luni 06 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: Strâmtoarea Ormuz

24 articole
Internațional

Negocieri dramatice înainte ca atacurile brutale să reînceapă în Golful Persic: ce vor iranienii

Negocieri dramatice înainte ca atacurile brutale să reînceapă în Golful Persic: „Statele Unite, Iranul și un grup de mediatori regionali discută condițiile unui eventual armistițiu de 45 de zile care ar putea duce la încetarea definitivă a războiului, potrivit a patru surse americane, israeliene și regionale care au cunoștință despre aceste discuții”, anunță Axios.  Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni Negocierile se desfășoară prin intermediul unor mediatori din Pakistan, Egipt și Turcia, precum și prin mesaje text schimbate între trimisul lui Trump, Steve Witkoff, și ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi. Negocieri dramatice înainte ca atacurile brutale să reînceapă în Golful Persic Potrivit acestei publicații, principalele monede de schimb ale Iranului sunt strâmtoarea Ormuz și rezerva de combustibil nuclear și nu vor face concesii în schimbul a doar 45 de zile de întrerupere a focului.  „Mediatorii doresc să afle dacă Iranul ar putea face pași parțiali în ambele chestiuni în prima fază a acordului. De asemenea, aceștia lucrează la măsurile pe care administrația Trump le-ar putea lua pentru a oferi Iranului garanții că încetarea focului nu va fi temporară și că războiul nu va reîncepe. Oficialii iranieni au precizat clar mediatorilor că nu doresc să se regăsească într-o situație similară cu cea din Gaza sau Liban, unde există un armistițiu pe hârtie, dar SUA și Israelul pot ataca din nou oricând doresc. Mediatorii lucrează, de asemenea, la alte măsuri de consolidare a încrederii pe care SUA le-ar putea lua și care ar răspunde unor cerințe ale Iranului”, explică Axios.  Partea americană le-a spus oficialilor iranieni că nu mai este timp pentru alte tactici de negociere și au subliniat că următoarele 48 de ore reprezintă ultima șansă pentru aceștia de a ajunge la un acord și de a preveni distrugeri masive în țară. În paralel, Gardienii Revoluției din Iran spun că strâmtoarea Ormuz nu se va întparce niciodată la situația de dinainte de conflict. 

Negocieri dramatice înainte ca atacurile brutale să reînceapă în Golful Persic Foto: Facebook US Central Command
Oman și Iran, negocieri pentru Strâmtoarea Ormuz (sursa: Pexels/Doğan Alpaslan Demir)
Internațional

Omanul și Iranul discută redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe fondul amenințărilor lui Trump

Oman, unul dintre actorii-cheie din regiune și mediator tradițional între Washington și Teheran, a purtat duminică discuții cu Iran pentru a analiza posibilitățile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Demersul vine în contextul escaladării tensiunilor, după noile amenințări lansate de președintele american Donald Trump. Discuții diplomatice pentru deblocarea unei rute strategice Potrivit agenției oficiale ONA, întâlnirea a avut loc la nivel înalt, implicând oficiali din ministerele de externe ale celor două țări. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Omanul şi Republica Islamică Iran au avut o întâlnire la nivel de subsecretari de stat din Ministerele de Externe, în cadrul căreia au analizat posibilele opţiuni pentru asigurarea unei treceri line prin Strâmtoarea Hormuz, în circumstanţele regionale actuale”. La discuții au participat și experți din ambele state: „ambele părţi au prezentat o serie de opinii şi propuneri pe această temă”. Însă detaliile concrete ale acestor propuneri nu au fost făcute publice. Strâmtoarea Ormuz, blocată de Iran Ca reacție la conflictul cu SUA și Israel, Iranul a blocat de facto Strâmtoarea Ormuz, un coridor vital pentru exporturile globale de petrol și gaze. Teheranul a avertizat că va ataca navele asociate cu Statele Unite, Israelul și aliații acestora, transformând zona într-un punct fierbinte al tensiunilor internaționale. Trump: amenințări dure și speranțe de acord Donald Trump a transmis mesaje contradictorii: pe de o parte, a amenințat Iranul cu represalii severe, pe de altă parte a vorbit despre posibile progrese diplomatice. Într-un interviu acordat postului Fox News, liderul american a declarat: „Cred că există şanse bune de a ajunge mâine la un acord. Negocieri se desfăşoară chiar acum”. În paralel, retorica sa a rămas extrem de dură: „Veţi vedea poduri şi centrale electrice prăbuşindu-se în toată ţara. Mă gândesc să arunc totul în aer şi să pun mâna pe petrolul iranian”, a declarat Trump. Trump a avertizat că, în lipsa redeschiderii strâmtorii până la expirarea ultimatumului, va dezlănțui „iadul” asupra Iranului, vizând infrastructura strategică. Iranul răspunde: amenințări cu escaladarea conflictului După ultimatumurile anterioare, Iranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă doar pentru navele care nu au legături cu „inamicii Iranului”. Totodată, Teheranul a avertizat că, dacă SUA își vor pune în aplicare amenințările strâmtoarea va fi închisă complet, vor fi vizate instalațiile energetice regionale, interesele economice americane din regiune vor deveni ținte, iar infrastructuri vitale, inclusiv uzinele de desalinizare, ar putea fi atacate.

Redeschiderea Ormuz, ultimatumul lui Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump le amintește iranienilor că le-a dat un ultimatum care expiră luni. Tăcere la Teheran

Președintele american Donald Trump a transmis un avertisment dur Iranului, acordând un termen de 48 de ore pentru reluarea negocierilor cu Washingtonul sau pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic esențial pentru comerțul global. Ultimatumul lui Trump Liderul american a reamintit Iranului că mai sunt 48 de ore până la expirarea ultimatumulu. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan "Vă amintiţi când i-am dat Iranului 10 zile fie pentru a ÎNCHEIA O ÎNŢELEGERE, fie pentru a REDESCHIDE STÂMTOAREA ORMUZ? Timpul se scurge - 48 de ore înainte să dezlănţui iadul asupra lor. Slavă Domnului!", a scris Donald Trump pe platforma Truth Social. Strâmtoarea Ormuz, blocaj cu impact global Criza a început după ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol la nivel mondial, în contextul conflictului din regiune. Această arteră strategică este vitală pentru economia globală, iar blocarea ei a generat îngrijorări majore pe piețele internaționale. 10 zile pentru conformare La data de 26 martie, Donald Trump a transmis un prim ultimatum către Teheran, oferind un termen de 10 zile pentru redeschiderea strâmtorii. Acesta a stabilit și un termen-limită clar: Ultimatumul a fost stabilit pentru "luni, 6 aprilie, la ora 20:00, ora Washingtonului". Amenințări directe: infrastructura Iranului, posibilă țintă În cazul în care Iranul nu respectă cerințele, liderul de la Casa Albă a avertizat asupra unor consecințe severe. Potrivit declarațiilor sale, Statele Unite ar putea viza infrastructura energetică a Iranului, inclusiv centralele electrice, în cazul în care Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată.

Derogările SUA, petrolul rusesc revine în Asia (sursa: Pexels/Punit Singh)
Internațional

Asia, obligată să cumpere petrol rusesc din cauza blocării Strâmtorii Ormuz

Mai multe state asiatice valorifică derogările de la sancțiunile impuse de Statele Unite ale Americii pentru a cumpăra petrol din Rusia, pe fondul crizei energetice generate de conflictul din Iran, potrivit Bloomberg. Situația a fost amplificată de perturbările majore din regiune, inclusiv blocajele din Strâmtoarea Ormuz, care au afectat lanțurile de aprovizionare cu țiței. Importuri reluate în Filipine și Coreea de Sud Filipine a primit prima sa încărcătură de țiței rusesc ESPO din ultimii șase ani, în timp ce Coreea de Sud a recepționat un transport de naftă în portul Daesan. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie În paralel, Sri Lanka poartă negocieri cu Moscova pentru achiziții similare, pe fondul nevoii urgente de resurse energetice. Criza energetică împinge rafinăriile spre Rusia Închiderea aproape totală a Strâmtorii Ormuz a generat o criză severă, iar rafinăriile asiatice caută rapid alternative la petrolul din Orientul Mijlociu. "Nu există altă opţiune. Rafinăriile care nu au prea multă flexibilitate vor fi primele care vor căuta ţiţei rusesc, deoarece acesta reprezintă un înlocuitor relativ facil la aprovizionarea cu ţiţei din Orientul Mijlociu", spune June Goh. Rusia, beneficiară indirectă a conflictului Creșterea prețului petrolului și relaxarea restricțiilor de către Washington au transformat Rusia într-un beneficiar indirect al conflictului din Iran. În același timp, escaladarea tensiunilor a deturnat atenția internațională de la invazia rusă în Ucraina. Derogările SUA și impactul asupra pieței Derogările acordate de SUA permit tranzacționarea petrolului rusesc încărcat înainte de 12 martie, în încercarea de a stabiliza prețurile globale. Cu toate acestea, măsura a fost criticată pentru că ar putea crește veniturile Moscovei, în timp ce restricțiile asupra petrolului iranian au avut un impact limitat. Incertitudini și extinderea interesului regional În Coreea de Sud, companiile locale trebuie să finalizeze descărcarea și plata până la 11 aprilie, când expiră derogarea, ceea ce creează incertitudini privind livrările viitoare. Între timp, Japonia analizează posibilitatea de a importa petrol rusesc, în contextul prelungirii conflictului și al nevoii de resurse pentru industria petrochimică. India și China domină importurile În continuare, India și China rămân principalii cumpărători de petrol rusesc, India importând aproximativ 60 de milioane de barili lunar. Pentru China, petrolul rusesc reprezintă o pondere tot mai importantă în mixul energetic, consolidând relațiile economice dintre cele două state.

Iran permite nave pakistaneze prin Ormuz (sursa: Facebook/Ministry of Foreign Affairs, Islamabad)
Internațional

Iranul permite tranzitul navelor pakistaneze prin Strâmtoarea Ormuz: posibil pas către pace

Guvernul Iran a acceptat să permită trecerea a 20 de nave comerciale sub pavilion pakistanez prin Strâmtoarea Ormuz, într-o decizie anunțată de Pakistan drept „un pas către pace”. Acordul prevede tranzit zilnic pentru nave comerciale Vicepremierul și ministrul de externe pakistanez, Ishaq Dar, a confirmat că acordul permite trecerea a două nave pe zi prin această rută maritimă esențială pentru comerțul global. Citește și: PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul”. Grindeanu se jenează să spună dacă e activ Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante puncte strategice pentru transportul de petrol și mărfuri, a fost afectată de restricții severe încă de la debutul ostilităților, la sfârșitul lunii februarie. Islamabad salută gestul Iranului: „un vestitor al păcii” Oficialii pakistanezi au descris decizia Teheranului drept un semnal pozitiv pentru stabilitatea regională. Ishaq Dar a subliniat că această concesie este „constructivă și binevenită”. Ministrul a afirmat că decizia Iranului poate contribui la stabilizarea regiunii și reprezintă un pas concret în direcția reluării dialogului. Ishaq Dar a insistat că diplomația și măsurile de consolidare a încrederii rămân singura soluție viabilă pentru detensionarea situației. Discuții la nivel înalt între liderii Iranului și Pakistanului Decizia vine la scurt timp după o convorbire telefonică între premierul pakistanez Shehbaz Sharif și președintele iranian Masud Pezeshkian. În cadrul discuției, Teheranul a subliniat necesitatea „construirii încrederii” ca etapă esențială pentru avansarea negocierilor de pace, inițiate cu sprijinul Statele Unite și facilitate prin intermediul Islamabadului. Consultări regionale pentru evitarea escaladării conflictului Capitala pakistaneză găzduiește o serie de întâlniri diplomatice la nivel înalt, reunind miniștrii de externe ai Arabiei Saudite, Turciei și Egiptului. Scopul acestor consultări este identificarea unei soluții comune care să prevină extinderea conflictului din Golf și să susțină inițiativele de pace în regiune.

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz Foto: Facebook USS Abraham Lincoln
Internațional

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz: două milioane de dolari. Însă navele SUA sau israeliene sunt complet interzise la trecerea spre sau dinspre Golful Persic.  Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” Datele de azi arată că traficul prin strâmtoare este în creștere.  Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz „Traficul prin Strâmtoarea Hormuz este deviat din ce în ce mai mult către apele teritoriale iraniene, spre așa-numita «Cabina de taxare a Teheranului», unde se pare că Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice verifică detaliile navelor și, în unele cazuri, percepe o taxă de trecere. Peste 20 de nave de peste 10.000 de tone au urmat acest traseu, care trece între insulele Qeshm și Larak din Iran. Printre acestea s-au numărat două petroliere «zombie» care au tranzitat în timp ce își asumau identitatea unor nave decedate. Se pare că cel puțin două nave care au tranzitat strâmtoarea au plătit, una dintre plăți fiind estimată a fi în jur de 2 milioane de dolari”, scrie Lloydslist.  Plata s-ar face în yuani chinezești.  Parlamentarul iranian Alaeddin Boroujerdi a susținut la televiziunea de stat că Teheranul percepe taxe de aproximativ 2 milioane de dolari anumitor nave pentru „servicii de securitate” și un nou „regim suveran” în strâmtoare – prezentând acest lucru ca acoperind „costurile războiului” și demonstrând puterea Iranului. Cu toate acestea, ambasada Iranului în India a replicat vehement, numind rapoartele „nefondate” și afirmând că comentariile lui Boroujerdi sunt doar opinii personale, nu politici oficiale.

Trump cere Iranului redeschiderea Ormuz în 48 ore  (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință Iranul cu distrugerea centralelor electrice dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă

Președintele american, Donald Trump, a lansat sâmbătă un avertisment dur la adresa Iranului, anunțând că Statele Unite ar putea lovi infrastructura energetică iraniană dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă în termen de 48 de ore. Ultimatumul SUA: 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, liderul american a transmis un ultimatum fără echivoc: Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Dacă Iranul nu DESCHIDE COMPLET, FĂRĂ AMENINȚĂRI, Strâmtoarea Ormuz, în 48 DE ORE exact din acest moment, Statele Unite ale Americii vor lovi și șterge de pe fața pământului diferitele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE.” Reacția Iranului: amenințări cu represalii regionale Autoritățile iraniene au răspuns rapid, avertizând că orice atac asupra instalațiilor energetice sau de carburanți va declanșa represalii extinse. Potrivit declarațiilor oficiale, Iranul ar putea viza infrastructura energetică asociată intereselor americane din întreaga regiune, ceea ce ar duce la o escaladare majoră a conflictului. Strâmtoarea Ormuz, blocată complet după ofensiva din 28 februarie Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume, este în prezent complet blocată de forțele iraniene. Această situație a apărut în urma ofensivei americano-israeliene lansate pe 28 februarie, care a extins conflictul deja tensionat din Orientul Mijlociu. Impact global: 20% din petrolul mondial, afectat Înainte de declanșarea conflictului, aproximativ 20% din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Blocarea acestei rute esențiale are consecințe majore asupra piețelor energetice internaționale, crescând riscul unei crize globale a energiei și amplificând instabilitatea economică la nivel mondial.

România, angajată să elibereze Strâmtoarea Ormuz (sursa: Facebook/Forțele Navale Române)
Eveniment

România se angajează să elibereze Strâmtoarea Ormuz. Cotroceniul nu dă nici un detaliu

Aproximativ 20 de state, printre care România, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Franța, Canada și Japonia, și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată de facto de Iran de la începutul conflictului izbucnit pe 28 februarie, în urma ofensivei americano-israeliene împotriva Republicii Islamice. România, angajată să elibereze Strâmtoarea Ormuz Potrivit unui comunicat emis de Cotroceni, România s-a alăturat declarației semnate de mai multe state europene și de Japonia pentru asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, în contextul impactului major asupra piețelor energetice globale. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Autoritățile subliniază că efectele crizei sunt deja resimțite inclusiv la nivel intern, prin creșterea prețurilor la combustibili, motiv pentru care țara noastră este pregătită să contribuie la eforturile internaționale de stabilizare. În același timp, România își menține poziția de neimplicare în conflictul din Orientul Mijlociu, susținând soluții de dezescaladare alături de partenerii internaționali. Apel internațional pentru oprirea atacurilor asupra infrastructurii civile Într-un comunicat comun, statele semnatare au condamnat atacurile recente lansate de Iran asupra navelor comerciale și infrastructurilor petroliere și gazifere. Țările solicită un „moratoriu imediat și global” asupra acțiunilor care vizează infrastructura civilă, subliniind riscurile majore pentru stabilitatea economică și energetică la nivel global. Coaliție largă: Europa și aliații, mobilizați Pe lângă principalele puteri occidentale, lista statelor implicate include Germania, Italia, Olanda, Danemarca, Letonia, Slovenia, Estonia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Republica Cehă, România, Lituania, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Australia și Bahrain. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care tranzitează o mare parte din exporturile globale de petrol și gaze. Blocarea acesteia de către Iran generează temeri privind perturbări majore în aprovizionarea energetică și creșteri semnificative ale prețurilor la nivel internațional. Escaladarea conflictului amplifică tensiunile regionale Situația din regiune s-a deteriorat rapid după declanșarea conflictului dintre Iran și forțele americano-israeliene. Atacurile asupra infrastructurilor energetice și a transportului maritim amplifică riscul unui conflict extins.

SUA nu mai au nevoie NATO, spune Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA nu mai au nevoie de ajutorul NATO, spune Trump după refuzul aliaților privind strâmtoarea Ormuz

Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite nu mai au nevoie de sprijinul țărilor din NATO, după ce majoritatea aliaților au refuzat solicitarea Washingtonului de a se implica în securizarea strâmtorii Ormuz. Trump critică NATO: „Un sistem cu sens unic” Într-o postare publicată pe rețeaua sa Truth Social, Donald Trump a transmis un mesaj dur la adresa aliaților din NATO: Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța „Statele Unite au fost informate de majoritatea «aliaților» noștri din NATO că nu ar dori să fie implicați în operațiunea noastră militară contra regimului terorist iranian.” Liderul de la Casa Albă a mers mai departe, afirmând că alianța funcționează în defavoarea SUA: „Nu mai avem nevoie și nu mai dorim ajutorul țărilor NATO. NU AM AVUT NICIODATĂ NEVOIE.” Trump a criticat și contribuția financiară a Statelor Unite în cadrul NATO, susținând că Washingtonul cheltuiește „sute de miliarde de dolari anual” pentru protejarea altor state, fără a primi sprijin reciproc în momente critice. „Nu sunt surprins de această atitudine, pentru că am considerat întotdeauna NATO, pentru care cheltuim sute de miliarde de dolari anual pentru a proteja aceste țări, ca fiind o relație într-un singur sens - noi îi protejăm, dar ei nu fac nimic pentru noi, în special într-un moment de nevoie.” Aliați importanți refuză apelul SUA Pe lângă statele NATO, președintele american a menționat și alte țări aliate care au respins solicitarea Washingtonului, printre care Japonia, Australia și Coreea de Sud. Anterior, administrația americană ar fi contactat cel puțin șapte state pentru a obține sprijin în asigurarea securității navigației prin strâmtoarea Ormuz, însă Trump a evitat să le nominalizeze oficial. Totuși, într-o postare anterioară, acesta își exprimase speranța că țări precum Franța, China, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit vor participa la operațiune. Franța și Marea Britanie spun „nu” intervenției Refuzurile nu au întârziat să apară. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat marți că Parisul nu va participa la operațiuni militare în contextul actual: „Este exclus ca Franța să se angajeze în operațiuni de securizare a strâmtorii Ormuz în contextul actual, cu bombardamente.” Totuși, liderul francez a lăsat deschisă posibilitatea unei implicări ulterioare, în cazul unei detensionări a situației, prin misiuni de escortare a navelor comerciale. De asemenea, Regatul Unit a respins solicitarea formulată de Washington. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru economia globală Strâmtoarea Ormuz, situată între Iran și Oman, este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul de petrol. Potrivit estimărilor, aproximativ o cincime din necesarul global de petrol tranzitează această zonă. În prezent, Iranul a blocat practic această cale navigabilă, afectând grav fluxurile energetice globale și amplificând tensiunile internaționale.

Criza din Ormuz, motorină mai scumpă cu 70% (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Economie

Motorina s-a scumpit cu 70% în doar 15 zile: criza din strâmtoarea Ormuz lovește puternic România

România nu se confruntă, în prezent, cu un deficit de combustibili, în ciuda situației tensionate din Strâmtoarea Ormuz, a declarat marți ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în cadrul dezbaterilor din comisiile de buget-finanțe din Parlament. Oficialul a subliniat că țara noastră dispune de resurse suficiente de motorină, benzină și gaze naturale, chiar dacă evoluțiile internaționale influențează prețurile. Criza globală afectează prețurile Ministrul Energiei a explicat că România nu depinde direct de importurile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, însă este afectată de creșterea accelerată a prețurilor la nivel global. Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța În ultimele 15 zile: prețul motorinei a crescut cu aproximativ 70%; benzina s-a scumpit cu circa 35%; barilul de petrol a ajuns la aproximativ 100 de dolari, de la 60 de dolari. „Este o situație extrem de complicată”, a precizat Bogdan Ivan, menționând că inclusiv intervențiile Agenției Internaționale a Energiei, care a injectat 400 de milioane de barili pe piață, nu au reușit să stabilizeze prețurile. Stocuri de 2,1 milioane de tone de carburanți Potrivit ministrului, România dispune în prezent de aproximativ 2,1 milioane de tone de carburanți echivalent petrol. Mai mult de jumătate dintre aceste stocuri, respectiv 56%, se află pe teritoriul național, restul fiind depozitate în afara țării. Autoritățile pot decide, în caz de criză, inclusiv limitarea temporară a exporturilor de produse petroliere, cu excepția obligațiilor asumate în cadrul NATO. Măsuri pentru stabilizarea pieței interne Guvernul a luat deja măsuri pentru a asigura lichiditatea pe piața internă. Prin intermediul Oil Terminal, au fost prioritizate solicitările companiilor românești, în special pentru procesare și distribuție. De asemenea, unele depozite au fost reconfigurate pentru a stoca motorină, unde cererea este mai mare. „Suntem mult mai stabili decât foarte mulți dintre vecinii noștri”, a declarat ministrul Energiei. Românii și companiile își fac stocuri Pe fondul incertitudinilor, consumul de carburanți a crescut semnificativ. În primele zece zile de la izbucnirea conflictului, populația și companiile din România au achiziționat de patru ori mai mult combustibil decât în mod obișnuit, pentru a-și crea rezerve. Autoritățile susțin însă că aceste stocuri vor fi refăcute, România beneficiind de rute diversificate de aprovizionare. Strategii pentru diversificarea importurilor de energie Ministerul Energiei menține contacte constante cu partenerii comerciali tradiționali și caută noi surse de aprovizionare, pentru a reduce dependențele externe. Această strategie vizează atât petrolul brut, cât și produsele petroliere derivate, în contextul volatilității piețelor internaționale. Termoficarea, în analiză: raportul Băncii Mondiale vine în aprilie În paralel, autoritățile pregătesc reforme în sistemul de termoficare. Un studiu realizat împreună cu Banca Mondială analizează situația din cele 27 de municipalități din România, pentru a stabili unde mai este eficient sistemul centralizat de încălzire. Raportul final este așteptat în luna aprilie și va indica investițiile necesare pentru modernizarea infrastructurii, în special în orașe precum București și Craiova, unde rețelele sunt învechite. Bugetul Ministerului Energiei crește semnificativ în 2026 Bugetul Ministerului Energiei pentru anul 2026 a primit aviz favorabil în Parlament. Alocările prevăzute sunt: 10,18 miliarde lei credite de angajament (în creștere cu 24,06%); 19,7 miliarde lei credite bugetare (în creștere cu 268,63%). Creșterea bugetului reflectă necesitatea investițiilor în securitatea energetică și modernizarea infrastructurii.

Trump amenință NATO din cauza Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump critică lipsa de „entuziasm” a aliaților pentru misiunea din Ormuz și amenință NATO

Președintele american Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de reacția rezervată a unor aliați ai Statelor Unite în legătură cu solicitarea Washingtonului de a trimite nave de război pentru o misiune militară menită să protejeze traficul maritim în Strâmtoarea Ormuz. Liderul de la Casa Albă a criticat ceea ce a numit „lipsa de entuziasm” a unor state care, în opinia sa, au beneficiat timp de decenii de protecția militară a SUA. Trump cere aliaților să participe la misiunea din Strâmtoarea Ormuz Într-o declarație făcută la Casa Albă, Donald Trump a afirmat că unele țări s-au arătat dispuse să sprijine o eventuală operațiune navală, însă altele au reacționat cu reticență. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” „Unii sunt foarte entuziasmați, alții nu. Iar unele dintre aceste țări sunt state pe care le-am ajutat timp de mulți ani. Le-am protejat de amenințări externe teribile, iar ele nu prea sunt entuziaste. Iar nivelul de entuziasm contează pentru mine”, a spus președintele american. Trump a subliniat că Washingtonul a asigurat securitatea unor aliați timp de patru decenii și consideră că aceștia ar trebui acum să participe la o operațiune pe care o descrie drept „minoră”. „De 40 de ani vă protejăm, iar voi nu doriți să vă implicați într-un lucru foarte mic”, a adăugat liderul american. Coaliție navală pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Președintele american a declarat că unele state ar fi acceptat deja să se alăture unei coaliții navale pentru a asigura reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Trump nu a dorit însă să dezvăluie care sunt aceste țări, explicând că ele ar putea deveni ținte ale unor eventuale atacuri. Totuși, el a precizat că secretarul de stat Marco Rubio ar urma să anunțe în curând lista statelor dispuse să participe la misiune. Trump a menționat și o discuție cu președintele francez Emmanuel Macron, afirmând că Franța ar fi dispusă să sprijine operațiunile pentru redeschiderea strâmtorii. Apel către NATO, Japonia și Coreea de Sud Administrația americană a cerut sprijin nu doar din partea statelor NATO, ci și a unor aliați importanți din Asia, precum Japonia și Coreea de Sud. Trump a mers chiar mai departe, solicitând implicarea Chinei în eforturile de asigurare a securității maritime în fața amenințărilor iraniene. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care tranzitează o parte semnificativă din exporturile globale de petrol și gaze naturale. Trump amenință cu „consecințe grave pentru NATO” Președintele american a avertizat că refuzul statelor NATO de a trimite nave militare în zonă ar putea avea „consecințe foarte grave pentru viitorul alianței”. În ciuda presiunilor exercitate de Washington, mai multe state și-au exprimat deja rezervele față de participarea la o astfel de misiune militară. Regatul Unit și Germania au exclus luni posibilitatea unei operațiuni NATO pentru restabilirea traficului în Strâmtoarea Ormuz, iar Japonia a transmis că nu ia în calcul o astfel de implicare. Germania respinge ferm solicitarea SUA Reacția Germaniei a fost una dintre cele mai ferme. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a pus sub semnul întrebării eficiența unei eventuale misiuni europene în regiune. „Cum se așteaptă Donald Trump ca una sau două fregate europene să facă în Strâmtoarea Ormuz ceea ce puternicele forțe navale americane nu pot face?”, a declarat Pistorius. Oficialul german a subliniat că Berlinul nu consideră conflictul actual drept unul în care ar trebui să se implice. „Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a adăugat ministrul german. Iranul neagă blocarea Strâmtorii Ormuz Autoritățile iraniene resping acuzațiile potrivit cărora ar fi închis Strâmtoarea Ormuz după izbucnirea conflictului cu Statele Unite și Israelul. Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu acordat postului NBC News că Teheranul nu a blocat navigația în zonă și nici nu intenționează să o facă. „Nu am închis strâmtoarea. Navele și petrolierele sunt cele care nu încearcă să o traverseze, pentru că se tem că ar putea fi lovite de una dintre tabere”, a explicat diplomatul iranian. Amenințări ale Gărzilor Revoluționare și atacuri asupra navelor În paralel, Corpul Gărzilor Revoluționare iraniene a avertizat că orice navă cu legături cu Statele Unite, Israelul sau țările care le susțin ar putea deveni o țintă în Strâmtoarea Ormuz. De la izbucnirea conflictului, pe 28 februarie, cel puțin 16 nave comerciale au fost atacate în zona Golfului Persic, ceea ce a amplificat tensiunile într-o regiune esențială pentru comerțul global cu energie.

Dispută SUA-UE privind rolul NATO în Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pune presiune pe NATO în criza din Ormuz. UE: Misiunea nu intră în atribuțiile Alianței

Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu cresc după ce președintele american Donald Trump a avertizat că NATO s-ar putea confrunta cu un viitor „foarte sumbru” dacă aliații Statelor Unite nu sprijină eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran. Uniunea Europeană susține că această zonă nu se află în sfera de competență a Alianței Nord-Atlantice. Aliații ar trebui să contribuie la securizarea Strâmtorii Ormuz Într-un interviu acordat publicației Financial Times, Donald Trump a afirmat că statele care depind de transportul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz ar trebui să participe activ la asigurarea securității acestei rute maritime strategice. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Este absolut normal ca cei care profită de pe urma acestei strâmtori să contribuie pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic neplăcut acolo”, a declarat președintele american. Trump a subliniat că Europa și China depind mult mai mult decât Statele Unite de petrolul transportat din Golf, sugerând că aceste state ar trebui să aibă un rol mai activ în menținerea libertății de navigație. Liderul american a avertizat că un refuz sau lipsa unui răspuns din partea aliaților ar putea afecta serios viitorul Alianței Nord-Atlantice. „Dacă nu există un răspuns sau dacă acesta este negativ, cred că acest lucru va avea consecințe foarte sumbre pentru viitorul NATO”, a spus Trump. UE: Strâmtoarea Ormuz nu se află în sfera de competență a NATO Declarațiile lui Trump au fost urmate de o reacție a Uniunii Europene. Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a declarat că Strâmtoarea Ormuz nu intră în competența NATO. „Am contactat NATO anterior, dar, în realitate, acest lucru se află în afara sferei de competență a NATO. Nu există țări NATO în Strâmtoarea Ormuz”, a afirmat Kallas la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene. Potrivit acesteia, Uniunea Europeană analizează în prezent diferite opțiuni, inclusiv în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite, pentru a garanta navigația prin această rută maritimă strategică. Operațiunea europeană Aspides ar putea fi extinsă Kaja Kallas a precizat că Uniunea Europeană menține în regiune operațiunea navală EUNavfor Aspides, destinată în prezent protejării navelor comerciale din Marea Roșie și din zona Golfului. Oficialul european a explicat că statele membre discută posibilitatea extinderii sau modificării mandatului acestei misiuni pentru a răspunde noilor riscuri de securitate din regiune. „Întrebarea este dacă statele membre sunt pregătite să recurgă efectiv la această misiune. Dacă vrem să garantăm securitatea în această regiune, cel mai simplu lucru ar fi să folosim operațiunea pe care o avem deja în zonă și poate să o modificăm ușor”, a declarat Kallas. De asemenea, Franța a propus formarea unei „coaliții de voluntari” care să participe la securizarea traficului maritim din zonă. ONU ar putea lansa o inițiativă pentru menținerea transporturilor maritime Șefa diplomației europene a mai anunțat că a discutat cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre posibilitatea unei inițiative internaționale similare celei care a permis exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră. Închiderea Strâmtorii Ormuz reprezintă, potrivit acesteia, o amenințare majoră pentru aprovizionarea globală cu energie, în special pentru Asia. Totodată, blocajul ar putea afecta și transportul îngrășămintelor, ceea ce ar avea consecințe directe asupra securității alimentare globale. „Dacă există o penurie de îngrășăminte anul acesta, va exista și o penurie de alimente anul viitor, în special în Africa”, a avertizat Kallas. UE avertizează asupra riscului deturnării atenției de la războiul din Ucraina Kaja Kallas a subliniat că tensiunile din Orientul Mijlociu nu trebuie să distragă atenția comunității internaționale de la războiul din Ucraina. Ea a criticat, de asemenea, ideea relaxării sancțiunilor asupra petrolului rusesc, sugerată de Statele Unite, considerând-o un precedent periculos. „Avem nevoie ca Rusia să aibă mai puțini bani pentru a finanța războiul”, a spus oficialul european. În concluzie, Kallas a subliniat că marile crize de securitate globală sunt interconectate și că resursele militare și politice necesare pentru gestionarea conflictelor din Ucraina și din Orientul Mijlociu sunt strâns legate între ele.

Seul ar putea trimite nave militare în Strâmtoarea Ormuz (sursa: koreatimes.co.kr)
Internațional

Coreea de Sud ar putea trimite nave de război în Strâmtoarea Ormuz, după solicitarea lui Trump

Autoritățile din Coreea de Sud au anunțat duminică faptul că analizează cu atenție apelurile lansate de președintele american Donald Trump către aliați pentru a trimite nave de război în vederea securizării Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol. Seulul a transmis că urmărește îndeaproape declarațiile liderului american și că va analiza posibilitatea unei contribuții militare în strânsă coordonare cu Statele Unite ale Americii. Seulul monitorizează declarațiile lui Donald Trump Un oficial din cadrul biroului prezidențial sud-coreean a declarat că autoritățile de la Seul urmăresc cu atenție mesajele publicate de Donald Trump pe rețelele sociale. Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze Potrivit acestuia, guvernul sud-coreean va evalua situația cu atenție și va lua o decizie după consultări cu Statele Unite. Donald Trump cere aliaților să trimită nave de război Apelul liderului american a fost lansat sâmbătă și a vizat în special statele care depind puternic de tranzitul petrolului prin această zonă. Donald Trump a sugerat că mai multe țări, inclusiv China, Coreea de Sud, Franța, Japonia și Regatul Unit, ar trebui să participe la o operațiune navală menită să mențină deschisă această arteră esențială pentru comerțul mondial cu petrol. Președintele american a declarat anterior că Marina Statelor Unite ar urma să înceapă „în curând” escortarea petrolierelor prin această zonă strategică. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care tranzitează o parte semnificativă a exporturilor globale de petrol. Orice blocadă sau tensiune în această zonă poate avea un impact major asupra piețelor energetice și asupra securității energetice a multor state. Oficialii sud-coreeni au subliniat că securitatea rutelor maritime internaționale și libertatea navigației rămân priorități pentru Seul. Coreea de Sud caută soluții pentru protejarea aprovizionării cu energie Un reprezentant al administrației sud-coreene a precizat că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru a asigura siguranța transporturilor energetice. Coreea de Sud este puternic dependentă de importurile de energie, iar o mare parte din petrolul pe care îl utilizează ajunge în țară prin Strâmtoarea Ormuz. În contextul conflictului din Iran și al tensiunilor din regiune, guvernul de la Seul a decis să impună o plafonare a prețurilor la combustibili, pentru a reduce presiunea asupra pieței energetice interne. Aceasta este prima măsură de acest tip adoptată de Coreea de Sud din anul 1997.

Strâmtoarea Ormuz, închisă pentru SUA și Israel (sursa: X/Seyed Abbas Araghchi)
Internațional

Strâmtoarea Ormuz e deschisă statelor lumii, dar nu și navelor SUA și Israel, susține Iranul

Iranul a declarat sâmbătă că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru toate statele, cu excepția Statelor Unite și Israelului, într-o încercare de a evita izolarea internațională după bombardamentele americane asupra unor obiective militare de pe insula Kharg – un nod strategic pentru exporturile de petrol ale țării. Declarația vine la mai puțin de o zi după atacurile aeriene americane asupra insulei Kharg, infrastructură energetică vitală prin care tranzitează aproximativ 90% din exporturile petroliere ale Iranului. Teheranul susține că Strâmtoarea Ormuz nu este închisă Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a insistat că traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz continuă în mod normal pentru majoritatea navelor. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „De fapt, Strâmtoarea Ormuz este deschisă”, a declarat Araghchi într-un interviu pentru MS NOW. Oficialul iranian a precizat că restricțiile se aplică doar navelor statelor considerate ostile. „Este închisă doar pentru petrolierele și navele care aparțin dușmanilor noștri, celor care ne atacă și aliaților lor. Celelalte nave sunt libere să treacă”, a spus acesta. Amenințări americane privind infrastructura petrolieră iraniană Tensiunile au crescut după ce președintele american Donald Trump a amenințat că va distruge infrastructura petrolieră a Iranului de pe insula Kharg dacă Teheranul nu garantează trecerea în siguranță a navelor prin strâmtoare. Insula Kharg reprezintă cel mai important hub energetic al Iranului, fiind punctul prin care trece aproape întreaga cantitate de petrol exportată de țară. Navele evită zona din motive de securitate Araghchi a recunoscut că unele nave comerciale aleg să evite ruta maritimă din regiune din cauza riscurilor. „Multe nave preferă să nu facă această călătorie din cauza preocupărilor de securitate, dar acest lucru nu are nicio legătură cu noi”, a declarat ministrul iranian. Totuși, oficialul a reiterat că restricțiile sunt limitate. „Strâmtoarea nu este închisă. Este închisă doar pentru navele și petrolierele americane și israeliene, nu pentru altele”, a adăugat acesta. Două petroliere indiene au traversat fără probleme În ciuda tensiunilor, două petroliere sub pavilion indian care transportau gaz petrolier lichefiat (LPG) au traversat sâmbătă Strâmtoarea Ormuz fără incidente. „Au traversat Strâmtoarea Ormuz în siguranță în această dimineață și se îndreaptă spre India”, a declarat Rajesh Kumar Sinha, ministrul porturilor și transporturilor maritime din India. Atacuri asupra navelor în Golful Persic Situația de securitate din regiune rămâne tensionată. Potrivit UK Maritime Trade Operations, 16 nave care operau în Golful Persic și în zona Strâmtorii Ormuz au fost atacate de la începutul conflictului, pe 28 februarie.

Trump cere sprijin internațional pentru Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump cere sprijin militar internațional pentru Strâmtoarea Ormuz: apel către China, Franța, Japonia

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a cerut sâmbătă mai multor state să contribuie militar la protejarea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Liderul american a anunțat că Washingtonul intenționează să asigure rapid reluarea navigației în siguranță în această zonă strategică. Apel către aliați: China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie Mesajul a fost publicat pe platforma sa Truth Social, unde Trump a transmis că Statele Unite sunt hotărâte să garanteze libertatea de navigație în regiune. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Într-un fel sau altul, vom deschide în curând Strâmtoarea Ormuz, sigură și liberă!”, a scris președintele american. Donald Trump a declarat că speră ca mai multe state importante să participe la o misiune navală menită să protejeze transporturile maritime. Printre țările menționate se numără China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit, dar și alte state interesate de stabilitatea fluxurilor comerciale. Potrivit președintelui american, implicarea internațională ar contribui la protejarea petrolierelelor și a navelor de marfă care tranzitează zona dintre Iran și Oman, unde tensiunile geopolitice au afectat serios traficul maritim. Strâmtoarea Ormuz, punct vital pentru exporturile globale de petrol Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai strategice rute maritime din lume, fiind un coridor esențial pentru exporturile globale de petrol din Orientul Mijlociu. În contextul conflictului recent cu Iranul, traficul prin această zonă îngustă a fost grav afectat, iar numărul navelor comerciale care o traversează a scăzut drastic. Această situație a generat o creștere semnificativă a prețurilor la petrol pe piețele internaționale, amplificând îngrijorările privind stabilitatea energetică globală. G7 analizează o misiune navală pentru escortarea petrolierelelor După consultări între statele membre ale G7, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că grupul discută organizarea unei misiuni navale internaționale. Scopul acesteia ar fi escortarea petrolierelelor și a navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, pentru a preveni incidentele și pentru a garanta siguranța transporturilor. Inițiativa ar putea implica nave militare din mai multe state occidentale, într-o operațiune similară altor misiuni internaționale de securizare a rutelor maritime strategice. Germania se opune unei desfășurări militare internaționale Nu toate statele europene susțin însă ideea unei intervenții navale. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că nu consideră necesară o desfășurare militară internațională în zonă, exprimând astfel o poziție mai rezervată față de propunerea discutată în cadrul G7. Diferențele de poziție dintre liderii europeni reflectă sensibilitatea situației din regiune și temerile privind escaladarea tensiunilor. Navele de război americane ar putea începe escortarea petrolierelelor Donald Trump a afirmat vineri, în fața jurnaliștilor, că navele de război americane vor începe „în curând” să escorteze petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. O astfel de operațiune ar avea ca obiectiv principal protejarea transporturilor energetice și prevenirea unor eventuale atacuri sau blocaje într-una dintre cele mai sensibile zone ale comerțului global.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră