luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

466 articole
Eveniment

"Iarba" legală în UE, nu-n România

"Iarba" legală în UE, nu-n România. Procurorii DIICOT ieşeni par să fi pus gând rău oricui aduce măcar vorba de cânepă. "Iarba" legală în UE, nu-n România La sfârşitul anului trecut, în urma unui scandal naţional privind cerbicia unor procurori, activistul Cristian Dide era arestat după ce a trimis pe adresa DIICOT două colete conţinând diverse produse din cannabis, fiind apoi trimis în judecată pentru trafic de droguri. Citește și: Undă verde pentru negaționiști de la CAB. Vasile Zărnescu, ex-ofițerul SRI care a negat Holocaustul, scapă de închisoare. Se alege doar cu avertisment Acum, pe masa judecătorilor ieşeni a mai ajuns un dosar interesant. Doi administratori de firmă sunt acuzaţi, la pachet cu societăţile pe care le conduc, de trafic de droguri în formă continuată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

"Iarba" legală în UE, nu-n România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Statele UE au transferat Rusiei peste 19 miliarde de euro (sursa: NordStream)
Eveniment

Statele UE au transferat Rusiei peste 19 miliarde de euro

De la începutul războiului, statele UE au transferat Rusiei peste 19 miliarde de euro drept plată pentru importurile de energie, arată ministerul ucrainean al Apărării, într-o postare pe Twitter. „Oprirea livrării petrolului şi gazului ar însemna că familiile maghiare vor trebui să plătească preţul războiului. 85% din gospodăriile ungare sunt încălzite cu gaz, iar 64% din importul de petrol al Ungariei provine tot din Rusia”, a arătat, acum două zile, Bertalan Havasi, şeful Biroului de Presă al Prim-ministrului ungar. Ungaria se opune propunerii ca UE să renunțe la aceste importuri. Statele UE au transferat Rusiei peste 19 miliarde de euro „Bancherii morții De la invazia din 24 februarie, țările UE au transferat 19.630.675.827 de euro (N.Red. - plata) pentru resurse energetice către bugetul Rusiei. Aceasta sumă este de aproape 20 de ori mai mare decât costul tuturor rachetelor lansate de acest stat terorist asupra orașelor ucrainene”, afirmă ministerul ucrainean al Apărării. Bankers of deathSince the invasion on February 24, EU countries have transferred €19,630,675,827 for energy resources to the russian budget. This is almost 20 times more than the cost of all missiles fired by the terrorist state at Ukrainian cities.#StopSponsoringTerrorism— Defence of Ukraine (@DefenceU) March 26, 2022 "Niciun euro pentru ocupanţi, închideţi toate uşile, nu le mai trimiteţi bunuri, refuzaţi resursele energetice. Fără comerţ cu voi, fără companiile şi băncile voastre Rusia nu ar mai avea bani pentru acest război. Vă rog, nu mai sponsorizaţi armele de război ale acestei ţări, Rusia. Aveţi forţă, Europa are forţă", a cerut, încă de acum cinci zile, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj pe canalul Telegram. Germania oprește treptat importurile de energie Germania vrea să renunțe la toate importurile de cărbune și petrol din Rusia până la finalul anului, a anunțat, vineri, ministrul economiei Robert Habeck. Însă dependența de gazele rusești se va menține până în 2024, a mai apreciat Habeck. El este membru al Partidului Verzilor. „Companiile finalizează contractele cu furnizorii ruși, nu le reînnoiesc și trec la alți furnizori într-un ritm nebunesc”, a spus Habeck, la Berlin, în timp ce prezenta un raport despre securitatea energetică a Germaniei. Această țară importă 55% din gazele naturale, 52% din cărbune și 34% din petrol din Rusia.

Borrell acuză Moscova de crime de război (sursa: Twitter/Josep Borrell Fontelles)
Eveniment

UE va avea o armată operațională

UE va avea o armată operațională. Europenii vor dobândi, pentru prima dată în istoria lor, o capacitate de a desfăşura "operaţiuni de luptă", a declarat marţi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, relatează AFP. UE va avea o armată operațională Miniştrii europeni de Afaceri Externe şi ai Apărării au decis luni să constituie o forţă militară de intervenţie rapidă de 5.000 de combatanţi, operaţională până în 2025. "Tratatele europene prevăd că UE se poate angaja în misiuni de luptă: nu a făcut-o niciodată, dar dacă aceasta se dovedeşte necesară, trebuie să fie pregătită", a precizat Josep Borrell în faţa unui grup de jurnalişti. Citește și: Macron întreține statul rus criminal cu investiții franceze, deși critică invazia din Ucraina: Arme explozive sunt utilizate în zone dens populate "Europenii trebuie să înţeleagă că anumite situaţii pot implica folosirea forţei. Capacitatea europeană trebuie antrenată pentru misiuni de luptă", a insistat el. Strategia de apărare ("busolă strategică") aprobată luni este "un plan de acţiune" şi "dacă nu va fi pusă în aplicare, va fi inutilă", avertizează totuşi Borell. Angajamentul colectide de apărare, pus în practică "Este pentru prima dată când statele membre şi-au luat un angajament colectiv pe probleme de apărare, acest angajament este public. Acum trebuie să îl punem în practică", a explicat el. Această forţă de intervenţie rapidă, care nu este o armată europeană, va fi formată din "componente terestre, aeriene şi maritime" şi dotată cu capacităţi de transport pentru a putea "efectua intervenţii pentru salvarea şi evacuarea cetăţenilor europeni" prinşi într-un conflict. Primul element pentru constituirea acestei forţe îl vor constitui "scenariile de intervenţie" cărora vor trebui să le corespundă mijloacele necesare şi mandatele. "Ele trebuie să fie adoptate până la sfârşitul anului 2022, va fi un semnal bun al voinţei statelor", a comentat Josep Borrell. "Unanimitatea rămâne regula pentru decizii, dar statele care nu vor să participe la o misiune vor putea sta departe, fără a le împiedica pe celelalte să acţioneze", a subliniat el. O forță complementară NATO Potrivit acestuia, această forţă trebuie să fie "complementară NATO, să acţioneze acolo unde NATO nu poate sau nu vrea să acţioneze". Pe lângă o revizuire a "grupurilor de luptă", create în 2007, dar niciodată utilizate, "rezervele de trupe vor fi mobilizate în funcţie de tipul misiunii de îndeplinit", a observat şeful diplomaţiei europene. Berlinul a propus luni să formeze nucleul acestei forţe în 2025. "Germania va conduce atunci un grup de luptă", a precizat Borell, pentru care esenţialul nu este să ştie care stat conduce forţa de intervenţie, "ci mobilizarea capacităţilor adaptate misiunii". Europenii trebuie, de asemenea, să investească în capabilităţi care le lipsesc în prezent, în special drone, tancuri, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă. "Vom aproba o care nu este răspunsul la războiul din Ucraina, ci o parte a răspunsului, pentru că ea trebuie să ne facă mai puternici militar", a afirmat luni şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, înaintea unei reuniuni comune a miniştrilor Afacerilor Externe şi miniştrilor Apărării din statele membre.

Sprijin european pentru agricultorii ucraineni
Internațional

Sprijin european pentru agricultorii ucraineni

Sprijin european pentru agricultorii ucraineni. Uniunea Europeană vrea să îi sprijine pe agricultorii ucraineni să îşi pregătească viitoarele recolte, în special furnizându-le carburant şi îngrăşământ, oferind în acelaşi timp şi un ajutor alimentar Ucrainei, a anunţat luni comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, potrivit Agerpres. Sprijin european pentru agricultorii ucraineni „Le vom oferi un ajutor agricultorilor ucraineni, care au nevoie de 50.000 de tone de carburant pentru a-şi lucra la minimum terenurile şi pentru a-şi menţine producţia la niveluri minime de supravieţuire", a explicat comisarul polonez, la finalul unei reuniuni unde miniştrii europeni ai agriculturii şi-au dat acordul. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare „Tranzitul ajutorului pe teritoriul Poloniei este soluţia cea mai eficientă din punct de vedere logistic”, iar Varşovia "este pregătită să participe", a adăugat Wojciechowski, subliniind că timpul presează în ceea ce priveşte însămânţările de primăvară. „El a omagiat doi prieteni agricultori ucişi sub bombe în timp ce lucrau pe câmp” şi a transmis hotărârea fermă a agricultorilor din Ucraina de a-şi cultiva terenurile în ciuda invaziei ruse, a spus comisarul european. „Un moment foarte puternic. El a trebuit să ne părăsească mai repede decât era prevăzut, din cauza unei alerte de bombardamente”, a afirmat, vizibil emoţionat, şi ministrul francez al agriculturii, Julien Denormandie, a cărui ţară deţine preşedinţia Consiliului UE. Potrivit acestuia, înainte de a fi întrerupt, ministrul ucrainean a transmis „cereri precise” către UE în legătură cu „ajutorul alimentar” pentru populaţia din Ucraina, dar şi pentru refugiaţi, sprijinul pentru industria agro-alimentară ucraineană "acolo unde are capacitatea de a funcţiona" şi, în special, ajutorul pentru agriculturi prin furnizarea de îngrăşământ, seminţe şi combustibil. Kievul spune că vrea să îşi continue exporturile agricole „Am convenit cu comisarul să înfiinţăm o organizaţie pentru a putea răspunde într-un mod eficient acestor cereri”, a insistat ministrul francez. În acelaşi timp, Kievul susţine că vrea să îşi continue exporturile agricole, vorbind despre stocuri „în apropiere de Marea Neagră”. Bruxellesul a spus că vrea să ajute şi pe acest plan, dar fără a detalia soluţii concrete, în contextul în care războiul se intensifică în Ucraina. „Agresorul rus vrea să distrugă toate posibilităţile de producţie ale Ucrainei, iar starea stocurilor este greu de evaluat (...) Este foarte clar că scopul său este să înfometeze populaţia. Trebuie să fim conştienţi că înfometarea este folosită ca armă”, a spus Janusz Wojciechowski, care a atras atenţia că s-ar putea ajunge la o „situaţie dramatică” dacă agricultorii ucraineni ar înceta să mai producă. Ucraina este un important producător de grâu şi de porumb şi este primul exportator din lume de ulei de floarea-soarelui, însă sectorul său agricol a fost puternic lovit de invazia rusă începută la 24 februarie.

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev. Casa Albă a dezminţit duminică speculaţiile privind o posibilă vizită a preşedintelui Statelor Unite, Joe Biden, în Ucraina, în cadrul turneului în Europa din următoarele zile, transmite dpa. Biden, la Bruxelles, nu la Kiev "Deplasarea se va concentra pe continuarea strângerii rândurilor întregii lumi în sprijinul poporului ucrainean şi împotriva invaziei lui Putin în Ucraina, dar nu există planuri de călătorie în Ucraina", a scris pe Twitter secretara de presă a preşedinţiei americane, Jen Psaki. În presa din SUA s-a speculat şi că Biden ar putea vizita Polonia după etapa de la Bruxelles. Psaki a comunicat că alte detalii vor fi anunţate ulterior. Citește și: Papa, atac extrem de dur la Putin: Să înceteze abominabila agresiune armată, un masacru absurd Ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat televiziunii CNN că nu este la curent cu vreo discuţie despre o vizită a preşedintelui în Ucraina. Ea a reamintit că guvernul de la Washington i-a avertizat pe cetăţenii SUA să nu se deplaseze în Ucraina, deoarece ţara este în război. Potrivit Casei Albe, Biden va participa joi, la Bruxelles, la summituri extraordinare ale NATO, Uniunii Europene şi G7. Va fi a treia vizită a preşedintelui în Europa de la preluarea mandatului, în ianuarie anul trecut.

Ungaria a devenit capitala diseminării propagandei ruse Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Ungaria a devenit capitala diseminării propagandei ruse

Ungaria a devenit capitala diseminării propagandei ruse în inima UE, scrie publicația Politico.eu. Propaganda rusă este preluată și redistribuită de presa controlată de Viktor Orban, explică această publicație. Ungaria a devenit capitala diseminării propagandei ruse „Bun venit în capitala UE a dezinformarii rusești. A citi și a urmări știri din presa de stat din Ungaria, în aceste zile, înseamnă a surprinde un flux constant argumente și conspirații prietenoase cu Kremlinul despre războiul din Ucraina”, scrie Politico. Site-ul arată ce tip de dezinformări sunt lansate de către mass-media controlată de Viktor Orban: CIA a ajutat la instalarea actualului guvern ucrainean la putere SUA au determinat Rusia să atace UcrainaArmele ucrainene pot fi vândute „teroriştilor” din FranţaPreședintele Zelenski se comportă ca Adolf Hitler la finalul celui de-al Doilea Război Mondial „Cred că mass-media publică maghiară este distribuitorul nr. 1 al propagandei Kremlinului în Europa în acest moment, deoarece RT și Sputnik sunt închise”, a declarat Ágnes Urbán, analist la Mérték Media Monitor. Politico oferă și exemple: În primele zile ale războiului, canalul de stat M1 l-a invitat în mod repetat pe Georg Spöttle — un conspiraționist cunoscut pentru cercetarea OZN-urilor — să furnizeze o analiză de specialitate a războiului. Forțele ruse au preluat Cernobîl pentru a nu fi atacat,a susținut el.Un articol de pe site pro-guvernamental și preluat de mai multe posturi afiliate Fidesz acuza, cu nume, un diplomat american din regiune că lucrează pentru „destabilizarea” Ucrainei. Mai mult, articolul susținea că SUA i-au „provocat pe ruși”.„Statele Unite – din motive militare, politice, economice și de securitate – au aranjat o provocare împotriva Rusiei prin Ucraina”, a spus Gábor Bencsik, un expert cu legături strânse cu Fidesz, citat de presa afiliată acestui partid. Articolul din Politico amintește că Ungaria a refuzat să permită tranzitul armelor spre Ungaria. Citește și: Ciucă, prin Cărbunaru, se spală pe mâini de proiectul de monitorizare a presei online care scrie despre corupția demnitarilor, asociind-o cu propaganda pro-rusă

Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești (sursa: gov.ro)
Investigații

Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești

Premierul Nicolae Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești. Acesta a anunțat că România a înghețat activele deținute de trei companii și două persoane fizice aflate în strânsă legătură cu puterea de la Moscova. Decizia ar fi fost luată în urma sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană unor oligarhi, politicieni și companii rusești aflate în sfera de influență a lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Defapt.ro a aflat oficial că, în realitate, sunt verificate trei companii, dar nu și două persoane fizice. Iar cele trei companii ar putea avea legături cu două persoane fizice, respectiv o persoană juridică, aflate pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Mai mult, nu s-a luat nici o decizie privind înghețarea bunurilor celor vizați de investigația condusă de ANAF. Lista neagră a UE: 696 de persoane și 59 de companii Uniunea Europeană a decis să impună sancțiuni Rusiei începând cu anul 2014, în urma anexării ilegale a Peninsulei Crimeea. Până la începutul acestui an, pe lista neagră a Uniunii Europene se aflau 211 persoane și 51 de companii. Pe 15 februarie 2022, președintele Vladimir Putin a cerut Dumei de Stat să voteze recunoașterea independeței așa numitelor republici populare Donețk și Lugansk, din regiunea Donbas, situată în estul Ucrainei. Citește și: Ministrul Energiei: Avem suficiente stocuri de combustibil! Românii nu trebuie să intre în panică şi să stea la cozi În acest context, Uniunea Europeană a decis să mărească lista neagră a persoanelor și companiilor aflate în strânsă legătură cu Kremlinul. Astfel, numărul persoanelor aflate pe lista de sancțiuni a crescut la 571. Totodată, au fost incluse și Agenția pentru cercetarea internetului, dar și băncile Rossiya Bank, Promsvyabank și VEB.RF. Zece zile mai târziu, lista cu sancțiuni a fost din nou actualizată. De data aceasta au fost adăugate alți 99 de membri ai Dumei de Stat și persoane din anturajul lui Vladimir Putin. Pe 28 februarie 2022, lista neagră a Uniunii Europene a fost din nou completată, cu alte 26 de persoane și Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ. La 1 martie au mai fost introduse pe lista de sancțiuni și băncile Bank Otkritie, Novikombank, Sovcombank și VTB Bank. În total, 696 de persoane și 59 de companii. Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să înghețe activele persoanelor fizice și juridice din Rusia aflate pe lista de sancțiuni. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat la Digi24 că pe teritoriul României au fost identificate trei companii și două persoane fizice care alimentează financiar Kremlinul. "Instituţia care se ocupă de această problemă este ANAF-ul şi, desigur, celelalte instituţii şi până în momentul de faţă au fost identificate trei entităţi şi două persoane fizice. Intră sub sancţiuni pe mâna autorităţilor din România. Suntem obligaţi să punem în aplicare deciziile care au fost luate la nivelul Uniunii Europene”, a afirmat Nicolae Ciucă. Premierul a mai spus că ministrul Finanțelor, adică ministrul Adrian Câciu, l-a anunţat că bunurile celor cinci au fost blocate "imediat ce au fost identificate". "Acesta a fost răspunsul ministrului Finanțelor", a spus premierul. ANAF verifică numai trei firme și nu a blocat nimic Defapt.ro a încercat să afle numele celor cinci persoane fizice și juridice cărora le-au fost înghețate activele în România pentru că finanțează regimul de la Kremlin, condus de Vladimir Putin. Dar s-a izbit de o secretomanie excesivă, în contradicție cu practica țărilor din Uniunea Europeană care au luat măsuri similare. Defapt.ro a aflat oficial de la Direcția de Comunicare a Guvernului României că deocamdată nu a fost înghețat nici un activ al vreunei companii rusești din România. "Pe baza informațiilor primite de la instituțiile abilitate, până în prezent, ANAF derulează proceduri specifice pentru un număr de 3 persoane juridice care ar putea avea legături cu 2 persoane fizice, respectiv o persoană juridică, listate în Regulamente/Decizii europene”, a transmis oficial Guvernul României. Tot Direcția de Comunicare a Guvernului a mai transmis că "investigațiile specifice aplicării sancțiunilor internaționale sunt în stadiu avansat de finalizare. La acest moment, nu putem oferi alte detalii, informațiile de această natură fiind supuse secretului fiscal până la finalizarea investigațiilor. Rezultatele vor fi făcute publice la momentul adoptării unor decizii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”. Practic, ANAF nu a blocat încă bunurile celor trei companii înregistrate în România cu conexiuni la Moscova, așa cum a menționat în direct premierul Nicolae Ciucă. VTB Bank a finanțat Chimcomplex Borzești De la invadarea Ucrainei de către Rusia, pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene au fost introduse cele șapte bănci mai sus menționate și Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ. Una dintre cele șapte bănci, VTB Bank, a creditat compania Chimcomplex Borzești, controlată de Ștefan Vuza, pentru a prelua o parte din activele Oltchim. Pe lista de sancțiuni se află și trei membri din conducerea VTB Bank: Dmitriy Yuryevich Grigorenko, Maxim Gennadyevich Reshetnikov și Denis Aleksandrovich Bortnikov. Primul este viceprim-ministru al Federației Ruse și președintele Consiliului de Supraveghere al băncii. Cel de-al doilea este ministrul Dezvoltării Economice din Rusia și membru în Consiliul de Supraveghere al VTB Bank. Denis Aleksandrovich Bortnikov este fiul lui Alexander Bortnikov, șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB) și membru permanent în Consiliul de Securitate al Rusiei. În vara anului trecut, reprezentanții Chimcomplex au anunțat că vor împrumuta 90 de milioane de euro de la CEC Bank și Alpha Bank pentru a refinanța împrumutul primit de la banca rusească. "Le mulțumesc partenerilor Credit Suisse Zurich şi VTB Frankfurt pentru că au fost alături de noi în 2018, într-o tranzacție specială de obținere a creditului de 164 de milioane de euro, pentru achiziția Oltchim", declara Ștefan Vuza în toamna anului trecut. Alte firme românești creditate de VTB Bank Filiala băncii rusești pentru Europa, VTB Bank SE, a semnat un contract de ipotecă creanțe pe 13 ianuarie 2022 cu firma Brintex Depot pentru suma de 16 milioane de euro. O altă ipotecă, de 16 milioane de euro, a fost încrisă pe numele debitorilor Complex Comercial Brintex și Brintex Holdings Ltd. VTB Bank a mai creditat acționarii producătorului de înghețată Alpin57 Lux, Food Union Holding Company Limited și SIA Food Union Management. O altă firmă românească, Solar Electric Mostistea, a garantat un împrumut de la VTB Bank cu 100.600 certificate verzi evaluate la peste 13,7 milioane lei. SOGAZ, asiguratorul Gazprom Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ are ca acționari și parteneri strategici mai multe firme din grupurile rusești Gazprom, Rosatom, Roscosmos și RusHydro. În plus, a achiziționat trei firme de asigurări de la VTB Bank. La finalul anului trecut, Sogaz și Gazprombank au cumpărat 45% din MF Tehnologies, care deține 57,3% din rețeaua Vkontakte, "Facebook-ul" rusesc. Sogaz este considerată firma de asigurări a Gazprom și îl are printre acționari pe Yuri Kovalchuck, unul dintre aliații și prietenii oficiali ai lui Vladimir Putin. Președintele firmei de asigurări este Alexei Miller, președintele Consiliului de Administrație și director al Gazprom. Totodată, Miller se mai află la conducerea altor 14 companii din Rusia. Acesta nu a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Nici măcar SUA nu l-a inclus în prima listă de sancțiuni împotriva Rusiei după ce Vladimir Putin a anexat ilegal peninsula Crimeea. De abia în 2018, SUA l-a inclus pe lista neagră. Potrivit BBC, în urma apariției pe lista neagră a SUA, Alexei Miller s-a declarat mândru. "Nefiind inclus în prima listă chiar am avut câteva îndoieli - poate că ceva nu este în regulă? Dar sunt inclus, în sfârșit. Asta înseamnă că facem totul bine", a spus Miller.

Europa poate scăpa de gazele rusești Foto: Gazprom
Eveniment

Europa poate scăpa de gazele rusești

Europa poate scăpa de gazele rusești până iarna viitoare, dar va costa, arată un studiu al unui influent think-tank din Bruxelles, Bruegel.org. Însă, ieri, și Uniunea Europeană a pus la punct un plan pentru a reduce depedența de importurile de energie din Rusia, dar acesta are ca orizont anul 2030. Europa poate scăpa de gazele rusești Aceste proiecte vin în contextul în care luni seara un înalt oficial rus a amenințat cu oprirea livrărilor de gaze prin Nord Stream 1, conducta care aprovizionează Germania. Planul Uniuniii Europene, denumit RePowerEU, are trei direcții: diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz, utilizarea gazelor lichefiate. Vor crește importurile de gaze din Algeria, Norvegia și Azerbaidjancreșterea producției de energie prin folosirea biomasei și hidrogenulu. Se va extinde folosirea pompelor de căldură și a producției de energie eoliene și fotovoltaice. creșterea eficienței energetice Însă acest proiect are ca orizont anul 2030. El nu a fost încă agreat la nivelul Uniunii Europene. Think-tank-ul Bruegel.org are prezintă un plan cu bătaie pentru iarna viitoare și crede că Europa se poate descurca fără gazele de la Gazprom, iarna viitoare. Alternative la Gazprom Datorită importurilor record de gaz natural lichefiat din ultimele luni, din țări precum Statele Unite, Europa ar trebui să poată rezista pe tot parcursul verii fără deficite severe de energie, chiar dacă Rusia își întrerupe în mod intenționat aprovizionarea cu gaze -— sau dacă infrastructura cheie este deteriorată, pe fondul luptelor din Ucraina. Cum funcționează sistemul de gaze lichefiate Foto: Bruegel.org Bruegel explică faptul că importurile de gaze lichefiate pot crește, dar acestea depind de infrastructura existentă în UE, precum și de bunăvoința Japoniei și Coreei de Sud, care ar trebui să renunțe la o parte din livrări pentru ca ele să ajungă în UE. În plus, contractele de gaze lichefiate sunt pe termen foarte lung, altfel nu pot fi justificate costurile foarte mari. ONG-ul din Bruxelles mai arată că, peste vară, ar trebui umplute la capacitate maximă depozitele de gaze din EU. Cost: circa 70 de miliarde de euro, față de 10 miliarde de euro, anul trecut. „Mesajul principal este: dacă UE este forțată sau dispusă să suporte costurile, ar trebui să fie posibilă înlocuirea gazului rusesc deja pentru iarna viitoare fără ca activitatea economică să fie distrusă, oamenii să înghețe sau să se ajungă la întreruperea furnizării de energie electrică. Dar pe teren, vor trebui revizuite zeci de reglementări (...) mulți bani vor trebui să fie cheltuiți rapid și vor fi luate decizii grele. În multe cazuri, timpul va fi prea scurt pentru răspunsuri perfecte. Citește și: Londra susține Polonia să trimită avioane Ucrainei, dar înțelege și că ar fi consecințe: Ar fi în prima linie a focului. Dar Putin e terminat Asigurarea că cât mai mult gaz este adus în UE și distribuit în mod echitabil între depozitele de țară este esențială pentru reducerea vulnerabilității UE la o escaladare prelungită. Acest lucru ridică trei provocări: 1) Aducerea a cât mai multă gaz în Europa, fără să se plătească drastic în exces; 2) Distribuirea gazului în Europa și; 3) Repartizarea costului acestei operațiuni”, scrie bruegel.org.

Transnistria vrea independență, respinge Moldova - UE (sursa: emerging-europe.com)
Internațional

Transnistria vrea independență, respinge Moldova - UE

Transnistria vrea independență, respinge Moldova - UE. Separatiştii de la Tiraspol au solicitat Chişinăului iniţierea unui dialog cu Transnistria "în scopul unei reglementări civilizate definitive a relaţiilor, bazate pe existenţa paşnică, de bună vecinătate a două state independente prin semnarea unui acord interstatal cuprinzător", după ce Republica Moldova a decis să depună o cerere de aderare la Uniunea Europeană, relatează vineri portalul Deschide.md. Transnistria vrea independență, respinge Moldova - UE Potrivit administraţiei de la Tiraspol, depunerea cererii de aderare a avut loc fără a ţine cont de opinia regiunii transnistrene, dar şi în afara cadrului consultărilor. "Ignorarea completă a discuţiei asupra acestei probleme în formatele de negociere existente pune capăt procesului de soluţionare şi necesită o formalizare juridică internaţională urgentă", se arată într-un comunicat al aşa-zisului minister de externe de la Tiraspol. Citește și: Nik Storonksy, fondatorul rus al Revolut, condamnă invadarea „îngrozitoare” a Ucrainei. Co-fondatorul Vlad Yatsenko este ucrainean. Compania dublează donațiile către Crucea Roșie de la Kiev Tiraspolul susţine în acelaşi text că decizia autorităţilor moldovene "înseamnă disponibilitatea de a transfera suveranitatea Republicii Moldova către organele supranaţionale de la Bruxelles şi trecerea la utilizarea militaro-politică şi economică finală a teritoriului Republicii Moldova de către Occident". "Existenţa paşnică, de bună vecinătate a două state independente" În acest sens, separatiştii au solicitat "părţii moldoveneşti" să iniţieze un dialog cu Transnistria "în scopul unei reglementări civilizate definitive a relaţiilor bazate pe existenţa paşnică, de bună vecinătate a două state independente prin semnarea unui acord interstatal cuprinzător". "Facem apel la Naţiunile Unite, la OSCE, la mediatori şi observatori în procesul de negociere, la comunitatea internaţională în ansamblu cu cererea de a recunoaşte realitatea care există de mai bine de treizeci de ani sub forma transnistrenilor. Republica Moldova trebuie să asigure respectarea dreptului poporului transnistrean la autodeterminare şi să stabilească relaţii diplomatice cu Transnistria", susţin separatiştii. Regiunea transnistreană a organizat anterior două referendumuri privind independenţa faţă de R.Moldova cu aderarea ulterioară la Federaţia Rusă. Este vorba despre referendumul din 1991 şi 2006. În ambele cazuri, plebiscitul nu a fost recunoscut de către alte state, notează Deschide.md. Tiraspolul a trimis deja cerere la Moscova La fel, în 2008 şi 2010, Transnistria a trimis scrisori către ONU, solicitând recunoaşterea independenţei şi făcând referire la evenimentele din Kosovo. Totodată, în aprilie 2014, Transnistria s-a adresat Moscovei cu o cerere privind recunoaşterea independenţei regiunii ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat joi, 3 martie, cererea de aderare la Uniunea Europeană. "Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar. Suntem pregătiţi să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv naţional fundamental. Cetăţenii au ales această opţiune. Ei văd viitorul ţării noastre în Uniunea Europeană", a declarat ea în cadrul evenimentului.

Îmbrăcat în bluză verde, militară, Zelenski a semnat cererea de aderare la UE Foto: Facebook Volodimir Zelensky
Internațional

Zelenski a semnat cererea de aderare la UE

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, azi, cererea de aderare la Uniunea Europeană. Șeful statului ucrainean a postat fotografii de la acest moment pe pagina sa de Facebook. În patru minute, mesajul său a strâns peste 19.000 de lik-uri și 2.500 de redistribuiri. Zelenski a semnat cererea de aderare la UE Potrivit informațiilor neoficiale ale PAP, diplomații polonezi de la Bruxelles au fost implicați direct în pregătirea cererii Ucrainei. În ultimele zile, ambasadorul Ucrainei, Vsevolod Chentsov, a participat la reuniunea Consiliului ambasadorilor statelor membre ale UE și s-a întâlnit de mai multe ori cu diplomații Reprezentanței Permanente a Republicii Polone pe lângă UE . Foto: Facebook Zelenski Potrivit unor informații neoficiale publicate de PAP, președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa marți la o sesiune extraordinară a Parlamentului European la Bruxelles fie online, fie va trimite un mesaj video membrilor PE . Duminică, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „Ucraina este una dintre noi și ne dorim să fie în Uniunea Europeană”. Cu toate acestea, președinta CE nu a sugerat că Ucraina ar putea adera în urma unor proceduri de urgență. Charles Michel, președintele Consiliului European, a declarat într-un interviu acordat mai multor agenții de presă, inclusiv PAP, că Comisia Europeană și Consiliul vor trebui să ia o decizie în această chestiune. Citește și: VIDEO Harkov, atacat sălbatic de forțele ruse. Foarte multe victime civile: zeci de morți și sute de răniți. Imagini înfiorătoare Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

UE, armament pentru Ucraina, interzice RT - Sputnik (sursa: EC)
Eveniment

UE, armament pentru Ucraina, interzice RT - Sputnik

UE, armament pentru Ucraina, interzice RT - Sputnik. Uniunea Europeană va finanţa achiziţionarea şi livrarea de arme şi alte echipamente către Ucraina, care se confruntă la ora actuală cu o invazie din partea Rusiei, a anunţat duminică preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precizând că aceasta este o premieră pentru UE, transmite AFP. UE, armament pentru Ucraina, interzice RT - Sputnik Bruxelles va propune Celor 27 de state membre să utilizeze o linie de finanţare de urgenţă a UE "pentru a furniza forţelor ucrainene arme letale, precum şi carburant, echipamente de protecţie şi articole medicale", punând astfel capăt "tabuului potrivit căruia Uniunea Europeană nu furnizează arme beligeranţilor", a precizat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. Citește și: Ministrul turc de Externe a confirmat anunțul lui Zelenski: Turcia va interzice navelor de război rusești să intre în Marea Neagră "Vom interzice Sputnik și Russia Today în toată Uniunea Europeană pentru a stopa dezinformarea toxică a Rusiei în UE. Vom ținti regimul Lukașenko cu un nou pachet de sancțiuni care se aplică exporturilor", a spus von der Leyen. Toate declarațiile șefei CE, aici. We are stepping up our support for Ukraine.For the first time, the EU will finance the purchase and delivery of weapons and equipment to a country under attack. We are also strengthening our sanctions against the Kremlin. https://t.co/qEBICNxYa1— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 27, 2022

Germania, pregătită să accepte scoaterea Rusiei din SWIFT Foto: Bundesregierung.de
Internațional

Germania, pregătită să accepte scoaterea Rusiei

Germania, pregătită să accepte scoaterea Rusiei din SWIFT: un oficial francez afirmă că un consens pe acest subiect ar putea fi anunțat în curând. Discuţiile dintre membrii Uniunii Europene cu privire la excluderea Rusiei din sistemul internaţional de plăţi Swift sunt aproape să se finalizeze cu succes, a declarat sâmbătă un oficial de la Palatul Elysee. Germania, pregătită să accepte scoaterea Rusiei din SWIFT Responsabilul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a declarat că niciun stat membru al UE nu blochează excluderea Rusiei din sistem, dar că discuţiile sunt încă în curs de desfăşurare, relatează Reuters. Ministerul de externe german a anunţat că Germania este pregătită pentru o "limitare ţintită" a accesului Rusiei la Swift, relatează AFP. După controversele legate de gazoductul Nord-Stream II, Germania era din nou criticată pentru că a refuzat excluderea Moscovei din Swift, unul dintre cele mai importante motoare ale finanţelor mondiale. În timp ce toţi partenerii săi europeni păreau să fi acceptat în cele din urmă această măsură radicală ca represalii la invazia din Ucraina, Berlinul încă ezita, temându-se pentru aprovizionarea sa cu gaz şi cărbune rusesc. Mai devreme, premierul polonez Mateusz Morawiecki, care a vizitat sâmbătă Berlinul, descrisese poziţia Germaniei faţă de platforma de tranzacţionare interbancară drept "egoism concret". ''Am venit aici, la cancelarul Olaf Scholz, pentru a le zdruncina conştiinţa, pentru a zdruncina conştiinţa Germaniei", a spus Morawiecki, a cărui ţară, membră a NATO, are o frontieră comună de 535 de kilometri cu Ucraina. O armă nucleară în materie financiară Swift este una dintre cele mai importante reţele de mesagerie bancară şi financiară. Aceasta permite efectuarea de plăţi interbancare între instituţii din întreaga lume şi scuteşte Germania, de exemplu, de a plăti în numerar pentru gazul rusesc. Excluderea unei ţări din acest sistem este considerată o "armă nucleară" în materie financiară, pentru că atunci când un stat este deconectat de la Swift, înseamnă, de asemenea, că propriile sale bănci nu pot efectua tranzacţii cu băncile din ţara penalizată. Germania, care importă mai mult de jumătate (55%) din gazul său din Rusia, este foarte sceptică şi se teme că nu va mai putea să-şi achite plăţile pentru energie. Suspendarea din Swift "ar însemna că există un risc ridicat ca Germania să nu mai fie aprovizionată cu gaz, cu materii prime din Rusia", a declarat săptămâna aceasta ministrul finanţelor Christian Lindner. Berlinul consideră, de asemenea, că măsura riscă să fie ineficientă, deoarece Moscova a dezvoltat legături strânse în special cu China. Mă tem că Putin a stabilit de mult timp o alternativă la acest sistem Swift, a adăugat ministrul. Argumente care nu sunt convingătoare şi care îi înfurie pe mulţi dintre partenerii europeni ai Berlinului. Cu atât mai mult cu cât mai multe ţări care sunt, de asemenea, puternic dependente de hidrocarburile ruseşti şi care erau iniţial sceptice au susţinut în cele din urmă măsura în ultimele zile. Vineri, cancelarul austriac Karl Nehammer s-a răzgândit. După ce a descris măsura ca fiind "nu foarte eficientă", el pledează acum "pentru o excludere a Rusiei din Swift". Italia și Ungaria nu au rețineri Premierul italian Mario Draghi i-a promis sâmbătă preşedintelui ucrainean sprijinul său total pentru sancţiuni ''inclusiv cele referitoare Swift''. Iar guvernul ungar, prezentat iniţial ca fiind ostil, a negat cu tărie sâmbătă că ar fi împotriva excluderii Rusiei din sistemul Swift, ministrul său de externe Peter Szijjarto vorbind chiar despre "ştiri false" pe contul său de Facebook. Germania pare să fie singură, tocmai când credea că, prin suspendarea gazoductului germano-rus Nord Stream II, a pus capăt controverselor legate de dependenţa sa faţă de Rusia şi de excesul de indulgenţă faţă de Kremlin, comentează AFP. Citește și: Erdoğan îl abandonează pe Putin, potrivit lui Zelenski: Turcia interzice navelor ruse de război intrarea în Marea Neagră Ca răspuns la aceste critici, Berlinul încerca să-şi arate solidaritatea cu restul NATO. Guvernul a anunţat vineri că trimite o companie a armatei sale în Slovacia, care se învecinează cu Ucraina. De asemenea, a trimis o navă de recunoaştere în Marea Baltică, intenţionează să trimită baterii de rachete aer-sol Patriot pe flancul estic şi intenţionează să desfăşoare 350 de soldaţi ca întăriri pentru misiunea NATO pe care Germania o comandă în Lituania.

Experți UE în securitate cibernetică pentru Ucraina Foto: ENISA
Internațional

Experți UE în securitate cibernetică pentru Ucraina

UE pregătește o echipă de experți în securitate cibernetică pentru a ajuta Ucraina. Margiris Abukevičius, viceministru la Ministerul Apărării Naţionale din Lituania, a transmis că „trimiterea echipei de securitate cibernetică în Ucraina este o opţiune pe care o luăm în considerare”. Experți UE în securitate cibernetică pentru Ucraina Experţi în securitate cibernetică din şase ţări, Croaţia, Estonia, Lituania, Olanda, Polonia şi România, ar putea ajuta Ucraina să lupte împotriva atacurilor cibernetice din Rusia. Mobilizarea celor şase state membre UE şi crearea echipei de experţi în securitate au avut loc după ce serviciile ucrainene de securitate cibernetică au făcut anunţuri legate de atacuri şi ameninţări cibernetice. „Ucraina ar putea avea nevoie de ajutor pentru a face față unor incidente de securitate cibernetică sau pentru testarea infrastructurii IT în scopul de a depista eventuale puncte slabe”, a spus Abukevičius, citată de Reuters. Echipa de specialiști ar putea fi compusă din circa zece oficiali experţi în securitate cibernetică, din fiecare din cele şase ţări europene. Echipa se înscrie în programul UE de cooperare în domeniul apărării PESCO. Ministrul de Externe al Kievului, Dmytro Kuleba, a mai solicitat de la Uniunea Europeană „echipamente tehnice şi software suplimentare pentru consolidarea infrastructurii de securitate cibernetică”. Ucraina a suferit atacuri asupra alegerilor în anul 2014 şi asupra reţelelor de energie în 2015 şi 2016. A fost epicentrul unui focar global de malware cunoscut sub numele de „NotPetya” care s-a răspândit rapid în întreaga lume, paralizând multinaţionale precum gigantul danez de transport maritim Maersk, gigantul logistic FedEx, compania farmaceutică Merck.

Europa menține Rusia în comerțul internațional (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Europa menține Rusia în comerțul internațional

Europa menține Rusia în comerțul internațional. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi ca băncilor ruse să li se interzică să utilizeze sistemul de mesagerie SWIFT, principala reţea internaţională de plăţi din lume. Măsura ar lovi comerţul rusesc şi ar face mai dificile afacerile companiilor ruseşti. Propunerea s-a lovit de împotrivirea mai multor state UE, care preferă ca aceasta să fie rezervată pentru un pachet de sancţiuni ulterior. Europa menține Rusia în comerțul internațional Subiectul a fost abordat și la conferința de presă a președintelui american Joe Biden. De ce nu este exclusă Rusia din sistemul SWIFT? Aceasta a fost o întrebare care i-a fost pusă insistent lui Biden în timpul conferinței de presă de joi. Citește și: Propagandiștii lui Putin în România vântură teza recuperării Bucovinei de Nord. Lista „patrioților” preocupați de românii din Ucraina Președintele american a dat asigurări joi că tăierea Rusiei din rețeaua interbancară SWIFT, o roată esențială în finanțele globale, rămâne "o opțiune" de răspuns la invazia Ucrainei, potrivit AFP. El a subliniat, însă, că "în prezent. aceasta nu este o poziție" împărtășită de europeni. Dar a asigurat că celelalte sancțiuni financiare anunțate joi de Statele Unite și aliații lor au avut "un impact la fel de mare sau chiar mai mare" decât această opțiune. SWIFT este esențial pentru siguranța tranzacțiilor SWIFT, sau "Societatea pentru telecomunicații financiare interbancare la nivel mondial", este un sistem de mesagerie securizat care facilitează plățile transfrontaliere rapide, făcând fluxul comerțului internațional cursiv și fără probleme. Băncile care se conectează la sistemul SWIFT și stabilesc relații cu alte bănci pot folosi mesajele SWIFT pentru a efectua plăți. Mesajele sunt sigure, astfel încât instrucțiunile de plată sunt de obicei onorate fără îndoială. Acest lucru permite băncilor să proceseze volume mari de tranzacții cu rapiditate. A devenit astfel principalul mecanism de finanțare a comerțului internațional. În 2020, în jur de 38 de milioane de "mesaje FIN" SWIFT au fost trimise în fiecare zi prin platforma SWIFT, conform analizei sale anuale din 2020. În fiecare an, trilioane de dolari sunt transferate folosind sistemul. Fără SWIFT, tranzacțiile scad și costurile cresc SWIFT, fondată în anii 1970, este o cooperativă formată din mii de instituții membre care utilizează serviciul. Cu sediul în Belgia, SWIFT realizează un profit modest, doar 36 de milioane EUR în 2020, pe baza evaluării sale anuale din 2020. Este condus în principal ca un serviciu pentru membrii săi. Dacă SWIFT ar exclude băncile rusești, ar restricționa accesul țării la piețele financiare din întreaga lume. Pentru companiile și persoanele fizice rusești ar fi mai greu să plătească pentru importuri și să primească numerar pentru export, să împrumute sau să investească în străinătate. Băncile rusești ar putea folosi alte canale pentru plăți, cum ar fi telefoane, aplicații de mesagerie sau e-mail. Aceasta ar permite băncilor ruse să efectueze plăți prin bănci din țări care nu au impus sancțiuni, dar din moment ce alternativele ar putea fi mai puțin eficiente și sigure, volumele tranzacțiilor ar putea scădea și costurile ar putea crește. Elveția nu a adoptat sancțiunile Elveţia a decis joi să nu se alinieze sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, însă va lua măsurile necesare pentru a evita să fie utilizată ca bază pentru ocolirea lor de către Moscova, informează AFP. "Din raţiuni de neutralitate", Elveţia, după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, nu a preluat direct sancţiunile adoptate la acea vreme de UE împotriva Rusiei, a amintit preşedintele elveţian, Ignazio Cassis, în timpul unei conferinţe de presă. Consiliul Federal (guvernul) al Elveţiei a emis în schimb "o ordonanţă menită să împiedice ocolirea sancţiunilor UE via Elveţia", a spus Cassis, la finalul unei reuniuni extraordinare. De asemenea, Elveţia a elaborat o listă de persoane şi companii ruse cu care intermediarii financiari nu sunt autorizaţi să stabilească noi relaţii de afaceri, iar dacă aceste relaţii există deja, ele vor necesita autorizare. Ea a luat de asemenea măsuri pentru a împiedica ocolirea sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei pe piaţa fianciară elveţiană. Astfel, unele operaţiuni vor trebui şi ele să fie autorizate. Consiliul Federal a decis să continue această cale de mijloc şi după invadarea Ucrainei de către Rusia. Pentru că neutralitate "nu înseamnă indiferenţă", a subliniat preşedintele elveţian. Din ce în ce mai mulți bogați ruși în Elveția "Sancţiunile UE adoptate ieri (miercuri) trebuie să fie integrate în această ordonanţă sub formă de măsuri menite să împiedice ocolirea lor", a continuat preşedintele elveţian. "Unele măsuri vor fi întărite, în special în domeniul financiar", a adăugat el. Stânga elveţiană a apreciat aceste măsuri ca fiind prea timide, în timp ce, dimpotrivă, pentru dreapta populistă UDC, formaţiunea politică ce dispune de cele mai multe mandate în Parlament, aceste măsuri merg prea departe. Decizia luată de Elveţia este importantă, dat fiind rolul pe care îl are piaţa financiară elveţiană în Europa. De asemenea, prezenţa de bogătaşi ruşi în Elveţia nu a încetat să crească în ultimii ani. Cassis a mai anunţat joi închiderea ambasadei elveţiene la Kiev, unde sunt înregistraţi 268 de cetăţeni elveţieni. Aeroflot nu mai zboară în Marea Britanie Regatul Unit a impus joi o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei în replică la invadarea Ucrainei, interzicând compania aeriană Aeroflot şi vizând sectorul bancar, exporturile de tehnologii şi cinci oameni de afaceri, relatează AFP. Compania aeriană Aeroflot, membră a Alianţei SkyTeam cu Air France-KLM, nu va mai putea deservi Regatul Unit. Pe lângă cele cinci bănci sancţionate marţi, gigantul bancar rus de stat VTB este acum vizat, iar activele sale pe teritoriul Regatului Unit sunt îngheţate. La modul mai general, noile măsuri "vor permite excluderea totală a băncilor ruse din sectorul financiar britanic, care este bineînţeles cel mai important din Europa", a spus Boris Johnson. În total, 100 de noi entităţi vor fi vizate, precum conglomeratul Rostec (apărare, tehnologii, spaţiu). Cinci oameni şi femei de afaceri - Kirill Şamalov (petrochimie), descris de media drept fostul ginere al lui Vladimir Putin, Iuri Sliusar (aeronautică), Piotr Fradkov (bancă), Denis Bortnikov (bancă) şi Elena Gheorghieva (bancă) - sunt adăugaţi pe lista de personalităţi cărora li se interzice intrarea pe teritoriul britanic, unde activele lor sunt îngheţate. Canada a impus "sancțiuni severe" O nouă lege va fi adoptată pentru a viza exporturile către Rusia de tehnologie, ceea ce "va reduce capacităţile militare, industriale şi tehnologice ale Rusiei pentru ani de zile", a dat asigurări Boris Johnson. Canada va sancţiona "58 de persoane şi entităţi ruse" în răspuns la invazia Ucrainei de către armata rusă, a anunţat joi premierul canadian Justin Trudeau, invocând "sancţiuni severe", relatează AFP. Sancţiunile vor viza în special "membri ai elitei ruse", "mari bănci ruse" şi "membri ai Consiliului de Securitate rus", a precizat premierul canadian. "Suspendăm toate autorizaţiile de export pentru Rusia", a adăugat Justin Trudeau, apreciind că invazia rusă a Ucrainei reprezintă o "ameninţare imensă la adresa securităţii şi păcii în lume". Au fost impuse şi "sancţiuni suplimentare" băncilor ruse susţinute de stat şi Canada va "interzice toate tranzacţiile financiare cu acestea".

Excluderea lui Putin din sancțiunile UE, criticată de Vera Jourova, vicepreședinta CE. Sursa: Twitter Vera Jourova
Internațional

excluderea lui Putin din sancțiunile UE

Excluderea lui Putin din sancțiunile UE a fost criticată, miercuri, de vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova. Comisarul european a arătat că președintele Rusiei ar fi trebuit să fie inclus pe lista celor direct sancționați. Mosova a recunoscut, luni, regiunile Lugansk și Donețk din Ucraina ca fiind independente. Citește și: Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră Excluderea lui Putin din sancțiunile UE, „o slăbiciune”, arată Vera Jourova „Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă", a declarat Vera Jourova, citată miercuri de cotidianul Hospodarske Noviny din Cehia, conform Agerpres. „Există întotdeauna o întrebare dacă este vorba de arta profesionistă a diplomaţiei sau de o slăbiciune. Aş zice că este a doua variantă", a adăugat comisarul european Jourova. Citește și: Prietenul lui Ponta și ocrotitorul lui Ghiță, Aleksandar Vucic, anunță că Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei Uniunea Europeană a aprobat marţi o primă serie de sancţiuni împotriva Rusiei. Astfel, mai mulți înalți oficiali ruși au interdicție de intrare în UE, Moscova are acces limitat la piețele financiare europene. Regiunile autoproclamate independente din Ucraina sunt sub un embargo comercial. Ucraina cere mai multe sancțiuni împotriva Moscovei și a lui Putin Ucraina a îndemnat Occidentul să impună mai multe sancţiuni împotriva Rusiei care să ţintească economia şi cercul de apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin, relatează Reuters. „Primii paşi decisivi au fost făcuţi ieri (marţi) şi suntem recunoscători', a declarat ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba, pe Twitter. „Acum, trebuie intensificată presiunea pentru a-l opri pe Putin. De a lovi economia şi pe prietenii săi. Loviţi mai mult. Loviţi mai tare. Loviţi acum', a îndemnat Kuleba în mesaj. Totodată, președinte Ucrainei, Volodimir Zelenski, a început înrolarea rezerviștilor cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. 351 de cetățeni ruși, interziși în Ucraina Rada Supremă, parlamentul ucrainean, a aprobat miercuri impunerea de sancţiuni împotriva a 351 de cetăţeni ruşi. Între aceștia, sunt deputaţii care au votat pentru recunoaşterea independenţei teritoriilor controlate de separatişti şi trimiterea de trupe ruse în estul Ucrainei, informează Reuters. Sancţiunile vizează aproape toate tipurile de activităţi, interzicând intrarea pe teritoriul Ucrainei, accesul la bunuri, capital, proprietăţi, autorizaţii de afaceri, conform Agerpres. Consiliul de securitate urmează să valideze sancţiunile. Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii. Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră