duminică 28 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2420 articole
Internațional

Zelenski: Moldova și țările baltice urmează, dacă Ucraina cade

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că Moldova și țările baltice urmează, dacă Ucraina cade, în fața agresiunii rusești. Într-un mesaj video, în care vorbește în limba engleză, Zelenski spune că dacă Ucraina va cădea, Rusia va găsi noi ținte pentru agresiune în Polonia, Moldova, România și țările baltice. „Rusia s-a bazat că va cuceri Ucraina în cinci zile. Acel termen limită l-au stabilit pentru distrugerea țării noastre și a democrației noastre. Dar n-au avut nici cea mai mică idee cu ce urmau să se confrunte. Rusia nu a știut cât de mult ne prețuim libertatea. Ne-am apărat în fața lor mai mult decât au plănuit ei, invadatorii. Am distrus mai mult armament și echipament rusesc decât au unele armate europene. Dar nu e suficient”, a declarat Zelenski. Zelenski: Moldova și țările baltice urmează Președintele Ucrainei afirmă că Rusia încă are capacitate să atace și nu doar Ucraina. „Polonia, Moldova, România și statele baltice vor deveni următoarele ținte, dacă libertatea Ucrainei cade”, a spus Zelenski, citat de newsmaker.md Imaginile de la Bucea și Mariupol au demonstrat intențiile reale ale Rusiei în fața întregii lumi. „Ei nu pot fi opriți decât de forța armelor”. Într-un mesaj video, în care vorbește în limba engleză, Zelenski spune că dacă Ucraina va cădea, Rusia va găsi noi ținte pentru agresiune în Polonia, Moldova, România și țările baltice. „Rusia s-a bazat că va cuceri Ucraina în cinci zile. Acel termen limită l-au stabilit pentru distrugerea țării noastre și a democrației noastre. Dar n-au avut nici cea mai mică idee cu ce urmau să se confrunte. Rusia nu a știut cât de mult ne prețuim libertatea. Ne-am apărat în fața lor mai mult decât au plănuit ei, invadatorii. Am distrus mai mult armament și echipament rusesc decât au unele armate europene. Dar nu e suficient”, a declarat Zelenski. Președintele Ucrainei afirmă că Rusia încă are capacitate să atace și nu doar Ucraina. „Polonia, Moldova, România și statele baltice vor deveni următoarele ținte, dacă libertatea Ucrainei cade”, a spus Zelenski. Imaginile de la Bucea și Mariupol au demonstrat intențiile reale ale Rusiei în fața întregii lumi. „Ei nu pot fi opriți decât de forța armelor”. Citește și: GALERIE FOTO Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren, spre Kiev. Președintele Germaniei trebuia să fie în echipă, dar Zelenski l-a respins

Zelenski: Moldova și țările baltice urmează, dacă Ucraina cade Foto: Facebook Zelenski
Vytautas Landsbergis îi consideră pe Scholz și Steinmeier complici Foto: Twitter Victims of Communism
Internațional

Un fost președinte al Lituaniei îi consideră pe Scholz și Steinmeier complici la crimele din Ucraina

Un fost președinte al Lituaniei, Vytautas Landsbergis, îi consideră pe cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și pe președintele Frank-Walter Steinmeier complici la crimele din Ucraina, scrie Der Spiegel. Între 1990 și 1992, el a fost șeful statului lituanian, de la momentul declarării independenței la alegerile din noiembrie 1992. Lituania a fost primul stat ex-sovietic care și-a proclamat independența. Lituania își declară independența Foto: Twitter Landsbergis îi consideră pe Scholz și Steinmeier complici „În fiecare zi, în Ucraina, femei, copii, bătrâni sunt violați, torturați, împușcați sau uciși de bombe, iar cadavrele lor sunt lăsate să putrezească pe străzi. În fiecare zi în care plătiți pentru petrol și gaze rusești, plătiți pentru ca tancurile lui Putin să traverseze pământul ucrainean, plătiți pentru ca el să omoare, să demoleze și să distrugă.”, scrie Landsbergis, în scrisoarea transmisă, azi, la cabinetele lui Scholz și Steinmeier. Potrivit Der Spiegel, Landsbergis îi avertizează pe Steinmeier și Scholz să nu devină complici la aceste crime „prin inacțiune, indiferență, egoism sau frică”. Politicianul lituanian folosește același argument pentru a cere o extindere masivă a ajutorului militar din partea Germaniei: „În fiecare zi în care guvernul dumneavoastră refuză să vândă sau să furnizeze arme, tancuri, artilerie și muniții germane Ucrainei susțineți agresiunea Moscovei”. Fostul șef al statului lituanian le mai cere celor doi să interzică manifestațiile pro-ruse din Germania. Landsbergis a încheiat solicitând Germaniei să impună un embargou pe livrările rusești de gaze și petrol, să vândă arme Ucrainei și să oprească propaganda Kremlinului. Steinmeier rămâne acasă Preşedintele german Walter Steinmeier, care a fost criticat pentru relaţiile sale din ultimii ani cu Rusia, a declarat marţi că s-a oferit să se deplaseze în Ucraina împreună cu alţi şefi de stat, dar că i s-a transmis că vizita sa nu este binevenită la Kiev. Această călătorie urma să aibă loc împreună cu preşedinţii Poloniei şi celor trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania): „Eram pregătit să merg, dar se pare, şi a trebuit să iau act, că prezenţa mea la Kiev nu este dorită.” Această vizită avea scopul „de a trimite un semnal puternic de solidaritate europeană comună cu Ucraina”, şi-a exprimat el regretul, potrivit Agerpres. Cotidianul Bild a relatat primul despre acest incident, citând în special un diplomat ucrainean cu afirmaţii foarte aspre la adresa preşedintelui din tabăra social-democrată (SPD): „Ştim cu toţii despre relaţiile strânse ale lui Steinmeier cu Rusia… Nu este binevenit pentru moment la Kiev. Vom vedea dacă asta se va schimba”. Citește și: GALERIE FOTO Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren, spre Kiev. Președintele Germaniei trebuia să fie în echipă, dar Zelenski l-a respins

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren Foto: Președinția Poloniei
Eveniment

GALERIE FOTO Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren, spre Kiev

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren, spre Kiev: președinția poloneză publică fotografii cu cei patru șefi de stat, relaxați, în jurul unor pahare cu ceea ce, probabil, pare a fi alcool, înainte de întâlnirea cu Zelenski. Cei patru se deplasează în capitala Ucrainei cu trenul, așa cum au călătorit, printre alții, și premierul britanic Boris Johnson sau șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Împreună cu cei patru trebuia să fie și președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, dar regimul de la Kiev i-a transmis că nu este de acord cu vizita acestuia, datorită vechilor sale legături cu Vladimir Putin. Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren „Președintele polonez Andrzej Duda și președinții Estoniei, Lituaniei și Letoniei sunt în drum spre Kiev pentru a se întâlni cu președintele Ucrainei Volodimir Zelensky. Secretarul de stat, șeful Biroului pentru Politică Internațională Jakub Kumoch, a declarat că Polonia organizează călătoria și, împreună cu Ucraina, îi asigură logistica și securitatea. „Țările baltice sunt partenerii noștri cheie în problemele de securitate din regiune… am decis să mergem împreună la Kiev. Scopul nostru este să arătăm sprijinul președintelui Zelensky și apărătorilor Ucrainei într-un moment decisiv pentru această țară”, a declarat Jakub Kumoch”, se arată în comunicatul președinției poloneze. Foto: Președinția Poloniei On our way to Kyiv, to a city that has suffered terribly due to Russian war since my last visit. Together with Presidents @AndrzejDuda, @GitanasNauseda & @valstsgriba we visit #Ukraine to show strong support to ?? people, will meet dear friend President @ZelenskyyUa #SlavaUkraini pic.twitter.com/NPUqPize1R— Alar Karis (@AlarKaris) April 13, 2022 Steinmeier rămâne acasă Preşedintele german Walter Steinmeier, care a fost criticat pentru relaţiile sale din ultimii ani cu Rusia, a declarat marţi că s-a oferit să se deplaseze în Ucraina cu alţi şefi de stat, dar că i s-a transmis că vizita sa nu este binevenită la Kiev. Această călătorie urma să aibă loc împreună cu preşedinţii Poloniei şi celor trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania): „Eram pregătit să merg, dar se pare, şi a trebuit să iau act, că prezenţa mea la Kiev nu este dorită.” Această vizită avea scopul „de a trimite un semnal puternic de solidaritate europeană comună cu Ucraina”, şi-a exprimat el regretul, potrivit Agerpres. Cotidianul Bild a relatat primul despre acest incident, citând în special un diplomat ucrainean cu afirmaţii foarte aspre la adresa preşedintelui din tabăra social-democrată (SPD): „Ştim cu toţii despre relaţiile strânse ale lui Steinmeier cu Rusia... Nu este binevenit pentru moment la Kiev. Vom vedea dacă asta se va schimba”. În ultimele două săptămâni, Steinmeier, care a fost în două rânduri ministru de externe pe vremea cancelarului conservator Angela Merkel, a făcut obiectul unor critici, la fel ca Angela Merkel pentru presupusa sa lipsă de fermitate în faţa Rusiei. El chiar recunoscuse la începutul lunii aprilie că a făcut o „greşeală” susţinând construcţia gazoductului Nord Stream 2, între Rusia şi Germania. Man kommt ja leichter an der Tür vom Berghain vorbei, als zu #Zelensky.— Frank-W. Steinmeier (@ChefSteinmeier) April 13, 2022 După refuzul lui Zelenski, Steinmeier a scris pe Twitter: „Este mai ușor să treci de ușa de la Bergheim, decât să ajungi la Zelenski”. Bergheim este un club celebru din Berlin, unde se intră foarte greu. Citește și: Bine a făcut Zelenski că i-a închis ușa în nas lui Steinmeier. Germania are bani, dar nu mai are credibilitate

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren Foto: președinția Poloniei
Internațional

Atac cibernetic rus ce viza instalațiile energetice din Ucraina, dejucat "pompierii cibernetici" ucraineni

Atac cibernetic dejucat de Ucraina. Ucraina a dejucat un atac cibernetic rus ce viza una dintre cele mai mari instalaţii energetice ale sale, au anunţat responsabili ai acestei ţări, care se aşteaptă la o ofensivă militară majoră a Moscovei în est, informează miercuri AFP. Potrivit "pompierilor cibernetici" de la Computer Emergency Response Team (CERT) ucrainean, atacul a fost întreprins de Sandworm, un grup de piraţi informatici cu legături cu serviciile de informaţii ruse. Atac cibernetic dejucat de Ucraina Atacul era menit să lase "milioane" de ucraineni fără electricitate şi urma să lovească în două valuri, a precizat marţi această agenţie guvernamentală. Un prim atac a avut loc în februarie, iar al doilea, dejucat, era prevăzut să aibă loc pe 8 aprilie. Chiar dacă acest malware al grupului a reuşit să pătrundă în sistemul de gestionare al instalaţiei, el nu a dus la nicio pană de curent, a declarat în timpul unei conferinţe de presă Victor Jora, un înalt responsabil ucrainean, potrivit Agerpres. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Atacul a utilizat un malware denumit Industroyer2, a adăugat Jora, versiune actualizată a unui malware utilizat în decembrie 2015 împotriva instalaţiilor electrice ale ţării şi care a lăsat fără electricitate mai multe sute de mii de gospodării ucrainene. În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, ministrul-adjunct al dezvoltării digitale al Ucrainei, Farid Safarov, a susţinut că progresele înregistrate în materie de apărare cibernetică i-au permis ţării să anticipeze atacul, admiţând totodată că este imposibil să protejezi sistemul 100%. În zilele care au precedat invazia rusă pe 24 februarie, Ucraina a afirmat că făcea obiectul unor atacuri cibernetice continui şi în creştere. Acestea au făcut temporar inaccesibile mai multe site-uri guvernamentale, în special cel al Parlamentului, Ministerului Afacerilor Externe sau al serviciilor de securitate.

Mircea Marian
Opinii

Bine a făcut Zelenski că i-a închis ușa în nas lui Steinmeier. Germania are bani, dar nu mai are credibilitate

După ce, ani întregi, l-a susținut pe Putin, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, spera să se spele de păcate cu o vizită la Kiev. De șapte ori s-a văzut cu Putin, la Moscova, domnul Steinmeier. În permanență, discret și aparent subtil, Germania a ținut partea Rusiei, după anexarea Crimeii. La limită, dar asta a făcut. Ani întregi, țările din Est au strigat că finalizarea Nord Stream 2 va fi momentul în care Putin va ataca Ucraina. Dar domnul Steinmeier afirma, în martie 2021, că Nord Stream 2 și livrările de gaze rusești sunt „una din ultimele punți dintre Rusia și Europa”. Acum, domnul Steinmeier pare că-și pune cenușă în cap. Este un fariseu, lipsit de credibilitate. Germania strigă tare, dar este departe de a oferi Ucrainei sprijinul pe care o țară atât de mare l-ar putea acorda. Estonia a donat mai mult armament - peste 200 de milioane de euro - decât Franța și Germania. Guvernul de la Berlin a frânat în permanență sancțiunile impuse Moscovei - și este evident că acestea nu funcționează, nu au efecte semnificative. Problema Germaniei este că s-a terminat cu influența ei în spațiul UE: nu mai are credibilitate să dea lecții altora. A trădat toată Europa de Est, nu doar Ucraina, de dragul unei relații economice stupide cu dictatorul de la Moscova. Spun „stupide” fiindcă acum Germania a realizat că Putin e un criminal psihopat periculos și va trebui să cheltuie sume uriașe pentru a se desprinde de gazul rusesc și pentru a-și consolida armata. Investițiile germane în Rusia sunt pierdute. Ca să o spun direct: politicieni germani foarte inteligenți s-au dovedit a fi niște proști în fața lui Putin, iar acum toată țara lor plătește - Daniel Kahneman și Richard Thaler ar putea explica cum a fost posibil să ia decizii atât de stupide, ignorând, cu aroganță, orice opinie care le contrazicea convingerile. Germania, desigur, rămâne o uriașă putere economică. Se pot face afaceri cu ea, dar, politic, sfaturile ei trebuie privite cu multă rezervă. Cât despre Kiev, e foarte bine că domnul Zelenski folosește la maximum acest avantaj pe care-l are: vizitele în Ucraina sunt un pelerinaj la noua Mecca a democrației și libertății. Vrei să fii primit? Trebuie să demonstrezi atașamentul real la aceste valori și la bătălia pe care Ucraina o duce pentru apărarea întregii Europe civilizate de o hoardă barbară. Germania, în loc să protesteze pasiv-agresiv în apărarea lui Steinmaier, ar trebui să se adune și să se decidă de partea cui este, nu doar declarativ. Germanii ar trebui să-și amintească de ceea ce au făcut trupele sovietice la Nemmersdorf, să se uite la ceea ce fac rușii în Ucraina și să priceapă că Zelenski și ucrainenii și pe ei îi apără.

Europa din nou în pragul războiului (sursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Eveniment

Nicolae Ciucă: "Alianța NATO este cea mai puternică garanție de securitate pentru statele membre"

"Trebuie să fim pregătiți pentru o criză de durată". NATO reprezintă cea mai puternică şi concretă garanţie de securitate pentru statele membre, a declarat premierul Nicolae Ciucă, care a subliniat că România şi aliaţii săi trebuie să fie pregătiţi pentru o criză de durată, urmare a conflictului armat din Ucraina. "Trebuie să fim pregătiți pentru o criză de durată" "Sunt onorat să fiu astăzi alături de militarii care dovedesc prin prezenţa şi acţiunile derulate în România că NATO reprezintă cea mai puternică şi concretă garanţie de securitate pentru statele sale membre şi pentru că NATO nu este doar cartierul general de la Bruxelles, ci şi aici, în teren. Trăim vremuri dificile pe care nu am crezut că le vom mai trăi în secolul XXI. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Trebuie să fim pregătiţi pentru o criză de durată şi pentru situaţia în care această criză se va extinde mai aproape de graniţa noastră", a declarat Nicolae Ciucă, miercuri, în cadrul declaraţiilor comune susţinute alături de preşedintele Klaus Iohannis şi prim-ministrul Regatului Belgiei, Alexander De Croo, la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit Agerpres. Premierul a adăugat că trebuie dezvoltată o postură de descurajare şi de apărare eficientă în flancul estic al NATO. "Domnule prim-ministru De Croo, vă mulţumesc pentru contribuţia la decizia NATO de implementare a Planului de răspuns gradual. Trebuie să creăm şi să consolidăm o postură de apărare şi descurajarea în flancul de est al NATO", a afirmat Ciucă.

Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Internațional

Klaus Iohannis: Continuăm eforturile pentru a asigura un răspuns prompt și hotărât al NATO împotriva oricărei amenințări externe

Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, că vor fi continuate eforturile pentru a asigura răspunsul "prompt", "hotărât" şi "robust" al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. „Salut prezența astăzi aici a domnului prim-ministru De Croo, cu care ieri am avut consultări politice foarte bune. Încă din anul 2014, ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, NATO a început un proces complex de adaptare. Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană Am fost conștienți că ne confruntăm cu un mediu de securitate marcat de noi riscuri și amenințări și de conduita tot mai agresivă a Federației Ruse în plan regional. Astfel, a apărut postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic”, a explicat Președintele României. „Agresiunea brutală declanșată de Federația Rusă împotriva Ucrainei a afectat însă fundamental securitatea regională, europeană, euroatlantică și are proiecții negative la nivel global, pe mai multe paliere chiar. De aceea, pentru sprijinirea Ucrainei, greu încercată de această agresiune, NATO și Uniunea Europeană au luat măsuri concrete și consistente. România a acționat, la rândul său, rapid și eficient atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul societății civile”, a mai spus președintele Klaus Iohannis. "Vom continua eforturile noastre pentru a asigura răspunsul prompt, hotărât şi robust al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. După cum am decis la recentul Summit de la Bruxelles, vom accelera transformarea Alianţei pentru a consolida postura de descurajare şi apărare a NATO pe termen lung, în special pe Flancul estic şi la Marea Neagră", a afirmat şeful statului, care vizitează baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu împreună cu premierul Nicolae Ciucă şi prim-ministrul belgian, Alexander De Croo.

Bombardamente cu "arme interzise" în Zaporojie (sursa: nbcnews.com)
Internațional

Armata rusă bombardează un sat din regiunea Zaporojie folosind muniție cu fosfor, afirmă un oficial ucrainean

Bombardamente cu "arme interzise" în Zaporojie . Militarii ruși au lansat bombe cu fosfor asupra satului Novodanilivka din regiunea Polohi, regiunea Zaporojie, afirmă Ivan Arefiev, purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale, potrivit Ukrinform. Bombardamente cu "arme interzise" în Zaporojie "Ca urmare a bombardamentelor de artilerie cu muniție cu fosfor în satul Novodanilivka, districtul Polohi, acoperișul unei clădiri rezidențiale de pe strada Khrustalkova a luat foc. Unitățile Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din regiunea Zaporojie au eliminat consecințele incendiului. Nimeni nu a fost rănit", se arată în comunicat. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Potrivit comunicatului, în direcția Polohi, rușii încearcă să mențină teritoriul ocupat, efectuând recunoașteri aeriene cu ajutorul unor vehicule aeriene fără pilot și trăgând asupra armatei ucrainene și a populației locale cu lansatoare multiple de rachete. Administrația militară regională a adăugat că astăzi există o amenințare ridicată de utilizare de către forțele ruse a armelor cu rachete împotriva infrastructurii militare și civile în întreaga regiune Zaporojie, precum și posibilitatea ca ocupanții ruși să încerce să avanseze spre orașul Zaporojie.

Marcron gata de noi discuții cu Putin (sursa: Captura foto)
Internațional

Macron respinge folosirea termenului de "genocid" pentru a descrie atrocitățile rusești din Ucraina

Aflat în plină campanie, Macron este atent la cuvinte. Președintele francez Emmanuel Macron a refuzat să califice acțiunile rusești din Ucraina drept "genocid" într-un interviu televizat cu postul public de televiziune France 2, relatează CNN. Aflat în plină campanie, Macron este atent la cuvinte Întrebat dacă el, la fel ca și președintele american Joe Biden, ar folosi termenul de "genocid" pentru uciderea ucrainenilor de către armata rusă, Macron a răspuns: "Aș fi atent cu astfel de termeni astăzi, deoarece aceste două popoare rușii și ucrainenii sunt înfrățite". Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse "Vreau să continui să încerc, atât cât pot, să opresc acest război și să reconstruiesc pacea. Nu sunt sigur că o escaladare a retoricii servește acestei cauze", a adăugat el. "Ceea ce putem spune cu siguranță este că situația este inacceptabilă și că acestea sunt crime de război. Trăim crime de război care sunt fără precedent pe teritoriul nostru - teritoriul nostru european." Președintele francez, care în prezent candidează pentru realegere, a menționat, de asemenea, cooperarea Franței cu Ucraina pentru a investiga presupusele crime de război. "Rusia a declanșat unilateral un război extrem de brutal, s-a stabilit acum că armata rusă a comis crime de război și acum trebuie să-i găsim pe cei responsabili", a declarat Macron. Biden a declarat marți că atrocitățile descoperite în Ucraina se califică drept genocid, spunând că "devine din ce în ce mai clar că (președintele rus Vladimir) Putin încearcă pur și simplu să șteargă până și ideea de a fi ucrainean".

Sute de copii uciși și răniți în războiul lui Putin (sursa: reuters)
Internațional

Aproape 200 de copii au fost uciși de la începutul invaziei rusești, spun oficialii ucraineni

Sute de copii uciși și răniți în războiul lui Putin. Aproximativ 191 de copii au fost uciși și alți 349 au fost răniți în Ucraina de la începutul invaziei rusești, la 24 februarie, au declarat miercuri procurorii ucraineni într-un comunicat de presă, potrivit CNN. Sute de copii uciși și răniți în războiul lui Putin Parchetul general ucrainean a declarat că mai mulți copii au murit în ultimele zile din cauza bombardamentelor din nord-estul și sudul Ucrainei. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Corpurile carbonizate ale unei fete de 16 ani și ale unui băiat de 10 ani au fost găsite în satele Borodianka, la nord-vest de Kiev, și Korolivka, în vestul Ucrainei, se mai arată în comunicat. Copiii se numără, de asemenea, printre victimele bombardamentelor din orașul Harkov din nord-estul țării, potrivit comunicatului. De asemenea, o fată de 15 ani a fost grav rănită când o muniție a lovit o clădire rezidențială în sudul regiunii Herson.

Zelenski va primi în vizită patru președinți ai țărilor NATO (sursa: ukrinform)
Internațional

Președinții Lituaniei, Letoniei, Estoniei și Poloniei vor efectua o vizită la Kiev

Zelenski va primi în vizită patru președinți ai țărilor NATO. Președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, președintele Letoniei, Eigles Levits, și președintele Estoniei, Alar Karis, vor efectua miercuri o vizită la Kiev, potrivit Ukrinform. Zelenski va primi în vizită patru președinți ai țărilor NATO "Mă îndrept spre Kiev cu un mesaj puternic de sprijin politic și asistență militară. Lituania va continua să susțină lupta Ucrainei pentru suveranitatea și libertatea sa. Împreună spre victorie!", se arată în declarație. Potrivit Ukrinform, liderii se vor întâlni cu președintele Volodimir Zelenski. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Părțile vor discuta despre acordarea de asistență armatei ucrainene și civililor, precum și despre investigarea crimelor de război pentru a-i trage la răspundere pe făptași. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a provocat un răspuns unitar din partea Uniunii Europene, care a impus sancțiuni dure împotriva Rusiei, a oferit Ucrainei un sprijin politic, economic, financiar și militar substanțial și a găzduit milioane de ucraineni care fug din calea războiului.

Ajutor militar din SUA pentru Ucraina (sursa: nationalinterest.org)
Internațional

Statele Unite vor anunța un supliment de 750 de milioane de dolari în arme pentru Ucraina, potrivit unor oficiali

Ajutor militar din SUA pentru Ucraina. Administrația președintelui american Joe Biden va anunța, miercuri, încă 750 de milioane de dolari în asistență militară pentru Ucraina pentru lupta acesteia împotriva forțelor rusești, au declarat pentru Reuters doi oficiali americani. Ajutor militar din SUA pentru Ucraina Echipamentul ar urma să fie finanțat cu ajutorul Presidential Drawdown Authority, sau PDA, prin care președintele poate autoriza transferul de articole și servicii din stocurile americane fără aprobarea Congresului, ca răspuns la o situație de urgență. Unul dintre oficiali a declarat că încă se fac determinări finale cu privire la combinația de echipamente. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Un consilier de rang înalt al Congresului a declarat că echipamentele care vor fi anunțate vor include probabil sisteme de artilerie grea terestră pentru Ucraina, inclusiv obuziere. Casa Albă a declarat săptămâna trecută că a oferit peste 1,7 miliarde de dolari în asistență de securitate Ucrainei de la invazia din 24 februarie a Ucrainei, pe care Rusia o numește "operațiune militară specială". "Consilierul din Congres a declarat că unii parlamentari au fost informați în ultimele 24 de ore despre anunțul care urma să fie făcut, care era așteptat în următoarele 24 până la 48 de ore. Livrările de arme au inclus rachete defensive antiaeriene Stinger și antitanc Javelin, precum și muniții și veste antiglonț. Liderii americani și europeni sunt presați de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski să furnizeze arme și echipamente mai grele pentru a angaja Rusia în regiunea estică a Ucrainei, unde se așteaptă ca Rusia să își intensifice eforturile militare.

Omul lui Putin, prizonier în Ucraina (sursa: CNN)
Internațional

Aliatul lui Putin, Viktor Medvedciuk, reținut în cadrul unei "operațiuni speciale", afirmă Zelenski

Omul lui Putin, prizonier în Ucraina. Viktor Medvedciuk, un politician și oligarh ucrainean pro-rus, a fost reținut în cadrul unei "operațiuni speciale", a declarat marți pe Telegram președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Omul lui Putin, prizonier în Ucraina Zelenski a postat o fotografie cu un Medvedciuk încătușat și cu un aspect dezordonat, îmbrăcat în uniformă, cu o legendă: "O operațiune specială a fost efectuată datorită SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei). Foarte bine lucrat! Detalii mai târziu". Înainte de invazia Rusiei, Medvedciuk s-a confruntat cu acuzații de trădare în Ucraina și a fost arestat la domiciliu. În săptămânile care au urmat invaziei, nu se știa unde se afla. Unii observatori au speculat că Medvedciuk sau unul dintre aliații săi ar putea fi preferatul Kremlinului pentru a conduce un guvern marionetă în Ucraina, dacă invazia din 24 februarie ar fi reușit să îl răstoarne pe Zelenski, potrivit CNN. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Medvedciuk a fost sancționat de SUA în 2014 "pentru amenințarea păcii, securității, stabilității, suveranității sau integrității teritoriale a Ucrainei și pentru subminarea instituțiilor și proceselor democratice din Ucraina". Cine e Medvedciuk? Omul de afaceri a servit și ca intermediar între Moscova și Kiev după izbucnirea conflictului din Donbas în 2014, folosindu-se de legăturile sale personale cu Putin. Într-un interviu acordat în 2019 cineastului Oliver Stone, Putin a recunoscut că a fost nașul fiicei lui Medvedciuk. "Nu aș spune că suntem foarte apropiați, dar ne cunoaștem bine", a spus Putin. "El a fost șeful de cabinet al fostului președinte ucrainean Leonid Kuchma și în această calitate, la vremea respectivă, mi-a cerut să iau parte la botezul fiicei sale. Conform tradiției ortodoxe ruse, nu poți refuza o astfel de cerere". Medvedciuk a avut notorietate în Ucraina și pentru rolul său de avocat din oficiu al statului sovietic în apărarea poetului disident ucrainean Vasyl Stus, care a murit într-un lagăr de muncă sovietic în 1985. Într-o declarație, șeful SBU, Ivan Bakanov, a declarat: "Poți fi un politician pro-rus și să lucrezi pentru statul agresor de ani de zile. Te poți ascunde de justiție în ultima vreme. Poți chiar să porți o uniformă militară ucraineană pentru camuflare… Dar te va ajuta aceasta să scapi de pedeapsă? Nicidecum! Vă așteaptă cătușele. Și pentru aceiași trădători ai Ucrainei ca și voi!" Bakanov a adăugat: "Trădători pro-ruși și agenți ai serviciilor secrete rusești, nu uitați - crimele voastre nu se prescriu. Și nu există ascunzători unde să nu vă găsim!"

Putin se agață de războiul ucrainean (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză "înscenări" ale crimelor de război ruse

Putin se agață de războiul ucrainean. Preşedintele rus Vladimir Putin a estimat marţi că negocierile de pace cu Ucraina au ajuns într-un punct mort, transmiţând astfel un semnal că războiul pe care l-a declanşat prin invazia asupra acestei ţări ar putea fi de durată. Putin se agață de războiul ucrainean Liderul de la Kremlin a acuzat Kievul că zădărniceşte negocierile de pace prin solicitarea unor garanţii de securitate care să acopere toată Ucraina - inclusiv Crimeea şi Donbasul -, şi prin ceea ce preşedintele rus susţine a fi înscenări privind crime de război comise de trupele ruse, relatează Reuters şi CNN. "Acum, garanţiile de securitate sunt un lucru, iar chestiunile privind reglementarea relaţiilor asupra Crimeii, Sevastopolului şi Donbasului sunt scoase (de Ucraina) din sfera de aplicare a acestor acorduri. Aşadar, am revenit într-un punct mort", a spus Putin la o conferinţă de presă. Prin urmare, el a promis că Rusia "nu va opri operaţiunile militare" în Ucraina până când acestea nu vor reuşi, susţinând că aceste operaţiuni nu se desfăşoară într-un ritm mai intens pentru a reduce astfel cât mai mult numărul victimelor. Blitzkrieg economic Putin a mai insistat că Rusia nu are de ales şi trebuie să lupte pentru a-i apăra pe rusofonii din estul Ucrainei şi a împiedica transformarea acestei ţări într-o platformă anti-rusească a Occidentului, pe care l-a acuzat că prin sancţiunile impuse după invazie a pornit "un război (economic) fulger" împotriva Rusiei. "Războiul fulger pe care au mizat adversarii noştri nu a funcţionat", a susţinut preşedintele rus despre sancţiunile ce au provocat Rusiei cea mai mare contracţie economică după destrămarea URSS. Citește și: ȘOCANT Soția unui militar rus îi permite soțului să violeze ucrainence, dar să se protejeze Într-o reacţie după aceste declaraţii, negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak, care este şi consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, a spus că negocierile cu Rusia continuă, dar sunt foarte dificile. "Negocierile sunt extrem de dificile şi contextul emoţional în aceste zile este foarte complex", a explicat Podoliak, într-o declaraţie acordată portalului Ukrainska Pravda, preluată de agenţia EFE. Acuzații reciproce de sabotare a negocierilor Negocierile continuă în grupuri de lucru, a adăugat oficialul ucrainean, care a acuzat "tactici tradiţionale ruseşti" de a face presiune asupra procesului de negociere prin "anumite declaraţii publice". Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat săptămâna trecută Ucraina că a prezentat un nou proiect de acord prin care a revenit asupra unor propuneri făcute în timpul rundei de negocieri desfăşurate la sfârşitul lunii trecute la Istanbul, ceea ce, potrivit Moscovei, ar fi un indiciu că preşedintele Volodimir Zelenski este "controlat" de Washington şi de aliaţii săi. "În acest document (de la Istanbul) ucrainenii au formulat clar că viitoarele garanţii de securitate pentru Ucraina nu se vor extinde asupra Crimeii şi Sevastopolului. În proiectul de ieri, această afirmaţie clară lipseşte", a exemplificat ministrul rus. În replică, Mihailo Podoliak a declarat că, "dacă Moscova doreşte să arate că este pregătită pentru dialog, atunci trebuie să-şi reducă gradul de ostilitate". Rusia nu renunță la Crimeea, Donețk, Lugansk La negocierile desfăşurate la Istanbul pe 29 martie, Ucraina a propus Rusiei ca, în schimbul neutralităţii, să primească garanţii de securitate din partea unui grup de ţări, precum SUA, Regatul Unit, Franţa, Germania, Canada, Italia, Polonia, Israel sau Turcia. O altă propunere formulată de Kiev către Moscova este negocierea într-un termen de 15 ani a statutului peninsulei Crimeea, anexată de Rusia. Dar Ucraina a cerut Rusiei ca mai întâi să-şi retragă trupele şi abia apoi să fie pus în aplicare un eventual acord, care, în plus, mai trebuie validat şi printr-un referendum, în timp ce Moscova a insistat pentru recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi a dreptului la autodeterminare al provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

Soția unui militar rus îi permite soțului să violeze ucrainence, dar să se protejeze Foto: Twitter
Internațional

ȘOCANT Soția unui militar rus îi permite soțului să violeze ucrainence, dar să se protejeze

Soția unui militar rus îi permite soțului să violeze ucrainence, dar să se protejeze, arată o înregistrare audio publicată de serviciul ucrainean de securitate. Întrucât o mare parte din comunicațiile rusești nu sunt criptate sau se desfășoară prin rețelele ucrainene, serviciile de securitate de la Kiev înregistrează un volum uriaș de convorbiri. Unele din acestea au fost publicate, precum discuția în care soția unui militar își îndemna soțul să fure un laptop, pentru fata lor. BBC a publicat, ieri, un reportaj despre violurile comise de soldații ruși, care ucideau soții ucrainencelor și apoi le abuzau sub amenințarea că le vor ucide și copii. BBC a prezentat și cazul unei tinere violate și cuise, lângă Kiev. Presa ucraineană relatează și cazuri frecvente de pedofilie. Full English translation: pic.twitter.com/WJzuD0zIRS— Yuriy | Ukraine_DAO (@garbanzo0813) April 12, 2022 Soția permite soțului să violeze Iată dialogul prezentat de serviciile ucrainene, în traducerea acestora: Soție: Deci, da, puicuțele ucrainene de acolo, violează-le, dar nu-mi spune nimic, înțelegi (râde). Soț: Aha. Soție: Azi am... Soț: Deci pot să le violez și să nu-ți spun nimic? Soție: Da, în așa fel încât să nu știu nimic (ambii râd). De ce întrebi? Soț: Deci, pot? Soție: Da, îți permit. Dar folosește protecție. Soț: Ok. La finalul lunii martie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a făcut publică înregistrarea unei convorbiri între un soldat rus, Andrei și soția lui. Pe înregistrare se poate auzi soldatul care îi spune soției că i-a furat machiaje, încălțăminte și ce a mai găsit prin casele ucrainenilor. Mai mult, soția se plânge că ei trăiesc în sărăcie, în timp ce ucrainenii sunt bogați. Tot jurnalista Anastasia Liipatina a publicat, pe Twitter, informații despre un soldat rus din trupele de invazie care a furat un laptop Apple din Ucraina și l-a pus în echipamentul său militar, în locul plăcii de metal ce trebuia să-l protejeze de gloanțe. Însă soldatul rus a fost ucis. Citește și: Israelul a găsit dispozitive de ascultare în cadourile trimise de Ambasada Chinei cu ocazia sărbătorii de Pesah

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră