luni 16 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: Strâmtoarea Ormuz

13 articole
Internațional

Trump pune presiune pe NATO în criza din Ormuz. UE: Misiunea nu intră în atribuțiile Alianței

Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu cresc după ce președintele american Donald Trump a avertizat că NATO s-ar putea confrunta cu un viitor „foarte sumbru” dacă aliații Statelor Unite nu sprijină eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran. Uniunea Europeană susține că această zonă nu se află în sfera de competență a Alianței Nord-Atlantice. Aliații ar trebui să contribuie la securizarea Strâmtorii Ormuz Într-un interviu acordat publicației Financial Times, Donald Trump a afirmat că statele care depind de transportul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz ar trebui să participe activ la asigurarea securității acestei rute maritime strategice. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Este absolut normal ca cei care profită de pe urma acestei strâmtori să contribuie pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic neplăcut acolo”, a declarat președintele american. Trump a subliniat că Europa și China depind mult mai mult decât Statele Unite de petrolul transportat din Golf, sugerând că aceste state ar trebui să aibă un rol mai activ în menținerea libertății de navigație. Liderul american a avertizat că un refuz sau lipsa unui răspuns din partea aliaților ar putea afecta serios viitorul Alianței Nord-Atlantice. „Dacă nu există un răspuns sau dacă acesta este negativ, cred că acest lucru va avea consecințe foarte sumbre pentru viitorul NATO”, a spus Trump. UE: Strâmtoarea Ormuz nu se află în sfera de competență a NATO Declarațiile lui Trump au fost urmate de o reacție a Uniunii Europene. Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a declarat că Strâmtoarea Ormuz nu intră în competența NATO. „Am contactat NATO anterior, dar, în realitate, acest lucru se află în afara sferei de competență a NATO. Nu există țări NATO în Strâmtoarea Ormuz”, a afirmat Kallas la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene. Potrivit acesteia, Uniunea Europeană analizează în prezent diferite opțiuni, inclusiv în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite, pentru a garanta navigația prin această rută maritimă strategică. Operațiunea europeană Aspides ar putea fi extinsă Kaja Kallas a precizat că Uniunea Europeană menține în regiune operațiunea navală EUNavfor Aspides, destinată în prezent protejării navelor comerciale din Marea Roșie și din zona Golfului. Oficialul european a explicat că statele membre discută posibilitatea extinderii sau modificării mandatului acestei misiuni pentru a răspunde noilor riscuri de securitate din regiune. „Întrebarea este dacă statele membre sunt pregătite să recurgă efectiv la această misiune. Dacă vrem să garantăm securitatea în această regiune, cel mai simplu lucru ar fi să folosim operațiunea pe care o avem deja în zonă și poate să o modificăm ușor”, a declarat Kallas. De asemenea, Franța a propus formarea unei „coaliții de voluntari” care să participe la securizarea traficului maritim din zonă. ONU ar putea lansa o inițiativă pentru menținerea transporturilor maritime Șefa diplomației europene a mai anunțat că a discutat cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre posibilitatea unei inițiative internaționale similare celei care a permis exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră. Închiderea Strâmtorii Ormuz reprezintă, potrivit acesteia, o amenințare majoră pentru aprovizionarea globală cu energie, în special pentru Asia. Totodată, blocajul ar putea afecta și transportul îngrășămintelor, ceea ce ar avea consecințe directe asupra securității alimentare globale. „Dacă există o penurie de îngrășăminte anul acesta, va exista și o penurie de alimente anul viitor, în special în Africa”, a avertizat Kallas. UE avertizează asupra riscului deturnării atenției de la războiul din Ucraina Kaja Kallas a subliniat că tensiunile din Orientul Mijlociu nu trebuie să distragă atenția comunității internaționale de la războiul din Ucraina. Ea a criticat, de asemenea, ideea relaxării sancțiunilor asupra petrolului rusesc, sugerată de Statele Unite, considerând-o un precedent periculos. „Avem nevoie ca Rusia să aibă mai puțini bani pentru a finanța războiul”, a spus oficialul european. În concluzie, Kallas a subliniat că marile crize de securitate globală sunt interconectate și că resursele militare și politice necesare pentru gestionarea conflictelor din Ucraina și din Orientul Mijlociu sunt strâns legate între ele.

Dispută SUA-UE privind rolul NATO în Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Seul ar putea trimite nave militare în Strâmtoarea Ormuz (sursa: koreatimes.co.kr)
Internațional

Coreea de Sud ar putea trimite nave de război în Strâmtoarea Ormuz, după solicitarea lui Trump

Autoritățile din Coreea de Sud au anunțat duminică faptul că analizează cu atenție apelurile lansate de președintele american Donald Trump către aliați pentru a trimite nave de război în vederea securizării Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol. Seulul a transmis că urmărește îndeaproape declarațiile liderului american și că va analiza posibilitatea unei contribuții militare în strânsă coordonare cu Statele Unite ale Americii. Seulul monitorizează declarațiile lui Donald Trump Un oficial din cadrul biroului prezidențial sud-coreean a declarat că autoritățile de la Seul urmăresc cu atenție mesajele publicate de Donald Trump pe rețelele sociale. Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze Potrivit acestuia, guvernul sud-coreean va evalua situația cu atenție și va lua o decizie după consultări cu Statele Unite. Donald Trump cere aliaților să trimită nave de război Apelul liderului american a fost lansat sâmbătă și a vizat în special statele care depind puternic de tranzitul petrolului prin această zonă. Donald Trump a sugerat că mai multe țări, inclusiv China, Coreea de Sud, Franța, Japonia și Regatul Unit, ar trebui să participe la o operațiune navală menită să mențină deschisă această arteră esențială pentru comerțul mondial cu petrol. Președintele american a declarat anterior că Marina Statelor Unite ar urma să înceapă „în curând” escortarea petrolierelor prin această zonă strategică. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care tranzitează o parte semnificativă a exporturilor globale de petrol. Orice blocadă sau tensiune în această zonă poate avea un impact major asupra piețelor energetice și asupra securității energetice a multor state. Oficialii sud-coreeni au subliniat că securitatea rutelor maritime internaționale și libertatea navigației rămân priorități pentru Seul. Coreea de Sud caută soluții pentru protejarea aprovizionării cu energie Un reprezentant al administrației sud-coreene a precizat că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru a asigura siguranța transporturilor energetice. Coreea de Sud este puternic dependentă de importurile de energie, iar o mare parte din petrolul pe care îl utilizează ajunge în țară prin Strâmtoarea Ormuz. În contextul conflictului din Iran și al tensiunilor din regiune, guvernul de la Seul a decis să impună o plafonare a prețurilor la combustibili, pentru a reduce presiunea asupra pieței energetice interne. Aceasta este prima măsură de acest tip adoptată de Coreea de Sud din anul 1997.

Strâmtoarea Ormuz, închisă pentru SUA și Israel (sursa: X/Seyed Abbas Araghchi)
Internațional

Strâmtoarea Ormuz e deschisă statelor lumii, dar nu și navelor SUA și Israel, susține Iranul

Iranul a declarat sâmbătă că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru toate statele, cu excepția Statelor Unite și Israelului, într-o încercare de a evita izolarea internațională după bombardamentele americane asupra unor obiective militare de pe insula Kharg – un nod strategic pentru exporturile de petrol ale țării. Declarația vine la mai puțin de o zi după atacurile aeriene americane asupra insulei Kharg, infrastructură energetică vitală prin care tranzitează aproximativ 90% din exporturile petroliere ale Iranului. Teheranul susține că Strâmtoarea Ormuz nu este închisă Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a insistat că traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz continuă în mod normal pentru majoritatea navelor. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „De fapt, Strâmtoarea Ormuz este deschisă”, a declarat Araghchi într-un interviu pentru MS NOW. Oficialul iranian a precizat că restricțiile se aplică doar navelor statelor considerate ostile. „Este închisă doar pentru petrolierele și navele care aparțin dușmanilor noștri, celor care ne atacă și aliaților lor. Celelalte nave sunt libere să treacă”, a spus acesta. Amenințări americane privind infrastructura petrolieră iraniană Tensiunile au crescut după ce președintele american Donald Trump a amenințat că va distruge infrastructura petrolieră a Iranului de pe insula Kharg dacă Teheranul nu garantează trecerea în siguranță a navelor prin strâmtoare. Insula Kharg reprezintă cel mai important hub energetic al Iranului, fiind punctul prin care trece aproape întreaga cantitate de petrol exportată de țară. Navele evită zona din motive de securitate Araghchi a recunoscut că unele nave comerciale aleg să evite ruta maritimă din regiune din cauza riscurilor. „Multe nave preferă să nu facă această călătorie din cauza preocupărilor de securitate, dar acest lucru nu are nicio legătură cu noi”, a declarat ministrul iranian. Totuși, oficialul a reiterat că restricțiile sunt limitate. „Strâmtoarea nu este închisă. Este închisă doar pentru navele și petrolierele americane și israeliene, nu pentru altele”, a adăugat acesta. Două petroliere indiene au traversat fără probleme În ciuda tensiunilor, două petroliere sub pavilion indian care transportau gaz petrolier lichefiat (LPG) au traversat sâmbătă Strâmtoarea Ormuz fără incidente. „Au traversat Strâmtoarea Ormuz în siguranță în această dimineață și se îndreaptă spre India”, a declarat Rajesh Kumar Sinha, ministrul porturilor și transporturilor maritime din India. Atacuri asupra navelor în Golful Persic Situația de securitate din regiune rămâne tensionată. Potrivit UK Maritime Trade Operations, 16 nave care operau în Golful Persic și în zona Strâmtorii Ormuz au fost atacate de la începutul conflictului, pe 28 februarie.

Trump cere sprijin internațional pentru Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump cere sprijin militar internațional pentru Strâmtoarea Ormuz: apel către China, Franța, Japonia

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a cerut sâmbătă mai multor state să contribuie militar la protejarea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Liderul american a anunțat că Washingtonul intenționează să asigure rapid reluarea navigației în siguranță în această zonă strategică. Apel către aliați: China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie Mesajul a fost publicat pe platforma sa Truth Social, unde Trump a transmis că Statele Unite sunt hotărâte să garanteze libertatea de navigație în regiune. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Într-un fel sau altul, vom deschide în curând Strâmtoarea Ormuz, sigură și liberă!”, a scris președintele american. Donald Trump a declarat că speră ca mai multe state importante să participe la o misiune navală menită să protejeze transporturile maritime. Printre țările menționate se numără China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit, dar și alte state interesate de stabilitatea fluxurilor comerciale. Potrivit președintelui american, implicarea internațională ar contribui la protejarea petrolierelelor și a navelor de marfă care tranzitează zona dintre Iran și Oman, unde tensiunile geopolitice au afectat serios traficul maritim. Strâmtoarea Ormuz, punct vital pentru exporturile globale de petrol Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai strategice rute maritime din lume, fiind un coridor esențial pentru exporturile globale de petrol din Orientul Mijlociu. În contextul conflictului recent cu Iranul, traficul prin această zonă îngustă a fost grav afectat, iar numărul navelor comerciale care o traversează a scăzut drastic. Această situație a generat o creștere semnificativă a prețurilor la petrol pe piețele internaționale, amplificând îngrijorările privind stabilitatea energetică globală. G7 analizează o misiune navală pentru escortarea petrolierelelor După consultări între statele membre ale G7, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că grupul discută organizarea unei misiuni navale internaționale. Scopul acesteia ar fi escortarea petrolierelelor și a navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, pentru a preveni incidentele și pentru a garanta siguranța transporturilor. Inițiativa ar putea implica nave militare din mai multe state occidentale, într-o operațiune similară altor misiuni internaționale de securizare a rutelor maritime strategice. Germania se opune unei desfășurări militare internaționale Nu toate statele europene susțin însă ideea unei intervenții navale. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că nu consideră necesară o desfășurare militară internațională în zonă, exprimând astfel o poziție mai rezervată față de propunerea discutată în cadrul G7. Diferențele de poziție dintre liderii europeni reflectă sensibilitatea situației din regiune și temerile privind escaladarea tensiunilor. Navele de război americane ar putea începe escortarea petrolierelelor Donald Trump a afirmat vineri, în fața jurnaliștilor, că navele de război americane vor începe „în curând” să escorteze petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. O astfel de operațiune ar avea ca obiectiv principal protejarea transporturilor energetice și prevenirea unor eventuale atacuri sau blocaje într-una dintre cele mai sensibile zone ale comerțului global.

Nave indiene trec prin Strâmtoarea Ormuz (sursa: Pexels/Salem Raju)
Internațional

Iranul a permis trecerea prin Strâmtoarea Ormuz a două nave cu destinația India

Două nave sub pavilion indian care transportau gaz petrolier lichefiat (GPL) au reușit să tranziteze Strâmtoarea Ormuz și se îndreaptă în prezent către porturi din vestul Indiei, a anunțat sâmbătă Ministerul Porturilor, Transportului Maritim și Căilor Navigabile din India. Traversarea are loc într-un context geopolitic extrem de tensionat, după ce Iranul a restricționat în mare parte traficul prin această rută maritimă strategică, ca reacție la campania de bombardamente lansată de Statele Unite și Israel. Autoritățile indiene confirmă tranzitul în siguranță Rajesh Kumar Sinha, secretar special în cadrul Ministerului indian al Transportului Maritim, a declarat într-o conferință de presă la New Delhi că cele două nave au trecut fără incidente prin una dintre cele mai sensibile zone maritime din lume. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat „Navele au tranzitat în siguranță Strâmtoarea Ormuz în această dimineață devreme și se îndreaptă spre India”, a precizat oficialul indian. Transporturile de GPL sunt esențiale pentru aprovizionarea energetică a Indiei, iar siguranța rutelor maritime din Golful Persic este monitorizată atent de autoritățile de la New Delhi. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic al crizei din Orientul Mijlociu Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de energie, prin care trece o parte semnificativă a exporturilor mondiale de petrol și gaze. De la începutul campaniei de bombardamente lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, în urmă cu aproximativ două săptămâni, Teheranul a restricționat în mare parte traficul maritim prin această zonă.

Macron vrea redeschiderea strâmtorii Ormuz, Iranul reacționează (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron anunță o misiune de redeschidere a strâmtorii Ormuz, Iranul reacționează: planul e nerealist

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat pregătirea unei viitoare misiuni internaționale „pur defensive” menite să permită redeschiderea strâmtorii Ormuz pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Anunțul a fost făcut luni, în timpul unei scurte vizite oficiale în Cipru, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Inițiativa face parte dintr-o desfășurare militară amplă a Franței în regiune, menită să protejeze rutele comerciale maritime și securitatea energetică globală. Macron: „Când Cipru este atacat, Europa este atacată” În timpul vizitei, Emmanuel Macron s-a deplasat la aeroportul militar din Paphos, în sud-vestul Ciprului, care a fost lovit de o dronă la scurt timp după declanșarea ofensivei americano-israeliene împotriva Iranului, pe 28 februarie. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea Președintele francez a dorit astfel să își arate solidaritatea față de Cipru și față de președintele Nikos Christodoulides. „Când Cipru este atacat, Europa este cea atacată”, a declarat Macron. Liderul francez a subliniat că Europa nu va accepta ca o parte a teritoriului său să fie expusă riscurilor militare. „Nu vom accepta ca nici măcar o bucățică din teritoriul european, cum ar fi Cipru, să fie expusă pericolului”, a afirmat el. La conferința de presă a participat și premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. O misiune navală defensivă pentru escortarea petrolierelor Macron a explicat că misiunea pregătită de Franța și partenerii săi va avea un rol strict defensiv. Obiectivul principal este escortarea navelor comerciale, inclusiv a petrolierelor și a navelor port-container, pentru a permite redeschiderea treptată a strâmtorii Ormuz. Această rută maritimă este esențială pentru comerțul global și pentru transportul petrolului și gazelor naturale din regiunea Golfului. „Suntem pe cale să punem în aplicare o misiune pur defensivă, de escortă, pentru a permite redeschiderea treptată a strâmtorii Ormuz”, a declarat președintele francez. Blocarea traficului în această zonă a determinat o creștere rapidă a prețurilor la hidrocarburi în ultimele zile. Franța își consolidează prezența navală în regiune După vizita din Cipru, Emmanuel Macron s-a deplasat către portavionul francez Charles de Gaulle, aflat în largul insulei Creta. Nava a fost redirecționată spre estul Mediteranei după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Portavionul este nucleul unui amplu dispozitiv naval francez care se extinde în mai multe zone strategice: estul Mării Mediterane; Marea Roșie; strâmtoarea Ormuz. În acest dispozitiv vor fi incluse opt fregate și două portelicoptere amfibii. În plus, Franța, Italia și Spania au trimis fiecare câte o fregată în regiune. Franța își întărește contribuția la operațiunea europeană Aspides Macron a anunțat că Franța va participa „pe termen lung” cu două fregate la operațiunea Aspides, lansată de Uniunea Europeană în 2024 pentru protejarea traficului maritim în Marea Roșie. Operațiunea este coordonată de Grecia, iar o fregată franceză participă deja la această misiune. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a făcut apel la statele europene să consolideze această operațiune prin trimiterea de noi nave militare. La rândul lor, liderii europeni au transmis că UE este pregătită să își adapteze și să își întărească misiunile de protecție maritimă. Declarația a fost făcută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, Antonio Costa, după o reuniune prin videoconferință cu lideri din Orientul Mijlociu. Macron discută cu parteneri europeni și asiatici Președintele francez a precizat că misiunea navală pentru strâmtoarea Ormuz este pregătită împreună cu parteneri europeni și internaționali. Franța poartă discuții inclusiv cu India și cu alte state asiatice, puternic afectate de perturbarea traficului energetic din Golf. Macron a subliniat că stabilitatea acestei rute maritime este vitală pentru economia globală. G7 analizează soluții pentru criza energetică Franța, care deține în acest an președinția G7, pregătește o reuniune a miniștrilor energiei programată pentru marți, în marja unui summit organizat la Paris pe tema energiei nucleare civile. Macron a declarat că își dorește o coordonare strânsă între statele G7 – Franța, SUA, Marea Britanie, Italia, Germania, Canada și Japonia – pentru gestionarea impactului energetic al conflictului. Printre opțiunile analizate se numără și utilizarea rezervelor strategice de petrol. Macron cere încetarea atacurilor dintre Israel și Hezbollah În timpul deplasării spre Cipru, Emmanuel Macron a discutat telefonic cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Președintele francez a cerut grupării pro-iraniene Hezbollah să înceteze atacurile lansate din Liban. Totodată, el a solicitat Israelului să oprească operațiunile militare împotriva Libanului. „Israelul trebuie să înceteze operațiunile militare și atacurile asupra Libanului cât mai curând posibil pentru a permite restabilirea suveranității și integrității teritoriale a Libanului”, a declarat Macron. El a subliniat că armata libaneză trebuie să rămână singura forță legitimă responsabilă de securitatea teritoriului. Iranul respinge planul privind securizarea strâmtorii Ormuz Reacția Teheranului nu a întârziat. Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Ali Larijani, a declarat că este puțin probabil ca securitatea să poată fi restabilită în strâmtoarea Ormuz în timpul conflictului. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, oficialul iranian a afirmat că stabilizarea zonei este imposibilă „în mijlocul focului războiului aprins de SUA și Israel”. Larijani a adăugat că inițiativa vine din partea unor state care, în opinia sa, au susținut conflictul din regiune.

Marco Rubio acuză Iranul că încearcă „să ia lumea ostatică” (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Internațional

SUA acuză Iranul că încearcă „să ia lumea ostatică”: Rubio denunță atacurile asupra țărilor din Golf

Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a lansat luni acuzații dure la adresa regimului iranian, pe care l-a descris drept o amenințare majoră pentru stabilitatea regională și pentru securitatea globală. Șeful diplomației americane a afirmat că Teheranul încearcă „să ia lumea ostatică” prin atacuri asupra infrastructurii energetice din statele vecine și prin presiuni asupra uneia dintre cele mai importante rute maritime ale lumii, strâmtoarea Ormuz. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei ceremonii organizate la Departamentul de Stat în onoarea cetățenilor americani considerați „deținuți în mod ilegal” în diverse state ale lumii. Marco Rubio: regimul iranian, o amenințare pentru întreaga lume În discursul său, Marco Rubio a criticat dur conducerea de la Teheran, afirmând că actualul regim clerical reprezintă un pericol nu doar pentru Orientul Mijlociu, ci și pentru comunitatea internațională. Citește și: Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) „Cred că vedem cu toții în prezent amenințarea pe care acest regim clerical o reprezintă pentru regiune și pentru lume. Ei încearcă să ia lumea ostatică”, a declarat secretarul de stat american. Oficialul american a acuzat Iranul că desfășoară atacuri împotriva statelor din regiune și vizează infrastructuri energetice esențiale, punând în pericol populația civilă. „Regimul iranian atacă țările vecine, infrastructura lor energetică și populația civilă”, a afirmat Rubio. Washingtonul susține că operațiunile militare vizează capacitățile Iranului Secretarul de stat a precizat că obiectivul operațiunilor militare desfășurate în prezent este reducerea capacității Iranului de a continua astfel de atacuri. „Obiectivul actualei misiuni este de a le distruge capacitatea de a continua să o facă și suntem pe cale să realizăm acest lucru”, a declarat Marco Rubio. Ofensiva aeriană lansată de SUA și Israel împotriva Iranului Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile americane, Statele Unite și Israelul au declanșat pe 28 februarie o ofensivă aeriană comună împotriva Iranului. În prima zi a bombardamentelor ar fi fost ucis liderul suprem al Republicii Islamice, ayatollahul Ali Khamenei. După declanșarea atacurilor, Iranul a lansat mai multe rachete și drone asupra Israelului și asupra monarhiilor arabe din Golf, state care găzduiesc baze militare importante pentru forțele americane din regiune. Escaladarea tensiunilor a ridicat temeri privind extinderea conflictului în întregul Orient Mijlociu. Cazul Robert Levinson, adus din nou în atenția publică În cadrul ceremoniei de la Departamentul de Stat au fost prezenți și membri ai familiei lui Robert Levinson, fost agent FBI dispărut în 2007 pe insula iraniană Kish. Autoritățile americane au anunțat în 2020 că există indicii că Levinson ar putea să nu mai fie în viață, iar Washingtonul a acuzat regimul iranian de implicare în răpirea acestuia. La momentul dispariției, Levinson ar fi declarat că se află într-o călătorie de afaceri în Iran. Totuși, o investigație publicată de Washington Post în 2013 a arătat că acesta ar fi colaborat cu CIA și că ar fi desfășurat o misiune neautorizată de colectare de informații. Rubio: cazul Levinson arată natura regimului de la Teheran Marco Rubio a invocat cazul lui Robert Levinson ca exemplu al modului în care acționează autoritățile iraniene. „Robert Levinson ne reamintește în mod special natura regimului cu care avem de-a face la Teheran”, a declarat secretarul de stat. Oficialul american a subliniat că regimul iranian a fost fondat pe ostilitatea față de Statele Unite, amintind episodul luării de ostatici de la Ambasada SUA din Teheran după Revoluția Islamică din 1979. Criza ostaticilor din 1979, când diplomați americani au fost reținuți timp de 444 de zile, rămâne unul dintre cele mai tensionate momente din istoria relațiilor dintre Washington și Teheran.

Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) Foto: Facebook USS Gerald Ford
Economie

Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială)

Cea mai mare problemă a lui Donald Trump, după declanșarea atacurilor aeriene împotriva Iranului: prețul petrolului, care a crescut exploziv după ce navele încărcate cu carburanți au încetat să mai folosească strâmtoarea Ormuz, de teamă că vor fi atacate de iranieni. Virca 16 milioane de barili de petrol sunt captive. Un astfel de blocaj nu a mai existat din anii 70. Prețul barilului de petrol a sărit de 100 de dolari.  Citește și: Sondaj: O mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor Eset evident că strategia Iranului este să impună un cost economic inacceptabil pentru Trump, forțându-l să renunțe la război pe fondul creșterii prețurilor la benzină în SUA.  Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) Însă, de unde poate veni salvarea (parțială) pentru SUA, o opțiune care cel puțin oferă președintelui american timp: reactivarea a două conducte care pot duce petrol din Golful Persic în Marea Roșie și în Goșful Oman/Oceanul Indian.  „Una dintre ultimele linii de apărare este reprezentată de câteva conducte petroliere care oferă o ocolire parțială (subliniem **parțială**) a Strâmtorii Ormuz”, scrie analistul Bloomberg Javier Blas.  „Piața consideră că există două rute alternative pentru exporturile de țiței din Orientul Mijlociu: una este prin conductele est-vest ale Arabiei Saudite către Yanbu, pe coasta Mării Roșii, și terminalul Muajjiz din apropiere, iar cealaltă este prin conductele Habshan-Fujairah ale Emiratelor Arabe Unite către Fujairah, pe coasta de vest a Emiratelor Arabe Unite, ocolind Strâmtoarea Ormuz. Aceste două rute alternative ar putea transporta între 7 și 8 milioane de barili de petrol pe zi, compensând jumătate din aprovizionarea cu petrol în timpul întreruperii traficului în Strâmtoarea Ormuz. Cu toate acestea, ambele opțiuni prezintă provocări. De exemplu, Fujairah din Emiratele Arabe Unite este extrem de aproape de Strâmtoarea Ormuz și ar putea fi ținta atacurilor artileriei iraniene. Conducta est-vest a Arabiei Saudite funcționează deja la capacitate maximă. În prezent, volumul de țiței transportat prin porturile sale din Marea Roșie a crescut la un nivel record. Potrivit Saudi Aramco, capacitatea maximă a acestei conducte este de 7 milioane de barili pe zi (...) Dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată și petrolul din Orientul Mijlociu nu poate ajunge în Asia, Coreea de Sud, Thailanda și India vor fi probabil țările cele mai grav afectate. Japonia, datorită rezervelor sale substanțiale de petrol, s-ar putea stabiliza pe termen scurt”, arată o analiză a site-ului futunn.com. „În întreaga istorie scrisă a strâmtorii, aceasta nu a fost niciodată închisă”, a declarat Natasha Kaneva, analist la JPMorgan Chase, citată de Wall Street Journal. „Pentru mine, nu era doarcel mai rău scenariu posibil. Era un scenariu de neimaginat”. 

Emiratele Arabe Unite și Kuweitul reduc producția de petrol (sursa: kockw.com)
Economie

Criza din Strâmtoarea Ormuz: Emiratele Arabe Unite și Kuweitul reduc producția de petrol

Tensiunile din Orientul Mijlociu încep să afecteze direct piața globală a energiei. Emiratele Arabe Unite și Kuweitul au început să își reducă producția de petrol, după ce închiderea aproape completă a Strâmtorii Ormuz a perturbat exporturile din una dintre cele mai importante regiuni petroliere ale lumii. Potrivit Bloomberg, situația a generat deja efecte puternice asupra piețelor energetice, cotațiile petrolului crescând semnificativ pe bursele internaționale. Reduceri de producție în Emiratele Arabe Unite și Kuweit Compania națională Abu Dhabi National Oil Co. (Adnoc) a anunțat că ajustează producția offshore pentru a gestiona capacitățile de stocare, fără a oferi detalii suplimentare despre amploarea reducerilor. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios În același timp, Kuwait Petroleum Corp. a confirmat că diminuează producția atât la câmpurile petroliere, cât și la rafinării. Decizia vine pe fondul amenințărilor lansate de Iran privind siguranța transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Potrivit unor surse apropiate dosarului, reducerea producției în Kuweit a început sâmbătă dimineața cu aproximativ 100.000 de barili pe zi. Reducerea ar urma să crească rapid, fiind estimată să se tripleze duminică, cu noi ajustări posibile în funcție de nivelul stocurilor și de evoluția situației din strâmtoare. Strâmtoarea Ormuz, aproape blocată de tensiunile din regiune Conflictul din Orientul Mijlociu a dus la aproape blocarea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel global. Amenințările Iranului la adresa navelor comerciale au redus drastic traficul petrolier, afectând exporturile din principala regiune producătoare de petrol a lumii. Ca urmare, prețul petrolului Brent tranzacționat la Londra a urcat până la aproape 93 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Emiratele folosesc rute alternative pentru export Emiratele Arabe Unite încearcă să limiteze impactul crizei asupra piețelor globale prin utilizarea unor rute alternative de transport. În luna ianuarie, Emiratele produceau peste 3,5 milioane de barili de petrol pe zi. Pentru a evita Strâmtoarea Ormuz, compania Adnoc utilizează o conductă strategică care poate transporta aproximativ 1,5 milioane de barili zilnic către portul Fujairah, situat pe coasta estică a Emiratelor. În plus, statul din Golf utilizează și rețeaua sa internațională de depozite pentru a menține aprovizionarea piețelor energetice. Măsuri similare în alte state producătoare de petrol Reducerea producției în Emiratele Arabe Unite și Kuweit se adaugă unei serii de măsuri adoptate în întreaga regiune. Irakul a început să reducă producția încă de la începutul săptămânii, pe măsură ce rezervoarele sale de stocare s-au umplut. Arabia Saudită a decis să închidă cea mai mare rafinărie a sa, iar Qatar a suspendat activitatea celei mai mari instalații de export de gaze naturale lichefiate din lume, după atacuri cu drone atribuite Iranului. Aceste evoluții amplifică îngrijorările privind stabilitatea aprovizionării globale cu energie. Kuweitul invocă „forță majoră” pentru contractele petroliere Kuwait Petroleum a anunțat că a declarat situație de forță majoră pentru livrările de petrol și produse rafinate. Această clauză contractuală permite companiilor să suspende sau să modifice obligațiile comerciale atunci când apar circumstanțe excepționale independente de voința lor. În ianuarie, Kuweitul producea aproximativ 2,57 milioane de barili de petrol pe zi. Problema majoră este însă că singura rută de export a petrolului kuweitian trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face țara extrem de vulnerabilă la blocajele din această zonă. Donald Trump: prețul petrolului ar putea scădea după încheierea conflictului Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a comentat evoluțiile de pe piața petrolului, declarând că se așteaptă ca prețurile să scadă după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu. Trump a descris situația drept o „incursiune minoră”, despre care a spus că ar putea continua „pentru o perioadă scurtă de timp”. Cu toate acestea, analiștii avertizează că menținerea blocajelor din Strâmtoarea Ormuz ar putea avea efecte majore asupra economiei globale, dacă situația se prelungește.

Strâmtoarea Ormuz a fost închisă (sursa: cbc.ca)
Internațional

Strâmtoarea Ormuz a fost închisă. Iranul va ataca navele care încearcă să tranziteze zona

Comandantul Gărzilor Revoluționare iraniene a anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul maritim și a avertizat că Iranul va incendia orice navă care va încerca să traverseze acest punct strategic. Decizia are implicații majore pentru piața energetică globală, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului din statele Golfului. Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru exporturile de petrol din Golf Strâmtoarea Ormuz face legătura între Golful Persic și Golful Oman, fiind un coridor maritim vital pentru exporturile de petrol și gaze naturale lichefiate provenite din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Irak și Qatar. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Potrivit estimărilor internaționale, un procent semnificativ din petrolul tranzacționat la nivel mondial trece zilnic prin acest punct strategic. Orice blocaj în zonă generează imediat reacții pe piețele energetice și temeri privind securitatea aprovizionării. Deși autoritățile iraniene au negat anterior că ar fi închis oficial strâmtoarea, în contextul atacurilor aeriene lansate sâmbătă împotriva Iranului de către SUA și Israel, în realitate traficul era deja afectat. Mai mulți operatori maritimi au ales să evite zona din cauza riscului crescut de conflict, ceea ce a dus la o închidere de facto a rutei. Iranul susține că a atacat un petrolier cu legături americane În cursul aceleiași zile, Gărzile Revoluționare iraniene au anunțat că au lovit cu două drone un petrolier aflat în Strâmtoarea Ormuz, despre care susțin că ar avea legături cu Statele Unite. Nava vizată este petrolierul Athe Nova, care navighează sub pavilionul statului Honduras. Până la acest moment, operatorul navei nu a oferit informații clare cu privire la starea vasului sau la eventualele pagube produse.

Orientul Mijlociu, conflictul amenință piața globală a gazelor (sursa: Pexels/Igor Passchier)
Economie

Conflictul din Orientul Mijlociu amenință piața globală a gazelor: risc major de scumpiri

O posibilă extindere a conflictului din Orientul Mijlociu riscă să provoace cea mai severă perturbare a pieței globale de gaze naturale de la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, potrivit Bloomberg. Atunci, șocul geopolitic a dat peste cap fluxurile comerciale internaționale și a declanșat o explozie a prețurilor la energie. Astăzi, atenția piețelor se mută asupra Golfului Persic, unde orice escaladare militară ar putea afecta direct livrările de gaze naturale lichefiate (LNG), esențiale pentru Asia și Europa. Strâmtoarea Ormuz, punctul nevralgic al comerțului global cu LNG Aproximativ 20% din exporturile globale de gaze naturale lichefiate tranzitează Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului În prezent, datele privind traficul maritim arată că fluxurile de LNG prin această zonă sunt aproape oprite. Mai multe nave care transportă gaze către sau dinspre Qatar și-au suspendat deplasarea pentru a evita traversarea strâmtorii. Blocarea acestei rute strategice ar avea efecte imediate asupra prețurilor internaționale la gaze. Qatar, actor-cheie pe piața mondială a gazelor Qatar este al doilea cel mai mare exportator mondial de gaze naturale lichefiate și un furnizor crucial pentru Asia. Anul trecut, statul din Golf a exportat 82,2 milioane de tone de LNG. Peste 80% din producția sa a fost livrată în Asia, iar dependența este semnificativă: China este cel mai mare cumpărător, aproximativ o treime din importurile sale de LNG provenind din Qatar. India ocupă locul al doilea în clasamentul importatorilor. În paralel, una dintre unitățile de producție din complexul Ras Laffan se află în mentenanță planificată, ceea ce reduce temporar livrările. În contextul actual, această scădere de producție amplifică riscurile. Asia, cea mai expusă unei crize energetice Asia este regiunea cea mai vulnerabilă în eventualitatea unei escaladări militare. Cumpărătorii asiatici, care își asigură aproximativ un sfert din necesarul de LNG din Qatar, au început deja să contacteze furnizorii pentru a identifica încărcături alternative. Potrivit lui Tom Marzec-Manser, director în cadrul Wood Mackenzie, orice activitate militară în Strâmtoarea Ormuz va pune presiune imediată pe prețuri, la fel ca orice evoluție negativă în producția Qatarului. Dacă fluxurile maritime rămân blocate, statele asiatice ar putea intra într-o competiție agresivă pentru redirecționarea transporturilor disponibile pe piața spot. Europa, mai puțin expusă direct, dar vulnerabilă indirect Deși Europa este mai puțin dependentă de gazul qatarez decât Asia, continentul rămâne vulnerabil din cauza nivelurilor reduse de stocare. După ruptura energetică produsă de invazia Rusiei în Ucraina, Europa și-a diversificat sursele de aprovizionare. Totuși, o competiție globală pentru LNG ar putea duce la noi creșteri de prețuri. Anne-Sophie Corbeau, cercetător la Centrul pentru Politică Energetică Globală al Universității Columbia, avertizează că impactul final va depinde de volumul de gaze redirecționat către Asia. Europa este mai puțin expusă direct, dar vulnerabilitatea sa ține de rezervele interne și de dinamica cererii globale. Efect de domino: Turcia și Egipt, potențiale puncte sensibile Un alt risc major îl reprezintă Turcia, care importă gaze prin conducte din Iran. Dacă aceste livrări sunt reduse din cauza conflictului, Ankara ar putea fi nevoită să cumpere volume suplimentare de LNG de pe piața internațională. Și Egipt s-ar putea confrunta cu o situație similară, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra transporturilor maritime deja limitate. Lecția anului 2022: volatilitate extremă și prețuri record Invazia Rusiei în Ucraina a produs o ruptură fără precedent în comerțul global cu gaze. Izolarea Moscovei de piața europeană a generat volatilitate extremă și prețuri record. Un scenariu similar, dar concentrat în Orientul Mijlociu, ar putea declanșa o nouă criză energetică globală, cu efecte rapide asupra facturilor la energie, inflației și competitivității economiilor dependente de importuri.

Tensiuni majore în Strâmtoarea Ormuz (sursa: Pexels/Max Renard)
Internațional

SUA avertizează navele comerciale: evitați Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz

Tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează după loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, iar efectele se extind rapid asupra transportului maritim internațional. Departamentul american al Transporturilor a emis o alertă oficială prin care solicită navelor comerciale să evite Golful Persic, invocând „activități militare importante” în regiune. Notificarea publicată sâmbătă cere tuturor navelor comerciale care au legătură cu Statele Unite să mențină o distanță de cel puțin 30 de mile marine față de navele militare americane, pentru a reduce riscul de a fi confundate cu o amenințare. Avertismentul vizează Golful Persic, Strâmtoarea Ormuz, Golful Oman și Marea Arabiei – zone esențiale pentru comerțul global. Avertismente privind blocarea Strâmtorii Ormuz Un oficial al misiunii navale Aspides a Uniunii Europene a declarat că mai multe nave au recepționat transmisii VHF atribuite Gărzilor Revoluționare iraniene, potrivit cărora „nicio navă nu are voie să traverseze Strâmtoarea Ormuz”. Citește și: Atacurile împotriva Iranului nu există pentru MAE: site-ul ministerului a rămas blocat la „demonstrații” Deși Iranul nu a confirmat oficial o astfel de interdicție, Teheranul a amenințat de-a lungul anilor că va bloca această rută strategică în cazul unui atac asupra Republicii Islamice. Strâmtoarea Ormuz este considerată cea mai importantă rută de export de petrol din lume, conectând marii producători din Golf – Arabia Saudită, Iran, Irak și Emiratele Arabe Unite – cu piețele globale prin Golful Oman și Marea Arabiei. Strâmtoarea Ormuz: poarta strategică a Golfului Persic Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Oceanul Indian și este situată între Iran și sultanatul Oman. Lățimea sa redusă, de aproximativ 50 de kilometri, și adâncimea de maximum 60 de metri o fac extrem de vulnerabilă în context militar. Zona este presărată cu insule cu importanță strategică majoră, precum Ormuz, Qeshm și Larak, aflate sub control iranian, dar și Marele Tunb, Micul Tunb și Abu Musa – insule ocupate de Iran din 1971, după retragerea forțelor britanice din regiune. Pe partea omaneză, Peninsula Musandam formează un punct de observație strategic asupra întregii regiuni. Ruta vitală pentru petrol și gaz natural Strâmtoarea Ormuz este principalul coridor maritim pentru exporturile de petrol din Orientul Mijlociu. În 2024, aproximativ 20 de milioane de barili de țiței au tranzitat zilnic această rută, reprezentând aproape 20% din consumul mondial de petrol lichid, potrivit datelor Agenției americane pentru Energie (EIA). De asemenea, aproximativ o cincime din comerțul mondial cu gaz natural lichefiat, în special din Qatar, a trecut prin acest punct strategic. Peste 80% din petrolul și gazele naturale care tranzitează Ormuz sunt destinate piețelor asiatice, conform Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). Singurele state care pot ocoli parțial strâmtoarea prin conducte sunt Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, însă capacitatea maximă a acestora este limitată la aproximativ 2,6 milioane de barili pe zi – insuficient pentru a compensa un blocaj total. Istoric de tensiuni și incidente navale Iranul se consideră gardianul Golfului Persic și contestă frecvent prezența forțelor străine, în special a Flotei a V-a americane, staționată în Bahrain. Gărzile Revoluționare iraniene controlează operațiunile navale din Golf și securitatea strâmtorii. Una dintre cele mai grave crize din zonă a avut loc în anii 1980, în timpul conflictului Iran-Irak, în așa-numitul „război al petrolierelor”, când peste 500 de nave au fost distruse sau avariate. În aprilie 1988, fregata americană USS Samuel B. Roberts a fost grav avariată după ce a lovit o mină iraniană. În iulie același an, un avion Iran Air Airbus A-300 a fost doborât de rachete lansate de fregata americană USS Vincennes, provocând moartea a 290 de persoane. Incidente recente și escaladarea tensiunilor După retragerea Statelor Unite din acordul nuclear iranian în 2018, incidentele din regiune s-au intensificat. În 2019, atacuri asupra petroliere, doborârea unei drone și capturarea unor nave au alimentat temerile privind o confruntare directă între Teheran și Washington. În iulie 2021, un atac în Marea Omanului asupra unui petrolier administrat de o companie israeliană a dus la moartea a două persoane – un cetățean britanic și unul român. Israelul, SUA, Regatul Unit și România au acuzat Iranul, care a negat implicarea. În aprilie 2024, Gărzile Revoluționare au abordat portcontainerul MSC Aries, sub pavilion portughez, invocând presupuse legături ale armatorului cu Israelul. La începutul lunii februarie, un petrolier american a fost interceptat de nave armate iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz, fiind ulterior escortat de armata americană după ce a refuzat să oprească. Riscuri majore pentru comerțul global Avertismentul emis de Ministerul american al Transporturilor indică faptul că situația militară din Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz poate afecta direct comerțul mondial cu petrol și gaze naturale. O eventuală blocare a rutei ar genera perturbări severe pe piețele energetice globale, creșteri ale prețului petrolului și presiuni suplimentare asupra economiilor dependente de importurile din Orientul Mijlociu.

Strâmtoarea Ormuz, SUA avertizează Iranul (sursa: centcom.mil)
Internațional

SUA avertizează Iranul: „Nu vom tolera acțiuni riscante” în Strâmtoarea Ormuz

Statele Unite au transmis un avertisment ferm către Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), precizând că nu vor tolera manevre militare periculoase în Strâmtoarea Ormuz, după ce Teheranul a anunțat organizarea unui exercițiu naval de două zile cu muniție reală în zonă. CENTCOM: manevrele periculoase cresc riscul de escaladare Potrivit United States Central Command (CENTCOM), forțele armate americane nu vor accepta comportamente considerate „nesigure și neprofesioniste”, precum survoluri la joasă altitudine deasupra navelor de război americane sau apropierea vedetelor rapide iraniene pe traiectorii care pot duce la coliziuni. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” „Orice comportament nesigur și neprofesionist în apropierea forțelor americane, a partenerilor regionali sau a navelor comerciale crește riscurile de coliziune, escaladare și destabilizare”, a transmis CENTCOM într-un comunicat oficial. SUA cer respectarea normelor internaționale de navigație Armata americană subliniază că își desfășoară operațiunile la cel mai înalt nivel de profesionalism și cu respectarea normelor internaționale, solicitând ca IRGC să adopte aceeași conduită. În același timp, Washingtonul avertizează că exercițiul naval iranian, programat să înceapă duminică și care implică utilizarea de muniție reală, nu trebuie să afecteze libertatea navigației și transportul maritim comercial internațional prin Strâmtoarea Ormuz. De ce este Strâmtoarea Ormuz un punct strategic global Strâmtoarea Ormuz este o cale navigabilă cu o lățime de aproximativ 55 de kilometri, situată între Iran și Oman, și reprezintă una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru exportul de petrol. O mare parte din livrările globale de energie tranzitează această zonă, ceea ce face orice incident militar extrem de sensibil din punct de vedere geopolitic. IRGC, subordonat direct liderului suprem iranian IRGC, considerată armata de elită a regimului de la Teheran, se subordonează direct ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului. Exercițiile navale anunțate vin într-un context deja tensionat în relațiile dintre Iran și Statele Unite. Tensiuni SUA–Iran: amenințări și desfășurări militare Președintele american Donald Trump a amenințat recent, în repetate rânduri, Teheranul cu lovituri militare, inclusiv pe fondul represiunii violente a protestelor interne din Iran. Trump a cerut Iranului să accepte o „înțelegere”, care ar presupune, printre altele, renunțarea la programul nuclear. În acest context, portavionul USS Abraham Lincoln și alte mijloace militare americane au fost dislocate în Orientul Mijlociu. Iranul, deschis negocierilor, dar refuză concesii majore Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat vineri că Iranul este pregătit pentru negocieri „corecte și echitabile”, însă a respins cererile esențiale ale administrației Trump. Potrivit acestuia, strategiile de apărare și sistemele de rachete ale Iranului nu vor face niciodată obiectul negocierilor. Araghchi a avertizat totodată că, în cazul unui conflict militar, acesta ar putea depăși cadrul unui război bilateral.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră