joi 20 august
Login Contact
DeFapt.ro

ue

475 articole
Eveniment

Ungaria continuă să blocheze sancțiunile UE privind importul de petrol rusesc, deși i s-a oferit o perioadă de tranziție până în 2024 (surse Bloomberg)

Ungaria continuă să blocheze sancțiunile UE privind importul de petrol rusesc, deși i s-a oferit o perioadă de tranziție până la finalul anului 2024, arată surse diplomatice citate de agenția Bloomberg. Potrivit agenției, discuții „private” între ambasadorii la UE au avut loc și azi. Still no final resolution to EU 6th sanctions package. Hungary is biggest holdout. But progress made over the weekend apparently. Resuming tomorrow.— Shona Murray (@ShonaMurray_) May 8, 2022 Ungaria continuă să blocheze sancțiunile UE Ungariei și Slovaciei li s-a oferit o perioadă de tranziție până la finalul anului 2024, iar Cehiei până în iunie 2024. Uniunea Europeană ar dori ca, din ianuarie 2023, să interziză achiziționarea de petrol din Rusia. UE ar dori să anunțe această măsură înainte de 9 mai, când Putin organizează, la Moscova, Ziua Victoriei. Amânările din UE vor avea efect și asupra măsurilor pe care dorea să le stabilească, azi, grupul celor șapte state industrializate. As Hungarian Prime Minister Viktor Orban presses for flexibility on oil sanctions for Russia, the European Union should not abandon conditionality of future subsidies to him on an end to his attacks on democracy and the rule of law. https://t.co/oFEmMk0hlB— Kenneth Roth (@KenRoth) May 8, 2022 Conform planului UE transmis statelor membre săptămâna trecută, companiilor europene și persoanelor fizice li s-ar interzice, de asemenea, să furnizeze nave și servicii, cum ar fi asigurări, necesare pentru transportul petrolului în țări terțe. Măsurile vor intra în vigoare în termen de trei luni. Alte măsuri propuse de UE sunt: Alte trei bănci rusești, inclusiv cea mai mare bancă rusească, Sberbank, eliminate din SWIFTPersoanele fizice și juridice rusești nu mai pot cumpăra proprietăți în UESancționarea Alinei Kabaeva și a patriarhului ChirilSancționarea a zeci de militari și a firmelor care echipamente, provizii și servicii armatei rusești Citește și: Șoc la televizunea rusă: un respectat analist militar desființează planul mobilizării generale și starea armatei ruse

Ungaria continuă să blocheze sancțiunile UE privind importul de petrol rusesc, deși i s-a oferit o perioadă de tranziție până în 2024 (surse Bloomberg)
Ungaria nu poate susține noile sancțiuni UE împotriva Rusiei în forma actuală, spune premierul ungar
Internațional

Ungaria nu poate susține noile sancțiuni UE împotriva Rusiei în forma actuală, spune premierul ungar

Ungaria se opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Ungaria nu poate sprijini noul pachet de sancţiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei în forma sa actuală, inclusiv un embargou asupra importurilor de ţiţei rusesc, a declarat prim-ministrul Viktor Orban vineri la radioul de stat, citat de Reuters. Orban a spus că propunerea actuală a Comisiei Europene ar echivala cu o "bombă atomică" aruncată asupra economiei ungare, adăugând că Budapesta este pregătită să negocieze dacă observă o nouă propunere care să răspundă intereselor Ungariei. Ungaria se opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei Printre altele, într-o scrisoare citată joi de Financial Times (FT), premierul Viktor Orban i-a declarat de asemenea preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen că Ungaria nu poate să susţină cel mai recent plan de sancţiuni ale UE "în forma sa actuală". "Dacă comisia insistă asupra adoptării propunerii sale, va trebui să-şi asume întreaga responsabilitate pentru un eşec istoric în cursul integrării europene", a notat Orban, potrivit Agerpres. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Diplomaţii UE se ceartă cu privire la planurile anunţate de Von der Leyen săptămâna aceasta de a elimina treptat toate importurile de ţiţei rusesc sau de petrol rafinat, ca parte a celui de-al şaselea pachet planificat de sancţiuni împotriva Moscovei, drept represalii pentru invazia din Ucraina. Ungaria, fără ieşire la mare şi care se bazează în mare măsură pe petrolul rusesc, precum şi Slovacia ar beneficia de o perioadă mai lungă de eliminare treptată conform propunerilor UE. Dar pachetul a depăşit cu mult consensul UE, i-a scris Orban lui Von der Leyen, notează FT. Ungaria, dependentă de Rusia lui Putin Pentru "Ungaria, sancţiunile propuse necesită o modernizare serioasă a infrastructurii alternative de aprovizionare şi o rearanjare completă a capacităţilor noastre de rafinare", a notat Orban. "Aceste eforturi necesită timp şi investiţii care sunt redundante şi, prin urmare, nu pot fi finanţate în conformitate cu criteriile de piaţă". "Nici Ungaria şi nici UE în ansamblu nu sunt pregătite să adopte şi să pună în aplicare măsurile propuse de comisie. Sancţiunile ar trebui adoptate într-un moment în care toate condiţiile prealabile necesare sunt îndeplinite în toate statele membre", se mai spune în scrisoare. Sancţiunile au "deturnat resursele naţionale necesare către investiţii redundante în combustibili fosili, în timp ce finanţarea relevantă din partea UE ne este disponibilă doar pe hârtie", a notat Orban, făcând aluzie la disputele de lungă durată dintre Budapesta şi Bruxelles privind distribuţia fondurilor UE şi asupra statului de drept, care au întârziat recuperarea post-pandemică. Orban a mai spus că sancţiunile vor creşte şi mai mult preţurile energiei, fără ca UE să ia măsuri de atenuare. Comisia a purtat discuţii cu Ungaria joi, iar diplomaţii UE îşi păstrează speranţa că se poate ajunge la un acord în câteva zile, cu posibile concesii, inclusiv bani UE pentru construirea unei noi infrastructuri. "Sunt negociatori duri, dar în cele din urmă deschişi la compromis", a spus unul dintre ei. "Am convenit deja cinci pachete de sancţiuni cu Ungaria", a adăugat el. UE a fost de acord să pună capăt importurilor de cărbune rusesc, dar până acum s-a abţinut de la interzicerea gazului din Rusia, în timp ce ţări precum Germania încă depind foarte mult de aceste livrări. Cu toate acestea, compania energetică de stat rusă Gazprom a întrerupt aprovizionarea cu gaz a Poloniei şi Bulgariei, deoarece ele au refuzat să respecte cererea Kremlinului de a plăti factura în ruble, despre care UE spune că ar încălca sancţiunile. Printre altele, premierul ungar Viktor Orban a semnalat vineri că schimbări semnificative în structura noului său guvern urmează a fi efectuate la sfârşitul acestei luni, notează Reuters. Orban, care a fost reales pentru al patrulea mandat consecutiv la scrutinul de luna trecută, a declarat la radioul de stat că îşi va prezenta noul guvern până cel târziu la sfârşitul lunii mai.

Gimnasta lui Putin ar putea fi sancționată de UE. SUA au evitat să ia această măsură, ca să nu-l enerveze prea tare pe liderul de la Kremlin
Eveniment

Gimnasta lui Putin ar putea fi sancționată de UE. SUA au evitat să ia această măsură, ca să nu-l enerveze prea tare pe liderul de la Kremlin

Gimnasta lui Putin, Alina Kabaeva, ar putea fi sancționată de UE, susține Bloomberg. Numele ei se află pe un proiect al viitoarelor sancțiuni, dar o decizie va fi luată abia vineri. Kabaeva conduce Grupul Media Național. Acest grup este o firmă de tip holding care deține participații în aproape toate instituții importante de presă din Rusia, instituții care au răspândit propaganda guvernamentală, susține documentul UE consultat de Bloomberg. Din această cauză, Kabaeva este responsabilă de sprijinirea acțiunilor care subminează independența și integritatea teritorială a Ucrainei. Gimnasta lui Putin ar putea fi sancționată de UE Kabaeva este „strâns asociată cu președintele Vladimir Putin”, potrivit documentului citat de Bloomberg. UE i-a sancționat deja pe Putin și pe două dintre fiicele sale, pe care le are cu fosta soție. Kremlinul a negat informațiile din presă conform cărora Putin, în vârstă de 69 de ani, ar avea legături romantice cu Kabaeva sau ar avea copii cu ea. Proprietarul Moskovsky Korrespondent a încetat să mai finanțeze acest tabloid în 2008, după ce a scris că Putin a divorțat de soția sa și plănuia să se căsătorească cu Kabaeva. Putin însuși a denunțat articolul drept o „fantezie erotică”. Kabaeva este medaliată cu aur olimpic și împlinește 39 de ani săptămâna viitoare. SUA nu vor să-l lovească atât de dur pe Putin Statele Unite au pregătit un pachet de sancțiuni împotriva președintelui consiliului de administrație al National Media Group, Alina Kabaeva, dar până acum a amânat implementarea acestuia, scrie The Wall Street Journal. Unul din motivele pentru care a fost amânată sancționarea ei este teama că președintele rus Vladimir Putin ar putea „reacționa agresiv”, a declarat pentru WSJ unul dintre oficialii Trezoreriei SUA. Potrivit surselor WSJ, Washingtonul consideră că impunerea de sancțiuni împotriva Alinei Kabaeva ar putea duce la „o nouă escaladare a tensiunilor dintre Rusia și Statele Unite”. Putin's rumored mistress Alina Kabaeva made a rare appearance in Moscow, at the gymnastics festival "Alina" (named in her honor). Standing in front of a backdrop covered with "Z" symbols, Kabaeva spoke of WWII and said, without a hint of irony: "Every family has a war story." pic.twitter.com/5ELCdDjgzV— Julia Davis (@JuliaDavisNews) April 24, 2022 La 23 aprilie, iubita lui Putin, Alina Kabaeva, și-a făcut apariția, în rochiță roz de 1.600 USD, la un festival de gimnastică ritmică organizat la Moscova, scrie presa din Republica Moldova. Ea a organizat la Moscova festivalul de gimnastică ritmică care îi poartă numele. Panglica Sf. Gheorghe și litera „Z” făceau parte din decorul festivalului.

Turcia, fără nici o șansă de a relua procesul de aderare la UE după condamnarea lui Kavala
Internațional

Turcia, fără nici o șansă de a relua procesul de aderare la UE după condamnarea lui Kavala

Turcia opresivă, fără șanse la UE. Parlamentul European şi-a exprimat în mod ferm, joi, dezaprobarea faţă de condamnarea la închisoare pe viaţă a activistului şi filantropului turc Osman Kavala şi a apreciat că astfel Turcia "şi-a distrus orice speranţă" de a relansa procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE), informează AFP. Turcia opresivă, fără șanse la UE Europarlamentarii deplâng "caracterul injust, ilicit şi arbitrar al detenţiei" de la sfârşitul lui 2017 a lui Kavala, condamnat în 25 aprilie la închisoare pe viaţă, şi cer "eliberarea lui imediată şi necondiţionată". "Decizând să sfideze în mod deschis hotărârile constrângătoare ale Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în dosarul Osman Kavala şi în alte dosare, guvernul turc a distrus în mod deliberat orice speranţă de a relansa procesul său de aderare la Uniunea Europeană sau de a deschide noi capitole şi a închide capitolele deschise", consideră europarlamentarii. Text votat în sesiune plenară Textul fără caracter obligatoriu votat în sesiune plenară la Strasbourg face ecoul condamnării ferme de către şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, care sfârşitul lui aprilie şi-a exprimat profundul regret în legătură cu acest verdict. Citește și: Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul Acuzat că a încercat să înlăture de la putere guvernul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, Osman Kavala, om de afaceri şi filantrop în vârstă de 64 de ani, a negat întotdeauna acuzaţiile la adresa lui şi a denunţat un "asasinat judiciar" împotriva persoanei sale, sub influenţa şefului statului turc. La sfârşitul lui martie, Erdogan, care încearcă să joace un rol de mediator între Rusia şi Ucraina, a cerut Uniunii Europene "să deschidă rapid capitolele de negociere pentru aderare (...), fără a ceda la calcule cinice". Consiliul Europei, procedură de sancțiuni împotriva Turciei Negocierile asupra unei eventuale aderări a Turciei la UE, demarate în 2005, s-au împotmolit în ultimii ani, din cauza puternicilor tensiuni dintre Ankara şi Bruxelles asupra mai multor probleme. Aceste tensiuni s-au amplificat după represiunea declanşată de guvernul lui Erdogan în urma tentativei de puci din iulie 2016. Consiliul Europei, a cărui instanţă judiciară este CEDO, a angajat o procedură de sancţiuni împotriva Turciei, un demers rarisim din partea lui.

Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii
Internațional

Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii

Ungaria, cal troian rusesc în UE. Reprezentanţii statelor UE nu au ajuns miercuri la un acord cu privire la un embargo asupra petrolului şi produselor petroliere importate din Rusia, o nouă întâlnire urmând să se desfăşoare joi, potrivit unor surse citate de Reuters. Ungaria, cal troian rusesc în UE Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia se numără printre ţările care au manifestat obiecţii. Conform unui document al Comisiei Europene consultat de agenţia EFE, Comisia Europeană a propus excepţii pentru Ungaria şi Slovacia, astfel încât acestea să aplice embargoul cu un an întârziere faţă de celelalte state membre. Citește și: Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul asupra teatrului din Mariupol, susține Associated Press Slovacia a cerut, însă, o perioadă de exceptare de trei ani, în timp ce Ungaria a anunţat că nu sprijină propunerea Comisiei Europene în forma actuală, întrucât aceasta i-ar afecta grav securitatea energetică. Ungaria ar putea susţine măsurile propuse numai dacă petrolul importat din Rusia prin conducte va fi exceptat de la sancţiuni, a precizat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto. Bulgaria se sperie de costuri foarte mari Bulgaria a anunţat la rândul ei că va cere Comisiei Europene excepţii în aplicarea embargoului asupra petrolului rusesc. Vicepremierul bulgar Assen Vassilev a declarat că, din punct de vedere tehnologic, Bulgaria s-ar putea descurca fără petrolul rusesc, dar un asemenea embargo va avea ca efect creşterea semnificativă a preţurilor combustibililor. Republica Cehă a transmis că, la fel ca Slovacia, va cere o perioadă de exceptare, de 2-3 ani, pentru ca în acest timp să-şi poată creşte capacitatea de transport a conductelor petroliere. Germania e de acord, dar atrage atenția asupra prețului În noul pachet de sancţiuni împotriva Rusiei după invazia acesteia în Ucraina, Comisia Europeană a propus miercuri un embargo asupra petrolului rusesc care să intre în vigoare după şase luni şi un embargo asupra produselor petroliere care să intre în vigoare de pe 31 decembrie 2022. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat că ţara sa este de acord cu aceste propuneri, atenţionând totuşi că un asemenea embargo ar putea antrena dificultăţi de aprovizionare cu combustibili şi creşterea preţurilor acestora.

"Guvernul" transnistrean insistă că Ucraina ar fi orchestrat atacuri teroriste pe teritoriul său
Internațional

"Guvernul" transnistrean insistă că Ucraina ar fi orchestrat atacuri teroriste pe teritoriul său

Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina. Vitali Ignatiev, care deţine funcţia de ministru de Externe în guvernul autoproclamat al Transnistriei, a declarat miercuri într-un interviu acordat prin videoconferinţă agenţiei Reuters că "situaţia este alarmantă, deoarece Transnistria a suferit atacuri teroriste". Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina Ignatiev a reluat acuzaţiile separatiştilor transnistreni, care acuză Ucraina că se află în spatele unor incidente semnalat începând de săptămâna trecută. El a afirmat că marţi a fost doborâtă încă o dronă încărcată cu explozibili, intrată în Transnistria de pe teritoriul ucrainean. Citește și: Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul asupra teatrului din Mariupol, susține Associated Press "Sincer, nu văd niciun motiv din care partea ucraineană să utilizeze astfel de metode împotriva Transnistriei. Transnistria nu ameninţă Ucraina. Am spus de mai multe ori că suntem un stat absolut paşnic", a susţinut reprezentantul administraţiei secesioniste de la Tiraspol. El a criticat Uniunea Europeană pentru ajutorul militar promis Republicii Moldova. UE, sprijin militar pentru Moldova Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut miercuri o vizită la Chişinău, unde a declarat că UE Uniunea Europeană are "datoria" să susţină Republica Moldova şi a afirmat că Bruxellesul ia în considerare un sprijin militar suplimentar pentru autorităţile moldovene. Ignatiev a comentat că "astfel de declaraţii, astfel de acţiuni nu contribuie la calm, ci dimpotrivă, contribuie la tensiuni şi afectează normalizarea situaţiei. Separatiştii pro-ruşi au respins cererea agenţiei Reuters de a relata din Transnistria, afirmând că toate acreditările jurnaliştilor străini au fost sistate după atacurile de săptămâna trecută. Întrebat dacă poate exclude posibilitatea ca Rusia să îşi folosească baza militară din Transnistria pentru a ataca Ucraina, Ignatiev a răspuns că nu poate vorbi în numele Moscovei. Pretextul: conflictul transnistrean "nerezolvat" El s-a distanţat însă de remarcile unui general rus care a afirmat săptămâna trecută că unul din obiectivele războiului este de a ocupa teritorii ucrainene astfel încât să facă legătura cu Transnistria. "Cred că în astfel de condiţii dificile, trebuie să fim foarte atenţi cu declaraţiile. Şi chiar mai atenţi cu acţiunile", a comentat Ignatiev în interviu. Reprezentantul separatiştilor a apreciat cererea Republicii Moldova de a adera la UE drept "ruptă de realitate" şi a avertizat că astfel s-ar crea un risc suplimentar de izbucnire a unor noi conflicte, deoarece Chişinăul a luat decizia "unilateral": "Moldova şi Transnistria sunt într-o stare de conflict nerezolvat (...) Un conflict nerezolvat înseamnă probabil că Moldova ar trebui mai întâi să rezolve conflictul şi abia apoi să îşi decidă viitorul politic".

UE este datoare să susțină Republica Moldova și să ia în considerare un ajutor militar suplimentar, spune preşedintele Consiliului European
Internațional

UE este datoare să susțină Republica Moldova și să ia în considerare un ajutor militar suplimentar, spune preşedintele Consiliului European

UE este pe deplin solidară cu Republica Moldova. Uniunea Europeană are "datoria" să susţină Republica Moldova, a declarat miercuri - în cursul unei vizite la Chişinău - preşedintele Consiliului European, Charles Michel, menţionând că Bruxellesul ia în considerare un sprijin militar suplimentar pentru autorităţile moldovene, potrivit AFP şi Reuters. Vizita lui Michel în Republica Moldova intervine la câteva zile după atacuri produse în Transnistria, regiunea separatistă prorusă din estul republicii, care au alimentat temerile privind extinderea conflictului din Ucraina. UE este pe deplin solidară cu Republica Moldova "UE este pe deplin solidară cu ţara dumneavoastră, (Republica) Moldova. Este de datoria noastră europeană să ajutăm şi să susţinem ţara dumneavoastră şi să ne creştem sprijinul pentru stabilitatea dumneavoastră, pentru securitatea şi integritatea teritorială" a republicii, a declarat Charles Michel într-o conferinţă de presă comună susţinută cu preşedinta prooccidentală Maia Sandu. În acelaşi timp, blocul comunitar studiază modul în care poate oferi mai mult sprijin militar Republicii Moldova, inclusiv mai mult ajutor în consolidarea forţelor armate ale ţării, între care echipamente pentru armata naţională, a afirmat preşedintele Consiliului European, citat de Moldpres, potrivit Agerpres. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională El a spus că acest sprijin vine să se adauge ajutorului în domeniile logisticii şi apărării cibernetice asupra cărora UE a convenit deja. Preşedintele Consiliului European a reiterat intenţia UE de a acorda sprijin Republicii Moldova în procesul de gestionare a fluxului de refugiaţi şi a anunţat că UE va susţine Chişinăulƒ şi pe plan politic şi economic, potrivit Moldpres. "Susţinerea noastră economică şi politică va continua. Platforma noastră de achiziţionare a energiei va fi deschisă pentru Moldova. Acum este şi mai important să fim uniţi şi să susţinem rezilienţa Republicii Moldova", a opinat preşedintele Charles Michel. La rândul său, preşedinta Republicii Moldova a mulţumit partenerilor europeni pentru ajutorul umanitar în valoare de peste 13 milioane de euro acordat până în prezent Chişinăului şi a reiterat dorinţa de integrare cât mai rapidă a Republicii Moldova în UE. "Mulţumim pentru ajutorul oferit ţării noastre şi contăm pe suportul UE pentru deschiderea pieţei pentru fructele din Republica Moldova. Avem nevoie şi de permise pentru transportul de mărfuri în UE. Planurile şi intenţiile noastre nu s-au schimbat. Vrem să construim un stat puternic, vrem să avem servicii de calitate, să continuăm reforma justiţiei şi să le oferim tinerilor noştri şansa de a munci şi trăi acasă, însă pentru a valorifica toate oportunităţile avem nevoie de pace", a declarat Maia Sandu.

UE vrea să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Externe, spune Josep Borrell
Internațional

UE vrea să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Externe, spune Josep Borrell

Noi sancțiuni la adresa Rusiei. Uniunea Europeană speră să adopte a şasea rundă de sancţiuni împotriva Rusiei la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Externe (CAE), a declarat luni Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene, transmite Reuters. Noi sancțiuni la adresa Rusiei Josep Borrell a declarat într-o conferinţă de presă organizată în Ciudad de Panama, unde se află într-o vizită oficială, că UE speră să reducă exporturile de energie din Rusia ca parte a eforturilor sale de a sancţiona Moscova pentru invadarea Ucrainei. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Comisia Europeană este de aşteptat să propună pachetul de sancţiuni în această săptămână, inclusiv un potenţial embargo asupra achiziţionării de petrolul rusesc, o măsură ce ar priva Moscova de un flux mare de venituri, dar care a divizat până acum statele membre, potrivit Agerpres. Josep Borrell, care prezidează reuniunile Consiliului Afaceri Externe, a spus că speră că UE va putea să adopte "măsuri pentru a limita semnificativ aceste importuri", dar a recunoscut că până acum nu s-a ajuns la un acord din partea tuturor ţărilor membre."Dar sunt încrezător că, cel puţin în ceea ce priveşte importurile de petrol, acest acord va fi posibil până la următoarea reuniune a Consiliului", a adăugat el. Consiliul are două reuniuni programate pe 10, respectiv 16 mai.

Germania va rezista interdicției UE asupra petrolului rusesc în ciuda penuriei - ministru german al Economiei
Internațional

Germania va rezista interdicției UE asupra petrolului rusesc în ciuda penuriei - ministru german al Economiei

Germania este capabilă să suporte un embargo petrolier. Germania ar fi capabilă să facă față unui embargou al UE asupra importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul acestui an, chiar dacă o oprire ar putea duce la penurie, a declarat luni ministrul german al Economiei, Robert Habeck, părând să se pronunțe în favoarea unei interdicții. Doi diplomați ai Uniunii Europene au declarat anterior că blocul comunitar înclină spre o interdicție a importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul anului, ca parte a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina. Miniștrii energiei din UE vor discuta propunerea de interzicere a petrolului în cursul zilei de luni la Bruxelles. Germania este capabilă să suporte un embargo petrolier "Am reușit să ajungem la o situație în care Germania este capabilă să suporte un embargo petrolier", a declarat Habeck într-o conferință de presă. "Acest lucru înseamnă că nu va fi fără consecințe". Luna trecută, Germania a redus cota de petrol rusesc la 25% din totalul importurilor, de la 35% înainte de invazie, potrivit Reuters. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Habeck a declarat că principala provocare pentru Germania este de a găsi livrări alternative de petrol către o rafinărie din Schwedt, operată de compania de stat rusă Rosneft, care aprovizionează regiunile din estul Germaniei, precum și zona metropolitană a Berlinului. Aceste zone s-ar putea confrunta cu o penurie de aprovizionare în cazul unui embargo al UE, dacă Germania nu poate asigura importuri alternative de petrol până la sfârșitul anului, a declarat Habeck. "Încă nu avem o soluție pentru rafinăria din Schwedt", a declarat Habeck. "Nu putem garanta că aprovizionarea va fi continuă. Cu siguranță vor exista creșteri de prețuri și vor fi unele întreruperi. Dar asta nu înseamnă că vom aluneca într-o criză a petrolului". Un consilier al cancelarului Olaf Scholz a declarat pentru Financial Times, în comentarii publicate duminică, că Germania a susținut embargoul planificat de UE asupra petrolului rusesc, dar a dorit câteva luni în plus pentru a asigura alternative.

Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e "ezitantă" în relația cu Rusia, care are "un nebun la cârmă"
Internațional

Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e "ezitantă" în relația cu Rusia, care are "un nebun la cârmă"

Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc. Răspunsul Germaniei faţă de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a fost ezitant în comparaţie cu cel al altor state europene, a declarat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba pentru publicaţia germană Frankfurter Allgemeine Zeitung, citată duminică de agenţia DPA. Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc Berlinul trebuie "să-şi asume un rol de prim plan în Europa, mai ales în chestiuni de politică estică", a indicat ministrul ucrainean de externe, precizând că acest lucru trebuie să fie valabil atât în ce priveşte livrările de arme către Ucraina, cât şi în privinţa sancţiunilor contra Rusiei sau acordării statutului de ţară candidată la UE pentru Ucraina. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Pe ansamblu, spune Kuleba, Ucraina speră că guvernul german va lua "decizii curajoase, vizionare". Conform ministrului ucrainean, dacă preşedintele rus Vladimir Putin câştigă războiul "Europa nu se va bucura de stabilitate şi securitate decenii de acum înainte". În schimb, mai susţine Kuleba, dacă Ucraina iese victorioasă din acest război, aceasta va consolida Europa pentru viitor. Amenințarea cu armele nucleare, mai eficientă decât folosirea Comentând referirile ameninţătoare ale Rusiei asupra armelor nucleare, ministrul ucrainean a spus: "Aici este unde Rusia, unde regimul unui nebun aflat la cârmă, trebuie oprită. Pentru Putin, armele nucleare sunt cele mai eficiente înainte de a fi folosite. Ameninţarea este mai eficientă decât folosirea armelor". Ministrul Kuleba a postat duminică pe Twitter un mesaj în care afirmă că a avut o discuţie telefonică cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, căruia i-a spus că următorul pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei "trebuie să includă un embargo asupra petrolului", relatează CNN. În aceeaşi discuţie, mai notează ministrul ucrainean, acesta a "subliniat că nu poate exista nicio alternativă la acordarea statutului de candidată la UE pentru Ucraina".

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022. De ce cumpără India tot mai mult țiței rusesc
Eveniment

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022. De ce cumpără India tot mai mult țiței rusesc

Efectele războiului din Ucraina se fac simțite și pentru gigantul rus Gazprom, previziunile arătând o că exporturile de gaze ale Rusiei către Europa vor scădea cu peste 30% în anul 2022. După declanșarea conflictului ucrainean, Uniunea Europeană a realizat că dependența economiilor blocului comunitar de gazul rusesc este una cât se poate de dăunătoare. De aceea, primul pas pentru reducerea acestei dependența a fost efortul de a crește importurile de gaz natural lichefiat (GNL). În contextul sancțiunilor economice impuse de economiei Rusiei, Vladimir Putin a contraatacat și a cerut plata în ruble pentru gazul rusesc. Această cerere a accentuat și mai mult sentimentul Occidentul trebuie să scape cât mai repede de această dependență. Iar primele efecte ale acestei reorientări încep să se facă simțite. Gigantul de stat rus Gazprom ar putea pierde anul acesta aproximativ o treime din volumele sale obișnuite de export către piețele europene, anunță de la oilprice.com. Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, mai mici 40-45 miliarde de metri cubi în 2022 Serghei Kapitonov de la Centrul Energetic al Școalii de Management Skolkovo din Moscova a declarat pentru Reuters că livrările Gazprom către Europa ar putea scădea cu 40-45 miliarde de metri cubi (bcm) în acest an, de la aproximativ 150 de miliarde de metri cubi în 2021. Citește si: Norvegia crește producția de gaze naturale, în timp ce Europa se luptă să scape de dependența de Rusia Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy, a declarat că volumele de gaz de pe conducte pot scădea și mai mult, „motivate de un impuls al cumpărătorilor de a deveni mai puțin dependenți de Rusia sau de faptul că dezacord asupra monedei în care gazul ar trebui plătit”. Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy - Foto: Rystad Energy „În plus, să nu uităm și faptul că războiul ar putea perturba, de asemenea, tranzitul de gaze prin conductele prin Ucraina dacă infrastructură este deteriorată sau lovită” a continuat Knutsson. Putin insistă să fie plătit în ruble... Rusia asigură în prezent aproximativ 40% din aprovizionarea cu gaze europene. Luna trecută, Vladimir Putin a spus că națiunile „neprietenoase” ar trebui să plătească în ruble pentru gazul natural. Rusia a stabilit un termen limită pe 31 martie pentru ca țările pe care le consideră „ostile” – inclusiv Statele Unite, toate statele membre UE, Elveția, Canada, Norvegia, Coreea de Sud, Japonia și multe altele – să înceapă să plătească în ruble gazele naturale. ... dar, UE nu vrea să audă de Ruble UE a respins cererile lui Putin de a face plăți în ruble. Cu toate acestea, Rusia nu a întrerupt aprovizionarea cu gaze către Europa după 1 aprilie, parțial pentru că depinde de veniturile din gaze și pentru că aceste plățile pentru gazele livrate după 1 aprilie nu sunt scadente decât la începutul lunii mai. Săptămâna trecută vicepremierul rus Alexander Novak a spus că „unii dintre clienții de gaz au fost de acord să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Oficialul nu a dezvăluit însă despre ce cumpărători ar fi vorba. Viktor Orban are alte opinii decât Bruxelles-ulîn chestiune plății gazului rusesc în ruble În Uniunea europeană, Ungaria – al cărei prim-ministru Viktor Orban are legături strânse cu Vladimir Putin de un deceniu – a declarat la începutul acestei luni că este gata să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Când a declarat că este gata să plătească în ruble, Ungaria a rupt, practic, unitatea UE, în ciuda încercărilor oficialilor de la Bruxelles de a vorbi pe o singură voce în fața cererii lui Vladimir Putin. Dilema indiană Nu numai gazul este o armă politică pentru Vladimir Putin, ci și petrolul. Pe de-o parte Rusia șantajează Occidentul cu livrările de materie primă energetică, dar pe de alta este dependentă de banii care vin din vânzarea acesteia. Din această cauză, o scădere a livrărilor către Occident îl obligă pe Putin să găsească alte piețe pentru vânzare. Iar India este una dintre acestea. La începutul invaziei Rusiei în Ucraina, la una dintre primele conferințe de presă ale lui Joe Biden, una dintre întrebările jurnaliștilor pentru președintele SUA a fost legată de poziția Indiei în acest conflict. Părea ciudată această întrebare, însă și mai ciudat a fost răspunsul lui Biden care a spus că nu știe nimic pe această temă. La două luni de la debutul conflictului din Ucraina, Occidentul a observat că India poate fi o piață de desfacere pentru petrolul lui Putin și de aceea a încercat să pună presiune pe aceasta pentru a păstra distanța față de Moscova. Dar, cu toate acestea, a existat o creștere a importurilor Indiei de petrol din Rusia. Guvernul de la New Dehli se apără Conform BBC, guvernul de la New Dehli s-a apărat declarând că ceea ce cumpără de la Rusia într-o lună este mai puțin decât ceea ce cumpără Europa de la Rusia într-o după-amiază. Practic, India a profitat de prețurile reduse și a crescut importurile de țiței rusesc. SUA au spus că, deși aceste importuri nu încalcă sancțiunile, „sprijinul pentru Rusia... este o susținere a invaziei care, evident, are un impact devastator”. Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia - Foto: Flickr Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia în timpul unei recente călătorii la New Delhi, care a avut loc în același timp cu o vizită a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov. Lavrov le-a spus omologilor săi indieni că Rusia este dispusă să discute despre orice bunuri pe care India dorește să le cumpere și a cerut ca plățile să fie făcute în ruble. De unde își ia India țițeiul? După SUA și China, India este al treilea consumator de țiței din lume. Problema este că 80% din acest țiței este importat. Potrivit grupului de cercetare a pieței mărfurilor Kpler, în 2021 India a cumpărat circa 12 milioane de barili de țiței rusesc, ceea ce a reprezentat doar 2% din totalul importurilor. De unde importă India țiței - Sursa Kpler Cele mai mari livrări de anul trecut au venit din Orientul Mijlociu, cu cantități semnificative și din SUA și Nigeria. În primele două luni ale anului, India nu a importat deloc țiței din Rusia, însă în martie și aprilie achizițiile au ajuns deja la 14 milioane de barili, potrivit datelor de de la Kpler. Importurile lunare de țiței rusesc ale Indiei - Sursa Kpler De ce este tentată India să cumpere țiței rusesc După invadarea Ucrainei, acum sunt mai puțini cumpărători pentru țițeiul rusesc de tip Ural, iar prețul acestuia a scăzut. „Deși nu știm prețul exact pe care îl plătește India, discountul pentru achiziție de țiței Ural față de Brent care este nivelul de referință global, în ultima săptămână a crescut la aproximativ 30 de dolari pe baril”, spune Matt Smith, analist la Kpler, citat de BBC. Trebuie ținut cont de faptul că aceste două tipuri de țiței se vând în mod normal la un preț similar. „Dar la un moment dat în martie, pe măsură ce prețul Uralului a continuat să scadă, diferența dintre ele a atins un record istoric”, adaugă Matt Smith. De aceea India este cât se poate de tentată să cumpere cel puțin o parte din acest țiței care în prezent este foarte ieftin

UE revoluționează relația cu platformele sociale: acord pe DSA, regulamentul care va controla conținutul periculos online
Internațional

UE revoluționează relația cu platformele sociale: acord pe DSA, regulamentul care va controla conținutul periculos online

UE, acord pe DSA, reglementare online. Statele membre ale UE, Comisia şi Parlamentul au finalizat sâmbătă o nouă legislaţie care va permite să se lupte mai bine împotriva derivelor pe internet, cum ar fi discursurile instigatoare la ură, campaniile de dezinformare sau vânzarea de produse contrafăcute, notează AFP. UE, acord pe DSA, reglementare online După mai multe luni de negocieri, s-a ajuns la un "acord" între instituţiile europene cu privire la "Regulamentul privind serviciile digitale" (Digital Services Act - DSA) care va impune marilor platforme, precum Facebook (Meta) sau Amazon, să elimine mai bine conţinutul online ilegal şi periculos, a anunţat pe Twitter comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, iniţiatorul proiectului împreună cu colega sa de la Concurenţă, Margrethe Vestager. "Acest acord este istoric", a salutat imediat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, "noile noastre reguli vor proteja utilizatorii online, vor asigura libertatea de exprimare şi oportunităţi pentru întreprinderi". O premieră mondială "DSA este o premieră mondială în ceea ce priveşte reglementarea digitală", a subliniat Consiliul UE, care reprezintă cele 27 de state membre, într-un comunicat. Textul "tocmai a consacrat principiul că ceea ce este ilegal offline trebuie să fie ilegal şi online. Acesta urmăreşte să protejeze spaţiul digital împotriva difuzării de conţinut ilegal şi să garanteze protecţia drepturilor fundamentale ale utilizatorilor", potrivit sursei. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Regulamentul privind serviciile digitale este una dintre cele două părţi ale unui plan de anvergură prezentat în decembrie 2020 de executivul european. Prima parte, regulamentul pieţelor digitale (Digital Markets Act, DMA), care abordează practicile anticoncurenţiale, a fost încheiată la sfârşitul lunii martie. Campaniile de ură online au ucis oameni DSA, la rândul său, actualizează directiva de comerţ electronic, născută acum 20 de ani, când platformele gigantice erau încă embrionare. Obiectiv: să pună capăt exceselor reţelelor sociale care au ajuns deseori pe prima pagină a publicaţiilor: asasinarea profesorului de istorie Samuel Paty în Franţa după o campanie de ură în octombrie 2020, atacul manifestanţilor asupra Capitoliului SUA în ianuarie 2021, în parte planificat pe Facebook şi Twitter. Partea întunecată a internetului se referă şi la platformele de vânzare invadate cu produse contrafăcute sau defecte, care pot fi periculoase, cum ar fi jucăriile pentru copii care nu respectă standardele de siguranţă. Noi obligații pentru platformele foarte mari Noul regulament stabileşte obligaţia de a elimina "prompt" orice conţinut ilegal (conform legilor naţionale şi europene) de îndată ce o platformă ia cunoştinţă de acesta. Constrânge reţelele sociale să suspende utilizatorii care încalcă "frecvent" legea. DSA va solicita site-urilor de comerţ electronic să verifice identitatea furnizorilor lor înainte de a le oferi produsele. În centrul proiectului, noi obligaţii impuse "platformelor foarte mari", cele cu "peste 45 de milioane de utilizatori activi" în UE, adică aproximativ douăzeci de companii, a căror listă rămâne de stabilit, dar care va include Gafam (Google, Apple, Facebook, Amazon, Microsoft), precum şi Twitter şi probabil TikTok, Zalando sau Booking. Agresiunea rusă din Ucraina a grăbit lucrurile Aceşti jucători vor trebui să evalueze riscurile asociate cu utilizarea serviciilor lor şi să pună în aplicare mijloacele adecvate pentru a elimina conţinutul problematic. Li se va impune o transparenţă sporită asupra datelor şi algoritmilor de recomandare. Ei vor fi auditaţi o dată pe an de organisme independente şi plasaţi sub supravegherea Comisiei Europene care poate aplica amenzi de până la 6% din vânzările lor anuale în cazul unor încălcări repetate. "În contextul agresiunii ruse din Ucraina şi al consecinţelor speciale privind manipularea informaţiilor online, a fost introdus un nou articol pentru a stabili un mecanism de reacţie în cazul unei crize", a indicat Consiliul European. Acest mecanism, activat prin decizie a Comisiei, va permite luarea de măsuri "proporţionale şi eficiente" împotriva platformelor foarte mari care ar contribui la răspândirea de informaţii false.

România a înregistrat cea mai mică creștere a producției industriale din UE, în februarie
Eveniment

România a înregistrat cea mai mică creștere a producției industriale din UE, în februarie

România, la coada clasamentului. Producţia industrială a crescut atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021, însă România este statul membru cu cel mai mic avans al producţiei industriale în ritm anual, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Conform acestor date, producţia industrială a crescut cu 2% în zona euro şi cu 3% în UE, în ritm anual. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Lituania (20,4%), Polonia (17,8%) şi Bulgaria (14,4%). În România, producţia industrială a crescut cu 0,6% în luna februarie, după un avans de 0,8% în luna ianuarie. România, la coada clasamentului Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri de 9,6% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a crescut cu 6,3% şi producţia de energie a crescut cu 4,6%, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii În luna februarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2022, producţia industrială a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,6% în Uniunea Europeană. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Italia (4%), Croaţia (2,7%) şi Irlanda (2,4%). În România, producţia industrială a scăzut cu 1% de la o lună la alta, după ce în ianuarie a crescut cu 1,8%. Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unui avans de 2,4% al producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă imediată a crescut cu 1,7%. Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că, în luna februarie 2022, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 3,9%. Producţia industrială, serie ajustată, a fost mai mică cu 1%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 0,6%. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 1%.

Iohannis a subliniat la consultările cu Biden importanța creării accelerate a Grupului de luptă în România
Internațional

Iohannis a subliniat la consultările cu Biden importanța creării accelerate a Grupului de luptă în România

Grupul de luptă NATO, vital pentru România. Preşedintele Klaus Iohannis a participat, marţi, la invitaţia omologului american, Joe R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliaţi, ai instituţiilor UE şi NATO şi ai statelor partenere, în contextul continuării agresiunii militare ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Grupul de luptă NATO, vital pentru România Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul evoluţiilor umanitare dramatice din Ucraina şi al pregătirilor militare ale Federaţiei Ruse pentru reluarea ofensivei. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Sursa citată precizează că liderii au analizat situaţia de securitate şi perspectivele de evoluţie ale acesteia, respectiv cea umanitară deosebit de gravă, rezultată în urma retragerii forţate a armatei ruse din zonele ocupate anterior, şi au condamnat crimele comise împotriva civililor, dar şi distrugerile masive ale zonelor locuite şi ale infrastructurii civile. În context, a fost reiterat sprijinul puternic pentru activitatea Curţii Penale Internaţionale de a investiga, a judeca şi condamna pe cei responsabili pentru crimele comise. Liderii au evaluat şi strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile, şi au abordat măsurile ferme şi coordonate de răspuns întreprinse de comunitatea internaţională, cu referire la pachetele extinse de sancţiuni, pentru contracararea acţiunilor Rusiei. În intervenţia sa, preşedintele Klaus Iohannis a salutat continuarea, deosebit de oportună, a consultărilor în acest format şi importanţa crucială a menţinerii coordonării strânse şi a unităţii aliate şi transatlantice, precum şi cu partenerii care împărtăşesc aceeaşi viziune, în contextul regional cu impact asupra securităţii euroatlantice şi globale, arată sursa citată. Iohannis condamnă ferm crimele comise de ruși în Ucraina "Preşedintele României a condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor şi continuarea bombardamentelor efectuate de armata rusă asupra ţintelor civile", precizează Administraţia Prezidenţială. Şeful statului a menţionat demersurile complexe întreprinse de ţara noastră în sprijinul Ucrainei, în plan politic, logistic şi umanitar. El a subliniat că la eforturile consistente în sprijinul Ucrainei se adaugă şi cele privind facilitarea fluxului a peste 770.000 de cetăţeni ucraineni de la frontieră şi găzduirea refugiaţilor pe teritoriul ţării noastre. Conform Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis a evidenţiat şi impactul amplu al actualei crize asupra situaţiei de securitate pe Flancul Estic al Alianţei, în special la Marea Neagră. Totodată, el a subliniat importanţa implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie, în special crearea accelerată a Grupului de Luptă în România, ca prim pas în direcţia echilibrării şi a consolidării prezenţei NATO pe Flancul Estic, pe termen lung. Şeful statului a reiterat faptul că actuala situaţie gravă de securitate demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă şi unitară, a posturii de descurajare şi apărare a NATO în regiune şi a evocat deciziile privind transformarea şi adaptarea pe termen lung a Alianţei, care trebuie să fie adoptate la Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie.

Serbia acuză Ucraina și o țară UE pentru amenințările cu bombă ce au vizat avioanele Air Serbia
Internațional

Serbia acuză Ucraina și o țară UE pentru amenințările cu bombă ce au vizat avioanele Air Serbia

Acuzații grave ale președintelui sârb. Preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic a acuzat duminică noapte Ucraina şi o ţară neidentificată din Uniunea Europeană că se află în spatele unei serii de ameninţări false cu bombă vizând avioane de pasageri ale companiei Air Serbia, relatează luni Reuters. De la lansarea invaziei Rusiei în Ucraina spre sfârşitul lunii februarie, cel puţin 12 zboruri ale Air Serbia au fost nevoite să se întoarcă la Belgrad sau la Moscova din cauza ameninţărilor cu bombă şi aeroportul din Belgrad a fost evacuat de cel puţin trei ori. Acuzații grave ale președintelui sârb "Serviciile străine (de informaţii) din două ţări fac aceasta. Una este o ţară din UE, iar Ucraina este cealaltă", a spus Vucic fără să ofere dovezi. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Serbia, care este aproape în întregime dependentă de gazul şi petrolul rusesc, refuză să impună sancţiuni împotriva Kremlinului şi menţine zboruri regulate către Moscova. Vucic a declarat că ţara va continua să facă acest lucru "din principiu", potrivit Agerpres. "Continuăm aceste zboruri literalmente din principiu, pentru că vrem să arătăm că suntem o ţară liberă şi luăm propriile decizii. Nu decideţi pentru noi când să anulăm zborurile", a insistat el. În ultimele săptămâni, Belgradul a votat de trei ori pentru rezoluţiile Naţiunilor Unite care condamnau invadarea Ucrainei de către Rusia şi au suspendat-o din principalul organism al ONU pentru drepturile omului. Moscova numeşte acţiunile sale în Ucraina "operaţiune specială".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră