duminică 23 august
Login Contact
DeFapt.ro

ucraina

2431 articole
Internațional

Casa Albă spune că Joe Biden nu intenționează să meargă în Ucraina

Biden nu merge la Kiev. Preşedintele american, Joe Biden, nu intenţionează să viziteze în curând în Ucraina, în pofida dorinţei exprimate în acest sens de omologul său Volodimir Zelenski, a indicat luni Casa Albă, notează AFP. "Nu este prevăzut ca preşedintele să meargă acolo, permiteţi-mi să repet", a declarat într-o conferinţă de presă purtătoarea de cuvânt a executivului american, Jen Psaki. Biden nu merge la Kiev În ultimele săptămâni, mai mulţi lideri europeni, printre care preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au vizitat Kievul. Guvernul american are în vedere să trimită un emisar la Kiev, dar Casa Albă a exclus deocamdată o deplasare cu risc ridicat a preşedintelui, din motive de securitate, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "Dacă cineva ar merge acolo, nu am spune asta de aici", a subliniat purtătoarea de cuvânt a preşedintelui american. Într-un interviu pentru CNN difuzat duminică, Volodimir Zelenski şi-a exprimat dorinţa ca Joe Biden să vină în Ucraina. "Cred că va veni", "dar decizia îi revine: Desigur, depinde de situaţia de securitate", a precizat el. "Dar cred că el este liderul Statelor Unite şi pentru asta ar trebui să vină să vadă", a mai spus şeful statului ucrainean. Pe de altă parte, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a confirmat luni că Statele Unite speră să-şi redeschidă în curând ambasada la Kiev, fără a menţiona vreun calendar. "Acesta este cu siguranţă scopul nostru. Evident, este important să avem o prezenţă diplomatică acolo", a declarat Jen Psaki.

Casa Albă spune că Joe Biden nu intenționează să meargă în Ucraina
Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea
Internațional

Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea

Ofensiva disperării lui Putin în Ucraina. Trupele ruse şi-au încheiat regruparea în vederea lansării unei ofensive în estul Ucrainei, a anunţat luni Ministerul ucrainean al Apărării, în timp ce un oficial militar american a declarat că Rusia are în prezent în sudul şi estul Ucrainei în total 76 de grupuri tactice la nivel de batalion, relatează CNN şi Reuters. Ofensiva disperării lui Putin în Ucraina "Consolidarea grupării ofensive are loc în urma transferului de unităţi ruseşti suplimentare. Luptele cele mai intense se desfăşoară în regiunile Slobojanski şi Doneţk", a declarat la o conferinţă de presă un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, colonelul ucrainean Oleksandr Motuzianik. "(Rusia) se pregăteşte pentru o ofensivă în estul Ucrainei pentru a stabili un control complet asupra teritoriului regiunilor Doneţk şi Lugansk şi a asigura stabilitatea" unui coridor terestru cu Crimeea, a explicat oficialul ucrainean. Citește și: Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse El a susţinut că trupele ucrainene au recuperat de sub controlul forţelor ruse mai multe aşezări în jurul oraşului Izium din regiunea Harkov. Oraşul Izium şi zonele învecinate acestuia sunt locurile cu cea mai mare concentrare de trupe ruseşti, care vor încerca din această zonă să-şi dezvolte ofensiva în estul Ucrainei, a mai spus Oleksandr Motuzianik. Rusia se laudă că a lovit sute de ținte Statul Major al armatei ucrainene anunţase anterior că "în zona operaţională de est, forţele armate ale Federaţiei Ruse îşi finalizează formarea unei noi forţe ofensive", în urma regrupării trupelor retrase din nordul Ucrainei şi din zona capitalei Kiev. Armata rusă testează în prezent prin atacuri individuale punctele slabe în liniile de apărare ucrainene, după ce în timpul nopţii de duminică spre luni a lansat noi atacuri asupra unor oraşe din Donbas, a mai precizat Statul Major ucrainean în raportul său zilnic privind evoluţia frontului. Trupele ruse au pătruns între timp în oraşul Kreminna, din regiunea Lugansk. De partea sa, Rusia a confirmat intensificarea campaniei militare şi a susţinut că a lovit în cursul nopţii sute de ţinte militare ucrainene, inclusiv posturi de comandă şi depozite de muniţii. Potrivit Ministerului rus al Apărării, citat de Reuters, au fost efectuate atacuri aeriene asupra a 108 zone unde erau concentrate trupe şi echipamente militare ucrainene şi au fost atacate cu artileria 315 ţinte militare, majoritatea în Donbas. Peste 60.000 de soldați, în est și sud Premierul ucrainean Denis Şmîgal a declarat că în oraşul distrus Mariupol încă se dau lupte şi soldaţii ucraineni au încă sub control unele părţi din sud-estul oraşului. Potrivit Rusiei, singurul punct de rezistenţă ucrainean care a mai rămas în acest oraş este la combinatul Azovstal. La rândul său, un responsabil american de la Pentagon a confirmat că Rusia a trimis întăriri în Ucraina în ultimele zile, crescând în acest timp cu 11 numărul grupurilor tactice la nivel de batalion, astfel că în prezent Rusia are în Ucraina 76 de astfel de formaţiuni. Fiecare grup de acest fel este alcătuit din circa 800 de militari.

Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse
Eveniment

Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse

Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse. Totuși, câteva milioane au părăsit țara, fiind cea mai mare migrație de la al II-lea Război Mondial. Autoritățile de la Kiev îi avertizează sistematic pe cei care se întorc că orașele recuperate de la ruși sunt minate și distruse. Ucrainenii se întorc acasă Sâmbătă, 22 mii de persoane au intrat în Ucraina din Polonia, în timp ce 19.200 au plecat. Informația a fost comunicată de BBC care face referire la datele serviciului de frontieră polonez. Faptul că numărul celor care revin în țară este mai mare decât al celor care pleacă reprezintă o premieră, apreciază postul britanic. Peste 870.000 de refugiaţi ucraineni s-au întors în ţara lor de la începutul războiului, inclusiv femei, copii şi persoane vârstnice, a anunţat acum șase zile Serviciul de grăniceri din Ucraina. Unii cetățeni se întorc să se întâlnească cu familiile lor și, în mare parte, rămân aproape de graniță. Alții merg acasă și spun că vor rămâne în pofida avertismentelor oficialilor locali din cauza riscurilor de atac cu rachete asupra orașelor. De la începutul războiului, potrivit datelor ONU, circa 5-6 milioane de ucraineni au părăsit țara. De pe 24 februarie până pe 16 aprilie 2022, 730.599 de cetăţeni ucraineni au ajuns în România. Însă, dintre aceștia, doar circa 70.000 au rămas în România. Pe teritoriul României sunt amenajate 15 tabere mobile de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, având capacitate de 3.840 de locuri de cazare. Doar 76 din acestea sunt ocupate. De asemenea, autoritățile publice au operaționalizat 1,238 de centre de refugiați, având o capacitate de 50.000 de locuri. 10.000 de refugiați ocupă, în prezent, aceste centre. Europa nu s-a mai confruntat cu un astfel de flux de refugiaţi din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. ONU a estimat la 7,1 milioane numărul persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei, potrivit unui raport publicat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) pe 5 aprilie, mai notează AFP, citată de Agerpres. În total, aproape 12 milioane de persoane - reprezentând mai mult de un sfert din populaţia Ucrainei - şi-au părăsit locuinţele, fie traversând frontiera pentru a ajunge în ţările limitrofe, fie găsindu-şi refugiu în alte regiuni din Ucraina. Citește și: Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”

Serbia acuză Ucraina și o țară UE pentru amenințările cu bombă ce au vizat avioanele Air Serbia
Internațional

Serbia acuză Ucraina și o țară UE pentru amenințările cu bombă ce au vizat avioanele Air Serbia

Acuzații grave ale președintelui sârb. Preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic a acuzat duminică noapte Ucraina şi o ţară neidentificată din Uniunea Europeană că se află în spatele unei serii de ameninţări false cu bombă vizând avioane de pasageri ale companiei Air Serbia, relatează luni Reuters. De la lansarea invaziei Rusiei în Ucraina spre sfârşitul lunii februarie, cel puţin 12 zboruri ale Air Serbia au fost nevoite să se întoarcă la Belgrad sau la Moscova din cauza ameninţărilor cu bombă şi aeroportul din Belgrad a fost evacuat de cel puţin trei ori. Acuzații grave ale președintelui sârb "Serviciile străine (de informaţii) din două ţări fac aceasta. Una este o ţară din UE, iar Ucraina este cealaltă", a spus Vucic fără să ofere dovezi. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Serbia, care este aproape în întregime dependentă de gazul şi petrolul rusesc, refuză să impună sancţiuni împotriva Kremlinului şi menţine zboruri regulate către Moscova. Vucic a declarat că ţara va continua să facă acest lucru "din principiu", potrivit Agerpres. "Continuăm aceste zboruri literalmente din principiu, pentru că vrem să arătăm că suntem o ţară liberă şi luăm propriile decizii. Nu decideţi pentru noi când să anulăm zborurile", a insistat el. În ultimele săptămâni, Belgradul a votat de trei ori pentru rezoluţiile Naţiunilor Unite care condamnau invadarea Ucrainei de către Rusia şi au suspendat-o din principalul organism al ONU pentru drepturile omului. Moscova numeşte acţiunile sale în Ucraina "operaţiune specială".

Doi răniți și infrastructura feroviară distrusă de rachete care au lovit, luni, Dnipro, potrivit guvernatorului militar al regiunii
Internațional

Doi răniți și infrastructura feroviară distrusă de rachete care au lovit, luni, Dnipro, potrivit guvernatorului militar al regiunii

Bombardamente în Dnipro. Două rachete au lovit luni orașul Dnipro din centrul-est al Ucrainei, a declarat guvernatorul militar al regiunii. Valentyn Reznichenko, șeful administrației militare regionale din Dnipro, a declarat pe Telegram că districtele Synelnykiv și Pavlograd au fost ambele lovite de ceea ce el a numit "sosiri de dimineață". Bombardamente în Dnipro "Două persoane au fost rănite în districtul Synelnykiv. Racheta a lovit o instalație de infrastructură. Salvatorii au stins focul", a declarat el potrivit CNN. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Nu au fost raportate victime în Pavlograd, a precizat Reznichenko, dar infrastructura feroviară a fost distrusă. Dnipro a fost lovit de rachete rusești la începutul războiului, când aeroportul său a fost avariat. O lovitură cu rachete în martie a scos din uz pista și a avariat o clădire a terminalului, potrivit lui Reznichenko, iar o altă lovitură pe 10 aprilie a distrus o mai mare parte a aeroportului. Lesia Vasylenko, un parlamentar ucrainean, a declarat că lovitura din 10 aprilie a distrus "totul în jurul aeroportului".

Forțele rusești vor închide intrările și ieșirile din Mariupol și vor introduce un sistem de permise, spune consilierul primarului
Internațional

Forțele rusești vor închide intrările și ieșirile din Mariupol și vor introduce un sistem de permise, spune consilierul primarului

Civilii care rămân în Mariupol vor fi "filtrați". Un consilier al primarului din Mariupol a declarat că forțele ruse au anunțat că orașul asediat va fi închis pentru intrare și ieșire luni, avertizând că oamenii care vor rămâne în oraș vor fi "filtrați". Petro Andriușcenko, consilierul primarului, a declarat duminică pe Telegram că forțele ruse au început să emită permise pentru circulația în orașul asediat, postând o fotografie care ar fi arătat locuitorii făcând coadă pentru permise. Civilii care rămân în Mariupol vor fi "filtrați" "Sute de cetățeni trebuie să stea la coadă pentru a obține un permis, fără de care va fi imposibil nu numai să se deplaseze între cartierele orașului, ci și să iasă pe străzi începând de săptămâna viitoare", a spus el. Într-o declarație separată, sâmbătă, Andriușcenko a declarat că forțele rusești au anunțat că orașul va fi "închis pentru intrare/ieșire pentru toată lumea începând de luni, dar va exista, de asemenea, o interdicție de a se deplasa prin districte timp de o săptămână". Andriușcenko a adăugat că, potrivit informațiilor primite din interiorul orașului, bărbații din oraș vor fi supuși "filtrării" - relocați pentru a fi verificați de forțele rusești, potrivit CNN. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Oficiali ucraineni și americani au afirmat că forțele ruse au efectuat filtrări ale civililor în zonele aflate sub controlul lor, efectuând controale biometrice, confiscându-le telefoanele și, în unele cazuri, deportându-i împotriva voinței lor în Rusia. Consiliul municipal din Mariupol a afirmat că filtrarea a făcut parte dintr-un efort mai amplu al Rusiei de a acoperi potențiale crime de război comise în oraș. Forțele ucrainene care apără orașul au respins anterior un ultimatum din partea Ministerului rus al Apărării care le cerea soldaților ucraineni din oraș să se predea.

Aproape 40% din refugiații ucraineni ajunși în România și-au găsit un loc de muncă în industria prelucrătoare
Internațional

Aproape 40% din refugiații ucraineni ajunși în România și-au găsit un loc de muncă în industria prelucrătoare

O nouă șansă în România. Aproape 40% din totalul refugiaţilor ucraineni care, după începerea războiului, şi-au găsit de muncă în România lucrează în industria prelucrătoare, potrivit unor date centralizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale puse la dispoziţia Agerpres. Statisticile MMPS arată că, de pe 24 februarie şi până în prezent, s-au angajat în România 1.891 cetăţeni ucraineni, iar dintre aceştia, 754 (reprezentând 39,4%) activează în industria prelucrătoare. O nouă șansă în România Pe locul al doilea în topul angajărilor în funcţie de domeniul de activitate se află construcţiile, care au preluat 311 refugiaţi, în timp ce pe locul al treilea se află sectorul de restaurante şi hoteluri, care a angajat 177 de cetăţeni din Ucraina. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” De asemenea, 135 de persoane care au fugit din calea războiului din Ucraina desfăşoară în România activităţi de comerţ cu ridicata, iar 117 desfăşoară activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport. Documentul MMPS arată că aproximativ un sfert din totalul refugiaţilor ucraineni care şi-au găsit un loc de muncă în România, adică 452 de persoane, s-au angajat la companii din municipiul Bucureşti. În provincie, cei mai mulţi ucraineni care au fugit din calea războiului şi-au găsit de muncă în judeţul Bistriţa Năsăud, acolo unde au fost încheiate 270 de contracte individuale de muncă. Judeţul Arad a oferit şi el locuri de muncă pentru 167 de cetăţeni ucraineni, în timp ce judeţul Timiş a asigurat posturi pentru 126 de persoane din Ucraina, menţionează sursa citată.

Ucraina și UE sunt tot mai aproape. Zelenski a completat chestionarul pentru aderarea la blocul comunitar
Internațional

Ucraina și UE sunt tot mai aproape. Zelenski a completat chestionarul pentru aderarea la blocul comunitar

Kievul face un nou pas către UE. Kievul a completat un chestionar ce va constitui un punct de plecare pentru ca Uniunea Europeană să decidă cu privire la aderarea Ucrainei, a declarat Ihor Jovkva, adjunctul şefului Oficiului preşedintelui Volodimir Zelenski, transmite Reuters. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a înmânat chestionarul preşedintelui Zelenski în timpul vizitei sale la Kiev din 8 aprilie, promiţând un start mai rapid în cazul eforturilor Ucrainei de a deveni un membru al UE în urma invaziei ruse. Kievul face un nou pas către UE "Astăzi pot spune că documentul a fost completat de partea ucraineană", a declarat Jovkva duminică seara pe postul public de televiziune. Comisia Europeană va trebui să emită o recomandare privind conformitatea Ucrainei cu criteriile necesare de aderare, a adăugat el, potrivit Agerpres. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” "Ne aşteptăm ca recomandarea... să fie pozitivă, iar apoi mingea va fi în terenul statelor membre UE". Jovkva a adăugat că Ucraina se aşteaptă să dobândească statutul de ţară candidată la aderarea la UE în luna iunie, în cadrul unei reuniuni programate a Consiliului European. Consiliul European se va întruni în perioada 23-24 iunie, conform programului afişat pe site-ul său. "În continuare, va trebui să începem discuţiile de aderare. Şi odată ce vom purta aceste discuţii, putem vorbi deja despre aderarea deplină a Ucrainei la UE", a declarat Jovkva.

Mariupol rezistă: apărătorii au ignorat ultimatumul rus și nu s-au predat
Eveniment

Mariupol rezistă: apărătorii au ignorat ultimatumul rus și nu s-au predat

Mariupol rezistă: apărătorii au ignorat ultimatumul rus și nu s-au predat, anunță pe Twitter, forțele armate ucrainene. Postarea este însoțită de o fotografie a comandanților trupelor Azov și a pușcașilor marini ucraineni. Potrivit unui ziarist american, aflat în legătură cu apărătorii orașului, ucraineni consideră că predarea nu este o opțiune, după masacrele de la Bucha. Asediul durează de circa șapte săptămâni. În oraș s-ar mai afla circa 2.000 de luptători ucraineni. Ei rezistă datorită unie rețele de tuneluri subterane aflate sub oraș. Mariupol rezistă: apărătorii au ignorat ultimatumul rus Și premierul ucrainean Denis Shymal a spus la BBC că orașul nu a picat în mâinile rușilor. Potrivit lui Shymal, singurul oraș mare capturat de Rusia este Herson. ?Прикордонники та морпіхи пліч-о-пліч тримають оборону Маріуполя! Виснажені, але незламні?До бою, хлопці!??@DPSU_ua pic.twitter.com/haeudRhytz— Armed Forces ?? (@ArmedForcesUkr) April 17, 2022 Un consilier al primarului Mariupolului, Petro Andriuşcenko, a declarat pe Telegram că, în ciuda "ultimatumului Rusiei pentru trupele rămase" în oraş, "apărătorii noştri continuă să reziste". Însă, potrivit ministrului ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, orașul „a încetat să mai existe”. https://www.youtube.com/watch?v=lv8pkvVIbXw&t=11s Andrişcenko a adăugat că ostilităţile din Rusia nu se limitează la combinatul siderurgic Azovstal, unde se spune că ar fi cazaţi soldaţi ucraineni. Foto: ISW „În timpul luptelor, ocupanţii au bombardat din nou case private cu artilerie grea”, a spus el. Ministrul rus al Apărării a declarat că dacă forţele ucrainene de la Mariupol depun armele până duminică, începând cu ora 03.00 GMT (06.00, ora României), vieţile lor vor fi cruţate, a informat agenţia de presă rusă Tass, citată de BBC. Conform BBC, luptătorii ucraineni şi "mercenarii străini" pot depune armele între orele 06.00 şi 13.00. Ei vor fi trataţi în conformitate cu convenţia de la Geneva privind prizonierii de război. "Resturile grupării ucrainene de luptători la Mariupol sunt în prezent blocate complet pe locul uzinei metalurgice Azovstal. Singura lor şansă de a-şi salva vieţile este să depună voluntar armele şi să se predea”, afirmase purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski Tot sâmbătă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că “eliminarea” ultimilor soldaţi ucraineni din oraşul Mariupol asediat de armata rusă “ar pune capăt oricăror negocieri de pace” cu Moscova.

Zelenski spune că l-a invitat pe Macron în Ucraina ca să constate existenţa unui "genocid"
Internațional

Zelenski spune că l-a invitat pe Macron în Ucraina ca să constate existenţa unui "genocid"

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că l-a invitat pe omologul său francez, Emanuel Macron, în Ucraina ca să constate existenţa unui “genocid”. Zelenski l-a invitat pe Macron în Ucraina “Am vorbit cu Emmanuel. Cred că el vrea să facă astfel încât Rusia să se angajeze într-un dialog. I-am spus că vreau ca el să înţeleagă că nu este un război, că este genocid. L-am invitat să vină când va avea ocazia. El va veni şi va vedea şi suntt sigur că va înţelege”, a spus Zelenski într-un interviu pentru CNN, citat de news.ro. Joi, preşedintele francez în exerciţiu Emmanuel Macron şi-a justificat decizia de a nu folosi cuvântul ”genocid” împotriva lui Vladimir Putin apreciind că o ”escaladare verbală” ”nu va ajuta Ucraina” şi ar putea antrena o intervenţie a Occidentului în război. ”Cuvântul «genocid» are un sens” şi ”trebuie să fie calificat de către jurişti, nu de către politicieni”, a subliniat Macron într-o vizită într-o regiune rurală la Havre, în Seine-Maritime. Steinmeier, refuzat Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, criticat din cauza relaţiilor pe care le-a întreţinut în ultimii ani cu Rusia, a dezvăluit recent că a propus să efectueze o vizită în Ucraina împreună cu alţi şefi de stat, dar că a fost respins de către Kiev. ”Eram pregătit să o fac, însă a trebuit să iau act de faptul că Kievul nu dorea”, a declarat Frank-Walter Steinmeier în cadrul unei vizite la Varşovia. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski Preşedintele francez în exerciţiu, Emmanuel Macron, a declarat, la acel moment, că nu vrea să cedeze acestei ”mode” de a se duce la Kiev, în urma mai multor vizite în capitala ucraineană ale unor lideri ai Uniunii Europene (UE).

Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski
Internațional

Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski

Rusia: Ucraina, fără NATO și UE. Kremlinul este hotărât să forţeze Ucraina să îşi abandoneze cursul euro-atlantic şi vrea să îşi impună propria dominaţie în regiune, chiar dacă Moscova îşi concentrează acum operaţiunile în estul ţării vecine, au atenţionat duminică serviciile de informaţii ale armatei britanice, informează Reuters. Rusia: Ucraina, fără NATO și UE Forţele ruse continuă să-şi redesfăşoare echipamentele de luptă şi de sprijin din Belarus spre estul Ucrainei, inclusiv spre locaţii în apropiere de Harkov şi de Severodoneţk, a notat Ministerul Apărării al Regatului Unit într-un raport regulat pe Twitter. Artileria rusă continuă să lovească poziţii în tot estul Ucrainei, unde Rusia plănuieşte să-şi reia activitatea de ofensivă, se spune în raport. Al doilea oraş al Ucrainei cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkov a fost ţinta unor lupte violente mai multe zile la începutul ofensivei, dar a rămas mereu sub controlul forţelor ucrainene. Zelenski: Să ne pregătim toți pentru un atac nuclear Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sâmbătă lumii să se pregătească pentru o eventuală utilizare de către Rusia a armelor sale nucleare într-un interviu acordat mai multor mass-media ucrainene, transmite AFP. "Nu ar trebui să aşteptăm momentul în care Rusia decide să îşi folosească armele nucleare. Trebuie să ne pregătim pentru asta", a spus preşedintele Zelenski în interviul difuzat de şase site-uri de ştiri ucrainene, precum şi de preşedinţia ucraineană pe Telegram. Citește și: VIDEO Cel puțin o parte din echipajul crucișătorului „Moskva”, scufundat în Marea Neagră, ar fi fost salvat Este nevoie de "medicamente (împotriva radiaţiilor), de adăposturi antiaeriene", a spus el, apoi a adăugat: "Trebuie să vorbim cu ei, să semnăm tratate, să fim duri din punct de vedere economic. (Ruşii) pot folosi orice armă, sunt convins de asta". https://www.youtube.com/watch?v=l7ap_EoNPNE Volodimir Zelenski estimase deja vineri că lumea întreagă ar trebui să fie îngrijorată de riscul ca preşedintele Vladimir Putin, încolţit de eşecurile sale militare în Ucraina, să poată recurge la o armă nucleară tactică. "Nu numai eu, cred că toată lumea, toate ţările trebuie să fie îngrijorate", declarase preşedintele ucrainean pentru CNN. CIA nu a văzut încă semne concrete în teren Joi, şeful serviciilor de informaţii externe americane, William Burns, estimase că o astfel de ameninţare nu trebuie tratată cu uşurinţă. "Nu am văzut cu adevărat niciun semn concret, cum ar fi desfăşurari sau măsuri militare care să ne agraveze îngrijorările", a nuanţat totuşi şeful CIA. După începerea invaziei ruse în Ucraina pe 24 februarie, Kremlinul a menţionat punerea în alertă a forţelor nucleare. Moscova va folosi arme nucleare în Ucraina doar în cazul unei ameninţări existenţiale la adresa Rusiei, a declarat ulterior pentru CNN purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a furniza alte detalii. Potrivit ONG-ului Buletinul Oamenilor de Ştiinţă din Domeniul Atomic, Rusia deţine "1.588 de focoase nucleare desfăşurate", dintre care 812 pe rachete aflat la sol, 576 pe submarine şi 200 pe bombardiere.

Moscova spune că Germania a fost implicată în laboratoarele biologice din Ucraina
Politică

Moscova spune că Germania a fost implicată în laboratoarele biologice din Ucraina

Moscova spune că Germania a fost implicată în laboratoarele biologice din Ucraina. O declarație în acest sens a fost făcută sâmbătă de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus Maria Zaharova. Ea este autoarea celebrei explicații potrivit căreia Rusia a fost nevoită să invadeze Ucraina fiinscă regimul de la Kiev nu dorea să împartă cu alții rețeta borșului. Moscova spune că Germania a fost implicată în laboratoarele biologice "Conform informaţiilor confirmate, partea germană a coordonat îndeaproape activitatea în domeniul securităţii biologice cu colegii săi americani, care au creat o reţea de cel puţin 30 de laboratoare biologice în Ucraina", a spus Saharova în remarci la canalul de stat RT. Ea a descris activitatea drept "cercetare ştiinţifică periculoasă". Saharova nu a furnizat dovezi care să-i susţină afirmaţiile. Maria Saharova a fost ținta a numeroase ironii după ce a susținut că Rusia a invadat Ucraina fiindcă această țară refuza să împartă rețeta borșului. Bizarre comments by Maria Zakharova, the Russian MFA spox: "Even cookbooks were banned [in Ukraine]. Why? Because they wouldn't share the borscht recipe... It had to belong to one people, to one nationality. They couldn't bear the thought that.. every housewife in the world ./1 pic.twitter.com/zqjBXIQzOI— V. Cheianov, Esq. (@cheianov) April 8, 2022 „Ei nu au vrut să împărtășească rețeta de borș. … Trebuia să aparțină unui singur popor, unei singure naționalități”, a spus Zaharova. „Ei nu puteau suporta gândul că fiecare… gospodină din lume ar putea să o gătească în felul ei. Despre asta este vorba. Xenofobia, fascismul, extremismul…”, a declarat ea. Citește și: FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina

Zelenski spune câți militari ucraineni au murit în timpul războiului din Ucraina
Internațional

Zelenski spune câți militari ucraineni au murit în timpul războiului din Ucraina

Zelenski spune câți militari ucraineni au murit în timpul războiului din Ucraina. De la începutul războiului, Ucraina, ar fi pierdut între 2500 și 3000 de militari ucraineni. Datele au fost anunțate de președintele Volodimir Zelenski într-un interviu pentru CNN. Câți militari ucraineni au murit în timpul războiului Totodată, oficialul a adăugat că aproximativ 10.000 de militari ucraineni au fost răniți și că „este greu de spus câți dintre ei vor supraviețui”. Potrivit acestuia, victimele civile sunt mult mai greu de calculat. „Este foarte greu să vorbim despre civili, deoarece sudul țării noastre, unde orașele și satele țării noastre sunt blocate – Herson, Berdyansk, mai la est Mariupol și zona de la est, unde se află Volnovaha – pur și simplu nu știu câți oameni au murit în acea zonă care este blocată”, a spus Zelenski, citat de Unian. Pe de altă parte, conform Ministerului rus al Apărării, 1.351 de soldați ruși au murit luptând în Ucraina, iar 3.825 au fost răniți. Pe de altă parte, doar pe crucișătorul rusesc Moscova s-ar fi aflat 500 de oameni, din care se pare că foarte puțini au fost salvați. Ministerul rus al Apărării a anunţat joi că echipajul - peste 50 de oameni - a fost ”evacuat către alte nave ale Flotei ruse la Marea Neagră care se aflau în apropiere”. Însă ministerul nu a precizat dacă era vorbe despre întregul echipaj şi nu a oferit niciun detaliu. Moscova nu a confirmat nici că nava a fost atacată cu rachete şi a anunţat că pur şi simplu a izbucnit un incendiu la bordul acestei nave lansatoare de rachete, cu o lungime de 186 de metri, care a făcut muniţia să explodeze. Citește și: FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina

BNR avertizează că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie
Politică

BNR avertizează că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie

BNR avertizează, potrivit minutei şedinţei de politică monetară care s-a desfăşurat în 5 aprilie 2022, că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie. Va urma însă o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022. BNR avertizează că inflația va depăși 11,2% „În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor analize, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2% în luna iunie, urmată de o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022, dar mai abruptă în semestrul II 2023, implicând coborârea acesteia la 3,2% la finele anului”, se arată în minuta BNR. În acest context, membrii Consiliului şi-au exprimat din nou preocupările legate de perspectiva absorbţiei fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, însă este esenţială pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului exercitat de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate, precum şi de consolidarea fiscală. Consecințele războiului din Ucraina Potrivit BNR, a fost remarcată însă şi ameliorarea recentă a situaţiei epidemiologice pe plan intern, care a condus la încetarea stării de alertă şi la ridicarea tuturor restricţiilor de mobilitate mai devreme decât s-a anticipat, cu consecinţe favorabile asupra activităţii economice. În acelaşi sens, au fost evocate măsurile guvernamentale aplicate/prefigurate vizând protejarea puterii de cumpărare a populaţiei şi sprijinirea companiilor, dar şi accelerarea unor investiţii în sectorul energetic, precum şi gestionarea situaţiei refugiaţilor. Inclusiv în aceste condiţii, membrii Consiliului au convenit că o sursă de incertitudini şi riscuri crescute la adresa previziunilor o constituie conduita viitoare a politicii fiscale, având în vedere, pe de o parte, cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei de înăsprire a condiţiilor de finanţare, iar, pe de altă parte, actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, marcată de implicaţiile războiului din Ucraina şi ale sancţiunilor impuse Rusiei. Citește și: FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina

Rusia revendică progrese în portul asediat Mariupol, în timp ce unitățile ucrainene își consolidează apărarea
Internațional

Rusia revendică progrese în portul asediat Mariupol, în timp ce unitățile ucrainene își consolidează apărarea

Rusia spune că face progrese în Mariupol. Armata rusă a afirmat vineri că a făcut progrese în orașul port asediat Mariupol, la doar două zile după ce unitățile ucrainene blocate în oraș au declarat că și-au consolidat apărarea. "Gruparea de trupe rusești și unități ale miliției populare din Donețk au eliberat complet combinatul siderurgic Ilici de la naționaliștii ucraineni în urma ofensivei din orașul Mariupol", a declarat vineri, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al armatei ruse, generalul-maior Igor Konașenkov. Rusia spune că face progrese în Mariupol Într-o declarație făcută la începutul acestei săptămâni, pușcașii marini ucraineni au promis că vor continua să lupte, în ciuda scăderii proviziilor și a muniției. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) care monitorizează campania militară rusă din Ucraina, a declarat joi că trupele rusești "au continuat atacurile împotriva apărării ucrainene în sud-vestul și estul Mariupol pe 13 aprilie, deși ISW nu poate confirma nicio schimbare teritorială", potrivit CNN. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30% "Oficialii ucraineni au recunoscut pe 14 aprilie că forțele rusești au capturat "o parte" din personalul Brigăzii 36 de pușcași marini a Ucrainei în timpul evadării lor din uzina Ilici pentru a se lega de forțele ucrainene în uzina Azovstal din estul Mariupolului pe 13 aprilie", a adăugat acesta. Oficialii ucraineni au avertizat cu privire la o urgență umanitară majoră în Mariupol, afirmând că aproximativ 100.000 de civili au încă nevoie de evacuare. Joi, subsecretarul general al ONU pentru afaceri umanitare și coordonator al ajutorului de urgență, Martin Griffiths, a făcut apel la toate părțile să asigure trecerea în siguranță a civililor din Mariupol, după ce s-a anunțat că doi lucrători umanitari și membrii familiilor lor au fost uciși acolo în martie. Guvernatorul militar al regiunii ucrainene Donețk, din care face parte Mariupol, a declarat marți că situația din orașul asediat este "dificilă", citând estimări preliminare potrivit cărora până la 22.000 de persoane au murit în oraș.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră