel de-al doilea este ministrul Dezvoltării Economice din Rusia și membru în Consiliul de Supraveghere al VTB Bank. Denis Aleksandrovich Bortnikov este fiul lui Alexander Bortnikov, șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB) și membru permanent în Consiliul de Securitate al Rusiei. În vara anului trecut, reprezentanții Chimcomplex au anunțat că vor împrumuta 90 de milioane de euro de la CEC Bank și Alpha Bank pentru a refinanța împrumutul primit de la banca rusească. "Le mulțumesc partenerilor Credit Suisse Zurich şi VTB Frankfurt pentru că au fost alături de noi în 2018, într-o tranzacție specială de obținere a creditului de 164 de milioane de euro, pentru achiziția Oltchim", declara Ștefan Vuza în toamna anului trecut. Alte firme românești creditate de VTB Bank Filiala băncii rusești pentru Europa, VTB Bank SE, a semnat un contract de ipotecă creanțe pe 13 ianuarie 2022 cu firma Brintex Depot pentru suma de 16 milioane de euro. O altă ipotecă, de 16 milioane de euro, a fost încrisă pe numele debitorilor Complex Comercial Brintex și Brintex Holdings Ltd. VTB Bank a mai creditat acționarii producătorului de înghețată Alpin57 Lux, Food Union Holding Company Limited și SIA Food Union Management. O altă firmă românească, Solar Electric Mostistea, a garantat un împrumut de la VTB Bank cu 100.600 certificate verzi evaluate la peste 13,7 milioane lei. SOGAZ, asiguratorul Gazprom Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ are ca acționari și parteneri strategici mai multe firme din grupurile rusești Gazprom, Rosatom, Roscosmos și RusHydro. În plus, a achiziționat trei firme de asigurări de la VTB Bank. La finalul anului trecut, Sogaz și Gazprombank au cumpărat 45% din MF Tehnologies, care deține 57,3% din rețeaua Vkontakte, "Facebook-ul" rusesc. Sogaz este considerată firma de asigurări a Gazprom și îl are printre acționari pe Yuri Kovalchuck, unul dintre aliații și prietenii oficiali ai lui Vladimir Putin. Președintele firmei de asigurări este Alexei Miller, președintele Consiliului de Administrație și director al Gazprom. Totodată, Miller se mai află la conducerea altor 14 companii din Rusia. Acesta nu a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Nici măcar SUA nu l-a inclus în prima listă de sancțiuni împotriva Rusiei după ce Vladimir Putin a anexat ilegal peninsula Crimeea. De abia în 2018, SUA l-a inclus pe lista neagră. Potrivit BBC, în urma apariției pe lista neagră a SUA, Alexei Miller s-a declarat mândru. "Nefiind inclus în prima listă chiar am avut câteva îndoieli - poate că ceva nu este în regulă? Dar sunt inclus, în sfârșit. Asta înseamnă că facem totul bine", a spus Miller.

EXCLUSIV Premierul Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești. De fapt, nu sunt trei firme și două persoane, ci doar trei firme. De fapt, nici un activ nu a fost înghețat
Europa poate scăpa de gazele rusești până iarna viitoare, dar va costa (analiză think-tank)
Eveniment

Europa poate scăpa de gazele rusești până iarna viitoare, dar va costa (analiză think-tank)

Europa poate scăpa de gazele rusești până iarna viitoare, dar va costa, arată un studiu al unui influent think-tank din Bruxelles, Bruegel.org. Însă, ieri, și Uniunea Europeană a pus la punct un plan pentru a reduce depedența de importurile de energie din Rusia, dar acesta are ca orizont anul 2030. Europa poate scăpa de gazele rusești Aceste proiecte vin în contextul în care luni seara un înalt oficial rus a amenințat cu oprirea livrărilor de gaze prin Nord Stream 1, conducta care aprovizionează Germania. Planul Uniuniii Europene, denumit RePowerEU, are trei direcții: diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz, utilizarea gazelor lichefiate. Vor crește importurile de gaze din Algeria, Norvegia și Azerbaidjancreșterea producției de energie prin folosirea biomasei și hidrogenulu. Se va extinde folosirea pompelor de căldură și a producției de energie eoliene și fotovoltaice. creșterea eficienței energetice Însă acest proiect are ca orizont anul 2030. El nu a fost încă agreat la nivelul Uniunii Europene. Think-tank-ul Bruegel.org are prezintă un plan cu bătaie pentru iarna viitoare și crede că Europa se poate descurca fără gazele de la Gazprom, iarna viitoare. Alternative la Gazprom Datorită importurilor record de gaz natural lichefiat din ultimele luni, din țări precum Statele Unite, Europa ar trebui să poată rezista pe tot parcursul verii fără deficite severe de energie, chiar dacă Rusia își întrerupe în mod intenționat aprovizionarea cu gaze -— sau dacă infrastructura cheie este deteriorată, pe fondul luptelor din Ucraina. Cum funcționează sistemul de gaze lichefiate Foto: Bruegel.org Bruegel explică faptul că importurile de gaze lichefiate pot crește, dar acestea depind de infrastructura existentă în UE, precum și de bunăvoința Japoniei și Coreei de Sud, care ar trebui să renunțe la o parte din livrări pentru ca ele să ajungă în UE. În plus, contractele de gaze lichefiate sunt pe termen foarte lung, altfel nu pot fi justificate costurile foarte mari. ONG-ul din Bruxelles mai arată că, peste vară, ar trebui umplute la capacitate maximă depozitele de gaze din EU. Cost: circa 70 de miliarde de euro, față de 10 miliarde de euro, anul trecut. „Mesajul principal este: dacă UE este forțată sau dispusă să suporte costurile, ar trebui să fie posibilă înlocuirea gazului rusesc deja pentru iarna viitoare fără ca activitatea economică să fie distrusă, oamenii să înghețe sau să se ajungă la întreruperea furnizării de energie electrică. Dar pe teren, vor trebui revizuite zeci de reglementări (...) mulți bani vor trebui să fie cheltuiți rapid și vor fi luate decizii grele. În multe cazuri, timpul va fi prea scurt pentru răspunsuri perfecte. Citește și: Londra susține Polonia să trimită avioane Ucrainei, dar înțelege și că ar fi consecințe: Ar fi în prima linie a focului. Dar Putin e terminat Asigurarea că cât mai mult gaz este adus în UE și distribuit în mod echitabil între depozitele de țară este esențială pentru reducerea vulnerabilității UE la o escaladare prelungită. Acest lucru ridică trei provocări: 1) Aducerea a cât mai multă gaz în Europa, fără să se plătească drastic în exces; 2) Distribuirea gazului în Europa și; 3) Repartizarea costului acestei operațiuni”, scrie bruegel.org.

Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE
Internațional

Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE

Transnistria vrea independență, respinge Moldova - UE. Separatiştii de la Tiraspol au solicitat Chişinăului iniţierea unui dialog cu Transnistria "în scopul unei reglementări civilizate definitive a relaţiilor, bazate pe existenţa paşnică, de bună vecinătate a două state independente prin semnarea unui acord interstatal cuprinzător", după ce Republica Moldova a decis să depună o cerere de aderare la Uniunea Europeană, relatează vineri portalul Deschide.md. Transnistria vrea independență, respinge Moldova - UE Potrivit administraţiei de la Tiraspol, depunerea cererii de aderare a avut loc fără a ţine cont de opinia regiunii transnistrene, dar şi în afara cadrului consultărilor. "Ignorarea completă a discuţiei asupra acestei probleme în formatele de negociere existente pune capăt procesului de soluţionare şi necesită o formalizare juridică internaţională urgentă", se arată într-un comunicat al aşa-zisului minister de externe de la Tiraspol. Citește și: Nik Storonksy, fondatorul rus al Revolut, condamnă invadarea „îngrozitoare” a Ucrainei. Co-fondatorul Vlad Yatsenko este ucrainean. Compania dublează donațiile către Crucea Roșie de la Kiev Tiraspolul susţine în acelaşi text că decizia autorităţilor moldovene "înseamnă disponibilitatea de a transfera suveranitatea Republicii Moldova către organele supranaţionale de la Bruxelles şi trecerea la utilizarea militaro-politică şi economică finală a teritoriului Republicii Moldova de către Occident". "Existenţa paşnică, de bună vecinătate a două state independente" În acest sens, separatiştii au solicitat "părţii moldoveneşti" să iniţieze un dialog cu Transnistria "în scopul unei reglementări civilizate definitive a relaţiilor bazate pe existenţa paşnică, de bună vecinătate a două state independente prin semnarea unui acord interstatal cuprinzător". "Facem apel la Naţiunile Unite, la OSCE, la mediatori şi observatori în procesul de negociere, la comunitatea internaţională în ansamblu cu cererea de a recunoaşte realitatea care există de mai bine de treizeci de ani sub forma transnistrenilor. Republica Moldova trebuie să asigure respectarea dreptului poporului transnistrean la autodeterminare şi să stabilească relaţii diplomatice cu Transnistria", susţin separatiştii. Regiunea transnistreană a organizat anterior două referendumuri privind independenţa faţă de R.Moldova cu aderarea ulterioară la Federaţia Rusă. Este vorba despre referendumul din 1991 şi 2006. În ambele cazuri, plebiscitul nu a fost recunoscut de către alte state, notează Deschide.md. Tiraspolul a trimis deja cerere la Moscova La fel, în 2008 şi 2010, Transnistria a trimis scrisori către ONU, solicitând recunoaşterea independenţei şi făcând referire la evenimentele din Kosovo. Totodată, în aprilie 2014, Transnistria s-a adresat Moscovei cu o cerere privind recunoaşterea independenţei regiunii ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat joi, 3 martie, cererea de aderare la Uniunea Europeană. "Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar. Suntem pregătiţi să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv naţional fundamental. Cetăţenii au ales această opţiune. Ei văd viitorul ţării noastre în Uniunea Europeană", a declarat ea în cadrul evenimentului.

FOTO Îmbrăcat în bluză verde, militară, Zelenski a semnat cererea de aderare la UE
Internațional

FOTO Îmbrăcat în bluză verde, militară, Zelenski a semnat cererea de aderare la UE

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, azi, cererea de aderare la Uniunea Europeană. Șeful statului ucrainean a postat fotografii de la acest moment pe pagina sa de Facebook. În patru minute, mesajul său a strâns peste 19.000 de lik-uri și 2.500 de redistribuiri. Zelenski a semnat cererea de aderare la UE Potrivit informațiilor neoficiale ale PAP, diplomații polonezi de la Bruxelles au fost implicați direct în pregătirea cererii Ucrainei. În ultimele zile, ambasadorul Ucrainei, Vsevolod Chentsov, a participat la reuniunea Consiliului ambasadorilor statelor membre ale UE și s-a întâlnit de mai multe ori cu diplomații Reprezentanței Permanente a Republicii Polone pe lângă UE . Foto: Facebook Zelenski Potrivit unor informații neoficiale publicate de PAP, președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa marți la o sesiune extraordinară a Parlamentului European la Bruxelles fie online, fie va trimite un mesaj video membrilor PE . Duminică, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „Ucraina este una dintre noi și ne dorim să fie în Uniunea Europeană”. Cu toate acestea, președinta CE nu a sugerat că Ucraina ar putea adera în urma unor proceduri de urgență. Charles Michel, președintele Consiliului European, a declarat într-un interviu acordat mai multor agenții de presă, inclusiv PAP, că Comisia Europeană și Consiliul vor trebui să ia o decizie în această chestiune. Citește și: VIDEO Harkov, atacat sălbatic de forțele ruse. Foarte multe victime civile: zeci de morți și sute de răniți. Imagini înfiorătoare Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

S-a trezit UE: finanțează armament pentru Ucraina, interzice Russia Today și Sputnik, sancțiuni mai dure pe Belarus
Eveniment

S-a trezit UE: finanțează armament pentru Ucraina, interzice Russia Today și Sputnik, sancțiuni mai dure pe Belarus

UE, armament pentru Ucraina, interzice RT - Sputnik. Uniunea Europeană va finanţa achiziţionarea şi livrarea de arme şi alte echipamente către Ucraina, care se confruntă la ora actuală cu o invazie din partea Rusiei, a anunţat duminică preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precizând că aceasta este o premieră pentru UE, transmite AFP. UE, armament pentru Ucraina, interzice RT - Sputnik Bruxelles va propune Celor 27 de state membre să utilizeze o linie de finanţare de urgenţă a UE "pentru a furniza forţelor ucrainene arme letale, precum şi carburant, echipamente de protecţie şi articole medicale", punând astfel capăt "tabuului potrivit căruia Uniunea Europeană nu furnizează arme beligeranţilor", a precizat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. Citește și: Ministrul turc de Externe a confirmat anunțul lui Zelenski: Turcia va interzice navelor de război rusești să intre în Marea Neagră "Vom interzice Sputnik și Russia Today în toată Uniunea Europeană pentru a stopa dezinformarea toxică a Rusiei în UE. Vom ținti regimul Lukașenko cu un nou pachet de sancțiuni care se aplică exporturilor", a spus von der Leyen. Toate declarațiile șefei CE, aici. We are stepping up our support for Ukraine.For the first time, the EU will finance the purchase and delivery of weapons and equipment to a country under attack. We are also strengthening our sanctions against the Kremlin. https://t.co/qEBICNxYa1— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 27, 2022

Lovitură dură pentru Putin: Germania, pregătită să accepte scoaterea Rusiei din SWIFT
Internațional

Lovitură dură pentru Putin: Germania, pregătită să accepte scoaterea Rusiei din SWIFT

Germania, pregătită să accepte scoaterea Rusiei din SWIFT: un oficial francez afirmă că un consens pe acest subiect ar putea fi anunțat în curând. Discuţiile dintre membrii Uniunii Europene cu privire la excluderea Rusiei din sistemul internaţional de plăţi Swift sunt aproape să se finalizeze cu succes, a declarat sâmbătă un oficial de la Palatul Elysee. Germania, pregătită să accepte scoaterea Rusiei din SWIFT Responsabilul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a declarat că niciun stat membru al UE nu blochează excluderea Rusiei din sistem, dar că discuţiile sunt încă în curs de desfăşurare, relatează Reuters. Ministerul de externe german a anunţat că Germania este pregătită pentru o "limitare ţintită" a accesului Rusiei la Swift, relatează AFP. După controversele legate de gazoductul Nord-Stream II, Germania era din nou criticată pentru că a refuzat excluderea Moscovei din Swift, unul dintre cele mai importante motoare ale finanţelor mondiale. În timp ce toţi partenerii săi europeni păreau să fi acceptat în cele din urmă această măsură radicală ca represalii la invazia din Ucraina, Berlinul încă ezita, temându-se pentru aprovizionarea sa cu gaz şi cărbune rusesc. Mai devreme, premierul polonez Mateusz Morawiecki, care a vizitat sâmbătă Berlinul, descrisese poziţia Germaniei faţă de platforma de tranzacţionare interbancară drept "egoism concret". ''Am venit aici, la cancelarul Olaf Scholz, pentru a le zdruncina conştiinţa, pentru a zdruncina conştiinţa Germaniei", a spus Morawiecki, a cărui ţară, membră a NATO, are o frontieră comună de 535 de kilometri cu Ucraina. O armă nucleară în materie financiară Swift este una dintre cele mai importante reţele de mesagerie bancară şi financiară. Aceasta permite efectuarea de plăţi interbancare între instituţii din întreaga lume şi scuteşte Germania, de exemplu, de a plăti în numerar pentru gazul rusesc. Excluderea unei ţări din acest sistem este considerată o "armă nucleară" în materie financiară, pentru că atunci când un stat este deconectat de la Swift, înseamnă, de asemenea, că propriile sale bănci nu pot efectua tranzacţii cu băncile din ţara penalizată. Germania, care importă mai mult de jumătate (55%) din gazul său din Rusia, este foarte sceptică şi se teme că nu va mai putea să-şi achite plăţile pentru energie. Suspendarea din Swift "ar însemna că există un risc ridicat ca Germania să nu mai fie aprovizionată cu gaz, cu materii prime din Rusia", a declarat săptămâna aceasta ministrul finanţelor Christian Lindner. Berlinul consideră, de asemenea, că măsura riscă să fie ineficientă, deoarece Moscova a dezvoltat legături strânse în special cu China. Mă tem că Putin a stabilit de mult timp o alternativă la acest sistem Swift, a adăugat ministrul. Argumente care nu sunt convingătoare şi care îi înfurie pe mulţi dintre partenerii europeni ai Berlinului. Cu atât mai mult cu cât mai multe ţări care sunt, de asemenea, puternic dependente de hidrocarburile ruseşti şi care erau iniţial sceptice au susţinut în cele din urmă măsura în ultimele zile. Vineri, cancelarul austriac Karl Nehammer s-a răzgândit. După ce a descris măsura ca fiind "nu foarte eficientă", el pledează acum "pentru o excludere a Rusiei din Swift". Italia și Ungaria nu au rețineri Premierul italian Mario Draghi i-a promis sâmbătă preşedintelui ucrainean sprijinul său total pentru sancţiuni ''inclusiv cele referitoare Swift''. Iar guvernul ungar, prezentat iniţial ca fiind ostil, a negat cu tărie sâmbătă că ar fi împotriva excluderii Rusiei din sistemul Swift, ministrul său de externe Peter Szijjarto vorbind chiar despre "ştiri false" pe contul său de Facebook. Germania pare să fie singură, tocmai când credea că, prin suspendarea gazoductului germano-rus Nord Stream II, a pus capăt controverselor legate de dependenţa sa faţă de Rusia şi de excesul de indulgenţă faţă de Kremlin, comentează AFP. Citește și: Erdoğan îl abandonează pe Putin, potrivit lui Zelenski: Turcia interzice navelor ruse de război intrarea în Marea Neagră Ca răspuns la aceste critici, Berlinul încerca să-şi arate solidaritatea cu restul NATO. Guvernul a anunţat vineri că trimite o companie a armatei sale în Slovacia, care se învecinează cu Ucraina. De asemenea, a trimis o navă de recunoaştere în Marea Baltică, intenţionează să trimită baterii de rachete aer-sol Patriot pe flancul estic şi intenţionează să desfăşoare 350 de soldaţi ca întăriri pentru misiunea NATO pe care Germania o comandă în Lituania.

UE pregătește o echipă de experți în securitate cibernetică pentru a ajuta Ucraina. În echipă, români
Internațional

UE pregătește o echipă de experți în securitate cibernetică pentru a ajuta Ucraina. În echipă, români

UE pregătește o echipă de experți în securitate cibernetică pentru a ajuta Ucraina. Margiris Abukevičius, viceministru la Ministerul Apărării Naţionale din Lituania, a transmis că „trimiterea echipei de securitate cibernetică în Ucraina este o opţiune pe care o luăm în considerare”. Experți UE în securitate cibernetică pentru Ucraina Experţi în securitate cibernetică din şase ţări, Croaţia, Estonia, Lituania, Olanda, Polonia şi România, ar putea ajuta Ucraina să lupte împotriva atacurilor cibernetice din Rusia. Mobilizarea celor şase state membre UE şi crearea echipei de experţi în securitate au avut loc după ce serviciile ucrainene de securitate cibernetică au făcut anunţuri legate de atacuri şi ameninţări cibernetice. „Ucraina ar putea avea nevoie de ajutor pentru a face față unor incidente de securitate cibernetică sau pentru testarea infrastructurii IT în scopul de a depista eventuale puncte slabe”, a spus Abukevičius, citată de Reuters. Echipa de specialiști ar putea fi compusă din circa zece oficiali experţi în securitate cibernetică, din fiecare din cele şase ţări europene. Echipa se înscrie în programul UE de cooperare în domeniul apărării PESCO. Ministrul de Externe al Kievului, Dmytro Kuleba, a mai solicitat de la Uniunea Europeană „echipamente tehnice şi software suplimentare pentru consolidarea infrastructurii de securitate cibernetică”. Ucraina a suferit atacuri asupra alegerilor în anul 2014 şi asupra reţelelor de energie în 2015 şi 2016. A fost epicentrul unui focar global de malware cunoscut sub numele de „NotPetya” care s-a răspândit rapid în întreaga lume, paralizând multinaţionale precum gigantul danez de transport maritim Maersk, gigantul logistic FedEx, compania farmaceutică Merck.

Europa menține Rusia în comerțul internațional, refuză să o excludă din sistemul SWIFT. Neutra Elveție, nici o sancțiune
Internațional

Europa menține Rusia în comerțul internațional, refuză să o excludă din sistemul SWIFT. Neutra Elveție, nici o sancțiune

Europa menține Rusia în comerțul internațional. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi ca băncilor ruse să li se interzică să utilizeze sistemul de mesagerie SWIFT, principala reţea internaţională de plăţi din lume. Măsura ar lovi comerţul rusesc şi ar face mai dificile afacerile companiilor ruseşti. Propunerea s-a lovit de împotrivirea mai multor state UE, care preferă ca aceasta să fie rezervată pentru un pachet de sancţiuni ulterior. Europa menține Rusia în comerțul internațional Subiectul a fost abordat și la conferința de presă a președintelui american Joe Biden. De ce nu este exclusă Rusia din sistemul SWIFT? Aceasta a fost o întrebare care i-a fost pusă insistent lui Biden în timpul conferinței de presă de joi. Citește și: Propagandiștii lui Putin în România vântură teza recuperării Bucovinei de Nord. Lista „patrioților” preocupați de românii din Ucraina Președintele american a dat asigurări joi că tăierea Rusiei din rețeaua interbancară SWIFT, o roată esențială în finanțele globale, rămâne "o opțiune" de răspuns la invazia Ucrainei, potrivit AFP. El a subliniat, însă, că "în prezent. aceasta nu este o poziție" împărtășită de europeni. Dar a asigurat că celelalte sancțiuni financiare anunțate joi de Statele Unite și aliații lor au avut "un impact la fel de mare sau chiar mai mare" decât această opțiune. SWIFT este esențial pentru siguranța tranzacțiilor SWIFT, sau "Societatea pentru telecomunicații financiare interbancare la nivel mondial", este un sistem de mesagerie securizat care facilitează plățile transfrontaliere rapide, făcând fluxul comerțului internațional cursiv și fără probleme. Băncile care se conectează la sistemul SWIFT și stabilesc relații cu alte bănci pot folosi mesajele SWIFT pentru a efectua plăți. Mesajele sunt sigure, astfel încât instrucțiunile de plată sunt de obicei onorate fără îndoială. Acest lucru permite băncilor să proceseze volume mari de tranzacții cu rapiditate. A devenit astfel principalul mecanism de finanțare a comerțului internațional. În 2020, în jur de 38 de milioane de "mesaje FIN" SWIFT au fost trimise în fiecare zi prin platforma SWIFT, conform analizei sale anuale din 2020. În fiecare an, trilioane de dolari sunt transferate folosind sistemul. Fără SWIFT, tranzacțiile scad și costurile cresc SWIFT, fondată în anii 1970, este o cooperativă formată din mii de instituții membre care utilizează serviciul. Cu sediul în Belgia, SWIFT realizează un profit modest, doar 36 de milioane EUR în 2020, pe baza evaluării sale anuale din 2020. Este condus în principal ca un serviciu pentru membrii săi. Dacă SWIFT ar exclude băncile rusești, ar restricționa accesul țării la piețele financiare din întreaga lume. Pentru companiile și persoanele fizice rusești ar fi mai greu să plătească pentru importuri și să primească numerar pentru export, să împrumute sau să investească în străinătate. Băncile rusești ar putea folosi alte canale pentru plăți, cum ar fi telefoane, aplicații de mesagerie sau e-mail. Aceasta ar permite băncilor ruse să efectueze plăți prin bănci din țări care nu au impus sancțiuni, dar din moment ce alternativele ar putea fi mai puțin eficiente și sigure, volumele tranzacțiilor ar putea scădea și costurile ar putea crește. Elveția nu a adoptat sancțiunile Elveţia a decis joi să nu se alinieze sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, însă va lua măsurile necesare pentru a evita să fie utilizată ca bază pentru ocolirea lor de către Moscova, informează AFP. "Din raţiuni de neutralitate", Elveţia, după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, nu a preluat direct sancţiunile adoptate la acea vreme de UE împotriva Rusiei, a amintit preşedintele elveţian, Ignazio Cassis, în timpul unei conferinţe de presă. Consiliul Federal (guvernul) al Elveţiei a emis în schimb "o ordonanţă menită să împiedice ocolirea sancţiunilor UE via Elveţia", a spus Cassis, la finalul unei reuniuni extraordinare. De asemenea, Elveţia a elaborat o listă de persoane şi companii ruse cu care intermediarii financiari nu sunt autorizaţi să stabilească noi relaţii de afaceri, iar dacă aceste relaţii există deja, ele vor necesita autorizare. Ea a luat de asemenea măsuri pentru a împiedica ocolirea sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei pe piaţa fianciară elveţiană. Astfel, unele operaţiuni vor trebui şi ele să fie autorizate. Consiliul Federal a decis să continue această cale de mijloc şi după invadarea Ucrainei de către Rusia. Pentru că neutralitate "nu înseamnă indiferenţă", a subliniat preşedintele elveţian. Din ce în ce mai mulți bogați ruși în Elveția "Sancţiunile UE adoptate ieri (miercuri) trebuie să fie integrate în această ordonanţă sub formă de măsuri menite să împiedice ocolirea lor", a continuat preşedintele elveţian. "Unele măsuri vor fi întărite, în special în domeniul financiar", a adăugat el. Stânga elveţiană a apreciat aceste măsuri ca fiind prea timide, în timp ce, dimpotrivă, pentru dreapta populistă UDC, formaţiunea politică ce dispune de cele mai multe mandate în Parlament, aceste măsuri merg prea departe. Decizia luată de Elveţia este importantă, dat fiind rolul pe care îl are piaţa financiară elveţiană în Europa. De asemenea, prezenţa de bogătaşi ruşi în Elveţia nu a încetat să crească în ultimii ani. Cassis a mai anunţat joi închiderea ambasadei elveţiene la Kiev, unde sunt înregistraţi 268 de cetăţeni elveţieni. Aeroflot nu mai zboară în Marea Britanie Regatul Unit a impus joi o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei în replică la invadarea Ucrainei, interzicând compania aeriană Aeroflot şi vizând sectorul bancar, exporturile de tehnologii şi cinci oameni de afaceri, relatează AFP. Compania aeriană Aeroflot, membră a Alianţei SkyTeam cu Air France-KLM, nu va mai putea deservi Regatul Unit. Pe lângă cele cinci bănci sancţionate marţi, gigantul bancar rus de stat VTB este acum vizat, iar activele sale pe teritoriul Regatului Unit sunt îngheţate. La modul mai general, noile măsuri "vor permite excluderea totală a băncilor ruse din sectorul financiar britanic, care este bineînţeles cel mai important din Europa", a spus Boris Johnson. În total, 100 de noi entităţi vor fi vizate, precum conglomeratul Rostec (apărare, tehnologii, spaţiu). Cinci oameni şi femei de afaceri - Kirill Şamalov (petrochimie), descris de media drept fostul ginere al lui Vladimir Putin, Iuri Sliusar (aeronautică), Piotr Fradkov (bancă), Denis Bortnikov (bancă) şi Elena Gheorghieva (bancă) - sunt adăugaţi pe lista de personalităţi cărora li se interzice intrarea pe teritoriul britanic, unde activele lor sunt îngheţate. Canada a impus "sancțiuni severe" O nouă lege va fi adoptată pentru a viza exporturile către Rusia de tehnologie, ceea ce "va reduce capacităţile militare, industriale şi tehnologice ale Rusiei pentru ani de zile", a dat asigurări Boris Johnson. Canada va sancţiona "58 de persoane şi entităţi ruse" în răspuns la invazia Ucrainei de către armata rusă, a anunţat joi premierul canadian Justin Trudeau, invocând "sancţiuni severe", relatează AFP. Sancţiunile vor viza în special "membri ai elitei ruse", "mari bănci ruse" şi "membri ai Consiliului de Securitate rus", a precizat premierul canadian. "Suspendăm toate autorizaţiile de export pentru Rusia", a adăugat Justin Trudeau, apreciind că invazia rusă a Ucrainei reprezintă o "ameninţare imensă la adresa securităţii şi păcii în lume". Au fost impuse şi "sancţiuni suplimentare" băncilor ruse susţinute de stat şi Canada va "interzice toate tranzacţiile financiare cu acestea".

Vicepreședinta Comisiei Europene critică excluderea lui Putin din sancțiunile UE: Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă
Internațional

Vicepreședinta Comisiei Europene critică excluderea lui Putin din sancțiunile UE: Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă

Excluderea lui Putin din sancțiunile UE a fost criticată, miercuri, de vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova. Comisarul european a arătat că președintele Rusiei ar fi trebuit să fie inclus pe lista celor direct sancționați. Mosova a recunoscut, luni, regiunile Lugansk și Donețk din Ucraina ca fiind independente. Citește și: Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră Excluderea lui Putin din sancțiunile UE, „o slăbiciune”, arată Vera Jourova „Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă", a declarat Vera Jourova, citată miercuri de cotidianul Hospodarske Noviny din Cehia, conform Agerpres. „Există întotdeauna o întrebare dacă este vorba de arta profesionistă a diplomaţiei sau de o slăbiciune. Aş zice că este a doua variantă", a adăugat comisarul european Jourova. Citește și: Prietenul lui Ponta și ocrotitorul lui Ghiță, Aleksandar Vucic, anunță că Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei Uniunea Europeană a aprobat marţi o primă serie de sancţiuni împotriva Rusiei. Astfel, mai mulți înalți oficiali ruși au interdicție de intrare în UE, Moscova are acces limitat la piețele financiare europene. Regiunile autoproclamate independente din Ucraina sunt sub un embargo comercial. Ucraina cere mai multe sancțiuni împotriva Moscovei și a lui Putin Ucraina a îndemnat Occidentul să impună mai multe sancţiuni împotriva Rusiei care să ţintească economia şi cercul de apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin, relatează Reuters. „Primii paşi decisivi au fost făcuţi ieri (marţi) şi suntem recunoscători', a declarat ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba, pe Twitter. „Acum, trebuie intensificată presiunea pentru a-l opri pe Putin. De a lovi economia şi pe prietenii săi. Loviţi mai mult. Loviţi mai tare. Loviţi acum', a îndemnat Kuleba în mesaj. Totodată, președinte Ucrainei, Volodimir Zelenski, a început înrolarea rezerviștilor cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. 351 de cetățeni ruși, interziși în Ucraina Rada Supremă, parlamentul ucrainean, a aprobat miercuri impunerea de sancţiuni împotriva a 351 de cetăţeni ruşi. Între aceștia, sunt deputaţii care au votat pentru recunoaşterea independenţei teritoriilor controlate de separatişti şi trimiterea de trupe ruse în estul Ucrainei, informează Reuters. Sancţiunile vizează aproape toate tipurile de activităţi, interzicând intrarea pe teritoriul Ucrainei, accesul la bunuri, capital, proprietăţi, autorizaţii de afaceri, conform Agerpres. Consiliul de securitate urmează să valideze sancţiunile. Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii. Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.

UE vrea să taie accesul Rusiei pe piețele și serviciile financiare europene
Internațional

UE vrea să taie accesul Rusiei pe piețele și serviciile financiare europene

UE scoate Rusia din piața financiară. Uniunea Europeană a propus marţi să se interzică accesul autorităţilor ruse la pieţele şi serviciile financiare europene. Dar şi să fie vizate băncile care finanţează armata rusă şi alte operaţiuni militare ruse în regiunile separatiste din estul Ucrainei a căror independenţă Rusia a recunoscut-o luni seară, indică un comunicat al Comisiei Europene şi Consiliului European. UE scoate Rusia din piața financiară Pachetul de sancţiuni propuse de Uniunea Europeană în urma deciziei Rusiei de a recunoaşte independenţa regiunilor Doneţk şi Lugansk mai include persoane care au fost implicate în decizia ilegală şi vizează comerţul dinspre cele două regiuni separatiste către UE şi în sens invers. Într-o declaraţie comună, preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, Ursula von der Leyen şi Charles Michel, arată că decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte Doneţk şi Lugansk ca entităţi independente şi de a trimite trupe ruse în anumite zone din aceste subdiviziuni este ilegală şi inacceptabilă, încalcă dreptul internaţional, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi propriile angajamente internaţionale ale Rusiei şi escaladează şi mai mult criza. Cele două înalte oficialităţi europene salută unitatea fermă a statelor membre şi determinarea lor de a reacţiona rapid şi cu vigoare la acţiunile ilegale ale Rusiei, în strânsă coordonare cu partenerii internaţionali. Reuniune informală a miniştrilor de externe din UE După o reuniune informală a miniştrilor de externe din UE, prezidată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, un prim pachet de sancţiuni va fi prezentat oficial. Ulterior, organismele abilitate se vor întâlni pentru finalizare în cel mai scurt timp a pachetului de măsuri. Citește și: Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2 "Ambii preşedinţi, susţinuţi de Înaltul Reprezentant, continuă să urmărească atent evoluţiile în teren şi se consultă cu liderii din UE şi omologi internaţionali. Uniunea rămâne în deplin solidaritate cu Ucraina şi unită în sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale acesteia. Suntem alături şi vom continua să sprijinim Ucraina şi pe poporul său", menţionează declaraţia preşedinţilor Comisiei Europene şi Consiliului European.

Cele mai dure sancțiuni pe care Vestul le pregătește împotriva Rusiei: blocarea băncilor și a exporturilor de energie
Internațional

Cele mai dure sancțiuni pe care Vestul le pregătește împotriva Rusiei: blocarea băncilor și a exporturilor de energie

Cele mai dure sancțiuni pe care Vestul le pregătește împotriva Rusiei sunt cele care vizează sistemul bancar-financiar. Pe listă se află și blocarea exporturilor rusești de energie, însă UE depinde în procent de 40% de importurile de gaze din această țară. O subvariantă este blocarea exporturilor de petrol ale Rosneft. Sancțiuni împotriva Gazprom ar duce la o nouă creștere, substanțială, a prețurilor la gaze. Însă SUA ar putea reimpune sancțiuni împotriva Nord Stream 2, conducta care aduce gaze în Germania. Conducta este finalizată, dar autoritățile germane nu au aprobat funcționarea ei efectivă. Cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei Pe de altă parte, înainte de a prezenta varianta sancțiunilor bancar-financiare, trebuie spus că Rusia are o uriașă rezervă de dolari. Rusia a constituit rezerve valutare în valoare de aproape 600 de miliarde de dolari, adică 40% din PIB. Pentru comparație, în zona euro, băncile centrale dețin echivalentul a 1.200 de miliarde de dolari, echivalentul a 9% din PIB. Bugetul de austeritate al Rusiei permite Kremlinului să acopere cheltuielile curente atâta timp cât petrolul se vinde cu cel puțin 44 de dolari pe baril, potrivit estimărilor internaționale. În plus, Rusia trăiește sub snacțiuni din 2014, când a invadat Ucraina. Estimările FMI arată că ele au încetinit creșterea economică a Rusiei cu circa 1-1,5% din PIB pe an. Modelul Iran-2012 Iată o listă a sancțiunilor aflate pe masa SUA și a UE: SUA ar putea interzice Rusiei tranzacții financiare în dolari americani. Firmele care ar permite unei entități din Rusia să facă tranzacții în dolari s-ar confrunta cu penalități. Cumpărăturile Rusiei ar fi extrem de limitateSUA pot bloca băncile rusești, făcând pratic imposibile tranzacțiile internaționale. Însă această sancțiune ar lovi în investitorii vestici care au bani în aceste bănci, explică BBCScoaterea Rusiei din sistemul SWIFT, un sistem de comunicare între bănci. Ar îngreuna tranzacțiile bancare. A mai fost folosit în 2012 împotriva Iranului și i-a adus pierderi semnificative. Pe de altă parte, există îngrijorarea că o astfel de acțiune ar putea submina credibilitatea SWIFT ca intermediar de încredere, cu consecințe negative pe termen mediu. Deoarece are sediul în Belgia, SWIFT intră sub jurisdicția UE.Blocarea exporturilor de tehnologie către RusiaSancționarea punctuală a unor oligarhi ruși care-l susțin pe Putin „În general, economia Rusiei este mult mai dependentă de importurile occidentale decât este Europa de exporturile rusești. Cu toate acestea, dependența Europei de gazul natural rusesc oferă Kremlinului o pârghie. Pentru aceasta, UE trebuie să elaboreze un pachet care să sprijine țările cele mai expuse, în special din țările baltice și din Europa de est și centrală. În plus, există riscul ca tensiunile să se transforme într-un conflict hibrid cu atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, acestea reprezentând un risc mare pentru Europa” arată think-tank-ul Bruegel.org. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Ucraina și România susțin ca UE să sancționeze Rusia acum, blocul comunitar mai așteaptă
Internațional

Ucraina și România susțin ca UE să sancționeze Rusia acum, blocul comunitar mai așteaptă

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. Uniunea Europeană nu va impune deocamdată sancţiuni Rusiei, a declarat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, respingând astfel un apel al ministrului de externe ucrainean ca aceste sancţiuni să fie impuse acum, Kievul considerând că în acest fel Rusia ar fi descurajată să lanseze un atac contra Ucrainei. Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei "Aşteptăm decizii (...) Considerăm că există motive serioase şi legitime de a impune cel puţin o parte din sancţiuni acum pentru a demonstra că UE nu doar vorbeşte, ci şi acţionează", a indicat ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, înainte de a se adresa miniştrilor de externe europeni, reuniţi la Bruxelles. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Situaţia de la frontiera ruso-ucraineană echivalează efectiv cu un atac, a declarat la rândul său presei ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis. Și acesta a cerut blocului comunitar să ia în calcul impunerea mai degrabă acum a sancţiunilor decât să le lase în aşteptare până când invazia ar avea loc, relatează agenţia DPA. Landsbergis a estimat că UE ar putea, de exemplu, să sancţioneze Rusia pentru recentele campanii sub steag fals. Aurescu, de partea Ucrainei și Lituaniei La rândul său, mai notează agenţia DPA, ministrul de externe român Bogdan Aurescu a afirmat că, pentru a descuraja o invazie, UE ar trebui să ia în considerare dezvăluirea parţială a pachetului de sancţiuni aflat în prezent pe masă, potrivit Agerpres. În schimb, ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, nu s-a arătat favorabil impunerii sancţiunilor în acest moment. "Sancţiunile sunt o reacţie, o pedeapsă. Nu o poţi face în avans", a remarcat acesta. "Întotdeauna am spus că UE va reacţiona proporţional faţă de orice act de agresiune", a mai spus Schallenberg, adăugând că în opinia sa ar fi bine ca pachetul de sancţiuni să nu fie dezvăluit deocamdată. Josep Borrell, la fel ca unii dintre miniştrii europeni de externe, menţionează Reuters, au transmis că UE nu are în vedere să impună sancţiuni Rusiei în acest moment. "Ministrul de Externe" al UE: "Când va veni momentul" Borrell a declarat în faţa presei că va convoca o reuniune extraordinară a UE pentru convenirea acestor sancţiuni numai atunci "când va veni momentul". Obiectivul blocului comunitar la ora actuală este susţinerea iniţiativelor pentru detensionarea crizei generate de comasarea unor trupe ruseşti la graniţa ucraineană şi de incidentele armate care s-au reluat în estul separatist al Ucrainei, a adăugat Borrell. "Întâlnirile la summituri, la nivel de lideri, la nivel de miniştri, în orice format, orice discuţie care să încerce evitarea unui război, este mare nevoie de ele", a explicat Borrell. La reuniunea de luni, miniştrii europeni de externe au aprobat un pachet de ajutor financiar pentru Ucraina constând într-un împrumut de 1,2 miliarde de euro şi au fost de asemenea de acord în principiu cu trimiterea unei mici misiuni de instructori militari care să ajute la pregătirea ofiţerilor ucraineni.

Un anunț care poate schimba jocul: UE este în siguranță chiar și fără gaz din Rusia, afirmă Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene
Internațional

Un anunț care poate schimba jocul: UE este în siguranță chiar și fără gaz din Rusia, afirmă Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene

UE rezistă fără gaz din Rusia, spune preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a declarat sâmbătă, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, că Uniunea Europeană şi-a încheiat pregătirile pentru eventualitatea sistării livrărilor de gaze din Rusia, transmite dpa. UE rezistă fără gaz din Rusia "Astăzi pot spune că, chiar şi în cazul unei întreruperi complete a alimentării cu gaz din Rusia, suntem în siguranţă iarna aceasta", a declarat şefa executivului european. Ea a lansat acuzaţii grave la adresa companiei ruse Gazprom, susţinând că aceasta "încearcă în mod intenţionat să stocheze şi să livreze cât mai puţin, în timp ce preţurile şi cererea cresc vertiginos". Citește și: EXCLUSIV Zboruri private ale lui Tăriceanu și Cășuneanu jr, investigate de DNA. Decolări și aterizări pe un aerodrom închis În UE au existat timp ce câteva săptămâni temeri că actualul conflict între Rusia şi Occident legat de pericolul unei invazii ruse în Ucraina ar putea perturba alimentarea cu gaze, reaminteşte dpa. Până recent, UE îşi asigura cu ajutorul gazelor doar 24% din necesarul de energie, iar 90% din gaze proveneau din import, conform datelor Comisiei Europene. Din totalul importurilor respective, 40% proveneau de la Gazprom. "Trecutul întunecat" al Moscovei La Munchen, von der Leyen a mai apreciat că ameninţările Rusiei la adresa Ucrainei ar putea modifica întregul sistem internaţional. Ea a avertizat că gândirea Moscovei, care ţine de "un trecut întunecat", i-ar putea costa pe ruşi prosperitatea viitoarea. "Lumea a urmărit uluită cum ne confruntăm cu cea mai mare concentrare de trupe pe pământul Europei de după zilele negre ale Războiului Rece", a declarat preşedinta CE, citată de Reuters.

UE, îndemnată să apere Lituania în fața presiunilor Chinei
Internațional

UE, îndemnată să apere Lituania în fața presiunilor Chinei

UE trebuie să apre Lituania în fața Chinei, potrivit unui oficial francez. Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de fermitate pentru a apăra Lituania împotriva presiunilor economice ale Chinei, a afirmat duminică ministrul francez pentru comerţ exterior, Franck Riester, citat de AFP."Ceea ce face China cu Lituania este în mod clar o coerciţie. Chinezii folosesc armele comerciale şi economice pentru a exercita presiuni politice asupra noastră", a declarat pentru AFP ministrul care va prezida luni o reuniune cu omologii săi din UE la Marsilia.UE a sesizat la sfârşitul lui ianuarie Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) împotriva Chinei, acuzată că blochează importurile lituaniene, pe fondul tensiunilor diplomatice pe tema Taiwanului. UE trebuie să apre Lituania în fața Chinei Lituania se consideră pedepsită pentru că a permis acestei insule să-şi deschidă o reprezentanţă oficială în capitala sa, Vilnius, sub nume propriu, stârnind furia Chinei care respinge orice utilizare oficială a cuvântului Taiwan. Beijingul nu-i recunoaşte statutul de stat acestei insule pe care o consideră a fi una dintre provinciile sale. Citește și: Claudiu Târziu, atac la foștii tovarăși de drum Șoșoacă și Călin Georgescu. Despre Simion: nici el nu ne poate da afară, nici noi pe elFranck Riester, care pledează pentru "mai multă fermitate, mai puţină naivitate" din partea Europei în problemele comerciale, consideră că UE a evoluat deja mult, în special sub efectul politicii agresive a Chinei ori a Statelor Unite din epoca Donald Trump.În contextul în care comerţul liber este "aproape un scop în sine", Europa "doreşte să continue schimburile comerciale, o dimensiune esenţială a economiei noastre, dar nu cu orice preţ, nu cu preţul concurenţei neloiale, nu cu preţul companiilor europene expuse la preluări rapace", a explicat demnitarul francez. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie opriteEl a subliniat că libertatea schimburilor comerciale nu se poate face nici prin sacrificarea mediului, nici prin compromisuri asupra valorilor democratice.Comisia Europeană a prezentat în decembrie un proiect de instrument care va pedepsi orice ţară care foloseşte sancţiuni economice pentru a face presiuni asupra UE sau a unuia dintre membrii săi.Acest instrument "anti-coerciţie" urmează să fie negociat cu statele membre şi cu Parlamentul European. Franck Riester speră să ajungă la o "poziţie consensuală" a celor 27 de sub preşedinţia franceză, până la sfârşitul lunii iunie.Ministrul mai speră ca negocierile privind un instrument de reciprocitate în deschiderea pieţelor publice să ajungă la bun sfârşit în primul semestru al anului."În prezent, Europa oferă acces la 95% din pieţele sale publice restului lumii", dar "companiile europene au acces la mai puţin de 30% din pieţele publice din Statele Unite sau Japonia şi la aproape nimic în China", potrivit demnitarului francez."Deci, spunem acum +stop, de-ajuns+. Dorim ca pieţele publice ale partenerilor noştri să se deschidă companiilor noastre, altfel ne vom închide pieţele publice pentru companiile lor", a mai declarat Franck Riester.

Viktor Orban sugerează că Ungaria ar putea ieși din UE
Internațional

Viktor Orban sugerează că Ungaria ar putea ieși din UE

Viktor Orban sugerează că Ungaria ar putea ieși din UE. Premierul ungar, Viktor Orban, a făcut sâmbătă o aluzie la posibilitatea ca ţara sa să părăsească Uniunea Europeană, fiind pentru prima dată când evocă o astfel de posibilitate, relatează DPA.Uniunea Europeană duce "un război sfânt, un jihad" sub sloganul statului de drept, a declarat politicianul naţionalist de dreapta în cadrul unui discurs în faţa susţinătorilor din Budapesta sâmbătă.În acelaşi timp, el a cerut "toleranţă" din partea UE faţă de Ungaria. În caz contrar, a spus el, nu va fi posibil să se continue pe o cale comună. Citește și: Ce și-au transmis la telefon, timp de peste o oră, Putin și Biden? Washingtonul și Kremlinul tac, tensiunea e maximăOrban a vorbit cu câteva zile înainte de o decizie a Curţii Europene de Justiţie (CEJ) privind noul mecanism al UE privind statul de drept. Viktor Orban sugerează că Ungaria ar putea ieși din UE În cadrul acestui sistem, ţările care încalcă statul de drept ar putea pierde fonduri de la bugetul general al UE. Ungaria şi Polonia au depus o plângere împotriva acestui mecanism, care a fost adoptat în decembrie 2020. CEJ urmează să se pronunţe miercuri. Citește și: Comisia Europeană explică pentru PSD: PNRR poate fi renegociat doar în situaţii excepţionale, cum ar fi dezastrele naturaleInstituţiile UE şi organizaţii de apărare a drepturilor omului îl acuză pe Orban, care conduce Ungaria din 2010, de distrugerea democraţiei şi a statului de drept.Orban a contrazis sâmbătă această evaluare. ''Pentru ei, statul de drept este un mijloc prin care vor să ne transforme în ceva asemănător cu ei", a spus el.Dar Ungaria nu vrea să devină ca Europa de Vest, aşa cum nu se aşteaptă ca Occidentul să adopte politicile ungare de azil sau de familie.Ungaria a vrut să menţină UE unită "în ciuda alienării culturale tot mai mari". Acesta este motivul pentru care Budapesta a făcut ''oferte de toleranţă'' atât Bruxelles-ului, cât şi Berlinului în mai multe rânduri.''Nu există altă soluţie, ci doar toleranţă. Aceasta este singura modalitate de a găsi o cale comună", a continuat Orban.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră