vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: taxe locale

8 articole
Politică

Șeful CJ Ilfov, liberalul Thuma, îl atacă iar pe Bolojan: Ne confiscă taxele locale

Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a declarat că nu își dorește ca sumele produse în comunitățile locale să fie preluate de bugetul de stat și nici diminuarea autonomiei administrațiilor locale. În contextul discuțiilor despre bugetul de stat pe 2026, acesta cere claritate privind transferurile financiare către autoritățile locale și continuitate pentru investițiile deja începute. Propunere: buget unic București–Ilfov până la reorganizare Hubert Thuma susține că, până la o reorganizare administrativ-teritorială, ar fi corect să existe un buget total pentru regiunea București–Ilfov. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar În acest model, repartizarea cotelor din impozitul pe venitul global ar trebui să se facă proporțional cu populația, ceea ce ar însemna ca Ilfovul să primească de cel puțin cinci ori mai mult decât în 2025. Dezechilibre fiscale într-o regiune metropolitană integrată Potrivit președintelui CJ Ilfov, regiunea București–Ilfov funcționează ca un singur organism economic și social, dar este finanțată printr-un mecanism fiscal depășit. Ilfovul suportă costuri metropolitane majore pentru infrastructură, educație și sănătate, în timp ce o mare parte din resursa fiscală ajunge în Capitală, din cauza regulii colectării impozitului pe venit la sediul angajatorului. Datele financiare care susțin revendicările Ilfovului Thuma a precizat că peste 127.000 de ilfoveni lucrează în București, iar impozitul pe venitul acestora generează anual peste 1,18 miliarde de lei pentru bugetul Capitalei. Cu toate acestea, în 2025, Ilfovul a primit aproximativ 100 de milioane de lei, deși, potrivit legii, ar fi trebuit să beneficieze de un procent mai mare din impozitul pe venitul global. Apel la un model metropolitan funcțional Președintele CJ Ilfov a arătat că este de acord cu primarul general Ciprian Ciucu în privința necesității unui buget metropolitan unic. În opinia sa, menținerea actualului sistem de finanțare favorizează un model administrativ ineficient în București și riscă să blocheze dezvoltarea Ilfovului, avertizând că fără un județ Ilfov funcțional, Capitala se va confrunta cu probleme tot mai grave de trafic, deșeuri și infrastructură.

Hubert Thuma, atac la Bolojan (sursa: Facebook/Hubert Thuma)
Ce impozite locale plătește premierul PNL Ilie Bolojan în 2026, după ce le-a majorat Foto: Facebook
Politică

Ce impozite locale plătește Bolojan în 2026, după ce le-a majorat - presa locală

Ce impozite locale plătește premierul PNL Ilie Bolojan în 2026, după ce le-a majorat: 1.721 de lei pentru apartamentul și mașina din Oradea, arată publicația Bihoreanul. Dacă Bolojan achită integral în primul trimestru al anului taxele pe aceste două proprietăți, va beneficia de o reducere de 10%, așa că ar urma să achite doar 1.551 de lei.  Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Salariul brut al premierului este 26.450 de lei, netul fiind estimat la 15.825 de lei.  Ce impozite locale plătește premierul PNL Ilie Bolojan în 2026, după ce le-a majorat Potrivit Bihoreanul, impozitul pe apartamentul de 66 mp a lui Bolojan este doar 676 de lei. dacă achită în primul trimestru va beneficia de reducerea de 10%, deci ar achita doar 609 lei. Însă premiewrul are și un Mercedes A, cu normă mare de poluare, unde impozitul ar fi de 1.027. Cu reducerea de 10% ar ajunge la 925 de lei. Șeful Guvernului are și o casă de 100 mp, moștenită, situată în satul Birtan, din comuna Valea Crișului. Primarul comunei spunea, la Antena 3, că impozitul ar fi de 327 de lei după majorările legiferate de guvernul Bolojan. În 2025, impozitul pe aceatsă casă ar fi fost de doar 160 de lei. Bolojan a mai moștenit la Birtan două terenuri: unul agricol de 20.996 metri pătrați și altul în intravilan de 4.043 mp.  În Oradea, impozitele pe locuințe au crescut la mai mult decât dublu, iar în unele cazuri chiar și cu 155%, a scris Bihoreanul. „O pensionară a povestit BIHOREANULUI că mama ei, care va împlini în primăvară 100 de ani, are o pensie de 1.400 lei și trebuie să plătească anul acesta 1.268 lei impozit pentru o casă din Oradea. «Anul trecut a plătit puțin peste 500 lei. Vom plăti în două tranșe, n-avem cum altfel...» spune femeia, care o ajută din propria pensie”, relatează publicația.     

Guvernul explică majorarea taxelor locale (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

De ce au crescut taxele locale (Guvern). Ciucă și Ciolacu știau că e nevoie, au amânat politic

Guvernul a transmis, duminică, o serie de precizări oficiale privind decizia de majorare a impozitelor și taxelor locale aplicate clădirilor, terenurilor și autovehiculelor. Executivul susține că măsura a devenit inevitabilă din cauza gradului scăzut de colectare, a neactualizării impozitelor cu rata inflației și a pierderilor semnificative de venituri înregistrate de autoritățile locale. De ce a fost necesară reforma impozitării proprietății Potrivit estimărilor Guvernului, noile reguli fiscale vor genera venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde de lei în anul 2026, bani care vor rămâne integral la bugetele locale. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Executivul arată că România se afla printre statele europene cu cele mai mici venituri din impozitarea proprietăților, cu doar 0,55% din PIB, față de media UE de 1,85%. În plus, existau: - diferențe majore de impozitare între localități; - impozite care nu reflectau valoarea reală a clădirilor; - o rată de neîncasare de peste 30%; - lipsa actualizării cu inflația. „Peste o treime din impozite nu erau încasate, ceea ce a generat pierderi importante de venituri, inechități între contribuabili și o presiune tot mai mare asupra bugetului național”, subliniază Guvernul. Guvernul precizează că toate sumele colectate din impozite și taxe locale rămân la bugetele autorităților locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate susține transferuri suplimentare din cauza deficitului bugetar. Angajamente asumate prin PNRR Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021–2022, prin: - Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR); - negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar; - Planul fiscal-bugetar structural pe termen mediu; - angajamentul guvernamental aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2025. Guvernul recunoaște că decizia a fost amânată de mai multe guverne, iar lipsa asumării a pus în pericol accesarea unor fonduri europene importante, inclusiv cererile de plată 4 și 5 din PNRR, estimate între 300 și 500 de milioane de euro. Întârzieri și probleme de implementare Executivul explică faptul că intrarea în vigoare a măsurilor a fost întârziată de: - decizii ale Curții Constituționale; - atacuri formulate de opoziție; - proceduri legale subsecvente. Adoptarea actului normativ la 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt de aplicare, a generat dificultăți pentru administrațiile locale, inclusiv: - sincope la platforma ghișeul.ro; - erori de calcul ale deciziilor de impunere; - diferențe de aplicare între unitățile administrativ-teritoriale. Guvernul susține că aceste disfuncționalități sunt în curs de remediere. Cât cresc veniturile din impozitele pe proprietate în 2026 Aplicarea noilor cuantumuri va conduce, potrivit estimărilor oficiale, la o creștere de peste 30% a veniturilor din impozite pe proprietate în 2026, respectiv: +1,42 miliarde lei din impozitele pe clădiri; +1,09 miliarde lei din impozitele pe terenuri; +1,18 miliarde lei din impozitarea autovehiculelor. Actualizarea bazei de impozitare și tranziția către valoarea de piață Guvernul precizează că se elimină utilizarea unor valori istorice depășite. Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată ca etapă intermediară, până la introducerea impozitării la valoarea de piață, prevăzută pentru 1 ianuarie 2027. Valoarea impozabilă de referință ajunge la 2.677 lei/mp (aproximativ 535 euro/mp), reprezentând un cost mediu național de construire pentru o locuință cu finisaje standard, fără TVA, teren sau marja dezvoltatorului. Eliminarea scutirilor și limitarea facilităților fiscale Executivul anunță eliminarea scutirilor considerate nejustificate, în conformitate cu PNRR și recomandările Băncii Mondiale. Facilitățile fiscale pot fi acordate de autoritățile locale doar în mod țintit și în limita a 5% din veniturile colectate în anul anterior. Totodată, autoritățile locale își păstrează competența de a stabili cotele de impozitare, însă nu sub nivelul anului 2025. De ce pot apărea creșteri peste media de 70% Guvernul estimează o majorare medie a impozitelor de 70–80%, însă avertizează că, în anumite cazuri, creșterea poate fi mai mare din cauza: eliminării reducerilor pentru vechimea clădirilor; actualizării bazei de impozitare; majorării cotelor de impozitare de către autoritățile locale. Noua legislație elimină reduceri precum: până la 50% pentru clădiri mai vechi de 100 de ani; 30% pentru clădiri de 50–100 de ani; 10% pentru clădiri de 30–50 de ani. Impozitarea autovehiculelor Sistemul de impozitare a autovehiculelor rămâne bazat pe capacitatea cilindrică, exprimată în fracțiuni de 200 cmc, pentru a asigura continuitate administrativă. Modificarea vizează valorile aplicate, care sunt diferențiate în funcție de norma de poluare Euro, astfel încât vehiculele mai poluante să fie impozitate mai sever. Autoturismele hibride și criteriul emisiilor CO₂ Guvernul precizează că, potrivit Comisiei Europene, categoria generică „hibrid” nu este suficientă pentru acordarea unor facilități fiscale. Diferențierea trebuie să se bazeze pe emisii reale de CO₂, sub pragul de 50 g/km, conform cerințelor PNRR. Această abordare urmărește internalizarea costurilor de mediu și orientarea consumatorilor către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unor taxe noi și fără riscuri administrative suplimentare.

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care forțează primăriile să crească taxele locale Foto: Guvernul României
Politică

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care forțează primăriile să crească taxele locale

Guvernul a adoptat, azi, o ordonanță de urgență care forțează primăriile să crească taxele locale până la final de 2025. Nota de fundamentare nu are impact bugetar, rubrica pur și simplu nu este completată, și nu explică clar costurile suportate de contribuabili. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care forțează primăriile să crească taxele locale Ordonanța are un titlu care evită orice referire la problemele sensibile reglementate: „pentru modificarea Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”. Textul ei a fost publicat abia azi, nu cu 30 de zile înainte, așa cum prevede legea transparenței decizionale.  Site-ul Profit scrie că „în ședința de Guvern s-a reintrodus un mecanism de sancționare a autorităților locale, prin suspendarea unor fonduri de la buget, în cazurile în care nu adoptă deciziile privind taxele. Mecanismul de sancționare cu suspendarea de fonduri guvernamentale a fost prevăzut în proiectul inițial, pus în dezbatere vineri de către Guvern, a fost scos din forma proiectului care a intrat în ședința Guvernului, dar a fost reintrodus în timpul ședinței”.  Fostul premier Florin Cîțu a scris, azi, că PNRR nu impune creșterea taxelor locale pe mașini și locuințe: „Din contră, în PNRR scrie explicit că atât contribuțiile sociale, cât și impozitul pe proprietate trebuie să aibă un nivel care să promoveze creșterea economică sustenabilă (...)  Ce spune, de fapt, PNRR?   Guvernul trebuie să dezvolte un sistem informatic operațional de evaluare a proprietăților, iar impozitul să fie calculat în funcție de această valoare. Atât”.   În același timp, coaliția de guvernare amână din august orice reducere de personal din administrația locală, deși aproape toate partidele au fost de acord că ar putea fi concediate peste 10.000 de persoane. 

CCR, liber la majorarea taxelor și impozitelor în 2026 Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

CCR, liber la majorarea taxelor și impozitelor în 2026. Sesizarea AUR, respinsă

CCR a dat liber la majorarea taxelor și impozitelor în 2026: această curte a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată de AUR la legea care stabileşte măsuri de redresare a resurselor publice. Legea prevede majorarea unor taxe şi impozite pe locuinţe, terenuri, maşini şi dividende, precum şi a unor tarife pentru colete, măriri pe care Guvernul spera să le aplice de la începutul anului viitor. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Primarii din Asociația Municipiilor au calculat că majorarea pe imobile ar fi de 70%. Impozitul pe mașini va fi dublu pentru o mașină cu motor mic, dar normă de poluare Euro 4.  CCR, liber la majorarea taxelor și impozitelor în 2026 „Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor – respingere”, se precizează în anunțul Biroului de presă al CCR.  Legea a mai fost contestată o dată, iar judecătorii au declarat neconstituţională doar prevederea privind testul poligraf.Plenul Parlamentului a adoptat legea în formula corectată, iar în 20 noiembrie a fost trimisă preşedintelui la promulgare.Între timp, ea a fost din nou contestată la CCR, care a dat iniţial termen pentru 21 ianuarie 2026. Guvernul a anunţat că a solicitat CCR preschimbarea termenului, iar ulterior CCR a anunţat că l-a preschimbat pentru 10 decembrie 2025.

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare: legea prin care creșteau taxele locale, amânată pe februarie 2026. Prin această amânare, Executivul nu va putea să-și construiască bugetul pe 2026 luând în calcul aceste resurse.  Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Decizia CCR este stranie având în vedere că această lege a mai fost atacată la CCR, a fost respinsă, iar acum, după ce ar fi fost adoptată respectând criticile Curții, a fost contestată din nou. În decizia precedentă, din 20 octombrie, CCR a avut o singură obiecție, legată de prevederile privind folosirea „tehnicii poligraf”.  CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare „Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative - Termen ședință de judecată – 4 februarie 2026”, a anunțat, azi, CCR.  Proiectul prevede creșteri substanțiale ale taxelor și impozitelor: Creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare. Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de 1 an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%. Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. - Baza de calcul al constibuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent. Decizia vine la câteva zile după ce Senatul a adoptat proiectul privind eliminarea indemnizaţiei compensatorii acordate la încetarea mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale.

Taxe locale mărite pentru proiectele europene (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Taxe locale mărite pentru proiectele europene

Taxe locale mărite pentru proiectele europene. Locuitorii din Valea Lupului sunt nemulțumiți de majorarea semnificativă a taxelor locale pentru locuințe, mașini și salubritate, exprimându-și nemulțumirea pe rețelele sociale. Taxe locale mărite pentru proiectele europene Primarul a justificat creșterea, explicând că fondurile suplimentare sunt necesare pentru cofinanțarea proiectelor europene în derulare. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Discuțiile pe Facebook reflectă nemulțumirea generală, multe comentarii indicând că saltul taxelor este considerat prea mare. Situația subliniază tensiunile dintre autorități și cetățeni în gestionarea costurilor pentru dezvoltarea locală. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nicușor Dan condiționează majorarea taxelor locale (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan condiționează majorarea taxelor locale

Nicușor Dan condiționează majorarea taxelor locale. Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a declarat că susține majorarea taxelor și impozitelor locale în București doar dacă fondurile colectate vor fi administrate de Primăria Capitalei și utilizate pentru investiții. Nicușor Dan condiționează majorarea taxelor locale Edilul a precizat că nu este de acord cu această măsură dacă veniturile ajung la primăriile de sector. Citește și: AUDIO BLAT PSD-AUR Piedone și Simion se alintă cu „Satana” și „Sătănel”. „Susținem pe cine stabilim noi doi, da?”, propune Piedone, iar liderul AUR aprobă Nicușor Dan a explicat că taxele suplimentare ar putea fi acceptabile doar în cazul în care sprijină proiecte mari de infrastructură și dezvoltare gestionate de Municipalitate. În schimb, dacă aceste fonduri sunt redistribuite către sectoare, el se opune categoric. Referendumul local, un instrument de influență în Parlament Primarul a subliniat importanța voinței bucureștenilor exprimată la referendumul local, menționând că aceasta va fi un argument puternic în dezbaterile din Parlament. „Îmi este greu să cred că Parlamentul nu o să asculte de ce spun sute de mii de bucureșteni”, a afirmat Nicușor Dan. Impact asupra Legii bugetului și Codului urbanismului Votul cetățenilor la referendum ar putea influența două decizii majore: Legea bugetului național și Codul urbanismului. Ambele subiecte sunt esențiale pentru dezvoltarea Bucureștiului și se află în dezbatere parlamentară. În contextul dezbaterilor politice și al nevoii de finanțare a proiectelor de dezvoltare, poziția lui Nicușor Dan subliniază necesitatea unei gestionări centralizate a fondurilor în beneficiul întregii Capitale. Decizia finală va depinde atât de rezultatele referendumului local, cât și de discuțiile din Parlament.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră