vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: summit

45 articole
Internațional

Zelenski vrea "invitație" de la NATO

Zelenski vrea "invitație" de la NATO. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că doreşte ca ţara sa să primească, la summit-ul din iulie de la Vilnius, o "invitaţie" de a adera la NATO. Zelenski vrea "invitație" de la NATO "Avem nevoie de un semnal foarte clar şi inteligibil la summit-ul de la Vilnius, cum că Ucraina poate deveni membru cu drepturi depline al NATO după război", le-a declarat el jurnaliştilor, în prezenţa şefului guvernului spaniol, Pedro Sanchez. "Această invitaţie la alianţă este prima etapă, foarte concretă, care ar fi foarte importantă pentru noi", a adăugat el. Pedro Sanchez a reafirmat sâmbătă, la Kiev, în prima zi a preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, sprijinul Uniunii faţă de Ucraina. Vizita sa precede un important summit NATO, prevăzut pe 11-12 iulie la Vilnius, pentru stabilirea unei foi de parcurs pentru relaţiile viitoare între Ucraina şi Alianţă. Citește și: FOTO Zeci de angajați ai Ambasadei Rusiei la București, expulzați de România, părăsesc țara la bordul unei aeronave rusești Comunicatul comun emis după întâlnirea de la Kiev afirmă că "Spania îşi reiterează sprijinul pentru candidatura Ucrainei la UE, care va fi una dintre priorităţile preşedinţiei sale", şi "susţine întărirea parteneriatului între NATO şi Ucraina, inclusiv prin crearea unui Consiliu NATO-Ucraina".

Zelenski vrea invitație de la NATO (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Castel Mimi, unde a sosit și Zelenski, oferit pe gratis organizatorilor summitului EPC
Eveniment

Castel Mimi, oferit pe gratis organizatorilor summitului

Castel Mimi a fost oferit pe gratis organizatorilor summitului Comunității Politice Europene, care s-a desfășurat, ieri, în Republica Moldova, scrie Newsmaker Moldova, citând-o pe administratoarea acestui domeniu, Cristina Frolov. Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la 45 de kilometri de Chișinău, a fost construit în 1893 și renovat în 2011. În jurul castelului se află o podgorie care exportă vinuri chiar și în Japonia. Castel Mimi, oferit pe gratis organizatorilor summitului „Contactată de NM, președintele Fundației «Constantin Mimi» a declarat că organizatorii evenimentului nu au plătit pentru arendarea Castelului Mimi”, a arătat Newsmaker Moldova. Însă Frolov nu a precizat dacă chelnerii și bucătarii au fost remunerați pentru munca depusă în ziua summitului. „Evenimentul dat nu a fost despre bani, nici despre orgolii, a fost o responsabilitate enormă, neremunerată, acceptată pentru că știam că beneficiile le vom culege în timp, pentru că știam că vom contribui la dezvoltarea regiunii și la crearea unei noi imagini pentru țara noastră”, a scris Frolov, pe Facebook. „Am auzit ieri de la mai toți liderii europeni că le-a placut foarte mult vinurile, bucatele, organizarea a fost minunată și locația a fost superbă. Familia noastră și întreaga echipă vă mulțumește pentru susținere. Acest eveniment a fost despre Moldova, și noi am vrut să demonstrăm că Moldova poate fi așa cum vrem noi să fie, mândră și europeană (...) Oameni buni, totul este posibil, vorba domnului Prim Ministru Recean «am muncit așa de mult că a căzut norocul pe noi»”, a mai arătat ea. Circa 50 de președinți, prim-miniștri și oficiali europeni de rang înalt au participat, la 1 iunie, la Summitul Comunității Politice Europene, care s-a desfășurat la Bulboaca. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Organizarea summitului Comunității Politice Europene a fost un succes major pentru Chișinău și Kiev, o arată angajamentele publice luate de liderii vest-europeni.

NATO, în "război rece" cu Rusia (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO, în "război rece" cu Rusia

NATO, în "război rece" cu Rusia. Liderii statelor membre ale NATO vor aproba la summit-ul de la Vilnius, din iulie, mii de pagini cu planuri secrete de apărare, care vor detalia pentru prima oară de la sfârşitul războiului rece reacţia alianţei la un eventual atac din partea Rusiei. NATO, în "război rece" cu Rusia Agenţia apreciază că este vorba de o schimbare fundamentală, după ce NATO nu a mai întocmit de zeci de ani planuri defensive la scară mare. Conflictele în care s-a implicat alianţa au fost de amploare mai mică, în Afganistan şi Irak; a existat o certitudine că Rusia nu mai reprezintă o ameninţare letală. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă în Europa se duce acum cel mai sângeros război de după 1945, chiar la graniţele NATO, în Ucraina, ceea ce impune planificarea din timp, cu mult înainte de declanşarea unui conflict cu un inamic de talie comparabilă cu a alianţei, cum este Rusia. "Diferenţa fundamentală între managementul crizelor şi apărarea colectivă este următoarea: nu noi, ci adversarul determină calendarul", a explicat amiralul Rob Bauer, unul din militarii de la vârful NATO. "Trebuie să ne pregătim pentru faptul că un conflict poate apărea în orice moment", a avertizat el. "Planuri regionale" Prin conturarea unor aşa-numite planuri regionale, NATO va da în acelaşi timp indicaţii fiecărui stat privind modernizarea forţelor militare şi a logisticii. "Aliaţii vor şti exact ce forţe şi capacităţi sunt necesare, inclusiv unde, ce şi cum să se desfăşoare", a declarat secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, despre documentele secrete care vor aloca anumite efective în apărarea fiecărei regiuni. Se oficializează astfel procesul declanşat de anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014, la care aliaţii au reacţionat prin prima desfăşurare de forţe de luptă în est; Regatul Unit, Canada şi Germania au preluat roluri de vârf în câte una din cele trei republici baltice - Lituania, Letonia şi Estonia. Diferențe față de "războiul rece" "Război rece", arată Reuters"? Deşi multe elemente sunt similare cu cele ale posturii militare a NATO dinainte de 1990, unii factori esenţiali s-au schimbat. Alianţa s-a extins de atunci cu circa 1.000 de km către est, iar numărul ţărilor membre a crescut de la 16 la 31. Aderarea Finlandei, în aprilie, a dublat lungimea frontierei NATO cu Rusia la circa 2.500 de km, obligând la o abordare a desfăşurărilor mai flexibilă decât în trecutul în care Germania era considerată principalul teatru de război posibil. De asemenea, Alianţa nu se mai pregăteşte pentru un război nuclear de amploare împotriva Moscovei şi a aliaţilor acesteia. Dintre statele care făceau parte din blocul Uniunii Sovietice, majoritatea sunt acum membre ale NATO, a observat istoricul Ian Hope de la comandamentul forţelor aliate din Europa (SHAPE). "Nu avem în vedere tipul de război cum a fost cel rece, în care forţele aliate (...) ar fi lovite simultan de atacuri pe scară mare ale Pactului de la Varşovia", ci mai degrabă de conflicte restrânse regional, care trebuie limitate prin desfăşurări rapide de forţe, a arătat el. "Transparenţa câmpului de luptă" Totodată, internetul, dronele, armele hipersonice şi fluxul rapid de informaţii prezintă probleme noi. "Partea bună este că vorbim despre transparenţa câmpului de luptă. Cu toţi sateliţii, cu toate informaţiile prelucrate putem vedea o criză în evoluţie", a explicat generalul-locotenent Hubert Cottereau, adjunct al şefului de stat-major al SHAPE. "Pentru Ucraina, am avut toate indiciile cu destul timp înainte". Transparenţa este unul din motivele pentru care NATO nu consideră necesară creşterea imediată a efectivelor din est, în ciuda solicitărilor ţărilor baltice. "Cu cât sunt adunate la frontieră mai multe trupe, cu atât e ca şi cum ai avea un ciocan. La un moment dat vrei să găseşti un cui", a avertizat Cottereau. "Dacă ruşii adună trupe la frontieră, ne vom nelinişti; dacă noi adunăm trupe la frontieră, se vor nelinişti ei". Ameliorarea puternică a capacităţii de acţiune rămâne însă o sarcină enormă. În 2022, NATO a convenit alertarea la nivel maxim a 300.000 de militari, faţă de 40.000 anterior. Muniție și logistica, insuficiente Insuficienţa capacităţii aliaţilor de a produce suficiente arme şi muniţii a fost evidenţiată de eforturile de a ţine pasul cu necesităţile Ucrainei, iar NATO trebuie să modernizeze şi logistica necesară - şi multă vreme neglijată - pentru desfăşurarea rapidă de trupe pe cale feroviară sau rutieră. Necesitatea asigurării fondurilor pentru implementarea planurilor regionale este unul din motivele care l-au determinat pe Stoltenberg să ceară liderilor aliaţi obiective mai ridicate de cheltuieli militare. La Vilnius se va discuta şi acest subiect. Citește și: Administrația Biden interzice piloților ucraineni să se antreneze pe avioane F-16 deținute de țările europene – New York Times, citând un oficial ucrainean Oficialii NATO apreciază că va fi nevoie de câţiva ani pentru implementarea completă a planurilor, însă subliniază că la nevoie alianţa poate intra imediat în război. "Suntem gata să luptăm şi azi. Ştiţi, nu eşti niciodată destul de pregătit. Niciodată", a spus Cottereau. "Trebuie să putem lupta chiar azi dacă e nevoie, cu ceea ce avem", a insistat generalul.

Zelenski, plan de pace, zece puncte (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski, plan de pace, zece puncte

Zelenski, plan de pace, zece puncte. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a promovat intens planul de pace în zece puncte, discutându-l, printre alţii, cu preşedintele SUA, Joe Biden, şi îndemnând liderii mondiali să organizeze un summit global pentru pace bazat pe acest plan. Zelenski, plan de pace, zece puncte Reuters prezintă miercuri conţinutul acestui plan şi ecourile pe care le-a avut la nivel mondial. Zelenski şi-a anunţat pentru prima dată formula de pace la un summit al G20 (grup reunind economiile dezvoltate şi emergente), desfăşurat în noiembrie. Planul prevede: 1. Siguranţa radiologică şi nucleară, cu accent pe restabilirea securităţii în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, Zaporojie, din Ucraina, care este acum ocupată de Rusia. 2. Securitatea alimentară, incluzând protejarea şi asigurarea exporturilor de cereale ale Ucrainei către cele mai sărace naţiuni din lume. 3. Securitatea energetică, cu accent pe restricţiile de preţ asupra resurselor energetice ruseşti, precum şi pe sprijinirea Ucrainei în refacerea infrastructurii energetice, din care jumătate a fost afectată de atacurile ruseşti. 4. Eliberarea tuturor prizonierilor şi deportaţilor, inclusiv a prizonierilor de război şi a copiilor deportaţi în Rusia. 5. Restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei - despre care Zelenski a spus că "nu poate fi negociată" - şi reafirmarea acesteia de către Rusia în conformitate cu Carta ONU. Citește și: Orbán Viktor, cel mai loial propagandist al lui Putin în Europa: premierul Ungariei a stârnit furia Ucrainei declarând că doar SUA pot decide pacea, nemaifurnizând arme Kievului 6. Retragerea trupelor ruseşti şi încetarea ostilităţilor, restabilirea frontierelor de stat ale Ucrainei cu Rusia. 7. Justiţie, care să includă înfiinţarea unui tribunal special care să judece crimele de război ruseşti. 8. Prevenirea ecocidului, necesitatea de a proteja mediul, cu accent pe deminare şi refacerea instalaţiilor de tratare a apei. 9. Prevenirea escaladării conflictului şi construirea unei arhitecturi de securitate în spaţiul euro-atlantic, incluzând garanţii pentru Ucraina. 10. Confirmarea încheierii războiului, care să includă un document semnat de părţile implicate. În decembrie, Zelenski i-a îndemnat pe liderii G7 (Grupul naţiunilor dezvoltate - Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii) să susţină ideea sa de a organiza în iarnă un summit global pentru pace, care să se concentreze asupra planului de pace în ansamblu sau asupra unor puncte specifice. Rusia nu vrea să renunțe la teritoriile furate Rusia a respins luna aceasta propunerea de pace a lui Zelenski, iar Moscova a reafirmat marţi că nu va renunţa la niciun teritoriu pe care l-a luat cu forţa, aproximativ o cincime din Ucraina, şi pe care spune că l-a anexat. Zelenski s-a aflat într-un turneu diplomatic, prezentându-şi planul, printre alţii, preşedintelui american, Joe Biden, preşedintelui francez, Emmanuel Macron, şi premierului indian, Narendra Modi, a cărui ţară a preluat preşedinţia G20. Ţările occidentale, în frunte cu SUA, au sprijinit armata ucraineană cu miliarde de dolari şi au ajutat Kievul la deminare şi la repararea infrastructurii energetice. Dar răspunsul la planul de pace al lui Zelenski şi la summitul de pace propus de acesta a fost mai precaut. Oficial, marile puteri sprijină Ucraina În timpul vizitei lui Zelenski la Washington, la 22 decembrie, Biden a spus, în declaraţii publice, doar că el şi Zelenski "împărtăşesc exact aceeaşi viziune" pentru pace şi că Statele Unite se angajează să se asigure că Ucraina se poate apăra singură. Modi, al cărui guvern nu a condamnat în mod explicit invazia Rusiei în Ucraina, a declarat, după ce Zelenski a prezentat planul, că a "reiterat cu tărie" apelul său pentru încetarea imediată a ostilităţilor şi a promis sprijinul Indiei pentru toate eforturile de pace. Liderii G7 au declarat că s-au angajat să aducă pacea în Ucraina "în conformitate cu drepturile sale consacrate în Carta ONU". Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că şansele unor negocieri de pace în viitorul apropiat sunt reduse. "Cred că va continua confruntarea militară şi cred că mai trebuie să aşteptăm un moment în care să fie posibile negocieri de pace serioase", a declarat el la sfârşitul lunii decembrie.

G20 condamnă unanim Rusia ca agresor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

G20 condamnă unanim Rusia ca agresor

G20 condamnă unanim Rusia ca agresor. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut marţi liderilor G20, reuniţi în Indonezia, să-şi depăşească divizările şi să devină "co-creatori ai păcii" pentru a pune capăt războiului "distructiv" dus de Rusia, împotriva căreia ţările occidentale încearcă să-şi sporească presiunea. G20 condamnă unanim Rusia ca agresor Cea mai importantă reuniune a liderilor mondiali de la începerea pandemiei s-a deschis în absenţa preşedintelui rus Vladimir Putin, la Nusa Dua, pe insula indoneziană Bali. Acesta este primul summit care se desfăşoară după aproape nouă luni după declanşarea unui război sângeros cu consecinţe economice grave pentru planetă şi o ameninţare nucleară ce planează asupra lumii. Revenit de la Herson, oraş din sudul Ucrainei care tocmai a fost recucerit de armata sa, Volodimir Zelenski a fost unul dintre primii lideri care s-a exprimat prin videoconferinţă în faţa a ceea ce el a numit "G19", excluzând Rusia. În sală se afla totuşi prezent şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, prin care Vladimir Putin este reprezentat. "Sunt convins că acum este momentul când războiul distructiv al Rusiei trebuie şi poate fi oprit", a declarat preşedintele ucrainean, îmbrăcat în familiarul său tricou kaki. El "trebuie şi poate fi oprit", a afirmat Zelenski, subliniind că "fiecare zi de întârziere înseamnă noi ucraineni morţi, noi ameninţări la adresa lumii şi o creştere nebunească a pierderilor din cauza continuării agresiunii ruse - pierderi pentru întreaga lume". Cele zece puncte ale lui Zelenski El şi-a detaliat planul pentru a restabili pace şi a "salva mii de vieţi": să nu se aibă încredere în Rusia, să nu se tolereze "nicio scuză pentru şantajul nuclear" în faţa "ameninţărilor nebuneşti" ale Moscovei şi să se realizeze un schimb total de prizonieri. Preşedintele ucrainean a subliniat că războiul Rusiei trebuie să se încheie într-un mod just, în baza Cartei ONU şi a dreptului internaţional, şi nu "oricum", potrivit Ukrinform, care detaliază planul în zece puncte prezentat de Volodimir Zelenski: 1) Securitate nucleară - Rusia trebuie să-şi retragă imediat trupele de la centrala nucleară din Zaporojie, care să fie plasată sub controlul AIEA şi al personalului ucrainean; 2) Securitate alimentară: Prelungirea acordului privind exportul de cereale ucrainene şi extinderea acestuia pentru ca nave cu alimente să poată pleca şi din porturile din Nikolaev şi Olvia. De asemenea, Ucraina solicită tuturor ţărilor să se alăture iniţiativei Grain From Ukraine - asistenţă alimentară pentru cei mai săraci. Prima nava Nord Vind urmează să plece în Etiopia cu 27.000 de tone de grâu; 3) Securitate energetică. Zelenski a cerut accelerarea furnizării de sisteme de apărare antiaeriană şi de apărare antirachetă pentru ca Ucraina să se poată apăra împotriva noilor atacuri ruseşti asupra infrastructurii energetice. Kievul propune trimiterea unei misiuni ONU pentru inspectarea infrastructurii energetice critice a Ucrainei în vederea evaluării daunelor şi a nevoilor de reconstrucţie şi pentru a preveni distrugerea lor în continuare. Volodimir Zelenski a cerut, de asemenea, o limitare a preţului la resursele energetice ruseşti. 4) Eliberarea tuturor prizonierilor şi a celor deportaţi în Rusia. Ucraina propune eliberarea prizonierilor după formula "toţi pentru toţi"; 5) Punerea în aplicare a Cartei ONU şi restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a ordinii mondiale; Citește și: Primul pas ca Rusia să plătească despăgubiri de război Ucrainei: ONU a adoptat o rezoluție pentru crearea unui mecanism de plată 6) Retragerea trupelor ruse şi încetarea ostilităţilor. Rusia trebuie să-şi retragă toate trupele şi formaţiunile armate de pe teritoriul Ucrainei, iar Kievul să poată prelua controlul asupra tuturor secţiunilor graniţei sale de stat cu Federaţia Rusă. 7) Justiţie. Întreaga lume trebuie să recunoască un tribunal special instituit pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei şi crearea unui mecanism internaţional care să compenseze toate pierderile cauzate de război; 8) Ecocid, nevoia de protecţie imediată a naturii. Ucraina are nevoie de ajutor pentru deminare, fonduri şi tehnologii pentru restabilirea instalaţiilor de tratare a apei; 9) Prevenirea escaladării. Ucraina are nevoie de garanţii de securitate, proiectul lor Kyiv Security Compact fiind deja prezentat de Kiev. 10) Stabilirea sfârşitului războiului. "Când toate măsurile antirăzboi vor fi implementate, când securitatea şi justiţia vor începe să fie restabilite, părţile trebuie să semneze un document care să stabilească sfârşitul războiului", a spus Zelenski. Spectrul foametei Referitor la acordul privind exportul de cereale, negociat în iulie, sub egida ONU şi a Turciei, care a permis livrarea a circa zece milioane tone de cereale şi expiră vineri, Moscova lasă să planeze incertitudinea asupra intenţiilor sale, amplificând temerile ONU cu privire la o posibilă foamete în unele regiuni ale planetei. Invazia rusă în Ucraina ca atare nu figurează pe agenda oficială a G20, dar aceasta domină reuniunea, atât timp cât ea îngrijorează şi adânceşte diviziunile între ţările occidentale care susţin Kievul şi altele, cu China în frunte, ce refuză să condamne Moscova. Gazdă a evenimentului, preşedintele indonezian Joko Widodo a lansat un apel în discursul său în deschiderea summit-ului de a se "pune capăt războiului": "Nu trebuie să divizăm lumea în mai multe tabere. Nu trebuie să lăsăm lume să alunece într-un nou Război rece". Surse: declarație comună dură Semn al fracturilor din cadrul G20, club al marilor economii mondiale creat la origine pentru a se pune de acord asupra problemelor financiare, gazda summit-ului, Indonezia, avertizase că nu trebuie să se aştepte la tradiţionalul comunicat comun, în care fiecare virgulă face obiectul unor intense tratative pentru a nu supăra pe nimeni. Dar un acord a fost obţinut luni seara asupra unui text comun la nivel de negociatori, a indicat preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Potrivit unei surse occidentale, documentul va califica invazia rusă în Ucraina drept "război", termen respins totuşi de Moscova care vorbeşte de o "operaţiune specială" ce ar viza "denazificarea" Ucrainei. Dar textul va lăsa la latitudinea fiecărei ţări să-şi exprime poziţia. "Cred că veţi vedea că cea mai mare parte a membrilor G20 vor spune clar că ei condamnă războiul Rusiei în Ucraina şi că ei văd Rusia drept cauză principală a suferinţelor economice şi umanitare imense în lume", a indicat un înalt responsabil american sub acoperirea anonimatului, citat de AFP.

Summitul NATO de la Madrid un semnal puternic dat Rusiei (sursa: Facebook/Krišjānis Kariņš)
Internațional

Summitul NATO de la Madrid, un semnal puternic dat Rusiei

Summitul NATO de la Madrid, un semnal puternic dat Rusiei. Premierul leton Krišjānis Kariņš a salutat deciziile luate de liderii NATO la Madrid de a consolida prezența pe flancul estic al alianței, numindu-le "un semnal foarte, foarte clar pentru Moscova". Într-un interviu acordat miercuri postului CNN, liderul statului baltic a remarcat că "într-un anumit sens, tot ceea ce am susținut a fost auzit în mod clar", afirmând că schimbarea de postură este "o schimbare de la o apărare de tip "tripwire" la o apărare în față". Summitul NATO de la Madrid, un semnal puternic dat Rusiei "Până acum, mulți lideri NATO au repetat și repetat că NATO va apăra și va apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO", a declarat Kariņš. "Acum … există acțiune în spatele acestor cuvinte". Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Kariņš a declarat că ar dori ca sprijinul pentru Ucraina să se miște și mai repede, deoarece "cu cât mai repede noi, cei din NATO, putem furniza arme, muniții și instruire, cu atât mai repede se va încheia războiul". "Cred că se va ajunge la o soluție diplomatică odată ce Rusia își va da seama că pierde sau a pierdut războiul și atunci Rusia va veni la masă", a spus el, potrivit CNN. Vorbind miercuri la summitul NATO de la Madrid, președintele Joe Biden a declarat că Statele Unite vor stabili un sediu permanent pentru Corpul 5 al armatei în Polonia și vor spori desfășurările prin rotație în statele baltice. Letonia este unul dintre statele baltice și are granițe terestre atât cu Rusia, cât și cu Belarus.

Un semnal către China: Japonia și Coreea de Sud participă la summit-ul NATO de la Madrid Foto: premierul Japoniei, Fumio Kishida și președintele SUA, Joe Biden
Eveniment

Japonia Coreea de Sud summit-ul NATO

Japonia și Coreea de Sud participă, pentru prima oară, la summit-ul NATO de la Madrid. La reuniune vor sosi și liderii Australiei și Noii Zeelande. NATO urmează să anunțe, la acest summit, că China comunistă este „o provocare sistematică”. Japonia și Coreea de Sud, la summit-ul NATO În plus, China şi Rusia au devenit tot mai apropiate în ultimii ani, iar în februarie Vladimir Putin şi Xi Jinping s-au angajat într-un amplu parteneriat strategic menit să contracareze influenţa SUA şi au declarat că ţările lor nu au "nicio zonă de cooperare interzisă". Urmare a activității Chinei, Japonia a abandonat pacifismul tradițional, de după cel de-al doilea război mondial, și a decis să-și consolideze armata. Cheltuielile cu apărarea vor depăși 1% din PIB. Kishida arrives at NATO locked and loaded https://t.co/dLtyjmpE3D— Asia Times (@asiatimesonline) June 29, 2022 Coreea de Sud se află într-o poziție similară cu Japonia, explică Bloomberg. Președintele Yoon Suk Yeol, un conservator recent ales, a căutat să-și lege țara mai strâns de SUA și de aliații săi din Europa. Legătura cu NATO „ar putea proteja interesul Coreei de Sud împotriva celui al Beijingului în cazul scăderii influenței SUA în regiunea Pacificului pe termen lung”, a declarat Cheon Seong-whun, fost secretar pentru strategia de securitate din cadrul biroului prezidențial al Coreei de Sud. China, tot mai amenințătoare „Aliații SUA (...) din Asia nu sunt convinși că ascensiunea Chinei este pașnică. În ultimii ani, Beijingul a intensificat activitatea militară în jurul Taiwanului și a devenit mai agresiv asupra teritoriilor disputate din largul coastei sale, din Japonia până în Filipine. A stimulat cooperarea în materie de securitate cu statele insulare din Pacific din apropierea Australiei și a declanșat cea mai mortală luptă de la graniță cu India din ultimele decenii”, mai arată Bloomberg. Prime Minister Kishida Fumio is set to become the first Japanese leader to attend a NATO summit. https://t.co/9EXbvTMRUq— NHK WORLD News (@NHKWORLD_News) June 29, 2022 Premierul Japoniei, Fumio Kishida, ia în considerare organizarea unui summit împreună cu liderii Coreei de Sud, Australiei şi Noii Zeelande în marja reuniunii NATO, pentru a arăta solidaritatea împotriva Chinei tot mai puternice, arăta presa din Japonia, acum câteva zile. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum

Blocada Ankarei pusă pe masă la summitul NATOsursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Blocada Ankarei, pusă pe masă la summitul NATO

Blocada Ankarei, pusă pe masă la summitul NATO. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se va întâlni marţi la Madrid cu omologul său finlandez Sauli Niinisto şi cu premierul suedez Magdalena Andersson pentru a discuta despre candidaturile Suediei şi Finlandei la NATO, blocate de Ankara, a anunţat preşedinţia de la Helsinki pe Twitter, potrivit AFP. Această primă reuniune la nivel înalt între Erdogan, Niinisto şi Andersson va avea loc în debutul summitului NATO, în prezenţa secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a indicat preşedinţia finlandeză. Blocada Ankarei, pusă pe masă la summitul NATO Noi negocieri vizând deblocarea veto-ului turc sunt prevăzute şi luni la sediul NATO din Bruxelles, a precizat Helsinki. Preşedinţia turcă a prevenit totuşi împotriva unui exces de optimism. Într-o declaraţie la televiziunea Haberturk, Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al lui Erdogan şi un apropiat al acestuia, a atenţionat că "a asista la un summit nu înseamnă că vom reveni asupra poziţiei noastre". "Mingea este în terenul lor acum", a adăugat el referindu-se la Suedia şi Finlanda. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Şefa guvernului suedez va merge la Bruxelles pentru a se întâlni cu Stoltenberg înaintea summitului de la Madrid, a anunţat cabinetul său. Magdalena Andersson a discutat prin telefon cu Erdogan sâmbătă, dar, potrivit Ankarei, nu s-a realizat niciun progres. Turcia a anunţat la mijlocul lunii mai blocarea candidaturilor Finlandei şi Suediei, iar subiectul urmează să ocupe o parte importantă a summitului NATO ce va avea loc de marţi până joi. Turcia acuză mai ales Suedia că găzduieşte militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe care Ankara îi consideră "organizaţie teroristă". Turcia denunţă şi prezenţa unor adepţi ai predicatorului Fethullah Gülen, pe care îl suspectează de orchestrarea tentativei de puci din iulie 2016, potrivit Agerpres. Ankara mai cere şi ridicarea blocajelor la exporturile de arme, decise împotriva sa de Stockholm şi Helsinki după intervenţia militară turcă în nordul Siriei în octombrie 2019, precum şi înăsprirea legislaţiei antiteroriste suedeze şi extrădarea mai multor persoane pe care le descrie ca "terorişti".

Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7 (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7

Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7. Rusia a vizat capitala ucraineană Kiev cu o serie de atacuri cu rachete duminică, în timp ce liderii națiunilor G7 se întâlneau în Germania pentru prima zi a summitului lor anual. O persoană a murit și cel puțin șase au fost rănite în urma unui atac cu rachete rusești care a lovit un bloc de locuințe din Kiev. Viceprimarul orașului, Volodymyr Bondarenko, a declarat că patru dintre răniți au fost internați în spital, în timp ce operațiunile de căutare și salvare continuă. Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7 Bondarenko a mai spus că o grădiniță a fost lovită în atacul cu rachete, dar nimeni nu a fost rănit, iar o înregistrare video a Ministerului ucrainean de Interne a arătat o pâlnie mare de rachete în curtea grădiniței. Printre persoanele rănite din blocul rezidențial se numără și o fetiță de 7 ani, a spus el. Mama ei, o femeie în vârstă de 35 de ani pe nume Katerina, a fost salvată din dărâmături și urcată într-o ambulanță. Ea este cetățean al Rusiei, dar locuia de mult timp în Kiev. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Nu este nimic mai rău decât să pierzi persoane dragi. De ce merităm asta?", a spus ea. O coloană uriașă de fum continua să iasă din clădire la două ore după atac, în timp ce aproape toate ferestrele de la ultimul etaj au fost aruncate în aer, iar solul era acoperit de resturi și metal răsucit. https://twitter.com/realzaidzayn/status/1541065452004093953 Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, a declarat că au fost folosite "bombardiere strategice" pentru a lovi capitala, fiind lansate "patru sau șase rachete". El a adăugat că, sâmbătă, Rusia a folosit pentru prima dată bombardiere cu rază lungă de acțiune Tu22M3 din spațiul aerian al Belarusului într-un atac aerian ucrainean, potrivit CNN. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat pe Telegram că au avut loc mai multe explozii în cartierul Shevchenkivskyi din oraș și că au fost lansate operațiuni de căutare și salvare după ce un incendiu a izbucnit când o clădire rezidențială a fost lovită de o rachetă. Translated with www.DeepL.com/Translator (free version)

G7 va pune presiune pe Rusia (sursa: northafricapost.com)
Internațional

G7 va pune presiune pe Rusia

G7 va pune presiune pe Rusia. Summitul G7, care va avea loc la sfârşitul săptămânii în Germania, va elabora un set de propuneri concrete pentru a creşte presiunea asupra Rusiei şi a arăta sprijinul nostru colectiv pentru Ucraina, a declarat miercuri un înalt oficial de la Casa Albă, relatează AFP. El nu a dat însă detalii cu privire la aceste măsuri, după ce Occidentul a multiplicat deja anunţurile de sancţiuni împotriva regimului lui Vladimir Putin. G7 va pune presiune pe Rusia Aceeaşi sursă a indicat, de asemenea, că subiectul energiei, al cărei cost explodează în lume, se va afla în centrul discuţiilor dintre liderii Statelor Unite, Germaniei, Franţei, Canadei, Italiei, Japoniei şi Regatului la acest summit. Cei şapte şefi de stat şi de guvern văd un set de provocări comune în ceea ce priveşte costul vieţii pentru populaţiile lor şi mai mult în lume, în special în ceea ce priveşte energia şi hrana, a menţionat responsabilul american sub rezerva anonimatului. Citește și: Kaliningrad poate declanșa un conflict direct între Rusia și NATO, dacă Moscova decide să atace Lituania. SUA: Un atac împotriva unui membru e un atac împotriva tuturor El s-a adresat în cadrul unei conferinţe de presă dedicată participării preşedintelui american Joe Biden la acest summit G7 precum şi la un summit NATO care va avea loc în Spania. Casa Albă a subliniat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa prin videoconferinţă la aceste două reuniuni la nivel înalt. În ceea ce priveşte NATO, un înalt responsabil al executivului american a insistat că alianţa de apărare occidentală va prezenta la Madrid un nou "concept strategic" care "va menţiona provocările lansate de China. "Va fi pentru prima dată", a indicat sursa citată. Beijingul va fi, de asemenea, în vizorul G7, care va analiza practicile Chinei considerate încă "mai agresive" în chestiuni economice şi comerciale. Casa Albă a menţionat, de asemenea, lansarea, în cursul G7, al unui "parteneriat în infrastructuri" pentru ţările mai puţin dezvoltate, care ar trebui să fie un răspuns la investiţiile masive chineze în întreaga lume. Membrii G7 au invitat, de asemenea, Argentina, India, Indonezia, Senegal şi Africa de Sud să se alăture summitului din Spania. În ceea ce priveşte apărarea, responsabilul de la Casa Albă nu a indicat dacă Joe Biden va profita de reuniunea NATO pentru a avea o întrevedere cu omologul său turc Recep Tayipp Erdogan, care ameninţă că va bloca aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţă, potrivit Agerpres. Cu toate acestea, Statele Unite rămân "optimiste" cu privire la posibilitatea de a ajunge la un consens cu Ankara.

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO în așteptare (sursa: dw.com)
Internațional

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, în așteptare

Turcia nu va da undă verde ofertei Suediei și Finlandei de a adera la NATO la summitul de la Madrid al blocului, stabilit pentru sfârșitul lunii iunie, a declarat luni pentru TASS șeful Institutului de Politică Externă din Ankara. "Nu se poate aștepta ca Turcia să dea undă verde la summitul de la Madrid. Mai devreme sau mai târziu, Suedia și Finlanda vor adera la NATO. Este foarte puțin probabil să se întâmple în acest an și ar putea fi nevoie ca alianța să organizeze un alt summit", a subliniat Huseyin Bagci. Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, în așteptare El a subliniat că Turcia nu se opune în principiu aderării la NATO a celor două țări nordice, dar este interesată în primul rând să obțină garanții scrise care să răspundă preocupărilor legate de legăturile acestora cu organizațiile teroriste, și anume Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), așa-numitele Forțe Democratice Siriene (FDS) și organizația FETO. Potrivit expertului, din cauza poziției de neclintit a Turciei față de Suedia și Finlanda, oferta lor de aderare la NATO a devenit mai complicată decât era atunci când și-au anunțat pentru prima dată planurile de aderare la bloc. "A venit timpul pentru o diplomație cu ușile închise", a precizat el. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Directorul Institutului de Politică Externă a negat acuzațiile potrivit cărora Ankara ar fi intensificat presiunile asupra celor două țări nordice în încercarea de a face jocul Rusiei și de a obține, de asemenea, anumite concesii din partea Statelor Unite, în special în ceea ce privește furnizarea de arme, potrivit TASS. La 18 mai, trimișii suedez și finlandez la NATO au înaintat secretarului general Jens Stoltenberg cererile de aderare a țărilor lor la alianță. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat atunci că Ankara nu va sprijini aderarea Suediei și Finlandei la NATO până când cele două țări nu-și vor stabili poziția față de organizațiile menționate, considerate grupuri teroriste de către Ankara.

Zelenski invitat la summitul NATO Sursă: Facebook
Internațional

Zelenski, invitat la summitul NATO

Zelenski, invitat la summitul NATO. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat miercuri că preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este invitat să ia parte la summitul liderilor Alianţei, ce va avea loc la sfârşitul lunii iunie la Madrid, informează DPA. Zelenski, invitat la summitul NATO "Zelenksy este, desigur, binevenit să vină personal. Dacă acest lucru nu este posibil pentru el, atunci ni se va adresa prin videoconferinţă", a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă la Bruxelles. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook "Liderii NATO sunt extrem de angajaţi să susţină Ucraina", a continuat Stoltenberg, şi să "demonstreze această solidaritate nu doar în cuvinte, ci şi în fapte". Zelenski s-a adresat deja celor 30 de şefi de stat şi de guvern din cadrul NATO prin intermediul unei legături video la ultimul summit din martie, de la Bruxelles, după invazia Rusiei în Ucraina. Stoltenberg a anunţat, de asemenea, că se aşteaptă ca liderii NATO să decidă la reuniunea de la Madrid cu privire la un sprijin suplimentar pentru Ucraina, pentru a ajuta armata acestei ţări să treacă de la echipamente din epoca sovietică la arme moderne, potrivit Agerpres.

Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor (sursa> Pixabay)
Internațional

Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor

Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor. Preşedinţii Lituaniei şi Letoniei au cerut marţi, înaintea unei vizite a cancelarului german Olaf Scholz la Vilnius, o prezenţă militară a NATO mai solidă în statele baltice, în contextul agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, relatează DPA. Şeful statului lituanian Gitanas Nauseda şi omologul său leton Egils Levits s-au pronunţat pentru desfăşurarea de trupe suplimentare ale Alianţei Nord-Atlantice în regiunea baltică. Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor "Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor", a declarat Gitanas Nauseda, care a adăugat că Lituania speră ca, în cadrul reuniunii ce va avea loc la sfârşitul lui iunie în capitala Spaniei, să ajungă la un acord cu aliaţii săi cu privire la "trecerea de la descurajare la apărare activă, de la batalion la brigadă, de la poliţie aeriană la apărare aeriană". La rândul său, Egils Levits şi-a exprimat speranţa că vizita cancelarului german la Vilnius va aduce "propuneri concrete" pentru consolidarea apărării flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” În timpul vizitei la Vilnius, Scholz va avea discuţii cu Nauseda şi cu premierii celor trei ţări baltice, agenda fiind marcată de problema întăririi securităţii în flancul estic al NATO în contextul agresiunii ruse din Ucraina. Ulterior, Olaf Scholz va vizita soldaţii germani staţionaţi în baza militară de la Rukla, unde Germania conduce un grup de luptă al NATO. Grupul a fost consolidat cu trupe germane şi norvegiene înaintea începerii războiului din Ucraina, numărul total al militarilor NATO desfăşuraţi la Rukla sporind de la 1.200 la 1.600, potrivit Agerpres. "Suntem recunoscători pentru contribuţia lor la securitatea ţării noastre şi a întregii regiuni. Suntem gata să primim mai multe trupe prin furnizarea întregului sprijin şi infrastructurii necesare", a mai declarat preşedintele Lituaniei. Lituania are frontieră comună cu enclava rusă Kaliningrad, dar şi cu Belarus, ţară al cărei teritoriu a fost folosit de armata rusă pentru a-şi lansa invazia împotriva Ucrainei. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Putin este indecis cu privire la G20 (sursa: cnn)
Internațional

Putin este indecis cu privire la G20

Putin este indecis cu privire la G20. Kremlinul a declarat joi că va lua o decizie cu privire la participarea președintelui rus Vladimir Putin la summitul G20 de la sfârșitul acestui an din Indonezia în funcție de evoluția evenimentelor, informează Reuters. Putin este indecis cu privire la G20 Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns la o întrebare referitoare la apelurile unor lideri ai țărilor G20 de a-l exclude pe Putin de la summit din cauza deciziei sale de a trimite zeci de mii de soldați în Ucraina. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani "Vom clarifica acest lucru, până la urmă Indonezia este organizatorul", a spus Peskov. Ambasadorul Rusiei în Indonezia a declarat luna trecută că Putin intenționa să călătorească pe insula indoneziană Bali, stațiune turistică, pentru summitul G20 din noiembrie, în pofida opoziției țărilor occidentale din grup. Statele Unite au declarat că nu vor participa la summitul G20 alături de ruși

Occidentul, în fața unor decizii extrem de importante (sursa: bbc.com)
Internațional

Occidentul, în fața unor decizii extrem de importante

Occidentul, în fața unor decizii extrem de importante. O serie de summituri de urgență organizate joi ar putea ajuta la stabilirea următoarei faze a răspunsului occidental la războiul Rusiei din Ucraina, despre care oficialii americani avertizează că intră într-o etapă incertă, dar sângeroasă, potrivit CNN. Occidentul, în fața unor decizii extrem de importante Anunțuri privind noi sancțiuni, poziția forțelor NATO și asistența militară sunt așteptate ca parte a exploziei diplomatice, potrivit oficialilor americani și europeni. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Reprezentanți ai Casei Albe și ai guvernelor europene au petrecut zilele premergătoare summitului în conversații intense pentru a finaliza măsurile pe care liderii le vor dezvălui în urma discuțiilor lor. Ceea ce nu vor face este ceea ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut în mod repetat: Să impună o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei. Oficialii SUA și ai NATO au declarat în repetate rânduri că o astfel de măsură ar risca să-l provoace pe președintele Vladimir Putin și să declanșeze al treilea război mondial. De asemenea, aliații occidentali au întâmpinat dificultăți în a lua măsuri mai agresive, cum ar fi furnizarea de avioane de luptă de fabricație rusească Ucrainei sau decizia de a se rupe de aprovizionarea cu energie rusească, ceea ce ar putea paraliza economia Rusiei. Joe Biden se află în Europa Pentru prima dată în cel puțin 30 de ani, un președinte american a sosit cu continentul zdruncinat de agresiunea rusă și zguduit de o revenire a luptei nucleare. Occidentul își plânge, de asemenea, iluzia spulberată că a intrat într-o eră de pace perpetuă. Vizita lui Biden pentru a se adresa liderilor NATO și ai Uniunii Europene la Bruxelles și călătoria sa în Polonia, un stat din linia întâi a alianței, vor sublinia modul în care lumea s-a schimbat - probabil irevocabil - de îndată ce primul tanc rusesc a trecut granița Ucrainei în urmă cu patru săptămâni. În funcție de punctul de vedere, Occidentul și Rusia duc acum ultima luptă a Războiului Rece sau prima dintr-o nouă eră de confruntare, pe măsură ce autocrații precum Moscova și Beijing formează un front ostil larg împotriva democrației de tip occidental.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră