vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: tva

65 articole
Economie

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025 - presă

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025, arată datele obținute oficial, de la ministerul de Finanțe, de Antena 3. Potrivit acestor date, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, de la o lună la alta, iar ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în ​​luna precedentă. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale TVA-ul a fost mărit de la 19% la 21% în august 2025.  Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025 Cum au evoluat încasările din TVA: iunie: 10,275 miliarde de lei iulie: 10,724 miliarde lei august: 12,556 miliarde de lei septembrie: 12,207 miliarde de lei Potrivit Antenei 3, explicația este dată de o scădere abruptă a consumului, după ce prețurile au crescut: „În luna august, consumul între 2024 şi 2025 a fost de -4%, în timp ce în septembrie de -2%”.  Acest post mai susține și că veniturile din accizele la băuturi spirtoase au scăzut, deși aceste accize au crescut cu 14,4%: „Veniturile din accizele aplicate băuturilor spirtoase au înregistrat o scădere de 53,87 milioane lei în primele luni ale anului 2025 față de perioada similară a lui 2024”, arată Antena 3. 

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025, arată datele Finanțelor Foto; Facebook
ANAF nu-și înțelege propriile reguli de taxare, acuză un patron (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Economie

ANAF nu-și înțelege propriile norme de taxare, acuză un patron: proces de milioane

Judecătorii din Iași trebuie să stabilească modul corect de aplicare a legislației privind TVA și accizele la tutun, după ce Fiscul a imputat cafenelei La Corniche peste un milion de lei. Sucuri, ceai, țăgări și narghilea Disputa fiscală pornește de la tratamentul diferit aplicat sucurilor față de ceai și țigărilor față de tutunul de narghilea. Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Administratorii cafenelei susțin că ANAF interpretează greșit propriile norme și au depus două acțiuni în instanță prin care cer anularea și, respectiv, suspendarea actului fiscal. Pe 20 ianuarie, în urma unui control antifraudă, ANAF a emis o decizie de impunere prin care Corniche Caffé SRL era obligată să plătească 1,077 milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bolojan, bilanț optimist: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Bolojan, bilanț optimist: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie

Premierul Ilie Bolojan prezintă, pe Facebook, un bilanț optimist al guvernării sale: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie, România se împrumută mai ieftin, plățile din PNRR au accelerat.  Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Potrivit premierului, în luna octombrie, cheltuielile de personal au scăzut cu 562 de milioane de lei față de aceeași lună din 2024, de la 14,231 miliarde de lei la 13,6 miliarde de lei. El a anunțat și că „deficitul bugetar va scădea la 6,2% în 2026”. Bolojan, bilanț optimist: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie „Măsurile de redresare pe care le-am luat până acum funcționează. Veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad. România e pe calea cea bună. În trimestrul al III-lea, față de aceeași perioadă a anului trecut: Veniturile bugetului de stat au crescut cu 12,5%. De la 79,2 miliarde lei am ajuns la 89,1 miliarde lei. O creștere de 9,9 miliarde lei. Impozitul pe venit – creștere cu 16,5%. Încasările din TVA – creștere cu 14,8%. Veniturile din accize – creștere cu 11%. Contribuțiile sociale încasate în trimestrul III au crescut cu 8,5%, adică 4 miliarde lei în plus. Cheltuielile de personal au scăzut în perioada iulie–septembrie cu 630 de milioane de lei.   În luna octombrie, cheltuielile de personal au scăzut cu 562 de milioane de lei față de aceeași lună din 2024, de la 14,231 miliarde de lei la 13,6 miliarde de lei. Comparativ, în primul semestru, cheltuielile de personal au crescut cu aproximativ 10% față de același semestru din 2024.   Cu toate greutățile, am deblocat și renegociat fondurile europene prin programul PNRR, accelerând plățile în a doua jumătate a anului. Astfel, în perioada ianuarie–iunie s-au făcut plăți de 2,62 miliarde euro, iar în perioada iulie–septembrie s-au plătit 1,45 miliarde euro.   Față de momentul instalării guvernului, ROBOR la o lună a scăzut de la 6,82% (23 iunie) la 5,81% astăzi.   Față de 1 iulie, România se împrumută mai ieftin pe toate maturitățile și în toate monedele, ceea ce reflectă încrederea crescută a piețelor în măsurile luate și în stabilitatea economiei. Titlurile în lei – scădere cu aproximativ 53 de puncte de bază pentru maturitatea de 5 ani și cu 51 de puncte de bază pentru cea de 10 ani. Titlurile în euro – scădere cu 78 de puncte de bază la 5 ani și 49 de puncte de bază la 10 ani.   Reducerea dobânzilor se traduce în economii importante ce sunt folosite pentru investiții, educație sau sănătate.   Investițiile au crescut și devin principalul motor al economiei, conform ultimului raport al Comisiei Europene. Investițiile vor accelera în 2026–2027, sprijinite de fondurile europene și proiectele aflate în derulare.   Deficitul bugetar va scădea la 6,2% în 2026”, a scris Ilie Bolojan. 

Deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră Foto: Facebook
Eveniment

OFICIAL Deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră

Ministerul de Finanțe a publicat datele oficiale ale execuției bugetare la final de septembrie, iar acestea arată: un deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, iar colectarea TVA este mediocră, deși ministerul susține că datele pot fi explicate prin avansul restiuirilor de TVA.  Citește și: Bolojan, atacuri în serie la Grindeanu: PNRR, supracontractat de aproape patru ori, șefi de aeroporturi cu indemnizații uriașe, care au „explodat” „Am convenit un deficit cu care România să închidă anul, de 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 miliarde lei”, a anunțat premierul Ilie Bolojan la 24 septembrie.  Deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră Ce arată datele Finanțelor: deficit de 5,39% (față de 5,47% în perioada similară din 2024). În termeni nominali, deficitul din primele nouă luni din 2025 este cu 6,23 de miliarde de lei mai mare. În 2024, deficitul ESA a fost de 9,3%, cu 2,3 puncte procentuale peste ținta stabilită în octombrie 2024, de 7,0% din PIB.  cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - sunt cu 6% mai mari decât în perioada similară din 2024 (7,1 miliarde de lei în plus) cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50%, sunt la 39,9 miliarde de lei, adică 2,1% din PIB încasările din TVA au crescut cu doar 7,7% din PIB, deși inflația a fost de 9,9%, iar TVA-ul a crescut cu 2%. În 2024, în septembrie s-au colectat cu circa 10,8 miliarde de lei mai mult decât în august 204. În septembrie 2025 s-a colectat cu circa 12,2 miliarde față de august 2024, o creștere de circa 12%.  Eximbank figurează în execuția bugetului general consolidat cu un deficit de 493 de milioane de lei. 

TVA nu crește în 2026, promite Bolojan (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Nici TVA, nici alte taxe nu vor crește în 2026, promite premierul Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a declarat, duminică seara, la Digi 24, că taxa pe valoare adăugată nu va crește anul viitor și nici alte taxe nu vor fi majorate. Bolojan a subliniat însă că menținerea echilibrelor bugetare depinde de continuarea reducerilor de cheltuieli. Potrivit premierului, România are un deficit anual de 30 de miliarde de lei, iar soluția este una combinată – creșterea veniturilor și diminuarea cheltuielilor, inclusiv prin eșalonarea investițiilor. Reduceri de personal, o „necesitate” în administrația centrală și locală Ilie Bolojan a reiterat necesitatea reformei în administrația publică, afirmând că nu există altă soluție decât reducerea personalului atât la nivel local, cât și central. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori Premierul a avertizat că, în lipsa acestor măsuri, dobânzile și datoriile acumulate pot împinge țara într-o situație financiară critică. „Indiferent cine va fi la guvernare, fără aceste ajustări se va ajunge din nou într-o poziție incomodă”, a declarat el. Măsuri cu efecte reale, nu doar „paliative” Premierul a insistat ca reformele să aibă efecte concrete și să nu se limiteze la tăieri de posturi vacante. El a subliniat că Guvernul trebuie să adopte soluții care produc rezultate reale, nu doar cosmetizări administrative. „Dacă facem doar paliative, n-am rezolvat nimic. Cât timp sunt în funcție, vreau să știu că am corectat lucrurile care s-au adunat în timp”, a afirmat Bolojan. Reforma pensiilor magistraților, prioritate în noiembrie Ilie Bolojan a anunțat că în luna noiembrie Guvernul va aborda și reforma pensiilor speciale ale magistraților. Premierul consideră că aceste măsuri sunt complementare și esențiale pentru corectarea nedreptăților acumulate de-a lungul anilor. „Dacă nu corectezi nedreptăți, nu ai legitimitatea să iei alte măsuri”, a conchis șeful Executivului.

TVA mărit, pierderi uriașe în HoReCa (sursa: Facebook/Florin Jianu)
Economie

Turismul și HoReCa ar fi afectate catastrofic de o creștere de TVA la 21%, susțin patronatele

O posibilă creștere a TVA-ului la 21% pentru sectorul HoReCa ar putea avea efecte economice negative semnificative, avertizează Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR). TVA mărit, pierderi uriașe în HoReCa Potrivit acestuia, măsura ar duce la pierderi de aproximativ 10 miliarde de lei din cifra de afaceri a domeniului, precum și la diminuarea veniturilor bugetare și a competitivității. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD „Nu vedem în continuare măsuri de relansare economică. Vedem doar discuții despre majorarea taxelor și impozitelor, inclusiv despre o posibilă creștere a TVA în domeniul HoReCa – o măsură eronată în opinia noastră”, a declarat Florin Jianu în cadrul unei conferințe de presă organizate marți. Conform datelor prezentate de acesta, turismul a înregistrat deja o scădere de aproximativ 30%, potrivit INS. O eventuală creștere a TVA la nivelul standard ar putea genera o pierdere a cifrei de afaceri de circa 10 miliarde de lei, afectând mii de afaceri din domeniu. Jianu a reamintit că reducerea cotei de TVA și introducerea voucherelor de vacanță au avut un efect benefic direct asupra industriei ospitalității: în doar câțiva ani, cifra de afaceri a sectorului s-a triplat, de la 22 de miliarde la 66 de miliarde de lei. „Pe fondul actualei instabilități economice și al discuțiilor despre creșterea fiscalității, ne așteptăm la o diminuare a cifrei de afaceri și, implicit, a veniturilor la bugetul de stat”, a avertizat președintele IMM România. IMM România cere menținerea cotei reduse de TVA și susținerea turismului Consiliul Național al IMM-urilor solicită ca Pachetul 3 de reforme economice să includă menținerea cotei reduse de TVA la 11% pentru sectorul HoReCa și sprijinirea turismului ca prioritate națională. Reprezentanții IMM-urilor consideră că această măsură ar consolida competitivitatea industriei ospitalității, unul dintre sectoarele-cheie pentru economia românească. Antreprenorii cer reducerea birocrației și a prețului la energie Printre principalele revendicări ale mediului de afaceri se numără și simplificarea procedurilor administrative. Potrivit sondajelor realizate de IMM România, 67,7% dintre antreprenori solicită eliminarea birocrației inutile și unificarea entităților care colectează taxe și contribuții. De asemenea, 60,7% dintre antreprenori cer reducerea prețului la energia electrică, care afectează direct productivitatea și costurile operaționale. Prețul energiei în România este, în medie, cu 50% mai mare decât în statele din vestul Europei, fapt ce reduce semnificativ competitivitatea întreprinderilor locale. Mediul de afaceri solicită măsuri concrete pentru sprijinirea IMM-urilor În cadrul conferinței, reprezentanții IMM-urilor au cerut Guvernului politici de sprijin pentru micii întreprinzători, accelerarea procesului de digitalizare și susținerea operatorilor de transport. Printre priorități se numără și fiscalizarea prestatorilor neînregistrați, precum și eliminarea concurenței neloiale, care afectează corectitudinea mediului de afaceri. „IMM-urile au nevoie de stabilitate, predictibilitate și de programe reale de dezvoltare. Fără acestea, nu putem vorbi despre creștere economică sustenabilă”, a subliniat Jianu. Evaluarea TVA-ului în HoReCa, anunțată pentru luna octombrie Premierul Ilie Bolojan a declarat, în septembrie, că nu s-a discutat oficial în coaliție o majorare a TVA-ului, dar a precizat că o evaluare a situației urmează să fie făcută în luna octombrie. „Atunci când am menținut cota de 11% pentru HoReCa, am anunțat că în octombrie vom analiza dacă se va păstra acest nivel sau se va reveni la cota standard”, a explicat premierul. IMM România: avertisment privind efectele în lanț asupra economiei Creșterea TVA-ului în HoReCa nu ar afecta doar hotelurile și restaurantele, ci ar putea genera un efect de domino asupra întregului sector turistic – de la transport și servicii conexe, până la micii producători locali care colaborează cu operatorii din ospitalitate. „O economie sănătoasă nu se construiește prin creșteri de taxe, ci prin stimularea inițiativei private”, a concluzionat Florin Jianu. Creșterea salariului minim, o altă provocare pentru mediul privat În aceeași conferință, IMM România a discutat și despre majorarea salariului minim brut pe țară, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Antreprenorii avertizează că, în lipsa unor măsuri de compensare sau a unor programe de sprijin, creșterea costurilor salariale va adânci dificultățile economice ale firmelor mici și mijlocii.

Șeful ANAF dă vina pe gemul bunicii pentru gap-ul la TVA Foto: captură Antena 3
Eveniment

Șeful ANAF dă vina pe gemul bunicii pentru gap-ul la TVA

În ziua în care Kovesi vorbește despre evaziunea din Portul Constanța, șeful ANAF dă vina pe gemul bunicii pentru gap-ul la TVA, adică procentul uriaș de neîncasare a acestei taxe.  Citește și: Deținuții au preluat controlul total al sistemului informatic din penitenciare, influențând pedepse - sindicatul polițiștilor din penitenciare Gap-ul de TVA reprezintă diferența dintre cât TVA ar trebui să încaseze statul (conform legislației fiscale) și cât TVA încasează efectiv.  Șeful ANAF dă vina pe gemul bunicii pentru gap-ul la TVA „Am văzut că țările vecine, cum ar fi Bulgaria, au solicitat asistență de specialitate pentru a avea o formulă corectă de calcul a acestor diferențe, când vorbim de gap-ul de TVA în mod special. Asta încercăm să facem și noi, să ne prezentăm mai bine și mai corect către Comisia Europeană”, a explicat Nica la Antena 3. După care, a dat un exemplu: „Este de notorietate discuția apărută în spațiul public cu privire la producția pe care România o înregistrează, fiind specificul acestei țări, atunci când vorbim de autoconsum. Și ca să dau câteva exemple clare: modul în care tratăm gemul pe care îl face în casă bunica”!  „Asta contează la gap-ul de TVA în România?”, a întrebat moderatorul. „Din păcate, astăzi, da. Da, este calculat astăzi la gap-ul de TVA”, a răspuns șeful ANAF, Adrian Nica. Azi, șefa Parchetului European, EPPO, Laura Codruța Kovesi, a lansat un atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române și a promis că va ajunge și la neregulile din Portul Constanța. „Dacă nimeni nu ne sesizează și nimeni nu vrea să lucreze cu noi, vă promit eu că o să lucrăm încet, mai greu, mai dificil, dar tot o să ajungem acolo, în portul Constanța”, a declarat ea pentru Libertatea. „Parchetul European poate ajuta România, poate reduce frauda cu TVA, poate reduce frauda vamală, poate ajuta statul român să aibă mai mulți bani în buget”, a mai afirmat șefa EPPO. 

Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024 Foto: Facebook ANAF
Economie

Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări

Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. Citește și: Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024 Datele oficiale privind execuția bugetară pentru primele nouă luni vor fi comunicate în ultimele zile din luna octombrie. Gândul mai susține că Guvernul a reușit să încaseze din TVA numai 95 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie, o creștere de doar 7,7% (în primele nouă luni din 2024 încasase 88 de miliarde), deși inflația este de aproape 10%, iar TVA-ul a fost majorat cu două procente de la 1 august 2025. Doar urmare a inflației, creșterea de TVA trebuia să fie de 10%, deci sunt probleme și pe partea de colectare. În plus, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 4% în august 2025 față de august 2024.  Cele mai mari căderi, în august 2025, față de iulie, 2026 au fost la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-11,7%), vânzările de produse nealimentare (-8,0%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,3%).  

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Coaliția de guvernare a mărit taxele și acum nu mai produce nimic

Cât mai putem avea încredere în promisiunile guvernului Bolojan că va face și reforme? Fiindcă majorarea TVA-ului și a altor taxe și impozite nu înseamnă „reformă”. Am să vă prezint, sec, reformele promise și blocate (de PSD, dar nu numai...), plus acele reforme necesare, dar despre care nici măcar nu se vorbește. PSD este, fără îndoială, principalul responsabil de aceste întârzieri, dar se poate observa tăcerea complice a majorității peneliștilor și chiar și a USR. Ce „s-a promis” și nu s-a făcut: nu s-a tăiat subvenția uriașă către partide nici o restructurare a aparatului central, deși chiar președintele UDMR aprecia că se pot da afară 20% din bugetari concedierea a 10-13.000 de bugetari din administrația locală, blocată zeci sau sute de structuri administrative inutile, care se dublează unele pe altele și generează birocrație, continuă să existe Regia Protocolului de Stat, care asigură vile și mașini pentru nomenklatură, este păstrată intactă, în pofida promisiunilor PNL din campania din 2024 reforma pensiilor militarilor Reforme despre care nu se (mai) discută: relansarea luptei cu corupția reorganizarea administrativă, desființarea/comasarea comunelor cu câteva sute de locuitori publicarea declarațiilor de avere Alte probleme generate de înmlăștinirea coaliției: blocarea alegerilor la București Nu se mai discută/ nu se mai știe nimic concret despre jaloanele PNRR și cererea de plată numărul patru (până în noiembrie trebuie îndeplinite jaloanele restante din cererea trei) Renate Weber este în continuare Avocat al Poporului, deși mandatul i-a expirat. Florin Iordache este președinte la Consiliul Legislativ, mandatul său expiră în această toamnă președintele Nicușor Dan nu poate să numească noi șefi la SRI și SIE, are nevoie de votul majorității parlamentarilor La acest tablou trebuie adăugate așa-zisele reforme făcute până acum, de fapt pași mici și ineficienți: reformele din spitale: regulile de transparență impuse de la 1 octombrie sunt ignorate reformele din companiile de stat: PSD își menține clientela, ba chiar a făcut noi numiri scandaloase, precum Bogdan Mîndrescu. Conducerea Salrom, direct vinovată de dezastrul de la Praid nu poate fi schimbată. PSD căpușează industria de armament, în așteptarea contractelor bogate din programul SAFE Liderii coaliției sugerează că, după congresul PSD, situația se va debloca. Nu știu pe ce se bazează și de ce Sorin Grindeanu și-ar schimba atitudinea.  În sfârșit, majorările de taxe par că vor avea un efect mult mai dur asupra economiei decât se anticipa. Consumul scade puternic, statul nu colectează cât a anticipat - dincolo de faptul că la ANAF nu se vede nici o schimbare majoră - și se întrezărește un nou val de impozite majorate, în timp ce statul își menține cheltuielile uriașe și inutile.  Ce-i de făcut? Nu știu, este un joc foarte complicat, cu foarte mulți actori și ne lipsesc informațiile despre cabalele din interiorul acestor grupări dezorganizate numite PSD, PNL, UDMR și USR. Însă, dacă ar trebui să simplific, aș spune: curaj, Ilie Bolojan. Lumea s-a săturat de explicații, are nevoie de eroi. 

Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare, ca sa ramana PSD și PNL Foto: Facebook
Politică

Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan

Fostul premier Marcel Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan: „Cred că această coaliție și acest guvern ar funcționa mult mai bine fără USR. PSD-ul cu PNL-ul au un exercițiu de a guverna împreună. La acest moment, dacă nu se lămuresc unele lucruri, spre așa ceva ne îndreptăm”, a spus el, într-un interviu pentru Ionuț Cristache.  Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel El a susținut că USR-ul „emană răutate” și a cerut și ruperea alianței USR-PNL din primăria Capitalei.  Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare Pe de altă parte, Ciolacu a susținut că creșterea TVA a fost o greșeală fantastică, scrie Gândul. „Care va fi creșterea economică la sfârșitul anului? Păi o să ajungem într-o criză economică. Da, dar spre acest lucru duc toate cifrele. Am mărit TVA-ul? Dacă dăm jos inflația, inflația am luat-o la 10,3 și am lăsat-o la 5,5, și acum e aproape 10%. În 100 de zile, vedem o scădere la încasările de la TVA cu 3%, și ca pondere la PIB cu aproape 4,4%. Cu alte cuvinte, am crescut TVA-ul și am încasat mai puțin. Dar l-am acoperit din inflație”, a afirmat fostul premier.  „În dreptul cuvântului reformă, o să punem «concedieri colective». Când va mai vorbi despre reforme, lumea se va speria. Reformă înseamnă cu totul altceva. Nu s-a făcut nimic. Trei luni de zile am fost dușmanul public al României numărul unu. După ce ai zdruncinat din temelii toată România, după ce ai venit cu creșteri de taxe, măriri de TVA, ai ajuns la același deficit pe care îl avea Marcel Ciolacu”, a mai susținut fostul lider PSD. 

Majorarea TVA devine tot mai probabilă (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

TVA, foarte probabil să crească până la 24% în 2026, avertizează economiștii (CFA)

Majorarea TVA devine tot mai probabilă. România s-ar putea confrunta, începând cu 2026, cu o nouă creștere a taxei pe valoarea adăugată (TVA), avertizează Alexandra Smedoiu, vicepreședinta Asociației CFA România. Majorarea TVA devine tot mai probabilă Potrivit acesteia, statul ar putea majora cota actuală de 19% la 22% sau 23%, iar într-un scenariu pesimist, chiar la 24%, nivelul existent înainte de reducerea fiscală din 2016. Citește și: Record mondial: judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri. În trecut, ÎCCJ a salvat-o de la excludere Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței de prezentare a raportului „FY2026 Macroeconomic Outlook”, publicat marți de Asociația CFA România. TVA, instrumentul preferat al statului pentru creșterea încasărilor „Dacă ne uităm la zona de cheltuieli, unde nu vom vedea reduceri consistente anul acesta, este clar că deficitul bugetar va rămâne ridicat. De aceea, nu cred că am văzut ultimele majorări de taxe. Probabil vor fi anunțate altele în decembrie, cu aplicabilitate din ianuarie 2026”, a explicat Alexandra Smedoiu. Vicepreședinta CFA România susține că statul se va concentra pe taxele indirecte, deoarece acestea aduc venituri rapide și ușor de colectat. „Nu ar fi exclus să mai vedem o creștere la TVA. Cota de 21% ar plasa România la media Uniunii Europene, dar există țări cu 24%. Noi am avut această cotă, deci o revenire nu ar fi imposibilă. Din contră, aș spune că este probabilă”, a precizat Smedoiu. Creșterea TVA ar putea alimenta inflația Deși o majorare a TVA ar ajuta statul să colecteze mai multe taxe, aceasta ar avea efecte directe asupra inflației. „Taxele indirecte sunt cea mai rapidă metodă de a aduce bani la buget, dar ele se reflectă imediat în prețuri. Din acest motiv, inflația va rămâne ridicată și în 2026”, a avertizat reprezentanta CFA România. Pe lângă TVA, Smedoiu anticipează noi creșteri ale accizelor, parțial determinate de obligațiile europene, dar și de nevoia de venituri suplimentare la buget. Impozitul progresiv, o temă posibilă după 2027 Alexandra Smedoiu a reamintit și că guvernul are în plan o reformă a impozitelor pe proprietate și, posibil, o nouă abordare privind impozitarea persoanelor fizice începând din 2026. Totuși, impozitul progresiv, intens discutat în mediul politic, ar putea deveni o realitate abia după 2027 sau 2028. „Totul depinde de contextul politic al următoarelor 12 luni. O impozitare mai mare înseamnă însă o scădere a investițiilor firmelor și o reducere a puterii de cumpărare a populației.  Chiar dacă salariul minim va crește, efectul real în economie va fi redus, pentru că există deja venituri suplimentare neimpozitate”, a explicat Smedoiu. Adrian Codirlașu: „România rămâne expusă riscului de retrogradare” La rândul său, Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a declarat că, deși România a evitat o retrogradare a ratingului de țară în 2025, riscul persistă și pentru anul viitor. „România are cele mai mari deficite gemene – bugetar și de cont curent – dintre țările cu rating investment grade. Ce ne menține în această categorie este apartenența la UE și accesul la fondurile europene. Însă, dacă deficitul bugetar va continua să crească, riscul de downgrade rămâne real”, a avertizat Codirlașu. Raportul CFA România: o privire asupra anului 2026 Asociația CFA România a prezentat marți a doua ediție a raportului „FY2026 Macroeconomic Outlook”, un document ce include previziunile economice și fiscale pentru următorii doi ani. Experții CFA avertizează că România trebuie să adopte măsuri fiscale coerente și sustenabile, pentru a evita o deteriorare a ratingului de țară și o pierdere a încrederii investitorilor. Potrivit raportului, TVA-ul majorat, creșterea accizelor și reforma fiscală rămân principalele direcții prin care statul va încerca să stabilizeze finanțele publice – însă costul acestor măsuri va fi resimțit de întreaga economie.

Taxele vor mai crește, dacă ANAF nu îmbunătățește colectarea TVA Foto: Facebook ANAF
Economie

Taxele vor mai crește, dacă ANAF nu îmbunătățește colectarea TVA - consilier al guvernatorului BNR

Taxele vor mai crește, dacă ANAF nu îmbunătățește colectarea TVA, afirmă un consilier al guvernatorului BNR: „30% din TVA nu se încasează”, a arătat Eugen Rădulescu, într-un interviu pentru Antena 3.  Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Rădulescu a invocat și faptul că un consilier al premierului Bolojan, Ionuț Dumitru, a spus că ANAF ar trebui desființat și reînființat, așa cum s-a petrecut în Grecia. Taxele vor mai crește, dacă ANAF nu îmbunătățește colectarea TVA „Primul lucru la care ne așteptăm este o schimbare este colectarea TVA. Nu e vorba numai de faptul că a crescut taxa pe valoare adăugată și că s-au eliminat niște reduceri de taxe, ceea ce este foarte bine, dar așteptăm să vedem că totuși vorbim despre un domeniu în care neîncasarea pe un an echivalează cu 50 de miliarde de lei. Ar trebui să avem 50 de miliarde mai mult. Asta înseamnă că 30% din TVA nu se încasează. Mă tem că este vorba, așa cum ați spus, și de rea-credință și de neputință. Cred că aici există experți mai buni decât mine. Eu sunt pe margine și pot doar să observ ce se întâmplă. Nu pot să-mi explic cum anume se poate întâmpla ca o țară să nu încaseze aproape o treime din TVA-ul căreia este datorat.  În cazul în care Guvernul va reuși cu acest ANAF, cu un alt ANAF, că se vorbea la un moment dat despre desființarea și reînființarea unei entități care să se ocupe de chestiunea asta, atunci, dacă avem această creștere semnificativă, nu un procent, două procente la încasarea TVA-ului, atunci avem o mare șansă ca să nu fie nevoie de alte majorări de impozite. Dacă nu se întâmplă asta, e inevitabil să se întâmple majorări de impozite”, a spus Rădulescu, la Antena 3.   

Rusia majorează TVA pentru finanțarea războiului (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

TVA crește la 22% pentru a finanța războiul din Ucraina, potrivit unui proiect al Finanțelor ruse

Rusia majorează TVA pentru finanțarea războiului. Ministerul de Finanțe de la Moscova a anunțat miercuri că intenționează să majoreze taxa pe valoarea adăugată (TVA) de la 20% la 22% începând de anul viitor. Măsura are ca scop acoperirea cheltuielilor militare generate de războiul din Ucraina, aflat în al patrulea an. Rusia majorează TVA pentru finanțarea războiului Președintele Vladimir Putin a semnalat săptămâna trecută că este favorabil unor majorări de taxe pentru a asigura finanțarea statului pe timp de război. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul El a amintit că Statele Unite au adoptat măsuri similare, crescând impozitele pentru cetățenii bogați în timpul războaielor din Coreea și Vietnam. Fonduri pentru apărare și securitate Potrivit ministerului, TVA-ul mai ridicat ar fi orientat în special spre apărare și securitate. În paralel, sunt luate în calcul și alte taxe suplimentare, inclusiv asupra companiilor din domeniul jocurilor de noroc. Obiectivele noului buget „Prioritatea strategică este de a asigura sprijin financiar pentru necesitățile de apărare și securitate ale țării și pentru asistența socială a familiilor celor care participă la operațiunea militară specială”, se arată într-un comunicat al ministerului. Autoritățile de la Moscova susțin că resursele suplimentare vor permite echiparea armatei cu arme și echipamente, plata salariilor militarilor, sprijinul pentru familiile acestora și modernizarea industriei de apărare. Ministerul de Finanțe afirmă că proiectul de buget al Rusiei pentru 2026 va fi „echilibrat și sustenabil”, în pofida presiunilor economice generate de conflict.

TVA - explicațiile lui Bolojan pentru președinte (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

De ce a mărit Bolojan TVA-ul în ciuda promisiunii lui Nicușor Dan: au apărut date noi

TVA - explicațiile lui Bolojan pentru președinte. Președintele Nicușor Dan a recunoscut luni seara că ar fi gestionat diferit unele măsuri adoptate de Guvern, însă a subliniat faptul că actuala coaliție a reușit să se armonizeze. Potrivit acestuia, pachetele de măsuri nu sunt perfecte, dar au fost necesare pentru a evita un derapaj al deficitului. TVA - explicațiile lui Bolojan pentru președinte Șeful statului a explicat că, deși inflația va afecta puterea de cumpărare a populației, lipsa unor măsuri urgente ar fi generat o situație și mai gravă. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul În opinia sa, ignorarea deficitului ar fi dus la pierderea încrederii piețelor financiare și la o inflație și mai mare. Calendar economic până în 2028 Nicușor Dan a menționat că în 2026 deficitul ar putea fi stabilizat, România va intra în OECD și se va împrumuta mai ieftin. În 2027 ar urma să înceapă extracția gazelor din Marea Neagră, iar în 2028 să fie finalizată autostrada ce leagă portul Constanța de vestul Europei. Relația cu premierul Ilie Bolojan Întrebat despre neînțelegerile cu premierul Ilie Bolojan privind TVA-ul și pensionarea magistraților, președintele a afirmat că „nu mai e loc de umori personale”. El a precizat că nu regretă numirea lui Bolojan ca premier, considerând că a fost o alegere potrivită și necesară pentru stabilitatea coaliției.

Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier - surse

Facturile astronomice ținute la secret pe care premierul Ilie Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB: circa 45 de miliarde de lei nu erau bugetați pentru 2025, afirmă surse politice. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” De exemplu, deși se știa că plățile la dobânzi vor fi de 52 de miliarde de lei, în 2025, în bugetul oferit Trezoreriei au fost prinși doar 42 de miliarde de lei.  Guvernul s-a temut să vorbească public despre aceste date - care erau cunoscute de un număr extrem de limitat de oameni din Guvern - de teama că imediat România va trece la categoria junk, fără alte discuții. Cu măsurile luate până acum, cabinetul Bolojan speră să reducă deficitul cu 3%, o măsură de o duritate fără precedent. Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier Ce suprizie i-a lăsat guvernul Ciolacu lui Bolojan:  Prima notă de plată de care Bolojan a aflat a fost cea a contractelor ținute „secret” la CNI sau prin diverse contracte din cadrul programului Anghel Saligny, unde erau de plătit suplimentar, față de ceea ce se știa, circa cinci miliarde de lei A doua surpriză a fost a subbugetării plății dobâznilor la datoriile Guvernului, cu 13 miliarde de lei mai puțin decât era necesar.  A treia surpriză: supracontractarea cu 180% a proiectelor finanțate de UE. De obicei, acestea se supracontractează cu 110-120%, în caz că un proiect sau altul eșuează din diferite motive și trebuie înlocuit rapid. Guvernul ar avea de achitat facturi suplimentare de 12 miliarde de lei și acum caută soluții disperate cu ajutorul băncilor de stat.  TVA nereturnat de peste șase luni: alte cinci miliarde de lei.  Zece miliarde de lei, cofinanțări PNRR La un PIB estimat la 1.894 miliarde de lei (estimarea din iulie, sub cea din ianuarie, de 1.912 miliarde de lei) aceste facturi însumau circa 2,5% din PIB. Estimarea guvernului Bolojan, după ce a aflat de ele, a fost că vor duce deficitul la 11%. Datele nu au fost făcute publice imediat pentru că Executivul se temea că va fi imediat retrogradat la junk. Abia în ultimele zile, datele au început să fie comunicate creditorilor României. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră