duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: suedia

57 articole
Internațional

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO, în pericol

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO, în pericol. Şefa guvernului finlandez, Sanna Marin, a avertizat marţi că aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO ar putea fi îngheţată dacă până la summitul de la Madrid, din 28-30 iunie, nu se ajunge la un acord cu Turcia, care blochează candidaturile celor două ţări nordice, informează AFP. Orice acord de aderare la Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie aprobat cu unanimitate de cele 30 de state membre. Aderarea Finlandei și Suediei la NATO, în pericol "Cred că este extrem de important să mergem înainte în acest stadiu. Dacă nu ne reglăm aceste chestiuni înainte de Madrid, situaţia riscă să treneze", a afirmat Sanna Marin. "Nu ştim pentru cât timp, dar situaţia ar putea fi îngheţată pentru o perioadă", a explicat ea în timpul unei vizite în Suedia. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Ankara acuză Suedia şi Finlanda că adăpostesc membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), grupare calificată drept "teroristă" de Turcia şi de aliaţii săi occidentali. Sanna Marin a subliniat că Suedia şi Finlanda iau în serios îngrijorările Turciei şi doresc să "corecteze neînţelegerile, dacă acestea există". Ea a spus că Turcia declarase că cele două ţări nordice vor fi binevenite în NATO, dar că Ankara şi-a schimbat discursul după ce au fost depuse cererile de aderare. În mod tradiţional neutre, Finlanda şi Suedia au decis să adere la NATO ca reacţie la agresiunea militară neprovocată şi nejustificată lansată de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei, potrivit Agerpres.

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO în pericol (sursa: Facebook/Sanna Marin)
Aderarea Suediei și Finlandei la NATO sub semnul întrebării (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, sub semnul întrebării

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, sub semnul întrebării. Preocupările de securitate exprimate de Turcia în opoziția sa față de cererile de aderare la NATO ale Finlandei și Suediei sunt legitime, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul unei vizite în Finlanda. "Acestea sunt preocupări legitime. Este vorba despre terorism, este vorba despre exporturi de arme", a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă comună cu președintele finlandez Sauli Niinisto. Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, sub semnul întrebării Suedia și Finlanda au solicitat luna trecută să se alăture alianței occidentale de apărare, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Dar s-au confruntat cu opoziția Turciei, care le-a acuzat că susțin și adăpostesc militanți kurzi și alte grupuri pe care le consideră teroriste. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Stoltenberg a declarat că Turcia este un aliat-cheie pentru alianță datorită poziției sale strategice la Marea Neagră, între Europa și Orientul Mijlociu, și a citat sprijinul pe care l-a oferit Ucrainei de când Rusia a trimis trupe în țara vecină, la 24 februarie. Moscova numește acțiunile sale o "operațiune militară specială". "Trebuie să ne amintim și să înțelegem că niciun aliat NATO nu a suferit mai multe atacuri teroriste decât Turcia", a declarat Stoltenberg, folosind pronunția turcească a numelui țării, așa cum preferă Turcia și președintele său Tayyip Erdogan. Stoltenberg și Niinisto au declarat că discuțiile cu Turcia vor continua, dar nu au dat niciun indiciu privind progresul negocierilor, potrivit Reuters. "Summitul de la Madrid nu a fost niciodată un termen limită", a declarat Stoltenberg, referindu-se la o reuniune NATO de la Madrid de la sfârșitul lunii iunie.

Putin se vede Petru cel Mare (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin se vede Petru cel Mare

Putin se vede Petru cel Mare. Preşedintele rus a comparat politica sa cu cea a ţarului Petru cel Mare atunci când acesta a luptat contra Suediei, în Marele Război al Nordului, invadând o parte a acesteia, precum şi ceea ce sunt astăzi Finlanda, o parte din Estonia şi Letonia, transmite AFP. Putin se vede Petru cel Mare "Tocmai am vizitat o expoziţie dedicată celei de-a 350-a aniversări a lui Petru cel Mare. Este uimitor, dar aproape nimic nu s-a schimbat. (...) Petru cel Mare a purtat Războiul Nordului vreme de 21 ani. Există impresia că, luptând cu Suedia, a cucerit ceva. Nu a cucerit nimic, a recuperat. Nu cucerea nimic, recupera", a afirmat Putin, într-o întâlnire cu tineri antreprenori la Moscova. "Atunci când a întemeiat noua capitală (Sankt Petersburg - n.red.), nici o ţară din Europa nu recunoştea acest teritoriu ca aparţinând Rusiei. Toată lumea îl considera ca făcând parte din Suedia. Dar, din timpuri imemoriale, acolo trăiau slavi alături de popoare fino-ugrice. (...) El recupera şi întărea" ţara, a mai spus preşedintele rus. "Din câte se pare, ne revine şi nouă să luăm înapoi şi să întărim", a adăugat el, părând să facă aluzie la ofensiva rusă în Ucraina. Petru voia să fie occidental, Putin - dimpotrivă "Da, au existat epoci în istoria ţării noastre când am fost obligaţi să ne retragem, dar numai pentru a ne recupera forţele şi a merge înainte", a mai afirmat Putin. Înfrângerea Suediei în Marele Război al Nordului (1700-1721) avea să facă din Rusia principala putere în Marea Baltică şi un actor important pe scena europeană. Citește și: Judecătoarea CCR Scântei, cu 730.000 de lei de la ministerul liberalului Virgil Popescu, se justifică: Am luat ca notar Rusia l-a sărbătorit joi pe ţarul Petru cel Mare, care a încercat să apropie imperiul de Europa, un ecou al trecutului care contrastează cu prezentul, în plină ruptură între Moscova şi Occident din cauza invaziei ruse din Ucraina. Pentru a marca 350 ani de la naşterea celui care a condus Rusia mai întâi ca ţar, apoi ca împărat, din 1682 până la moartea sa, în 1725, preşedintele Vladimir Putin a vizitat joi, la Moscova, o expoziţie consacrată lui Petru I. Nu vom "turna ciment peste sonde" Putin a mai declarat joi că societăţile petroliere ruseşti nu-şi vor opri sondele de petrol, în pofida sancţiunilor impuse de statele occidentale şi a eforturilor acestora de a-şi diminua dependenţa faţă de materiile prime energetice importate din Rusia, relatează Reuters. Statele Unite au introdus în martie un embargo petrolier împotriva Rusiei, la numai câteva zile după ce aceasta a atacat Ucraina iar Uniunea Europeană a decis luna trecută să renunţe în termen de şase luni la circa 90% din importurile sale de petrol din Rusia şi în termen de opt luni la cele de produse rafinate. Cu toate acestea, Putin a apreciat joi că, pe parcursul următorilor câţiva ani, Occidentul nu va putea să sisteze complet importurile energetice din Rusia. "În ce priveşte refuzul resurselor noastre de energie, este improbabil în următorii câţiva ani, deşi nu este clar ce se va întâmpla în aceşti câţiva ani. De aceea, nimeni nu va turna ciment peste sonde", a spus liderul de la Kremlin în timpul unei reuniuni cu tineri întreprinzători. Au scăzut cantitățile, au crescut prețurile Producţia de petrol a Rusiei a scăzut cu circa 9% în aprilie, dar este de atunci în creştere constantă în pofida sancţiunilor occidentale, întrucât Rusia şi-a redirecţionat exporturile de petrol către Asia, în special către China şi India. Mai mult, după cum a remarcat joi şi reprezentantul american pentru securitate energetică Amos Hochstein, Rusia ar putea obţine acum mai multe venituri din exporturile de combustibili fosili decât obţinea înainte să lanseze agresiunea contra Ucrainei, întrucât creşterea preţului acestor materii prime compensează valoric scăderea vânzărilor determinată de sancţiuni. Aceeaşi constatare a făcut-o şi Putin: "Încasările companiilor (ruseşti) cresc. Toată lumea vede asta, toată lumea îşi dă seama".

Turcia așteaptă rezultate din partea Suediei și Finlandei(sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia a prezentat o listă de revendicări

Turcia a prezentat o listă de revendicări. Turcia a prezentat o listă de revendicări Finlandei și Suediei pentru a debloca aderarea lor la NATO, anunțând că țările nordice vor trebui să își schimbe legislația dacă vor acceptul Ankarei, relatează Reuters. Într-un gest care a șocat NATO, Turcia a anunțat la 13 mai că se opune aderării Finlandei și Suediei la NATO, președintele turc Recep Erdogan acuzând cele două țări că găzduiesc "organizații teroriste". Turcia a prezentat o listă de revendicări Finlanda și Suedia au decis să renunțe la neutralitatea lor istorică în urma invaziei Rusiei în Ucraina, depunând în mod oficial cererea de aderare în luna mai. Toți cei 30 de membri NATO trebuie să aprobe în unanimitate orice plan de extindere a alianței. Citește și: Erdogan face jocurile lui Putin în Marea Neagră: potrivit Kremlinului, Turcia ar colabora cu Rusia la deblocarea exporturilor de cereale rusești și ucrainene. Ce vrea Putin la schimb În urma unei întâlniri la Ankara cu delegații din cele două țări, ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a cerut vinerea trecută "acțiuni concrete" din partea Finlandei și Suediei pentru a-și da acordul de aderare la NATO. Lista de cereri a Turciei Marți, ministrul turc de externe a prezentat o listă de măsuri concrete pe care le cere de la Finlanda și Suedia: Să înceteze orice sprijin pentru Partidul Muncitorilor din Kurdistan și alte organizații pe care Ankara le consideră teroriste.interzicerea organizării oricăror evenimente de către acestea pe teritoriul Finlandei și Suediei;extrădarea persoanelor căutate de Turcia pentru acuzații de terorism;sprijinirea operațiunilor militare și antiteroriste ale Ankarei;ridicarea tuturor embargourilor asupra industriei de apărare a Turciei.

Erdogan blochează extinderea NATO lângă Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Erdogan blochează extinderea NATO lângă Rusia

Erdogan blochează extinderea NATO lângă Rusia. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că discuţiile ţării sale din această săptămână cu delegaţiile Finlandei şi Suediei nu au fost la "nivelul aşteptat" şi că Ankara nu poate poate accepta ca ţări care "sprijină terorismul" să intre în NATO, a transmis duminică postul public de televiziune TRT Haber, citat de Reuters. Erdogan blochează extinderea NATO lângă Rusia Turcia s-a opus aderării Suediei şi Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică, blocând un acord care ar permite o extindere istorică a NATO în contextul invaziei declanşate de Rusia în Ucraina. Noile comentarii făcute de Erdogan indică faptul că opoziţia sa continuă. "Atât timp cât Recep Tayyip Erdogan este şeful Republicii Turcia, cu certitudine nu putem spune 'da' intrării în NATO pentru ţările care sprijină terorismul", le-a spus el jurnaliştilor sâmbătă, la întoarcerea dintr-o vizită în Azerbaidjan. Citește și: Situația din Ucraina, aproape de blocaj total: Putin insistă că vrea să negocieze și e dispus să facă niște concesii, Kievul nu crede în „minciunile” Moscovei. Vestul trebuie să aleagă Două surse au declarat anterior pentru Reuters că discuţiile de miercuri au dus la puţine progrese şi că este neclar dacă vor mai avea loc noi negocieri. Pentru extinderea NATO este nevoie de aprobarea tuturor celor 30 de ţări membre. Pretextul: găzduirea unor membri PKK Turcia se opune încercărilor Suediei şi Finlandei de aderare la NATO pe motiv că ele găzduiesc persoane care au legătură cu gruparea militantă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi cu alte organizaţii pe care le consideră teroriste, dar şi pentru că ele au oprit exporturile de arme spre Ankara în 2019. "Nu sunt oneste şi sincere. Nu putem repeta greşeala pe care am făcut-o în trecut în legătură cu aderarea unor ţări care îmbrăţişează şi alimentează terorişti la NATO, care este o organizaţie de securitate", a spus el. Cere "diplomație" de la Rusia și Ucraina Suedia şi Finlanda au transmis că ele condamnă terorismul şi au salutat posibilitatea unei coordonări cu Ankara. Erdogan a mai declarat că Turcia îşi doreşte ca războiul dintre Rusia şi Ucraina să se încheie cât mai curând, dar că situaţia se înrăutăţeşte de la o zi la alta. "Luni, voi avea discuţii telefonice atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina. Voi încuraja în continuare cele două părţi să folosească dialogul şi diplomaţia", a spus el.

Un pas spre acceptarea Suediei și Finlandei la NATO (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdogan)
Internațional

Un pas spre acceptarea Suediei și Finlandei la NATO

Un pas spre acceptarea Suediei și Finlandei la NATO. Turcia aşteaptă ca Suedia şi Finlanda să adopte măsuri concrete şi să stopeze sprijinul pentru grupări teroriste, în schimbul ridicării obiecţiilor Ankarei faţă de aderarea celor două ţări nord-europene la NATO, a declarat vineri ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu, potrivit Reuters. Toate cele 30 de state membre actuale ale NATO trebuie să fie de acord cu acceptarea unui nou membru. Un pas spre acceptarea Suediei și Finlandei la NATO "Trebuie să fie făcut un pas concret cu privire la temerile Turciei", a spus Cavusoglu într-o conferinţă de presă, după o întâlnire trilaterală cu omologii săi român şi polonez. Delegaţii din Suedia şi Finlanda s-au aflat miercuri la Ankara pentru discuţii cu oficiali turci. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat ulterior că Ankara a observat o atitudine pozitivă cu privire la ridicarea embargoului asupra exporturilor de arme. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Săptămâna trecută, Turcia a provocat surprinderea a numeroase alte state din Alianţa Nord-Atlantică după ce a afirmat că nu va sprijini aderarea Suediei şi a Finlandei la organizaţia euroatlantică. Cele două ţări au interzis exporturile de arme către Turcia în urma unei incursiuni a armatei turce în nordul Siriei contra miliţiilor kurde YPG, pe care Ankara o tratează ca pe organizaţie teroristă. Turcia consideră că Suedia şi Finlanda - ţară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia - adăpostesc indivizi despre care afirmă că au legătură cu grupări considerate teroriste de autorităţile turce şi cu susţinători ai imamului Fethullah Gulen, acuzat de Ankara de organizarea tentativei de puci din iulie 2016. Premierul suedez Magdalena Andersson a respins acuzaţiile Turciei, declarând că ţara sa nu furnizează arme sau alt sprijin teroriştilor. Războiul declanşat de Rusia contra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului "Parteneriat pentru Pace".

Nu e nevoie de trupe suplimentare în Suedia sau Finlanda (sursa: Pixabay)
Internațional

Nu e nevoie de trupe suplimentare în Suedia sau Finlanda

Nu e nevoie de trupe suplimentare în Suedia sau Finlanda. În urma eforturilor Suediei și Finlandei de a adera la NATO, nu va fi nevoie de adăugarea de forțe terestre americane în niciuna dintre aceste țări, a declarat joi senatorilor generalul american nominalizat pentru a prelua Comandamentul European. Nu e nevoie de trupe suplimentare în Suedia sau Finlanda Generalul de armată Christopher Cavoli a precizat că exercițiile militare și rotațiile ocazionale ale trupelor americane vor crește probabil, iar accentul militar sporit va continua probabil să fie pus pe Europa de Est, potrivit unui raport al Associated Press. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Centrul de greutate al forțelor NATO s-a deplasat spre est", a declarat Cavoli în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului, în timpul audierii sale de nominalizare. "În funcție de rezultatul conflictului, s-ar putea să fim nevoiți să continuăm acest lucru pentru o perioadă de timp", potrivit The Guardian. Cavoli a fost întrebat despre prezența trupelor americane în Europa, care a crescut de la mai puțin de 80.000 la aproximativ 102.000 de trupe de la pregătirea invaziei Rusiei. El a declarat că această creștere nu are nicio legătură cu demersul mai recent al Finlandei și Suediei de a solicita aderarea la NATO.

Macron nu "arde de nerăbdare" să viziteze Kievul (sursa: TASS.com)
Internațional

Macron discută cu Ergodan

Macron discută cu Ergodan. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, va discuta joi cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, care ameninţă cu veto la aderarea Finlandei şi Suediei în NATO, în plină criză ucraineană, scrie AFP. Această discuţie va avea loc la orele 11.30 la Paris (09.30 GMT) prin telefon, a adăugat preşedinţia franceză, care a precizat că Emmanuel Macron se găseşte la Fort de Brégançon, una din reşedinţele preşedinţiei care se află pe Coasta de Azur, unde va sta câteva zile, joi fiind sărbătoare legală în Franţa. Macron discută cu Ergodan Ankara a avertizat miercuri că nu îşi va da acordul la aderarea Suediei şi Finlandei fără a obţine "măsuri concrete" din partea acestora cu privire la preocupările sale de securitate, după ce a primit delegaţiile de diplomaţi din aceste două ţări. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Turcia a deschis o criză în cadrul NATO, din care este membră, opunându-se extinderii organizaţiei la aceste două ţări care au cerut aderarea la Alianţă după invazia rusă a Ucrainei şi au primit sprijinul majorităţii covârşitoare a statelor membre, potrivit Agerpres. Finlanda în special împarte 1.300 de kilometri de frontieră terestră cu Rusia. Turcia acuză ţările nordice, mai ales Suedia, care are o mare comunitate de exilaţi turci, că găzduiesc militanţi kurzi din PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, pe care îl consideră o organizaţie teroristă. Ea denunţă, de asemenea, prezenţa unor partizani ai predicatorului Fethullah Gülen, pe care îl bănuieşte că ar fi orchestrat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016. Ankara le cere în prezent celor două ţări "să facă paşi concreţi" în ceea ce priveşte "prezenţa la nivel organizaţional, financiar şi mediatic a unor organizaţii teroriste", a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce şi apropiat al preşedintelui Erdogan.

Turcia este "cheia" de intrare în NATO (sursa: Facebook/Pekka Haavisto)
Internațional

Turcia este "cheia" de intrare în NATO

Turcia este "cheia" de intrare în NATO. Finlanda şi Suedia vor trimite miercuri delegaţii la Ankara pentru a încerca să înlăture opoziţia Turciei faţă de cererile celor două ţări nordice de a adera la NATO, a anunţat marţi ministrul de externe finlandez Pekka Haavisto, informează Reuters. "Trimitem delegaţiile noastre în vizită la Ankara, de fapt atât Suedia, cât şi Finlanda. Acest lucru se va întâmpla mâine, aşa că dialogul continuă", a spus Haavisto în timpul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveţia), care se încheie joi. Turcia este "cheia" de intrare în NATO În urmă cu o săptămână, Turcia a provocat surprinderea a numeroase alte state din Alianţa Nord-Atlantică după ce a afirmat că nu va sprijini aderarea Suediei şi a Finlandei la organizaţia euroatlantică. Ankara consideră că Suedia şi Finlanda adăpostesc indivizi despre care afirmă că au legătură cu grupări considerate teroriste de autorităţile turce, precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), şi cu susţinători ai imamului Fethullah Gulen, acuzat de Turcia de organizarea tentativei de puci din iulie 2016. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO În 16 mai, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus că ţara sa se va opune cererilor de aderare la NATO din partea ţărilor care au impus sancţiuni Turciei. Suedia şi Finlanda au introdus un embargou asupra exporturilor de arme către Ankara după incursiunea militară turcă în Siria, din 2019, potrivit Agerpres. Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului "Parteneriat pentru Pace". Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar invazia militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în această ţară, ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia.

Erdoğan și Putin, jocuri în NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Erdoğan și Putin, jocuri în NATO

Erdoğan și Putin, jocuri în NATO. Opoziţia Turciei la aderarea Suediei şi Finlandei la NATO ar trebui să se poată rezolva cu un amestec de concesii şi presiuni asupra Ankarei, potrivit analiştilor, dar ipoteza unui blocaj complet nu poate fi exclusă, scrie miercuri AFP într-o amplă analiză. Erdoğan și Putin, jocuri în NATO Unanimitatea este necesară pentru a începe discuţiile de aderare la NATO şi fiecare ţară membră trebuie de asemenea să ratifice acordul la nivel parlamentar, ceea ce dă de facto un drept de veto fiecăruia dintre cei 30 de membri actuali. Membră a NATO încă din primii ani ai organizaţiei (1952), Turcia poate deci în teorie să blocheze aderarea celor două ţări nordice. Citește și: Parlamentul European se pregătește să-l plaseze pe Gerhard Schroeder pe lista persoanelor sancționate de UE. El nu vrea să renunțe la poziția de conducere la Rosneft După ce a afirmat marţi că "nu va ceda", preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a făcut apel miercuri la ţările membre NATO "să-i înţeleagă îngrijorările". Reuniţi miercuri dimineaţă cu prilejul depunerii oficiale a candidaturilor suedeză şi finlandeză, ambasadorilor ţărilor Alianţei nu au reuşit să se pună de acord asupra lansării imediate a discuţiilor de aderare, din cauza opoziţiei turce. Un blocaj complet "nu poate fi exclus" Turcia şi Occidentul au avut mai multe dispute în ultimii ani, iar Ankara nu a ieşit mereu învingătoare, reamintesc analiştii. În opinia lui Paul Levin, director al Institutului de studii turce de la Universitatea din Stockholm, un acord este totuşi probabil. "Într-un dosar atât de strategic, mizez pe faptul că Suedia va face concesii şi că alte ţări ale NATO vor contribui punând presiune pe Turcia şi dându-i câţiva ", a spus el, făcând referire la eventuale avantaje pe care Ankara le-ar putea obţine. Dar un blocaj complet "nu poate fi exclus, în special pentru că problema PKK este atât de sensibilă pentru atâţi turci", potrivit lui. Care este problema Turciei: PKK Având în special Suedia în vizor, criticile turce se concentrează asupra atitudinii celor două ţări în chestiunea grupurilor kurde. Este vorba în principal de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), dar şi de mişcările armate kurde din Siria împotriva cărora Turcia a trimis trupe. Considerată "organizaţie teroristă" de Ankara, PKK are acest statut şi într-un mare număr de ţări, între care SUA şi Uniunea Europeană - din care fac parte Suedia şi Finlanda. Însă legile antiteroriste suedeze nu sunt atât de extinse ca în Turcia, "ele sunt chiar la capătul celălalt al spectrului", notează Paul Levin. "De exemplu, nu este interzis să fii membru sau să agiţi drapelul unei organizaţii teroriste", subliniază el, ceea ce permite organizarea regulată de manifestaţii pro-PKK pe străzile din Stockholm. Istorie recentă agitată Turcia le reproşează celor două ţări că resping cererile de extrădare a membrilor "organizaţiilor teroriste". Iritarea Turciei faţă de PKK s-a extins în ultimii ani şi la semnele de susţinere de către Suedia a grupurilor armate kurde din Siria, precum miliţia anti-Statul Islamic Unităţile de protecţie populare (YPG). Împreună cu alte ţări europene, cele două ţări au interzis exporturile de arme către Turcia în octombrie 2019, drept represalii la o ofensivă turcă în nordul Siriei. Ankara, care îi reproşează Stockholmului aceste măsuri, nu vrea să vadă intrând în NATO ţări care au adoptat "sancţiuni" împotriva Turciei, potrivit lui Erdogan. Relația Turciei cu Rusia, complexă Pe lângă disputa cu Suedia privind kurzii, preşedintele turc poate spera să obţină în contrapartidă armament american, să-şi ridice cota de popularitate internă sau să dea un semnal favorabil Rusiei, cu care întreţine raporturi complexe, potrivit analiştilor. "Erdogan este un lider obişnuit cu tranzacţiile în legăturile Turciei cu Occidentul şi el încearcă, cred, să dea mai multe lovituri dintr-o dată, nu doar să forţeze Suedia să se mişte în problema PKK", susţine Soner Cagaptay, director de cercetare privind Turcia de la Washington Institute. Între S-400 și F-35 Dosarul exportului avioanelor de luptă americane către Turcia este menţionat cu regularitate drept o pistă pentru soluţionarea problemei. Achiziţia de rachete ruseşti sol-aer S-400 de către Turcia în 2019 a dus la excluderea sa din programul american al F-35. O deblocare în acest dosar pare improbabilă, dar în ultimele săptămâni au avut loc discuţii privind un acord de export şi de modernizare pentru un avion din precedenta generaţie, F-16. Congresul american trebuie totuşi să-şi dea acordul şi ceea ce ar putea fi perceput drept un şantaj riscă să-i agaseze pe aleşii de la Washington, potrivit analiştilor. Nu e primul "atac" turcesc la NATO "Nu cred că guvernul turc va putea să obţină ceva considerabil la finalul acestor negocieri", estimează Zeynep Gurcanli, editorialist la cotidianul turc Dünya, potrivit căruia Ankara acţionează "fără îndemânare" înmulţind declaraţiile publice. Numeroase dispute de acest tip au opus Turcia şi Occidentul în ultimii ani, iar Ankara nu a ieşit mereu învingătoare. În anii 1990, ţara a ameninţat că va bloca extinderea NATO cu ţările din Europa de Est, cu scopul, la momentul respectiv, de a face să avanseze candidatura ţării la Uniunea Europeană. În 2009, Ankara a încercat să-l împiedice pe danezul Anders Fogh Rasmussen să preia şefia NATO. În 2019, într-un alt conflict legat în special de Libia şi de miliţia YPG kurdă, Turcia a obţinut în schimb posturi mai importante în cadrul NATO, notează AFP.

Războiul e la porțile României (sursa: facebook/emmanuelmacron)
Internațional

Franța, dispusă să intre în război cu Rusia

Franța, dispusă să intre în război cu Rusia. Franţa „va fi alături de Finlanda şi Suedia” în caz de agresiune, a declarat luni seară Palatul Elysée, după ce aceste doua ţări au anunţat ca doresc să adere la NATO, relatează AFP. „Orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”, a scris preşedinţia franceză într-un comunicat. Franța, dispusă să intre în război cu Rusia „Franţa îşi reafirmă angajamentul în temeiul articolului 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi este pregătită să consolideze cooperarea în domeniul apărării şi securităţii cu aceşti doi parteneri, prin consultări strategice la nivel înalt şi interacţiuni militare întărite”, a continuat Palatul Elysée. Articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona este o clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Rusia a estimat luni că aderarea Suediei şi Finlandei la Tratatul Atlanticului de Nord (NATO) ca răspuns la ofensiva rusă împotriva Ucrainei este o greşeală care ar submina securitatea pe continentul european, potrivit Agerpres. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a promis că va urmări îndeaproape „implicaţiile pe care le va avea acest lucru pentru securitatea noastră”. Anterior, adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, a reiterat avertismentele ruse emise în ultimele zile, referindu-se în special la „măsuri (ruse) de ripostă militaro-tehnică şi de altă natură”. Partidul Social Democrat aflat la putere în Suedia a dat duminică undă verde unei candidaturi la NATO, la scurt timp după ce executivul finlandez şi-a anunţat dorinţa de a adera la această organizaţie occidentală pe care Rusia o consideră o ameninţare existenţială. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, „salută şi sprijină aceste decizii ale celor parteneri europeni foarte apropiaţi”, a raportat Palatul Elysée.

Finlanda și Suedia în NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Finlanda și Suedia în NATO

Finlanda și Suedia în NATO. Finlanda şi Suedia şi-au depus miercuri cererile de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), consultări fiind în curs între aliaţi pentru a înlătura opoziţia Turciei la integrarea celor două ţări nordice în Alianţă, informează AFP. Finlanda și Suedia în NATO "Acesta este un moment istoric, într-un moment istoric pentru securitatea noastră", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a primit cererile de aderare prezentate de ambasadorii celor două ţări. "Sperăm să finalizăm rapid" procesul de aderare, a adăugat Stoltenberg. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat luni că nu va aproba această aderare din cauza sancțiunilor impuse Ankarei și a acuzat ambele țări că găzduiesc "organizații teroriste" kurde, potrivit Agerpres. Moscova a avertizat asupra unor "consecințe de anvergură" dacă se va merge mai departe.Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că intrarea Finlandei și Suediei în NATO nu va crea o amenințare, dar "extinderea infrastructurii militare pe acest teritoriu va provoca cu siguranță răspunsul nostru". Ministerul rus de Externe a declarat că "va fi obligat să ia măsuri de retorsiune, atât de natură tehnico-militară, cât și de altă natură, pentru a opri amenințările la adresa securității sale naționale".

Șeful NATO diagnosticat cu "Zona Zoster" Sursă: Twitter
Internațional

Stoltenberg, deschis să înțeleagă problema Turciei

Stoltenberg, deschis să înțeleagă problema Turciei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că rezervele Turciei cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică trebuie luate în considerare, relatează DPA. "Turcia este un aliat apreciat şi trebuie ţinut cont de orice îngrijorări privind securitatea", a scris Stoltenberg pe Twitter după o întâlnire cu ministrul de Externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu. Stoltenberg, deschis să înțeleagă problema Turciei "Suntem uniţi în acest moment istoric", a adăugat el. Finlanda şi Suedia şi-au anunţat recent candidaturile pentru aderarea la NATO, în contextul în care invazia Rusiei din Ucraina a amplificat îngrijorările privind securitatea. Turcia a transmis că va fi de acord cu aderarea celor două ţări numai în anumite condiţii. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Președintele Turciei a criticat din nou luni posibilitatea ca Finlanda și Suedia să intre în NATO, potrivit Agerpres. El a reiterat poziţia că ambele ţări sprijină "organizaţii teroriste", printre care Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia, şi miliţiile kurde YPG din Siria. În cadrul unei reuniuni a miniştrilor de externe din NATO care a avut loc duminică la Berlin, Cavusoglu a criticat unele state membre pentru că restricţionează exporturile de arme către Turcia din cauza luptei sale împotriva acestor grupări. Săptămâna trecută, Erdogan a afirmat că cele două state sunt "case de oaspeţi pentru organizaţii teroriste". Nu este clar cum va putea fi convinsă Turcia să nu se opună aderării Suediei şi Finlandei la NATO, comentează DPA. Potrivit unor diplomaţi, un rol l-ar putea juca declaraţii din partea celor două state europene nordice în legătură cu lupta împotriva terorismului şi afacerile cu arme.

Turcia a rupt un acord cu Atena(sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO

Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat luni că nu va aproba aderarea la NATO a Suediei și Finlandei dacă acestea vor sancționa Ankara. "În primul rând, nu vom spune "da" celor care impun sancțiuni pentru aderarea Turciei la NATO, care este o organizație de securitate. Pentru că atunci NATO nu ar mai rămâne o organizație de securitate, ci devine un loc unde se concentrează reprezentanții terorii", a declarat Erdogan. Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO În cadrul unei conferințe de presă la Ankara, Erdogan a declarat că delegațiile suedeză și finlandeză nu ar trebui să se deranjeze să vină în Turcia pentru a încerca să convingă Turcia să aprobe aderarea țării la NATO. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Ministrul de externe al Turciei a avut "câteva" întâlniri cu omologii suedez și finlandez, a declarat Erdogan, adăugând că niciuna dintre cele două țări nu a avut o poziție clară împotriva organizațiilor teroriste, potrivit CNN. "Chiar dacă spun suntem împotriva lor, dimpotrivă, au declarații prin care spun că nu predau teroriștii pe care trebuie să-i predea Turciei", a spus el. El a adăugat că Suedia este un "cuib" pentru organizațiile teroriste, spunând că le permite teroriștilor să vorbească în parlamente. "Ei au invitații speciale pentru teroriști. Au chiar și parlamentari pro PKK în parlamentele lor. Cum să avem încredere în ei?" Erdogan a reiterat aceeași poziție săptămâna trecută, când a declarat într-o conferință de presă la Istanbul că nu privește "pozitiv" perspectiva aderării Finlandei și Suediei la NATO, acuzând ambele țări că găzduiesc "organizații teroriste" kurde. PKK, sau Partidul Muncitorilor din Kurdistan, care urmărește un stat independent în Turcia, se află într-o luptă armată cu Turcia de zeci de ani și a fost desemnat organizație teroristă de către Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană.

Criza cerealelor arma folosită de Putin împotriva lumii (sursa: Facebook/LizTruss)
Internațional

Suedia și Finlanda în NATO

Suedia și Finlanda în NATO. Suedia şi Finlanda ar trebui să adere la NATO "cât mai curând posibil", iar "aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei", a declarat luni ministrul britanic de externe, Liz Truss, într-un comunicat, scrie AFP. Suedia și Finlanda în NATO "Regatul Unit sprijină ferm cererile de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei. Ele ar trebui să fie integrate în Alianţă cât mai curând posibil, aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei", a declarat Liz Truss. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Guvernul "aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu acestea ca noi aliaţi din NATO şi este pregătit să le ofere toată asistenţa în cursul procesului de aderare", a adăugat ea. Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO. Aceste acorduri "demonstrează angajamentul nostru ferm şi fără echivoc faţă de ambele ţări în cursul acestui proces şi dincolo de acesta", a spus şefa diplomaţiei de la Londra, citată de AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră