joi 20 august
Login Contact
DeFapt.ro

ue

475 articole
Eveniment

România are astăzi garanții de securitate cu nu a avut niciodată, datorită apartenenței la NATO și UE, spune premierul Ciucă

România, sub umbrela NATO și UE. România, ca ţară membră a UE şi NATO, are în prezent garanţii de securitate cum nu a avut niciodată, a declarat, luni, premierul Nicolae Ciucă. Acesta a fost întrebat, într-un interviu la Radio România Actualităţi, cât de liniştiţi ar trebui să fie românii, având în vedere situaţia din Ucraina. România, sub umbrela NATO și UE "România, în această perioadă, la fel ca celelalte ţări, trece printr-o perioadă dificilă, la care nu ne-am mai fi gândit în secolul 21.(...) Ceea ce vreau să vă spun este că România are astăzi garanţii de securitate cum nu a avut niciodată. Suntem ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, suntem ţară membră a Uniunii Europene, putem să vedem, s-au luat decizii în acest sens, sunt mai multe trupe şi dotări ale Alianţei Nord-Atlantice pe teritoriul României. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Asta putem să o constatăm că nu este doar pe termen scurt, dar şi o prezenţă consolidată, constantă. Trebuie să reamintim că România este o ţară prooccidentală, poporul român, în proporţie de 70%, sprijină această instituţie a apartenenţei noastre la Alianţa Nord-Atlantică şi la Uniunea Europeană. Sunt elemente de garanţie că aparţinem acestei civilizaţii a Vestului şi că tot ceea ce facem noi, responsabilitatea noastră este să ducem mai departe dorinţa românilor", a spus şeful Executivului, potrivit Agerpres. În context, el a evidenţiat că reacţia românilor din această perioadă este exemplară, cu referire la criza refugiaţilor ucraineni. "Reacţia României, a românilor din această perioadă este exemplară, atât la nivelul societăţii civile, oamenilor obişnuiţi, cât şi al instituţiilor. Am putut să vedem drama refugiaţilor. Emoţia produsă de drama acestor refugiaţi a produs o reacţie care ne face mândri pe toţi. Ea vine din furia împotriva acestei invazii, dar şi din dorinţa de a contribui cu ceva la limitarea acestor efecte dramatice. Avem reacţia oamenilor din judeţele de graniţă, fie că vorbim de graniţa de nord, nord-est, dar şi din sud-est. Practic, ei sunt cei mai îngrijoraţi, lor nu le vin informaţii doar de la televizor, dar şi din realitatea din jur, iar reacţia lor, încă o dată, a fost exemplară. Oamenii care lucrează în sistemul de stat, atât militarii, dar şi lucrătorii din alte structuri, la graniţă, la vămi, în administraţie, în sistemul medical. Şi aş dori să subliniez că societatea civilă, jurnaliştii şi oamenii cu credibilitate, majoritatea au făcut ceva în aceste zile şi acel ceva este deosebit de important, pentru că au luat atitudine şi asta nu pentru că le-a cerut-o cineva, ci pentru că aşa au simţit. Lucrul acesta l-am perceput de la nivelul Guvernului", a mai declarat Nicolae Ciucă.

România are astăzi garanții de securitate cu nu a avut niciodată, datorită apartenenței la NATO și UE, spune premierul Ciucă
Ucraina și UE sunt tot mai aproape. Zelenski a completat chestionarul pentru aderarea la blocul comunitar
Internațional

Ucraina și UE sunt tot mai aproape. Zelenski a completat chestionarul pentru aderarea la blocul comunitar

Kievul face un nou pas către UE. Kievul a completat un chestionar ce va constitui un punct de plecare pentru ca Uniunea Europeană să decidă cu privire la aderarea Ucrainei, a declarat Ihor Jovkva, adjunctul şefului Oficiului preşedintelui Volodimir Zelenski, transmite Reuters. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a înmânat chestionarul preşedintelui Zelenski în timpul vizitei sale la Kiev din 8 aprilie, promiţând un start mai rapid în cazul eforturilor Ucrainei de a deveni un membru al UE în urma invaziei ruse. Kievul face un nou pas către UE "Astăzi pot spune că documentul a fost completat de partea ucraineană", a declarat Jovkva duminică seara pe postul public de televiziune. Comisia Europeană va trebui să emită o recomandare privind conformitatea Ucrainei cu criteriile necesare de aderare, a adăugat el, potrivit Agerpres. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” "Ne aşteptăm ca recomandarea... să fie pozitivă, iar apoi mingea va fi în terenul statelor membre UE". Jovkva a adăugat că Ucraina se aşteaptă să dobândească statutul de ţară candidată la aderarea la UE în luna iunie, în cadrul unei reuniuni programate a Consiliului European. Consiliul European se va întruni în perioada 23-24 iunie, conform programului afişat pe site-ul său. "În continuare, va trebui să începem discuţiile de aderare. Şi odată ce vom purta aceste discuţii, putem vorbi deja despre aderarea deplină a Ucrainei la UE", a declarat Jovkva.

Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski
Internațional

Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski

Rusia: Ucraina, fără NATO și UE. Kremlinul este hotărât să forţeze Ucraina să îşi abandoneze cursul euro-atlantic şi vrea să îşi impună propria dominaţie în regiune, chiar dacă Moscova îşi concentrează acum operaţiunile în estul ţării vecine, au atenţionat duminică serviciile de informaţii ale armatei britanice, informează Reuters. Rusia: Ucraina, fără NATO și UE Forţele ruse continuă să-şi redesfăşoare echipamentele de luptă şi de sprijin din Belarus spre estul Ucrainei, inclusiv spre locaţii în apropiere de Harkov şi de Severodoneţk, a notat Ministerul Apărării al Regatului Unit într-un raport regulat pe Twitter. Artileria rusă continuă să lovească poziţii în tot estul Ucrainei, unde Rusia plănuieşte să-şi reia activitatea de ofensivă, se spune în raport. Al doilea oraş al Ucrainei cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkov a fost ţinta unor lupte violente mai multe zile la începutul ofensivei, dar a rămas mereu sub controlul forţelor ucrainene. Zelenski: Să ne pregătim toți pentru un atac nuclear Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sâmbătă lumii să se pregătească pentru o eventuală utilizare de către Rusia a armelor sale nucleare într-un interviu acordat mai multor mass-media ucrainene, transmite AFP. "Nu ar trebui să aşteptăm momentul în care Rusia decide să îşi folosească armele nucleare. Trebuie să ne pregătim pentru asta", a spus preşedintele Zelenski în interviul difuzat de şase site-uri de ştiri ucrainene, precum şi de preşedinţia ucraineană pe Telegram. Citește și: VIDEO Cel puțin o parte din echipajul crucișătorului „Moskva”, scufundat în Marea Neagră, ar fi fost salvat Este nevoie de "medicamente (împotriva radiaţiilor), de adăposturi antiaeriene", a spus el, apoi a adăugat: "Trebuie să vorbim cu ei, să semnăm tratate, să fim duri din punct de vedere economic. (Ruşii) pot folosi orice armă, sunt convins de asta". https://www.youtube.com/watch?v=l7ap_EoNPNE Volodimir Zelenski estimase deja vineri că lumea întreagă ar trebui să fie îngrijorată de riscul ca preşedintele Vladimir Putin, încolţit de eşecurile sale militare în Ucraina, să poată recurge la o armă nucleară tactică. "Nu numai eu, cred că toată lumea, toate ţările trebuie să fie îngrijorate", declarase preşedintele ucrainean pentru CNN. CIA nu a văzut încă semne concrete în teren Joi, şeful serviciilor de informaţii externe americane, William Burns, estimase că o astfel de ameninţare nu trebuie tratată cu uşurinţă. "Nu am văzut cu adevărat niciun semn concret, cum ar fi desfăşurari sau măsuri militare care să ne agraveze îngrijorările", a nuanţat totuşi şeful CIA. După începerea invaziei ruse în Ucraina pe 24 februarie, Kremlinul a menţionat punerea în alertă a forţelor nucleare. Moscova va folosi arme nucleare în Ucraina doar în cazul unei ameninţări existenţiale la adresa Rusiei, a declarat ulterior pentru CNN purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a furniza alte detalii. Potrivit ONG-ului Buletinul Oamenilor de Ştiinţă din Domeniul Atomic, Rusia deţine "1.588 de focoase nucleare desfăşurate", dintre care 812 pe rachete aflat la sol, 576 pe submarine şi 200 pe bombardiere.

Comisia Europeană se minte singură că statele UE nu vor mai cumpăra petrol de la Rusia și cere un răgaz de câteva luni pentru a implementa această politică
Internațional

Comisia Europeană se minte singură că statele UE nu vor mai cumpăra petrol de la Rusia și cere un răgaz de câteva luni pentru a implementa această politică

Petrolul rusesc provoacă disensiuni în UE. Uniunea Europeană se pregăteşte să pună capăt achiziţiilor de petrol din Rusia pentru a sancţiona războiul dus de aceasta în Ucraina, dar măsura este "complexă" şi punerea ei în aplicare va lua "mai multe luni", au afirmat vineri pentru AFP mai multe surse europene. "Vor fi necesare cel puţin câteva luni" "Adoptarea de măsuri asupra petrolului impune desfacerea contractelor existente, găsirea de alternative şi evitarea ocolirii sancţiunilor. Acesta nu se va face de azi pe mâine. Vor fi necesare cel puţin câteva luni", a explicat un responsabil european implicat în discuţii. Potrivit acestuia, "Comisia reflectează la opţiuni", printre care se află vărsarea plăţilor într-un cont blocat. Citește și: FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina "Restrângerea cererii va creşte preţurile", au insistat mai mulţi miniştri şi funcţionari de rang înalt, întrebaţi de AFP. "Statele Unite sunt foarte sensibile la preţul petrolului", a subliniat unul dintre ei. "În plus, dacă Rusia va vinde altor cumpărători petrolul refuzat de europeni, sancţiunea nu va servi la nimic", a avertizat un altul. India și China stau la cotitură Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut miercuri diversificarea debuşeelor pentru livrarea resurselor energetice ale Rusiei "altor regiuni din lume care au cu adevărat nevoie de ele". Europenii încearcă să evite o ocolire a sancţiunilor lor de către China şi India, făcându-le să înţeleagă că va fi "dificil pentru UE să accepte parteneri care subminează sancţiunile", a precizat un diplomat european. Uniunea Europeană a decis pe 8 aprilie să înceteze achiziţiile de cărbune din Rusia, să-şi închidă porturile pentru navele ruseşti şi să interzică exportul a numeroase produse şi tehnologii către Rusia. Petrolul rusesc provoacă disensiuni în UE "Pentru prima dată, Europa a vizat energia, ceea ce nu era evident. Petrolul şi gazul vor urma", a dat asigurări unul dintre responsabili. Însă trebuie "menţinută unitatea" celor 27, a insistat el. Ungaria, Slovacia şi Bulgaria îşi cumpără petrolul din Rusia şi trebuie "convinse pentru a fi păstrate la bord", a subliniat el. "Nu putem pune capăt dependenţei noastre de azi de azi pe mâine", a avertizat ministrul slovac de externe, Ivan Korcok. Noi sancţiuni au fost evocate cu prilejul reuniunii din 11 aprilie a miniştrilor de externe din statele UE. "Nimic nu este tabu" "Uniunea Europeană cheltuieşte sute de mii de euro pentru a importa petrol din Rusia, ceea ce contribuie în mod cert la finanţarea acestui război. Trebuie să punem capăt, chiar dacă aceasta creează enorme provocări şi probleme", a afirmat ministrul irlandez Simon Coveney. "Nimic nu este tabu", a răspuns şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, potrivit căruia "petrolul este cel mai uşor de înlocuit". Două treimi din exporturile de petrol ale Rusiei se îndreaptă spre Uniunea Europeană. În 2021, Rusia a furnizat 30% din ţiţeiul şi 15% din produsele petroliere cumpărate de UE. "Factura importurilor de petrol rus era de patru ori mai mare decât cea de gaze, 80 miliarde de dolari faţă de 20 miliarde", a reamintit Borrell.

UE își propune să contracareze Rusia prin "diplomaţie alimentară" în Africa de Nord și Balcani
Internațional

UE își propune să contracareze Rusia prin "diplomaţie alimentară" în Africa de Nord și Balcani

UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară". UE intenționează să abordeze problema creșterii prețurilor la grâu și la îngrășăminte și a penuriei preconizate în Balcani, în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu cu ajutorul "diplomației alimentare" pentru a contracara argumentele Rusiei cu privire la impactul invaziei sale în Ucraina, spun diplomații și oficialii UE, potrivit Reuters. Insecuritatea alimentară a provocat "resentimente" în ţările vulnerabile din regiunile menţionate, în timp ce Moscova consideră actuala criză o consecinţă a sancţiunilor occidentale contra Rusiei, a afirmat un diplomat UE. UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară" Acest lucru implică o potenţială ameninţare pentru influenţa UE, a adăugat diplomatul. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat săptămâna trecută că sancţiunile impuse de Occident au contribuit la o criză alimentară mondială şi la creşterea preţurilor energiei. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Vecinii UE, în special Egiptul şi Libanul, depind în mare măsură de grâu şi îngrăşăminte exportate de Ucraina şi Rusia. Ei se confruntă cu creşteri masive ale preţurilor după o scădere a importurilor lor de cereale în urma începerii a ceea ce Moscova numeşte ''operaţiune militară specială'' în Ucraina. "Nu ne putem asuma riscul de a pierde regiunea", a spus un alt diplomat european. De asemenea, blocul comunitar doreşte să încurajeze eforturile internaţionale pentru a limita impactul crizei şi împreună cu Programul Alimentar Mondial va anunţa noi iniţiative marţea viitoare. Franţa, cel mai mare producător agricol din UE şi ţara care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, promovează o iniţiativă numită 'FARM', care va include un mecanism global de distribuire a alimentelor pentru ţările mai sărace. De asemenea, Parisul are în vedere încheierea unui acord internaţional privind planul său până la 30 iunie, când se încheie mandatul preşedinţiei franceze a Consiliului UE, a declarat ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian după discuţiile avute marţi de reprezentanţi ai UE şi ai PAM la Roma. Rusia bombardează silozurile de grâu din Ucraina Rusia îngreunează exporturile ucrainene de produse agricole prin bombardarea porturilor şi a silozurilor cu grâu din Ucraina, a afirmat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell. De asemenea, Ucraina se confruntă şi cu o criză de combustibili, ceea ce îi împiedică exporturile de cereale. Pentru a uşura situaţia, Uniunea Europeană încearcă să faciliteze exporturile alimentare via Polonia şi sprijină livrarea de combustibili pentru fermierii ucraineni, au explicat diplomaţi europeni. În plus, UE furnizează sprijin financiar celor mai vulnerabile ţări, săptămâna trecută anunţând ajutoare de 225 de milioane de euro pentru Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Aproape jumătate din această sumă va fi direcţionată spre Egipt, în timp ce Liban, Iordania, Tunisia, Maroc şi Autoritatea Palestiniană vor primi fiecare fonduri cuprinse între 15 şi 25 milioane de euro. Alte 300 de milioane de euro drept sprijin pentru agricultură vor fi furnizate ţărilor din Balcanii Occidentali, în cadrul finanţării.

Adoptarea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei este o variantă de luat în calcul, spune Borrell
Internațional

Adoptarea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei este o variantă de luat în calcul, spune Borrell

UE ar putea impune noi sancțiuni Rusiei. Adoptarea unor sancţiuni suplimentare de către Uniunea Europeană împotriva Rusiei este o opţiune, a afirmat luni Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe ai statelor membre, la Luxemburg, transmite Reuters. UE ar putea impune noi sancțiuni Rusiei "Sancţiunile sunt întotdeauna pe masă", a declarat Borrell înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe (CAE), răspunzând unei întrebări dacă Uniunea Europeană ia în calcul un embargou asupra livrărilor de petrol dinspre Rusia, ţară care în 24 februarie a lansat o invazie militară de amploare în Ucraina. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Miniştrii vor discuta despre paşii următori", a adăugat înaltul demnitar european. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a solicitat constant liderilor europeni să ''adopte sancţiuni puternice'' împotriva Moscovei, potrivit Agerpres. El cere oprirea achiziţiilor de petrol şi gaz din Rusia şi furnizarea de armament greu pentru forţele ucrainene pentru a rezista ofensivei ruse anunţate în regiunea Donbas (est). Mai multe ţări membre, printre care Germania, Italia, Austria şi Ungaria, sunt dependente în mare măsură de gazul rusesc.

Uniunea Europeană promite să trateze cu prioritate primirea Ucrainei în blocul comunitar. Rusia se scufundă în dictatură și crime abjecte împotriva umanității
Internațional

Uniunea Europeană promite să trateze cu prioritate primirea Ucrainei în blocul comunitar. Rusia se scufundă în dictatură și crime abjecte împotriva umanității

UE promite Ucrainei integrare, ajutor substanțial. Rusia este ameninţată cu "descompunerea" din cauza sancţiunilor tot mai dure, în timp ce Ucraina are un "viitor european", a declarat vineri preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen în timpul vizitei la Kiev, transmite AFP. UE promite Ucrainei integrare, ajutor substanțial "Rusia se va scufunda în decădere economică, financiară şi tehnologică, în timp ce Ucraina se îndreaptă spre un viitor european", a declarat von der Leyen în timpul unei conferinţe de presă comune cu şeful statului ucrainean Volodimir Zelenski. "Lupta voastră este şi lupta noastră. Sunt aici la Kiev cu dumneavoastră astăzi pentru a transmite un mesaj foarte puternic: UE este de partea dumneavoastră. Suntem de partea voastră", a adăugat ea. Citește și: Un nou masacru al civililor: peste 130 de ucraineni împușcați și aruncați în gropi comune, la Makarov "Ne mobilizăm puterea economică pentru a-l face pe Putin să plătească un preţ foarte, foarte mare", a subliniat preşedinta Comisiei Europene. La rândul său, preşedintele Zelenski a declarat că, deşi "personal este recunoscător" doamnei von der Leyen pentru cele cinci serii de sancţiuni ale UE, acestea "nu sunt suficiente". Ursula von der Leyen, la Bucea Însoţită de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi de premierul slovac, Eduard Heger, Ursula von der Leyen s-a deplasat vineri la Bucea, care a devenit un simbol al atrocităţilor războiului din Ucraina. Cei trei lideri au mers să vadă gropile comune săpate în această localitate pentru a îngropa zecile de civili ucişi în lupte. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a promis vineri preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că instituţia sa va pregăti raportul privind candidatura Ucrainei la UE "în câteva săptămâni", după ce acesta va răspunde la întrebările din raportul pe care i l-a înmânat, transmit Reuters şi EFE. "Acesta este un pas important către UE", i-a spus von der Leyen lui Zelenski în timp ce îi înmâna plicul cu documentul, în cadrul unei conferinţe de presă la palatul prezidenţial din Kiev. "De aici începe drumul vostru spre UE", a subliniat lidera europeană, asigurându-l pe Zelenski că examinarea de către Comisie va fi "nu, ca întotdeauna, o chestiune de ani, ci de săptămâni". Cererea Ucrainei, tratată prioritar de CE Preşedintele ucrainean a dat asigurări că guvernul său va răspunde "cât mai curând posibil" la întrebările puse de Bruxelles. Comisia a fost mandatată de Consiliu să pregătească un raport privind îndeplinirea criteriilor de aderare de către Ucraina, precum şi de către Georgia şi Republica Moldova, cu ocazia summitului liderilor europeni de la Versailles, Franţa, din 10-11 martie. Printre criteriile care trebuie confirmate în raport înainte de acordarea statutului de ţară candidată se numără respectarea valorilor fundamentale ale UE, existenţa unor instituţii care să garanteze democraţia şi o economie de piaţă. De la semnarea scrisorii prin care Zelenski a depus cererea de aderare la UE la Bruxelles, la 28 februarie, până la punerea în mişcare a mecanismelor au trecut doar şapte zile - un record, dacă ne gândim la experienţa ţărilor din Balcanii de Vest, care au trebuit să aştepte în cel mai bun caz luni de zile pentru ca mecanismul să fie pus în mişcare după ce au depus cererea de aderare, remarcă EFE. UE trebuie să trimită funcționari pe teren în Ucraina Întrebată dacă este posibil ca Ucraina să fie încă în război după ce Comisia îşi va încheia procesul, fostul ministru german al apărării a declarat că este "profund convinsă că Ucraina va câştiga acest război, că va câştiga democraţia şi libertatea". Iar UE va "lucra cu Ucraina pentru a reconstrui ţara după război", a adăugat ea. Referitor la decizia Consiliului privind candidatura Ucrainei, von der Leyen a declarat: "Indiferent de decizie, vom sprijini întotdeauna Ucraina". Nu există termene limită pentru pregătirea analizei de către Comisie, care necesită desfăşurarea de funcţionari pe teren. "Vom continua să ne consolidăm relaţiile şi să ne aprofundăm parteneriatul pentru a sprijini Ucraina pe calea sa europeană. Ucraina face parte din familia noastră europeană", se arată în declaraţia liderilor UE după summitul de la Versailles, din Franţa. "A fost important să încep vizita mea la Bucea. Pentru că la Bucea umanitatea noastră a fost spulberată", a scris von der Leyen pe Twitter. Mesajul meu pentru poporul ucrainean: Cei responsabili de atrocităţi vor fi aduşi în faţa justiţiei. Lupta voastră este lupta noastră".

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. România și Ungaria, printre țările care nu au luat o astfel de măsură
Internațional

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. România și Ungaria, printre țările care nu au luat o astfel de măsură

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși arată că România și Ungaria sunt printre țările care nu au luat o astfel de măsură. Diplomații ruși sunt expulzați în masă din spațiul european. Unele țări, precum Lituania au trimis acasă inclusiv ambasadorul Kremlinului. Financial Times a relatat, la finalul lunii martie, despre o creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european, după ce a intervievat opt oficiali din serviciile de informații și diplomați. Potrivit unei contabilizări făcute de Nexta TV, de la începutul agresiunii asupra Ucrainei au fost expulzați circa 250 de diplomați ruși din țările europene. Citește și: Financial Times: Creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european. Austria: „portavionul” agenților Moscovei Denmark will expel 15 Russian intelligence officers working at the Russian embassy in Copenhagen. They pose a threat to our national security. It’s in our mutual interests to maintain diplomatic ties, but we will not accept Russian espionage on Danish soil. #dkpol— Jeppe Kofod (@JeppeKofod) April 5, 2022 Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. Iată o listă a măsurilor luate de statele din UE împotriva personalului diplomatic suborodnat Kremlinului: Belgia a expulzat 21 de diplomați de la ambasada din Bruxelles și consulatul din AnversOlanda a expulzat 17 diplomați care ar fi acționat ca spioniIrlanda a expulzat patru diplomați din structura de conducere a ambasadei la DublinCehia a expulzat un diplomat rusGermania: 45 de diplomați ruși expulzațiLituania a trimis acasă ambasadorul Rusiei, car reacție la masacrul de la BuchaFranța: 34 de diplomați ruși expulzațiLetonia: detaliile legate de expulzări vor fi anunțate, deocamdată s-a aprcizat doar că această măsură va fi luatăItalia: 30 de diplomați ruși expulzațiDanemarca: 15 diplomați ruși expulzațiSuedia: trei diplomați ruși expulzațiBulgaria a expulzat 11 diplomați ruși, zece la mijlocul lunii martie, al 11-lea la 1 aprilie - este vorba de primul secretar al ambasadeiSlovacia: 38 de diplomați ruși expulzați, mai întâi un lot de trei, apoi 35. Polonia: 45Estonia: trei diplomați ruși expulzațiSpania: 45 de diplomați Macedonia de Nord, țară care nu face parte din UE, a expulzat cinci diplomați ruși. Premierul român Nicolae Ciucă a răspuns, luni, unei întrebări referitoare la posibila expulzare a unor cetăţeni sau diplomaţi ruşi din România. „Din informaţiile pe care le am până acum, nu avem astfel de persoane. (…) În funcţie de situaţia concretă, vom lua decizii şi le vom anunţa", a precizat el. Citește și: Rusia vrea Odesa „și mai mult”: planurile Moscovei după dezastrul de la Kiev prezentate de un general-locotenent american în rezervă

Austria se opune blocării importurilor de gaze și petrol din Rusia
Internațional

Austria se opune blocării importurilor de gaze și petrol din Rusia

Austria se opune blocării importurilor de gaze și petrol din Rusia. Ministrul de Finanţe al Austriei, Magnus Brunner, a exclus, luni, impunerea oricăror sancţiuni ale Uniunii Europene (UE) care vizează petrolul şi gazele ruseşti, deoarece Austria este foarte dependentă de gazele ruseşti, iar sancţiunile i-ar afecta mai mult pe austrieci decât pe ruşi, relatează Politico. Austria se opune blocării importurilor de gaze ”Suntem foarte dependenţi de gazul rusesc şi cred că toate sancţiunile care ne-ar afecta mai mult pe noi decât pe ruşi nu ar fi bune pentru noi (...) De aceea ne opunem sancţiunilor care vizează petrolul şi gazele”, a declarat Magnus Brunner reporterilor înaintea reuniunii Eurogrup, la care iau parte membrii din zona euro, la Luxemburg. Declaraţiile lui Brunner vin la doar câteva ore după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut noi sancţiuni care vizează cărbunele şi petrolul, în timp ce vorbea la postul de radio France Inter. De asemenea, Ministrul belgian de Finanţe, Vincent Van Peteghem, a afirmat că Belgia nu se opune unei astfel de acţiuni direcţionate, scrie news.ro. UE a impus deja Moscovei patru runde de sancţiuni, iar discuţiile sunt în desfăşurare pentru a introduce un al cincilea pachet în contextul în care soldaţii ruşi execută civili în oraşele ucrainene pe care le ocupă. După masacrul de la Bucha, demnitarii austrieci fac apel la calm Brunner a descris acţiunile ca fiind ”extrem de oribile”, dar a spus că ”trebuie să rămână calmi” când vine vorba de sancţiuni. Cu toate acestea, Viena va continua să vizeze oligarhii ruşi, a spus el. ”Dacă sancţiunile te afectează pe tine mai mult, nu cred că aceasta este calea corectă”, a mai precizat oficialul austriac. Nimic nu este exclus în ceea ce priveşte Comisia Europeană, a declarat vicepreşedintele executiv Valdis Dombrovskis jurnaliştilor, după ce a fost întrebat dacă petrolul va fi inclus în următorul pachet de sancţiuni. Miniştrii vor discuta luni consecinţele economice pe care le-ar putea avea războiul din Ucraina şi modul în care sancţiunile actuale şi viitoare ar avea un impact asupra creşterii economice. Comisia este programată să publice următoarea rundă de previziuni economice la sfârşitul lunii mai. ”Evaluarea noastră actuală este că implicaţiile războiului din Ucraina vor reprezenta o încetinire substanţială a creşterii economice în cadrul UE, însă nu vor constitui o recesiune”, a menţionat Dombrovskis. Citește și Agenția oficială de presă a Moscovei cere lichidarea tuturor ucrainenilor care s-au opus Rusiei. „Elita politică a Ucrainei”, eliminată, nu poate fi re-educată

"Iarba" legală în UE, penală pentru procurorii din România. Un nou caz Dide
Eveniment

"Iarba" legală în UE, penală pentru procurorii din România. Un nou caz Dide

"Iarba" legală în UE, nu-n România. Procurorii DIICOT ieşeni par să fi pus gând rău oricui aduce măcar vorba de cânepă. "Iarba" legală în UE, nu-n România La sfârşitul anului trecut, în urma unui scandal naţional privind cerbicia unor procurori, activistul Cristian Dide era arestat după ce a trimis pe adresa DIICOT două colete conţinând diverse produse din cannabis, fiind apoi trimis în judecată pentru trafic de droguri. Citește și: Undă verde pentru negaționiști de la CAB. Vasile Zărnescu, ex-ofițerul SRI care a negat Holocaustul, scapă de închisoare. Se alege doar cu avertisment Acum, pe masa judecătorilor ieşeni a mai ajuns un dosar interesant. Doi administratori de firmă sunt acuzaţi, la pachet cu societăţile pe care le conduc, de trafic de droguri în formă continuată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ucraina acuză: de la începutul războiului, statele UE au plătit Rusiei peste 19 miliarde de euro pe importuri de energie
Eveniment

Ucraina acuză: de la începutul războiului, statele UE au plătit Rusiei peste 19 miliarde de euro pe importuri de energie

De la începutul războiului, statele UE au transferat Rusiei peste 19 miliarde de euro drept plată pentru importurile de energie, arată ministerul ucrainean al Apărării, într-o postare pe Twitter. „Oprirea livrării petrolului şi gazului ar însemna că familiile maghiare vor trebui să plătească preţul războiului. 85% din gospodăriile ungare sunt încălzite cu gaz, iar 64% din importul de petrol al Ungariei provine tot din Rusia”, a arătat, acum două zile, Bertalan Havasi, şeful Biroului de Presă al Prim-ministrului ungar. Ungaria se opune propunerii ca UE să renunțe la aceste importuri. Statele UE au transferat Rusiei peste 19 miliarde de euro „Bancherii morții De la invazia din 24 februarie, țările UE au transferat 19.630.675.827 de euro (N.Red. - plata) pentru resurse energetice către bugetul Rusiei. Aceasta sumă este de aproape 20 de ori mai mare decât costul tuturor rachetelor lansate de acest stat terorist asupra orașelor ucrainene”, afirmă ministerul ucrainean al Apărării. Bankers of deathSince the invasion on February 24, EU countries have transferred €19,630,675,827 for energy resources to the russian budget. This is almost 20 times more than the cost of all missiles fired by the terrorist state at Ukrainian cities.#StopSponsoringTerrorism— Defence of Ukraine (@DefenceU) March 26, 2022 "Niciun euro pentru ocupanţi, închideţi toate uşile, nu le mai trimiteţi bunuri, refuzaţi resursele energetice. Fără comerţ cu voi, fără companiile şi băncile voastre Rusia nu ar mai avea bani pentru acest război. Vă rog, nu mai sponsorizaţi armele de război ale acestei ţări, Rusia. Aveţi forţă, Europa are forţă", a cerut, încă de acum cinci zile, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj pe canalul Telegram. Germania oprește treptat importurile de energie Germania vrea să renunțe la toate importurile de cărbune și petrol din Rusia până la finalul anului, a anunțat, vineri, ministrul economiei Robert Habeck. Însă dependența de gazele rusești se va menține până în 2024, a mai apreciat Habeck. El este membru al Partidului Verzilor. „Companiile finalizează contractele cu furnizorii ruși, nu le reînnoiesc și trec la alți furnizori într-un ritm nebunesc”, a spus Habeck, la Berlin, în timp ce prezenta un raport despre securitatea energetică a Germaniei. Această țară importă 55% din gazele naturale, 52% din cărbune și 34% din petrol din Rusia.

Efectul Putin: UE își construiește o armată, deși nu recunoaște. Prima brigadă, activă la finalul lui 2025. Borrell: Va interveni unde NATO nu poate sau nu vrea
Eveniment

Efectul Putin: UE își construiește o armată, deși nu recunoaște. Prima brigadă, activă la finalul lui 2025. Borrell: Va interveni unde NATO nu poate sau nu vrea

UE va avea o armată operațională. Europenii vor dobândi, pentru prima dată în istoria lor, o capacitate de a desfăşura "operaţiuni de luptă", a declarat marţi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, relatează AFP. UE va avea o armată operațională Miniştrii europeni de Afaceri Externe şi ai Apărării au decis luni să constituie o forţă militară de intervenţie rapidă de 5.000 de combatanţi, operaţională până în 2025. "Tratatele europene prevăd că UE se poate angaja în misiuni de luptă: nu a făcut-o niciodată, dar dacă aceasta se dovedeşte necesară, trebuie să fie pregătită", a precizat Josep Borrell în faţa unui grup de jurnalişti. Citește și: Macron întreține statul rus criminal cu investiții franceze, deși critică invazia din Ucraina: Arme explozive sunt utilizate în zone dens populate "Europenii trebuie să înţeleagă că anumite situaţii pot implica folosirea forţei. Capacitatea europeană trebuie antrenată pentru misiuni de luptă", a insistat el. Strategia de apărare ("busolă strategică") aprobată luni este "un plan de acţiune" şi "dacă nu va fi pusă în aplicare, va fi inutilă", avertizează totuşi Borell. Angajamentul colectide de apărare, pus în practică "Este pentru prima dată când statele membre şi-au luat un angajament colectiv pe probleme de apărare, acest angajament este public. Acum trebuie să îl punem în practică", a explicat el. Această forţă de intervenţie rapidă, care nu este o armată europeană, va fi formată din "componente terestre, aeriene şi maritime" şi dotată cu capacităţi de transport pentru a putea "efectua intervenţii pentru salvarea şi evacuarea cetăţenilor europeni" prinşi într-un conflict. Primul element pentru constituirea acestei forţe îl vor constitui "scenariile de intervenţie" cărora vor trebui să le corespundă mijloacele necesare şi mandatele. "Ele trebuie să fie adoptate până la sfârşitul anului 2022, va fi un semnal bun al voinţei statelor", a comentat Josep Borrell. "Unanimitatea rămâne regula pentru decizii, dar statele care nu vor să participe la o misiune vor putea sta departe, fără a le împiedica pe celelalte să acţioneze", a subliniat el. O forță complementară NATO Potrivit acestuia, această forţă trebuie să fie "complementară NATO, să acţioneze acolo unde NATO nu poate sau nu vrea să acţioneze". Pe lângă o revizuire a "grupurilor de luptă", create în 2007, dar niciodată utilizate, "rezervele de trupe vor fi mobilizate în funcţie de tipul misiunii de îndeplinit", a observat şeful diplomaţiei europene. Berlinul a propus luni să formeze nucleul acestei forţe în 2025. "Germania va conduce atunci un grup de luptă", a precizat Borell, pentru care esenţialul nu este să ştie care stat conduce forţa de intervenţie, "ci mobilizarea capacităţilor adaptate misiunii". Europenii trebuie, de asemenea, să investească în capabilităţi care le lipsesc în prezent, în special drone, tancuri, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă. "Vom aproba o care nu este răspunsul la războiul din Ucraina, ci o parte a răspunsului, pentru că ea trebuie să ne facă mai puternici militar", a afirmat luni şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, înaintea unei reuniuni comune a miniştrilor Afacerilor Externe şi miniştrilor Apărării din statele membre.

UE ajută pregătirea viitoarelor recolte ucrainene cu carburant și îngrășământ
Internațional

UE ajută pregătirea viitoarelor recolte ucrainene cu carburant și îngrășământ

Sprijin european pentru agricultorii ucraineni. Uniunea Europeană vrea să îi sprijine pe agricultorii ucraineni să îşi pregătească viitoarele recolte, în special furnizându-le carburant şi îngrăşământ, oferind în acelaşi timp şi un ajutor alimentar Ucrainei, a anunţat luni comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, potrivit Agerpres. Sprijin european pentru agricultorii ucraineni „Le vom oferi un ajutor agricultorilor ucraineni, care au nevoie de 50.000 de tone de carburant pentru a-şi lucra la minimum terenurile şi pentru a-şi menţine producţia la niveluri minime de supravieţuire", a explicat comisarul polonez, la finalul unei reuniuni unde miniştrii europeni ai agriculturii şi-au dat acordul. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare „Tranzitul ajutorului pe teritoriul Poloniei este soluţia cea mai eficientă din punct de vedere logistic”, iar Varşovia "este pregătită să participe", a adăugat Wojciechowski, subliniind că timpul presează în ceea ce priveşte însămânţările de primăvară. „El a omagiat doi prieteni agricultori ucişi sub bombe în timp ce lucrau pe câmp” şi a transmis hotărârea fermă a agricultorilor din Ucraina de a-şi cultiva terenurile în ciuda invaziei ruse, a spus comisarul european. „Un moment foarte puternic. El a trebuit să ne părăsească mai repede decât era prevăzut, din cauza unei alerte de bombardamente”, a afirmat, vizibil emoţionat, şi ministrul francez al agriculturii, Julien Denormandie, a cărui ţară deţine preşedinţia Consiliului UE. Potrivit acestuia, înainte de a fi întrerupt, ministrul ucrainean a transmis „cereri precise” către UE în legătură cu „ajutorul alimentar” pentru populaţia din Ucraina, dar şi pentru refugiaţi, sprijinul pentru industria agro-alimentară ucraineană "acolo unde are capacitatea de a funcţiona" şi, în special, ajutorul pentru agriculturi prin furnizarea de îngrăşământ, seminţe şi combustibil. Kievul spune că vrea să îşi continue exporturile agricole „Am convenit cu comisarul să înfiinţăm o organizaţie pentru a putea răspunde într-un mod eficient acestor cereri”, a insistat ministrul francez. În acelaşi timp, Kievul susţine că vrea să îşi continue exporturile agricole, vorbind despre stocuri „în apropiere de Marea Neagră”. Bruxellesul a spus că vrea să ajute şi pe acest plan, dar fără a detalia soluţii concrete, în contextul în care războiul se intensifică în Ucraina. „Agresorul rus vrea să distrugă toate posibilităţile de producţie ale Ucrainei, iar starea stocurilor este greu de evaluat (...) Este foarte clar că scopul său este să înfometeze populaţia. Trebuie să fim conştienţi că înfometarea este folosită ca armă”, a spus Janusz Wojciechowski, care a atras atenţia că s-ar putea ajunge la o „situaţie dramatică” dacă agricultorii ucraineni ar înceta să mai producă. Ucraina este un important producător de grâu şi de porumb şi este primul exportator din lume de ulei de floarea-soarelui, însă sectorul său agricol a fost puternic lovit de invazia rusă începută la 24 februarie.

Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina
Eveniment

Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev. Casa Albă a dezminţit duminică speculaţiile privind o posibilă vizită a preşedintelui Statelor Unite, Joe Biden, în Ucraina, în cadrul turneului în Europa din următoarele zile, transmite dpa. Biden, la Bruxelles, nu la Kiev "Deplasarea se va concentra pe continuarea strângerii rândurilor întregii lumi în sprijinul poporului ucrainean şi împotriva invaziei lui Putin în Ucraina, dar nu există planuri de călătorie în Ucraina", a scris pe Twitter secretara de presă a preşedinţiei americane, Jen Psaki. În presa din SUA s-a speculat şi că Biden ar putea vizita Polonia după etapa de la Bruxelles. Psaki a comunicat că alte detalii vor fi anunţate ulterior. Citește și: Papa, atac extrem de dur la Putin: Să înceteze abominabila agresiune armată, un masacru absurd Ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat televiziunii CNN că nu este la curent cu vreo discuţie despre o vizită a preşedintelui în Ucraina. Ea a reamintit că guvernul de la Washington i-a avertizat pe cetăţenii SUA să nu se deplaseze în Ucraina, deoarece ţara este în război. Potrivit Casei Albe, Biden va participa joi, la Bruxelles, la summituri extraordinare ale NATO, Uniunii Europene şi G7. Va fi a treia vizită a preşedintelui în Europa de la preluarea mandatului, în ianuarie anul trecut.

Ungaria a devenit capitala diseminării propagandei ruse în inima UE (presa)
Internațional

Ungaria a devenit capitala diseminării propagandei ruse în inima UE (presa)

Ungaria a devenit capitala diseminării propagandei ruse în inima UE, scrie publicația Politico.eu. Propaganda rusă este preluată și redistribuită de presa controlată de Viktor Orban, explică această publicație. Ungaria a devenit capitala diseminării propagandei ruse „Bun venit în capitala UE a dezinformarii rusești. A citi și a urmări știri din presa de stat din Ungaria, în aceste zile, înseamnă a surprinde un flux constant argumente și conspirații prietenoase cu Kremlinul despre războiul din Ucraina”, scrie Politico. Site-ul arată ce tip de dezinformări sunt lansate de către mass-media controlată de Viktor Orban: CIA a ajutat la instalarea actualului guvern ucrainean la putere SUA au determinat Rusia să atace UcrainaArmele ucrainene pot fi vândute „teroriştilor” din FranţaPreședintele Zelenski se comportă ca Adolf Hitler la finalul celui de-al Doilea Război Mondial „Cred că mass-media publică maghiară este distribuitorul nr. 1 al propagandei Kremlinului în Europa în acest moment, deoarece RT și Sputnik sunt închise”, a declarat Ágnes Urbán, analist la Mérték Media Monitor. Politico oferă și exemple: În primele zile ale războiului, canalul de stat M1 l-a invitat în mod repetat pe Georg Spöttle — un conspiraționist cunoscut pentru cercetarea OZN-urilor — să furnizeze o analiză de specialitate a războiului. Forțele ruse au preluat Cernobîl pentru a nu fi atacat,a susținut el.Un articol de pe site pro-guvernamental și preluat de mai multe posturi afiliate Fidesz acuza, cu nume, un diplomat american din regiune că lucrează pentru „destabilizarea” Ucrainei. Mai mult, articolul susținea că SUA i-au „provocat pe ruși”.„Statele Unite – din motive militare, politice, economice și de securitate – au aranjat o provocare împotriva Rusiei prin Ucraina”, a spus Gábor Bencsik, un expert cu legături strânse cu Fidesz, citat de presa afiliată acestui partid. Articolul din Politico amintește că Ungaria a refuzat să permită tranzitul armelor spre Ungaria. Citește și: Ciucă, prin Cărbunaru, se spală pe mâini de proiectul de monitorizare a presei online care scrie despre corupția demnitarilor, asociind-o cu propaganda pro-rusă

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră