luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

466 articole
Internațional

Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc

Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc. Răspunsul Germaniei faţă de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a fost ezitant în comparaţie cu cel al altor state europene, a declarat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba pentru publicaţia germană Frankfurter Allgemeine Zeitung, citată duminică de agenţia DPA. Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc Berlinul trebuie "să-şi asume un rol de prim plan în Europa, mai ales în chestiuni de politică estică", a indicat ministrul ucrainean de externe, precizând că acest lucru trebuie să fie valabil atât în ce priveşte livrările de arme către Ucraina, cât şi în privinţa sancţiunilor contra Rusiei sau acordării statutului de ţară candidată la UE pentru Ucraina. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Pe ansamblu, spune Kuleba, Ucraina speră că guvernul german va lua "decizii curajoase, vizionare". Conform ministrului ucrainean, dacă preşedintele rus Vladimir Putin câştigă războiul "Europa nu se va bucura de stabilitate şi securitate decenii de acum înainte". În schimb, mai susţine Kuleba, dacă Ucraina iese victorioasă din acest război, aceasta va consolida Europa pentru viitor. Amenințarea cu armele nucleare, mai eficientă decât folosirea Comentând referirile ameninţătoare ale Rusiei asupra armelor nucleare, ministrul ucrainean a spus: "Aici este unde Rusia, unde regimul unui nebun aflat la cârmă, trebuie oprită. Pentru Putin, armele nucleare sunt cele mai eficiente înainte de a fi folosite. Ameninţarea este mai eficientă decât folosirea armelor". Ministrul Kuleba a postat duminică pe Twitter un mesaj în care afirmă că a avut o discuţie telefonică cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, căruia i-a spus că următorul pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei "trebuie să includă un embargo asupra petrolului", relatează CNN. În aceeaşi discuţie, mai notează ministrul ucrainean, acesta a "subliniat că nu poate exista nicio alternativă la acordarea statutului de candidată la UE pentru Ucraina".

Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc (sursa: Facebook/European Commission)
Exporturile Rusiei de gaze către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022
Eveniment

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022. De ce cumpără India tot mai mult țiței rusesc

Efectele războiului din Ucraina se fac simțite și pentru gigantul rus Gazprom, previziunile arătând o că exporturile de gaze ale Rusiei către Europa vor scădea cu peste 30% în anul 2022. După declanșarea conflictului ucrainean, Uniunea Europeană a realizat că dependența economiilor blocului comunitar de gazul rusesc este una cât se poate de dăunătoare. De aceea, primul pas pentru reducerea acestei dependența a fost efortul de a crește importurile de gaz natural lichefiat (GNL). În contextul sancțiunilor economice impuse de economiei Rusiei, Vladimir Putin a contraatacat și a cerut plata în ruble pentru gazul rusesc. Această cerere a accentuat și mai mult sentimentul Occidentul trebuie să scape cât mai repede de această dependență. Iar primele efecte ale acestei reorientări încep să se facă simțite. Gigantul de stat rus Gazprom ar putea pierde anul acesta aproximativ o treime din volumele sale obișnuite de export către piețele europene, anunță de la oilprice.com. Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, mai mici 40-45 miliarde de metri cubi în 2022 Serghei Kapitonov de la Centrul Energetic al Școalii de Management Skolkovo din Moscova a declarat pentru Reuters că livrările Gazprom către Europa ar putea scădea cu 40-45 miliarde de metri cubi (bcm) în acest an, de la aproximativ 150 de miliarde de metri cubi în 2021. Citește si: Norvegia crește producția de gaze naturale, în timp ce Europa se luptă să scape de dependența de Rusia Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy, a declarat că volumele de gaz de pe conducte pot scădea și mai mult, „motivate de un impuls al cumpărătorilor de a deveni mai puțin dependenți de Rusia sau de faptul că dezacord asupra monedei în care gazul ar trebui plătit”. Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy - Foto: Rystad Energy „În plus, să nu uităm și faptul că războiul ar putea perturba, de asemenea, tranzitul de gaze prin conductele prin Ucraina dacă infrastructură este deteriorată sau lovită” a continuat Knutsson. Putin insistă să fie plătit în ruble... Rusia asigură în prezent aproximativ 40% din aprovizionarea cu gaze europene. Luna trecută, Vladimir Putin a spus că națiunile „neprietenoase” ar trebui să plătească în ruble pentru gazul natural. Rusia a stabilit un termen limită pe 31 martie pentru ca țările pe care le consideră „ostile” – inclusiv Statele Unite, toate statele membre UE, Elveția, Canada, Norvegia, Coreea de Sud, Japonia și multe altele – să înceapă să plătească în ruble gazele naturale. ... dar, UE nu vrea să audă de Ruble UE a respins cererile lui Putin de a face plăți în ruble. Cu toate acestea, Rusia nu a întrerupt aprovizionarea cu gaze către Europa după 1 aprilie, parțial pentru că depinde de veniturile din gaze și pentru că aceste plățile pentru gazele livrate după 1 aprilie nu sunt scadente decât la începutul lunii mai. Săptămâna trecută vicepremierul rus Alexander Novak a spus că „unii dintre clienții de gaz au fost de acord să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Oficialul nu a dezvăluit însă despre ce cumpărători ar fi vorba. Viktor Orban are alte opinii decât Bruxelles-ulîn chestiune plății gazului rusesc în ruble În Uniunea europeană, Ungaria – al cărei prim-ministru Viktor Orban are legături strânse cu Vladimir Putin de un deceniu – a declarat la începutul acestei luni că este gata să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Când a declarat că este gata să plătească în ruble, Ungaria a rupt, practic, unitatea UE, în ciuda încercărilor oficialilor de la Bruxelles de a vorbi pe o singură voce în fața cererii lui Vladimir Putin. Dilema indiană Nu numai gazul este o armă politică pentru Vladimir Putin, ci și petrolul. Pe de-o parte Rusia șantajează Occidentul cu livrările de materie primă energetică, dar pe de alta este dependentă de banii care vin din vânzarea acesteia. Din această cauză, o scădere a livrărilor către Occident îl obligă pe Putin să găsească alte piețe pentru vânzare. Iar India este una dintre acestea. La începutul invaziei Rusiei în Ucraina, la una dintre primele conferințe de presă ale lui Joe Biden, una dintre întrebările jurnaliștilor pentru președintele SUA a fost legată de poziția Indiei în acest conflict. Părea ciudată această întrebare, însă și mai ciudat a fost răspunsul lui Biden care a spus că nu știe nimic pe această temă. La două luni de la debutul conflictului din Ucraina, Occidentul a observat că India poate fi o piață de desfacere pentru petrolul lui Putin și de aceea a încercat să pună presiune pe aceasta pentru a păstra distanța față de Moscova. Dar, cu toate acestea, a existat o creștere a importurilor Indiei de petrol din Rusia. Guvernul de la New Dehli se apără Conform BBC, guvernul de la New Dehli s-a apărat declarând că ceea ce cumpără de la Rusia într-o lună este mai puțin decât ceea ce cumpără Europa de la Rusia într-o după-amiază. Practic, India a profitat de prețurile reduse și a crescut importurile de țiței rusesc. SUA au spus că, deși aceste importuri nu încalcă sancțiunile, „sprijinul pentru Rusia... este o susținere a invaziei care, evident, are un impact devastator”. Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia - Foto: Flickr Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia în timpul unei recente călătorii la New Delhi, care a avut loc în același timp cu o vizită a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov. Lavrov le-a spus omologilor săi indieni că Rusia este dispusă să discute despre orice bunuri pe care India dorește să le cumpere și a cerut ca plățile să fie făcute în ruble. De unde își ia India țițeiul? După SUA și China, India este al treilea consumator de țiței din lume. Problema este că 80% din acest țiței este importat. Potrivit grupului de cercetare a pieței mărfurilor Kpler, în 2021 India a cumpărat circa 12 milioane de barili de țiței rusesc, ceea ce a reprezentat doar 2% din totalul importurilor. De unde importă India țiței - Sursa Kpler Cele mai mari livrări de anul trecut au venit din Orientul Mijlociu, cu cantități semnificative și din SUA și Nigeria. În primele două luni ale anului, India nu a importat deloc țiței din Rusia, însă în martie și aprilie achizițiile au ajuns deja la 14 milioane de barili, potrivit datelor de de la Kpler. Importurile lunare de țiței rusesc ale Indiei - Sursa Kpler De ce este tentată India să cumpere țiței rusesc După invadarea Ucrainei, acum sunt mai puțini cumpărători pentru țițeiul rusesc de tip Ural, iar prețul acestuia a scăzut. „Deși nu știm prețul exact pe care îl plătește India, discountul pentru achiziție de țiței Ural față de Brent care este nivelul de referință global, în ultima săptămână a crescut la aproximativ 30 de dolari pe baril”, spune Matt Smith, analist la Kpler, citat de BBC. Trebuie ținut cont de faptul că aceste două tipuri de țiței se vând în mod normal la un preț similar. „Dar la un moment dat în martie, pe măsură ce prețul Uralului a continuat să scadă, diferența dintre ele a atins un record istoric”, adaugă Matt Smith. De aceea India este cât se poate de tentată să cumpere cel puțin o parte din acest țiței care în prezent este foarte ieftin

UE, acord pe DSA, reglementare online (sursa: Twitter/Thierry Breton)
Internațional

UE, acord pe DSA, reglementare online

UE, acord pe DSA, reglementare online. Statele membre ale UE, Comisia şi Parlamentul au finalizat sâmbătă o nouă legislaţie care va permite să se lupte mai bine împotriva derivelor pe internet, cum ar fi discursurile instigatoare la ură, campaniile de dezinformare sau vânzarea de produse contrafăcute, notează AFP. UE, acord pe DSA, reglementare online După mai multe luni de negocieri, s-a ajuns la un "acord" între instituţiile europene cu privire la "Regulamentul privind serviciile digitale" (Digital Services Act - DSA) care va impune marilor platforme, precum Facebook (Meta) sau Amazon, să elimine mai bine conţinutul online ilegal şi periculos, a anunţat pe Twitter comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, iniţiatorul proiectului împreună cu colega sa de la Concurenţă, Margrethe Vestager. "Acest acord este istoric", a salutat imediat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, "noile noastre reguli vor proteja utilizatorii online, vor asigura libertatea de exprimare şi oportunităţi pentru întreprinderi". O premieră mondială "DSA este o premieră mondială în ceea ce priveşte reglementarea digitală", a subliniat Consiliul UE, care reprezintă cele 27 de state membre, într-un comunicat. Textul "tocmai a consacrat principiul că ceea ce este ilegal offline trebuie să fie ilegal şi online. Acesta urmăreşte să protejeze spaţiul digital împotriva difuzării de conţinut ilegal şi să garanteze protecţia drepturilor fundamentale ale utilizatorilor", potrivit sursei. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Regulamentul privind serviciile digitale este una dintre cele două părţi ale unui plan de anvergură prezentat în decembrie 2020 de executivul european. Prima parte, regulamentul pieţelor digitale (Digital Markets Act, DMA), care abordează practicile anticoncurenţiale, a fost încheiată la sfârşitul lunii martie. Campaniile de ură online au ucis oameni DSA, la rândul său, actualizează directiva de comerţ electronic, născută acum 20 de ani, când platformele gigantice erau încă embrionare. Obiectiv: să pună capăt exceselor reţelelor sociale care au ajuns deseori pe prima pagină a publicaţiilor: asasinarea profesorului de istorie Samuel Paty în Franţa după o campanie de ură în octombrie 2020, atacul manifestanţilor asupra Capitoliului SUA în ianuarie 2021, în parte planificat pe Facebook şi Twitter. Partea întunecată a internetului se referă şi la platformele de vânzare invadate cu produse contrafăcute sau defecte, care pot fi periculoase, cum ar fi jucăriile pentru copii care nu respectă standardele de siguranţă. Noi obligații pentru platformele foarte mari Noul regulament stabileşte obligaţia de a elimina "prompt" orice conţinut ilegal (conform legilor naţionale şi europene) de îndată ce o platformă ia cunoştinţă de acesta. Constrânge reţelele sociale să suspende utilizatorii care încalcă "frecvent" legea. DSA va solicita site-urilor de comerţ electronic să verifice identitatea furnizorilor lor înainte de a le oferi produsele. În centrul proiectului, noi obligaţii impuse "platformelor foarte mari", cele cu "peste 45 de milioane de utilizatori activi" în UE, adică aproximativ douăzeci de companii, a căror listă rămâne de stabilit, dar care va include Gafam (Google, Apple, Facebook, Amazon, Microsoft), precum şi Twitter şi probabil TikTok, Zalando sau Booking. Agresiunea rusă din Ucraina a grăbit lucrurile Aceşti jucători vor trebui să evalueze riscurile asociate cu utilizarea serviciilor lor şi să pună în aplicare mijloacele adecvate pentru a elimina conţinutul problematic. Li se va impune o transparenţă sporită asupra datelor şi algoritmilor de recomandare. Ei vor fi auditaţi o dată pe an de organisme independente şi plasaţi sub supravegherea Comisiei Europene care poate aplica amenzi de până la 6% din vânzările lor anuale în cazul unor încălcări repetate. "În contextul agresiunii ruse din Ucraina şi al consecinţelor speciale privind manipularea informaţiilor online, a fost introdus un nou articol pentru a stabili un mecanism de reacţie în cazul unei crize", a indicat Consiliul European. Acest mecanism, activat prin decizie a Comisiei, va permite luarea de măsuri "proporţionale şi eficiente" împotriva platformelor foarte mari care ar contribui la răspândirea de informaţii false.

România la coada clasamentului (sursa: Agerpres)
Eveniment

România, la coada clasamentului

România, la coada clasamentului. Producţia industrială a crescut atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021, însă România este statul membru cu cel mai mic avans al producţiei industriale în ritm anual, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Conform acestor date, producţia industrială a crescut cu 2% în zona euro şi cu 3% în UE, în ritm anual. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Lituania (20,4%), Polonia (17,8%) şi Bulgaria (14,4%). În România, producţia industrială a crescut cu 0,6% în luna februarie, după un avans de 0,8% în luna ianuarie. România, la coada clasamentului Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri de 9,6% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a crescut cu 6,3% şi producţia de energie a crescut cu 4,6%, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii În luna februarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2022, producţia industrială a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,6% în Uniunea Europeană. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Italia (4%), Croaţia (2,7%) şi Irlanda (2,4%). În România, producţia industrială a scăzut cu 1% de la o lună la alta, după ce în ianuarie a crescut cu 1,8%. Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unui avans de 2,4% al producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă imediată a crescut cu 1,7%. Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că, în luna februarie 2022, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 3,9%. Producţia industrială, serie ajustată, a fost mai mică cu 1%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 0,6%. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 1%.

Grupul de luptă NATO, vital pentru România (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

Grupul de luptă NATO, vital pentru România

Grupul de luptă NATO, vital pentru România. Preşedintele Klaus Iohannis a participat, marţi, la invitaţia omologului american, Joe R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliaţi, ai instituţiilor UE şi NATO şi ai statelor partenere, în contextul continuării agresiunii militare ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Grupul de luptă NATO, vital pentru România Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul evoluţiilor umanitare dramatice din Ucraina şi al pregătirilor militare ale Federaţiei Ruse pentru reluarea ofensivei. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Sursa citată precizează că liderii au analizat situaţia de securitate şi perspectivele de evoluţie ale acesteia, respectiv cea umanitară deosebit de gravă, rezultată în urma retragerii forţate a armatei ruse din zonele ocupate anterior, şi au condamnat crimele comise împotriva civililor, dar şi distrugerile masive ale zonelor locuite şi ale infrastructurii civile. În context, a fost reiterat sprijinul puternic pentru activitatea Curţii Penale Internaţionale de a investiga, a judeca şi condamna pe cei responsabili pentru crimele comise. Liderii au evaluat şi strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile, şi au abordat măsurile ferme şi coordonate de răspuns întreprinse de comunitatea internaţională, cu referire la pachetele extinse de sancţiuni, pentru contracararea acţiunilor Rusiei. În intervenţia sa, preşedintele Klaus Iohannis a salutat continuarea, deosebit de oportună, a consultărilor în acest format şi importanţa crucială a menţinerii coordonării strânse şi a unităţii aliate şi transatlantice, precum şi cu partenerii care împărtăşesc aceeaşi viziune, în contextul regional cu impact asupra securităţii euroatlantice şi globale, arată sursa citată. Iohannis condamnă ferm crimele comise de ruși în Ucraina "Preşedintele României a condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor şi continuarea bombardamentelor efectuate de armata rusă asupra ţintelor civile", precizează Administraţia Prezidenţială. Şeful statului a menţionat demersurile complexe întreprinse de ţara noastră în sprijinul Ucrainei, în plan politic, logistic şi umanitar. El a subliniat că la eforturile consistente în sprijinul Ucrainei se adaugă şi cele privind facilitarea fluxului a peste 770.000 de cetăţeni ucraineni de la frontieră şi găzduirea refugiaţilor pe teritoriul ţării noastre. Conform Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis a evidenţiat şi impactul amplu al actualei crize asupra situaţiei de securitate pe Flancul Estic al Alianţei, în special la Marea Neagră. Totodată, el a subliniat importanţa implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie, în special crearea accelerată a Grupului de Luptă în România, ca prim pas în direcţia echilibrării şi a consolidării prezenţei NATO pe Flancul Estic, pe termen lung. Şeful statului a reiterat faptul că actuala situaţie gravă de securitate demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă şi unitară, a posturii de descurajare şi apărare a NATO în regiune şi a evocat deciziile privind transformarea şi adaptarea pe termen lung a Alianţei, care trebuie să fie adoptate la Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie.

Acuzații grave ale președintelui sârb (sursa: tass)
Internațional

Acuzații grave ale președintelui sârb

Acuzații grave ale președintelui sârb. Preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic a acuzat duminică noapte Ucraina şi o ţară neidentificată din Uniunea Europeană că se află în spatele unei serii de ameninţări false cu bombă vizând avioane de pasageri ale companiei Air Serbia, relatează luni Reuters. De la lansarea invaziei Rusiei în Ucraina spre sfârşitul lunii februarie, cel puţin 12 zboruri ale Air Serbia au fost nevoite să se întoarcă la Belgrad sau la Moscova din cauza ameninţărilor cu bombă şi aeroportul din Belgrad a fost evacuat de cel puţin trei ori. Acuzații grave ale președintelui sârb "Serviciile străine (de informaţii) din două ţări fac aceasta. Una este o ţară din UE, iar Ucraina este cealaltă", a spus Vucic fără să ofere dovezi. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Serbia, care este aproape în întregime dependentă de gazul şi petrolul rusesc, refuză să impună sancţiuni împotriva Kremlinului şi menţine zboruri regulate către Moscova. Vucic a declarat că ţara va continua să facă acest lucru "din principiu", potrivit Agerpres. "Continuăm aceste zboruri literalmente din principiu, pentru că vrem să arătăm că suntem o ţară liberă şi luăm propriile decizii. Nu decideţi pentru noi când să anulăm zborurile", a insistat el. În ultimele săptămâni, Belgradul a votat de trei ori pentru rezoluţiile Naţiunilor Unite care condamnau invadarea Ucrainei de către Rusia şi au suspendat-o din principalul organism al ONU pentru drepturile omului. Moscova numeşte acţiunile sale în Ucraina "operaţiune specială".

România sub umbrela NATO și UE (sursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Eveniment

România sub umbrela NATO și UE

România, sub umbrela NATO și UE. România, ca ţară membră a UE şi NATO, are în prezent garanţii de securitate cum nu a avut niciodată, a declarat, luni, premierul Nicolae Ciucă. Acesta a fost întrebat, într-un interviu la Radio România Actualităţi, cât de liniştiţi ar trebui să fie românii, având în vedere situaţia din Ucraina. România, sub umbrela NATO și UE "România, în această perioadă, la fel ca celelalte ţări, trece printr-o perioadă dificilă, la care nu ne-am mai fi gândit în secolul 21.(...) Ceea ce vreau să vă spun este că România are astăzi garanţii de securitate cum nu a avut niciodată. Suntem ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, suntem ţară membră a Uniunii Europene, putem să vedem, s-au luat decizii în acest sens, sunt mai multe trupe şi dotări ale Alianţei Nord-Atlantice pe teritoriul României. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Asta putem să o constatăm că nu este doar pe termen scurt, dar şi o prezenţă consolidată, constantă. Trebuie să reamintim că România este o ţară prooccidentală, poporul român, în proporţie de 70%, sprijină această instituţie a apartenenţei noastre la Alianţa Nord-Atlantică şi la Uniunea Europeană. Sunt elemente de garanţie că aparţinem acestei civilizaţii a Vestului şi că tot ceea ce facem noi, responsabilitatea noastră este să ducem mai departe dorinţa românilor", a spus şeful Executivului, potrivit Agerpres. În context, el a evidenţiat că reacţia românilor din această perioadă este exemplară, cu referire la criza refugiaţilor ucraineni. "Reacţia României, a românilor din această perioadă este exemplară, atât la nivelul societăţii civile, oamenilor obişnuiţi, cât şi al instituţiilor. Am putut să vedem drama refugiaţilor. Emoţia produsă de drama acestor refugiaţi a produs o reacţie care ne face mândri pe toţi. Ea vine din furia împotriva acestei invazii, dar şi din dorinţa de a contribui cu ceva la limitarea acestor efecte dramatice. Avem reacţia oamenilor din judeţele de graniţă, fie că vorbim de graniţa de nord, nord-est, dar şi din sud-est. Practic, ei sunt cei mai îngrijoraţi, lor nu le vin informaţii doar de la televizor, dar şi din realitatea din jur, iar reacţia lor, încă o dată, a fost exemplară. Oamenii care lucrează în sistemul de stat, atât militarii, dar şi lucrătorii din alte structuri, la graniţă, la vămi, în administraţie, în sistemul medical. Şi aş dori să subliniez că societatea civilă, jurnaliştii şi oamenii cu credibilitate, majoritatea au făcut ceva în aceste zile şi acel ceva este deosebit de important, pentru că au luat atitudine şi asta nu pentru că le-a cerut-o cineva, ci pentru că aşa au simţit. Lucrul acesta l-am perceput de la nivelul Guvernului", a mai declarat Nicolae Ciucă.

Kievul face un nou pas către UE  (sursa: The Brussels Times)
Internațional

Kievul face un nou pas către UE

Kievul face un nou pas către UE. Kievul a completat un chestionar ce va constitui un punct de plecare pentru ca Uniunea Europeană să decidă cu privire la aderarea Ucrainei, a declarat Ihor Jovkva, adjunctul şefului Oficiului preşedintelui Volodimir Zelenski, transmite Reuters. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a înmânat chestionarul preşedintelui Zelenski în timpul vizitei sale la Kiev din 8 aprilie, promiţând un start mai rapid în cazul eforturilor Ucrainei de a deveni un membru al UE în urma invaziei ruse. Kievul face un nou pas către UE "Astăzi pot spune că documentul a fost completat de partea ucraineană", a declarat Jovkva duminică seara pe postul public de televiziune. Comisia Europeană va trebui să emită o recomandare privind conformitatea Ucrainei cu criteriile necesare de aderare, a adăugat el, potrivit Agerpres. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” "Ne aşteptăm ca recomandarea... să fie pozitivă, iar apoi mingea va fi în terenul statelor membre UE". Jovkva a adăugat că Ucraina se aşteaptă să dobândească statutul de ţară candidată la aderarea la UE în luna iunie, în cadrul unei reuniuni programate a Consiliului European. Consiliul European se va întruni în perioada 23-24 iunie, conform programului afişat pe site-ul său. "În continuare, va trebui să începem discuţiile de aderare. Şi odată ce vom purta aceste discuţii, putem vorbi deja despre aderarea deplină a Ucrainei la UE", a declarat Jovkva.

Rusia: Ucraina, fără NATO și UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia: Ucraina, fără NATO și UE

Rusia: Ucraina, fără NATO și UE. Kremlinul este hotărât să forţeze Ucraina să îşi abandoneze cursul euro-atlantic şi vrea să îşi impună propria dominaţie în regiune, chiar dacă Moscova îşi concentrează acum operaţiunile în estul ţării vecine, au atenţionat duminică serviciile de informaţii ale armatei britanice, informează Reuters. Rusia: Ucraina, fără NATO și UE Forţele ruse continuă să-şi redesfăşoare echipamentele de luptă şi de sprijin din Belarus spre estul Ucrainei, inclusiv spre locaţii în apropiere de Harkov şi de Severodoneţk, a notat Ministerul Apărării al Regatului Unit într-un raport regulat pe Twitter. Artileria rusă continuă să lovească poziţii în tot estul Ucrainei, unde Rusia plănuieşte să-şi reia activitatea de ofensivă, se spune în raport. Al doilea oraş al Ucrainei cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkov a fost ţinta unor lupte violente mai multe zile la începutul ofensivei, dar a rămas mereu sub controlul forţelor ucrainene. Zelenski: Să ne pregătim toți pentru un atac nuclear Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sâmbătă lumii să se pregătească pentru o eventuală utilizare de către Rusia a armelor sale nucleare într-un interviu acordat mai multor mass-media ucrainene, transmite AFP. "Nu ar trebui să aşteptăm momentul în care Rusia decide să îşi folosească armele nucleare. Trebuie să ne pregătim pentru asta", a spus preşedintele Zelenski în interviul difuzat de şase site-uri de ştiri ucrainene, precum şi de preşedinţia ucraineană pe Telegram. Citește și: VIDEO Cel puțin o parte din echipajul crucișătorului „Moskva”, scufundat în Marea Neagră, ar fi fost salvat Este nevoie de "medicamente (împotriva radiaţiilor), de adăposturi antiaeriene", a spus el, apoi a adăugat: "Trebuie să vorbim cu ei, să semnăm tratate, să fim duri din punct de vedere economic. (Ruşii) pot folosi orice armă, sunt convins de asta". https://www.youtube.com/watch?v=l7ap_EoNPNE Volodimir Zelenski estimase deja vineri că lumea întreagă ar trebui să fie îngrijorată de riscul ca preşedintele Vladimir Putin, încolţit de eşecurile sale militare în Ucraina, să poată recurge la o armă nucleară tactică. "Nu numai eu, cred că toată lumea, toate ţările trebuie să fie îngrijorate", declarase preşedintele ucrainean pentru CNN. CIA nu a văzut încă semne concrete în teren Joi, şeful serviciilor de informaţii externe americane, William Burns, estimase că o astfel de ameninţare nu trebuie tratată cu uşurinţă. "Nu am văzut cu adevărat niciun semn concret, cum ar fi desfăşurari sau măsuri militare care să ne agraveze îngrijorările", a nuanţat totuşi şeful CIA. După începerea invaziei ruse în Ucraina pe 24 februarie, Kremlinul a menţionat punerea în alertă a forţelor nucleare. Moscova va folosi arme nucleare în Ucraina doar în cazul unei ameninţări existenţiale la adresa Rusiei, a declarat ulterior pentru CNN purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a furniza alte detalii. Potrivit ONG-ului Buletinul Oamenilor de Ştiinţă din Domeniul Atomic, Rusia deţine "1.588 de focoase nucleare desfăşurate", dintre care 812 pe rachete aflat la sol, 576 pe submarine şi 200 pe bombardiere.

Petrolul rusesc provoacă disensiuni în UE (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Petrolul rusesc provoacă disensiuni în UE

Petrolul rusesc provoacă disensiuni în UE. Uniunea Europeană se pregăteşte să pună capăt achiziţiilor de petrol din Rusia pentru a sancţiona războiul dus de aceasta în Ucraina, dar măsura este "complexă" şi punerea ei în aplicare va lua "mai multe luni", au afirmat vineri pentru AFP mai multe surse europene. "Vor fi necesare cel puţin câteva luni" "Adoptarea de măsuri asupra petrolului impune desfacerea contractelor existente, găsirea de alternative şi evitarea ocolirii sancţiunilor. Acesta nu se va face de azi pe mâine. Vor fi necesare cel puţin câteva luni", a explicat un responsabil european implicat în discuţii. Potrivit acestuia, "Comisia reflectează la opţiuni", printre care se află vărsarea plăţilor într-un cont blocat. Citește și: FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina "Restrângerea cererii va creşte preţurile", au insistat mai mulţi miniştri şi funcţionari de rang înalt, întrebaţi de AFP. "Statele Unite sunt foarte sensibile la preţul petrolului", a subliniat unul dintre ei. "În plus, dacă Rusia va vinde altor cumpărători petrolul refuzat de europeni, sancţiunea nu va servi la nimic", a avertizat un altul. India și China stau la cotitură Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut miercuri diversificarea debuşeelor pentru livrarea resurselor energetice ale Rusiei "altor regiuni din lume care au cu adevărat nevoie de ele". Europenii încearcă să evite o ocolire a sancţiunilor lor de către China şi India, făcându-le să înţeleagă că va fi "dificil pentru UE să accepte parteneri care subminează sancţiunile", a precizat un diplomat european. Uniunea Europeană a decis pe 8 aprilie să înceteze achiziţiile de cărbune din Rusia, să-şi închidă porturile pentru navele ruseşti şi să interzică exportul a numeroase produse şi tehnologii către Rusia. Petrolul rusesc provoacă disensiuni în UE "Pentru prima dată, Europa a vizat energia, ceea ce nu era evident. Petrolul şi gazul vor urma", a dat asigurări unul dintre responsabili. Însă trebuie "menţinută unitatea" celor 27, a insistat el. Ungaria, Slovacia şi Bulgaria îşi cumpără petrolul din Rusia şi trebuie "convinse pentru a fi păstrate la bord", a subliniat el. "Nu putem pune capăt dependenţei noastre de azi de azi pe mâine", a avertizat ministrul slovac de externe, Ivan Korcok. Noi sancţiuni au fost evocate cu prilejul reuniunii din 11 aprilie a miniştrilor de externe din statele UE. "Nimic nu este tabu" "Uniunea Europeană cheltuieşte sute de mii de euro pentru a importa petrol din Rusia, ceea ce contribuie în mod cert la finanţarea acestui război. Trebuie să punem capăt, chiar dacă aceasta creează enorme provocări şi probleme", a afirmat ministrul irlandez Simon Coveney. "Nimic nu este tabu", a răspuns şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, potrivit căruia "petrolul este cel mai uşor de înlocuit". Două treimi din exporturile de petrol ale Rusiei se îndreaptă spre Uniunea Europeană. În 2021, Rusia a furnizat 30% din ţiţeiul şi 15% din produsele petroliere cumpărate de UE. "Factura importurilor de petrol rus era de patru ori mai mare decât cea de gaze, 80 miliarde de dolari faţă de 20 miliarde", a reamintit Borrell.

UE caută soluții să scoată Rusia din schema alimentară (sursa: Unsplash)
Internațional

UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară"

UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară". UE intenționează să abordeze problema creșterii prețurilor la grâu și la îngrășăminte și a penuriei preconizate în Balcani, în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu cu ajutorul "diplomației alimentare" pentru a contracara argumentele Rusiei cu privire la impactul invaziei sale în Ucraina, spun diplomații și oficialii UE, potrivit Reuters. Insecuritatea alimentară a provocat "resentimente" în ţările vulnerabile din regiunile menţionate, în timp ce Moscova consideră actuala criză o consecinţă a sancţiunilor occidentale contra Rusiei, a afirmat un diplomat UE. UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară" Acest lucru implică o potenţială ameninţare pentru influenţa UE, a adăugat diplomatul. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat săptămâna trecută că sancţiunile impuse de Occident au contribuit la o criză alimentară mondială şi la creşterea preţurilor energiei. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Vecinii UE, în special Egiptul şi Libanul, depind în mare măsură de grâu şi îngrăşăminte exportate de Ucraina şi Rusia. Ei se confruntă cu creşteri masive ale preţurilor după o scădere a importurilor lor de cereale în urma începerii a ceea ce Moscova numeşte ''operaţiune militară specială'' în Ucraina. "Nu ne putem asuma riscul de a pierde regiunea", a spus un alt diplomat european. De asemenea, blocul comunitar doreşte să încurajeze eforturile internaţionale pentru a limita impactul crizei şi împreună cu Programul Alimentar Mondial va anunţa noi iniţiative marţea viitoare. Franţa, cel mai mare producător agricol din UE şi ţara care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, promovează o iniţiativă numită 'FARM', care va include un mecanism global de distribuire a alimentelor pentru ţările mai sărace. De asemenea, Parisul are în vedere încheierea unui acord internaţional privind planul său până la 30 iunie, când se încheie mandatul preşedinţiei franceze a Consiliului UE, a declarat ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian după discuţiile avute marţi de reprezentanţi ai UE şi ai PAM la Roma. Rusia bombardează silozurile de grâu din Ucraina Rusia îngreunează exporturile ucrainene de produse agricole prin bombardarea porturilor şi a silozurilor cu grâu din Ucraina, a afirmat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell. De asemenea, Ucraina se confruntă şi cu o criză de combustibili, ceea ce îi împiedică exporturile de cereale. Pentru a uşura situaţia, Uniunea Europeană încearcă să faciliteze exporturile alimentare via Polonia şi sprijină livrarea de combustibili pentru fermierii ucraineni, au explicat diplomaţi europeni. În plus, UE furnizează sprijin financiar celor mai vulnerabile ţări, săptămâna trecută anunţând ajutoare de 225 de milioane de euro pentru Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Aproape jumătate din această sumă va fi direcţionată spre Egipt, în timp ce Liban, Iordania, Tunisia, Maroc şi Autoritatea Palestiniană vor primi fiecare fonduri cuprinse între 15 şi 25 milioane de euro. Alte 300 de milioane de euro drept sprijin pentru agricultură vor fi furnizate ţărilor din Balcanii Occidentali, în cadrul finanţării.

UE ar putea impune noi sancțiuni Rusiei (sursa: euobserver.com)
Internațional

UE ar putea impune noi sancțiuni Rusiei

UE ar putea impune noi sancțiuni Rusiei. Adoptarea unor sancţiuni suplimentare de către Uniunea Europeană împotriva Rusiei este o opţiune, a afirmat luni Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe ai statelor membre, la Luxemburg, transmite Reuters. UE ar putea impune noi sancțiuni Rusiei "Sancţiunile sunt întotdeauna pe masă", a declarat Borrell înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe (CAE), răspunzând unei întrebări dacă Uniunea Europeană ia în calcul un embargou asupra livrărilor de petrol dinspre Rusia, ţară care în 24 februarie a lansat o invazie militară de amploare în Ucraina. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Miniştrii vor discuta despre paşii următori", a adăugat înaltul demnitar european. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a solicitat constant liderilor europeni să ''adopte sancţiuni puternice'' împotriva Moscovei, potrivit Agerpres. El cere oprirea achiziţiilor de petrol şi gaz din Rusia şi furnizarea de armament greu pentru forţele ucrainene pentru a rezista ofensivei ruse anunţate în regiunea Donbas (est). Mai multe ţări membre, printre care Germania, Italia, Austria şi Ungaria, sunt dependente în mare măsură de gazul rusesc.

Rușii ucid metodic civili în Ucraina (sursa: Facebook/EC)
Internațional

UE promite Ucrainei integrare, ajutor substanțial

UE promite Ucrainei integrare, ajutor substanțial. Rusia este ameninţată cu "descompunerea" din cauza sancţiunilor tot mai dure, în timp ce Ucraina are un "viitor european", a declarat vineri preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen în timpul vizitei la Kiev, transmite AFP. UE promite Ucrainei integrare, ajutor substanțial "Rusia se va scufunda în decădere economică, financiară şi tehnologică, în timp ce Ucraina se îndreaptă spre un viitor european", a declarat von der Leyen în timpul unei conferinţe de presă comune cu şeful statului ucrainean Volodimir Zelenski. "Lupta voastră este şi lupta noastră. Sunt aici la Kiev cu dumneavoastră astăzi pentru a transmite un mesaj foarte puternic: UE este de partea dumneavoastră. Suntem de partea voastră", a adăugat ea. Citește și: Un nou masacru al civililor: peste 130 de ucraineni împușcați și aruncați în gropi comune, la Makarov "Ne mobilizăm puterea economică pentru a-l face pe Putin să plătească un preţ foarte, foarte mare", a subliniat preşedinta Comisiei Europene. La rândul său, preşedintele Zelenski a declarat că, deşi "personal este recunoscător" doamnei von der Leyen pentru cele cinci serii de sancţiuni ale UE, acestea "nu sunt suficiente". Ursula von der Leyen, la Bucea Însoţită de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi de premierul slovac, Eduard Heger, Ursula von der Leyen s-a deplasat vineri la Bucea, care a devenit un simbol al atrocităţilor războiului din Ucraina. Cei trei lideri au mers să vadă gropile comune săpate în această localitate pentru a îngropa zecile de civili ucişi în lupte. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a promis vineri preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că instituţia sa va pregăti raportul privind candidatura Ucrainei la UE "în câteva săptămâni", după ce acesta va răspunde la întrebările din raportul pe care i l-a înmânat, transmit Reuters şi EFE. "Acesta este un pas important către UE", i-a spus von der Leyen lui Zelenski în timp ce îi înmâna plicul cu documentul, în cadrul unei conferinţe de presă la palatul prezidenţial din Kiev. "De aici începe drumul vostru spre UE", a subliniat lidera europeană, asigurându-l pe Zelenski că examinarea de către Comisie va fi "nu, ca întotdeauna, o chestiune de ani, ci de săptămâni". Cererea Ucrainei, tratată prioritar de CE Preşedintele ucrainean a dat asigurări că guvernul său va răspunde "cât mai curând posibil" la întrebările puse de Bruxelles. Comisia a fost mandatată de Consiliu să pregătească un raport privind îndeplinirea criteriilor de aderare de către Ucraina, precum şi de către Georgia şi Republica Moldova, cu ocazia summitului liderilor europeni de la Versailles, Franţa, din 10-11 martie. Printre criteriile care trebuie confirmate în raport înainte de acordarea statutului de ţară candidată se numără respectarea valorilor fundamentale ale UE, existenţa unor instituţii care să garanteze democraţia şi o economie de piaţă. De la semnarea scrisorii prin care Zelenski a depus cererea de aderare la UE la Bruxelles, la 28 februarie, până la punerea în mişcare a mecanismelor au trecut doar şapte zile - un record, dacă ne gândim la experienţa ţărilor din Balcanii de Vest, care au trebuit să aştepte în cel mai bun caz luni de zile pentru ca mecanismul să fie pus în mişcare după ce au depus cererea de aderare, remarcă EFE. UE trebuie să trimită funcționari pe teren în Ucraina Întrebată dacă este posibil ca Ucraina să fie încă în război după ce Comisia îşi va încheia procesul, fostul ministru german al apărării a declarat că este "profund convinsă că Ucraina va câştiga acest război, că va câştiga democraţia şi libertatea". Iar UE va "lucra cu Ucraina pentru a reconstrui ţara după război", a adăugat ea. Referitor la decizia Consiliului privind candidatura Ucrainei, von der Leyen a declarat: "Indiferent de decizie, vom sprijini întotdeauna Ucraina". Nu există termene limită pentru pregătirea analizei de către Comisie, care necesită desfăşurarea de funcţionari pe teren. "Vom continua să ne consolidăm relaţiile şi să ne aprofundăm parteneriatul pentru a sprijini Ucraina pe calea sa europeană. Ucraina face parte din familia noastră europeană", se arată în declaraţia liderilor UE după summitul de la Versailles, din Franţa. "A fost important să încep vizita mea la Bucea. Pentru că la Bucea umanitatea noastră a fost spulberată", a scris von der Leyen pe Twitter. Mesajul meu pentru poporul ucrainean: Cei responsabili de atrocităţi vor fi aduşi în faţa justiţiei. Lupta voastră este lupta noastră".

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. România și Ungaria, printre țările care nu au luat o astfel de măsură Foto: Twitter
Internațional

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși arată că România și Ungaria sunt printre țările care nu au luat o astfel de măsură. Diplomații ruși sunt expulzați în masă din spațiul european. Unele țări, precum Lituania au trimis acasă inclusiv ambasadorul Kremlinului. Financial Times a relatat, la finalul lunii martie, despre o creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european, după ce a intervievat opt oficiali din serviciile de informații și diplomați. Potrivit unei contabilizări făcute de Nexta TV, de la începutul agresiunii asupra Ucrainei au fost expulzați circa 250 de diplomați ruși din țările europene. Citește și: Financial Times: Creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european. Austria: „portavionul” agenților Moscovei Denmark will expel 15 Russian intelligence officers working at the Russian embassy in Copenhagen. They pose a threat to our national security. It’s in our mutual interests to maintain diplomatic ties, but we will not accept Russian espionage on Danish soil. #dkpol— Jeppe Kofod (@JeppeKofod) April 5, 2022 Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. Iată o listă a măsurilor luate de statele din UE împotriva personalului diplomatic suborodnat Kremlinului: Belgia a expulzat 21 de diplomați de la ambasada din Bruxelles și consulatul din AnversOlanda a expulzat 17 diplomați care ar fi acționat ca spioniIrlanda a expulzat patru diplomați din structura de conducere a ambasadei la DublinCehia a expulzat un diplomat rusGermania: 45 de diplomați ruși expulzațiLituania a trimis acasă ambasadorul Rusiei, car reacție la masacrul de la BuchaFranța: 34 de diplomați ruși expulzațiLetonia: detaliile legate de expulzări vor fi anunțate, deocamdată s-a aprcizat doar că această măsură va fi luatăItalia: 30 de diplomați ruși expulzațiDanemarca: 15 diplomați ruși expulzațiSuedia: trei diplomați ruși expulzațiBulgaria a expulzat 11 diplomați ruși, zece la mijlocul lunii martie, al 11-lea la 1 aprilie - este vorba de primul secretar al ambasadeiSlovacia: 38 de diplomați ruși expulzați, mai întâi un lot de trei, apoi 35. Polonia: 45Estonia: trei diplomați ruși expulzațiSpania: 45 de diplomați Macedonia de Nord, țară care nu face parte din UE, a expulzat cinci diplomați ruși. Premierul român Nicolae Ciucă a răspuns, luni, unei întrebări referitoare la posibila expulzare a unor cetăţeni sau diplomaţi ruşi din România. „Din informaţiile pe care le am până acum, nu avem astfel de persoane. (…) În funcţie de situaţia concretă, vom lua decizii şi le vom anunţa", a precizat el. Citește și: Rusia vrea Odesa „și mai mult”: planurile Moscovei după dezastrul de la Kiev prezentate de un general-locotenent american în rezervă

Austria se opune blocării importurilor de gaze din Rusia, anunță Magnus Brunner Foto: News.ro
Internațional

Austria se opune blocării importurilor de gaze

Austria se opune blocării importurilor de gaze și petrol din Rusia. Ministrul de Finanţe al Austriei, Magnus Brunner, a exclus, luni, impunerea oricăror sancţiuni ale Uniunii Europene (UE) care vizează petrolul şi gazele ruseşti, deoarece Austria este foarte dependentă de gazele ruseşti, iar sancţiunile i-ar afecta mai mult pe austrieci decât pe ruşi, relatează Politico. Austria se opune blocării importurilor de gaze ”Suntem foarte dependenţi de gazul rusesc şi cred că toate sancţiunile care ne-ar afecta mai mult pe noi decât pe ruşi nu ar fi bune pentru noi (...) De aceea ne opunem sancţiunilor care vizează petrolul şi gazele”, a declarat Magnus Brunner reporterilor înaintea reuniunii Eurogrup, la care iau parte membrii din zona euro, la Luxemburg. Declaraţiile lui Brunner vin la doar câteva ore după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut noi sancţiuni care vizează cărbunele şi petrolul, în timp ce vorbea la postul de radio France Inter. De asemenea, Ministrul belgian de Finanţe, Vincent Van Peteghem, a afirmat că Belgia nu se opune unei astfel de acţiuni direcţionate, scrie news.ro. UE a impus deja Moscovei patru runde de sancţiuni, iar discuţiile sunt în desfăşurare pentru a introduce un al cincilea pachet în contextul în care soldaţii ruşi execută civili în oraşele ucrainene pe care le ocupă. După masacrul de la Bucha, demnitarii austrieci fac apel la calm Brunner a descris acţiunile ca fiind ”extrem de oribile”, dar a spus că ”trebuie să rămână calmi” când vine vorba de sancţiuni. Cu toate acestea, Viena va continua să vizeze oligarhii ruşi, a spus el. ”Dacă sancţiunile te afectează pe tine mai mult, nu cred că aceasta este calea corectă”, a mai precizat oficialul austriac. Nimic nu este exclus în ceea ce priveşte Comisia Europeană, a declarat vicepreşedintele executiv Valdis Dombrovskis jurnaliştilor, după ce a fost întrebat dacă petrolul va fi inclus în următorul pachet de sancţiuni. Miniştrii vor discuta luni consecinţele economice pe care le-ar putea avea războiul din Ucraina şi modul în care sancţiunile actuale şi viitoare ar avea un impact asupra creşterii economice. Comisia este programată să publice următoarea rundă de previziuni economice la sfârşitul lunii mai. ”Evaluarea noastră actuală este că implicaţiile războiului din Ucraina vor reprezenta o încetinire substanţială a creşterii economice în cadrul UE, însă nu vor constitui o recesiune”, a menţionat Dombrovskis. Citește și Agenția oficială de presă a Moscovei cere lichidarea tuturor ucrainenilor care s-au opus Rusiei. „Elita politică a Ucrainei”, eliminată, nu poate fi re-educată

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră