marți 28 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: Strâmtoarea Ormuz

31 articole
Politică

Cel mai mare pericol pentru Bolojan: eroina care a deschis Strâmtoarea Ormuz și e adorată de Moscova

Diana Șoșoacă a declanșat o nouă serie de declarații controversate, în care îl atacă pe premierul Ilie Bolojan, își atribuie un rol decisiv în deschiderea Strâmtorii Ormuz. Se afișează într-o relație de apropiere cu Leonid Slutski, lider politic rus care o elogiază public. În același registru, senatoarea lansează critici dure la adresa Israelului și a comunității evreiești din România, amenințând totodată cu acțiuni în justiție împotriva celor care ar eticheta românii drept „antisemiți”. Discursul său merge mai departe, până la apărarea lui Ion Antonescu, reinterpretări radicale ale istoriei și comparații controversate, asemănându-se cu Mihai Eminescu, într-un amestec de acuzații, revendicări și poziționări halucinante. Acuzații directe la adresa lui Bolojan Într-o postare publică, Diana Șoșoacă lansează un atac frontal la adresa premierului, acuzându-l de subminarea economiei naționale și cerând intervenția instituțiilor judiciare: Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei „BOLOJANEEEE, NU MAI FURA BANII ROMÂNILOR! SCADE PREȚUL LA COMBUSTIBIL! NU AI NICIUN MOTIV SĂ FIE NICI MĂCAR 7 LEI. FURI LA ACCIZĂ. SUNTEM PRODUCĂTORI DE COMBUSTIBIL. BAAA, TU AR TREBUI SĂ ACȚIONEZI ÎN BENEFICIUL ROMÂNIEI, NU AL STRĂINILOR! SĂVÂRȘEȘTI INFRACTIUNEA DE SUBMINARE A ECONOMIEI NAȚIONALE! DNA PROCUROR GENERAL CHIRIAC, ESTE FLAGRANT! LUAȚI-I PE TOȚI DE LA GUVERN, DACĂ SUNTEȚI CORECTĂ!” Rolul lui Șoșoacă în „deschiderea” Strâmtorii Ormuz Cu doar o oră înainte, Șoșoacă a făcut o afirmație surprinzătoare, susținând că ar fi avut un rol activ în deschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol: „ÎN URMA DISCUȚIILOR ÎN CADRUL ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE DE LA ISTANBUL , TURCIA, LA CARE AM PARTICIPAT ACTIV, STRÂMTOAREA HORMUZ A FOST DESCHISĂ. ROMÂNIA A AVUT UN SINGUR REPREZENTANT, DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ. BOLOJANE, SCADE PREȚUL LA BENZINĂ ȘI REFĂ REZERVA STRATEGICĂ A ROMÂNIEI, CĂ NU M-AM LUPTAT DEGEABA.” Afirmația sa este greu de verificat și nu are confirmări oficiale. Apropierea de Rusia și mesajul lui Leonid Slutski Un alt element notabil îl reprezintă relația afișată cu oficiali ruși. Într-un videoclip, Diana Șoșoacă prezintă o întâlnire cu reprezentanți ai Dumei de Stat, solicitând chiar un mesaj pentru români: „Bine v-am găsit de la Istanbul, Turcia, unde am avut cea de-a patra întâlnire cu reprezentanții dumei de stat, delegație condusă de deputatul Leonid Slutski, președintele partidului democratic liberal din Rusia. Aș vrea să-l rog să transmită poporului român un mesaj din partea Rusiei pentru că trebuie să reluăm relațiile diplomatice, atât Uniunea Europeană, cât și fiecare națiune, pentru a reechilibra situația la nivel mondial și mai ales la nivel european.” Mesajul transmis de oficialul rus, în limba franceză, este unul elogios la adresa Dianei Șoșoacă: „Vreau să spun tuturor celor din România, trebuie să aveți mare grijă de doamna Diana-Iovanovici Șoșoacă, pentru că este foarte inteligentă, foarte puternică și ea este într-adevăr viitorul României. Trăiască Diana și trăiască cooperarea cât mai dreaptă, mai sistematică și mai profundă între Europa și Rusia.  Suntem împreună, ținem aproape!” Discurs despre antisemitism și atacuri la adresa comunităților În intervențiile sale publice, Diana Șoșoacă abordează și tema antisemitismului, contestând etichetarea românilor în acest sens și lansând, în același timp, declarații controversate: Însă, vorbind despre înlăturarea bustului lui Octavian Goga de la Iași, Șoșoacă lansează o avertizare: „Vreau să-i spun și lui Chirica și comunității evreiești să nu îndrăznească, pentru că se vor trezi cu mine la Iași. Și, dacă vor o revoluție le-o pornesc. Să-și bage mințile în cap, să ne lase statuile, să ne lase scriitorii, dacă nu vă convine puteți să vă cărați la voi în Israel. Aici este România, și în România noi hotărâm. Dacă îl considerați pe Goga fascist, antisemit, noi îl considerăm patriot.” De asemenea, lansează un avertisment instituțional: „Să nu mai încercați anatemizarea cu antisemitismul a românilor pentru că s-ar putea să fiți dați în judecată!”. Șoșacă se compară cu Eminescu În aceeași intervenție, Șoșoacă formulează afirmații care reinterpretază evenimente istorice și personaje controversate, inclusiv pe Ion Antonescu și Mihai Eminescu: „Voi credeți că vreodată PSD-ul va face bine românilor? Bă, un hoț rămâne un hoț, criminalul rămâne un criminal. Coruptul rămâne corupt. Ăștia nu se mai îndreaptă. (...) Cum, mă, să faci pace cu PNL-ul care a omorât 11 mii de țărani la 1907? (...) Antonescu care a omorât 4-5 oameni, băi, ăla era soldat! Eminescu a fost omorât de PNL și monarhie, că vorbea așa ca mine!”

Șoșoacă între Rusia, Ormuz și Bolojan (sursa: Facebook/Diana Iovanovici Șoșoacă- Oficial)
Criza Ormuz, restricții energetice globale  (sursa: Pexels/pierre matile)
Internațional

Criza din Strâmtoarea Ormuz și noua disciplină globală: cum răspund statele la șocul petrolier

Blocajele și tensiunile din Strâmtoarea Ormuz au declanșat una dintre cele mai ample crize energetice din ultimele decenii. Efectele se propagă cu rapiditate din Orientul Mijlociu către economiile dependente de importuri, în special din Asia. Guvernele nu mai încearcă doar să compenseze deficitul, ci încep să reducă deliberat consumul. Măsuri de criză în Pakistan Guvernul din Pakistan a anunțat introducerea unor întreruperi zilnice de curent electric, în orele de vârf, menite să limiteze creșterea tarifelor și să reducă presiunea asupra sistemului energetic național. Citește și: Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” Nu este prima decizie de acest tip, autoritățile recurgând deja la restricții pe fondul crizei generate de blocajele din Strâmtoarea Ormuz. Astfel, pe 9 martie, premierul Shehbaz Sharif a anunțat reducerea programului instituțiilor publice la patru zile pe săptămână și închiderea temporară a școlilor și universităților. Impact direct asupra Pakistanului Deși unele transporturi maritime continuă să traverseze regiunea, Pakistanul resimte puternic creșterea prețurilor la energie la nivel global. În acest context, întreruperile programate reprezintă o soluție de compromis: un sacrificiu temporar de confort pentru a evita o criză energetică mai profundă și facturi dificil de suportat pentru populație. Întreruperi zilnice în intervalul de consum maxim Potrivit Ministerului Energiei, alimentarea cu electricitate va fi oprită zilnic pentru aproximativ două ore și un sfert, în intervalul 17:00–01:00, atunci când cererea atinge niveluri ridicate. Măsura va fi aplicată în cea mai mare parte a țării, cu scopul de a gestiona mai eficient consumul și costurile de producție. Motivația oficială: reducerea costurilor și stabilizarea tarifelor Autoritățile susțin că decizia este necesară pentru a reduce dependența de combustibili scumpi, a preveni o creștere bruscă a tarifelor și a stabiliza sistemul energetic într-un context global dificil. În esență, guvernul încearcă să distribuie mai eficient resursele limitate și să protejeze consumatorii de facturi mai mari. Excepții pentru marile orașe din sud Două dintre cele mai importante centre urbane din sud, Karachi și Hyderabad, nu vor fi afectate de aceste întreruperi. Autoritățile explică această excepție prin accesul regiunii la surse de energie mai ieftine, care permit menținerea alimentării fără presiuni suplimentare asupra costurilor. Noua disciplină energetică globală Potrivit lui Fatih Birol, director executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), actuala criză este cea mai gravă amenințare la adresa securității energetice globale din istorie. Drept urmare, reacțiile statelor nu mai sunt punctuale, ci sistemice, mergând de la pene de curent programate până la reorganizarea întregii activități economice. De la penurie la control: cum au devenit restricțiile politică publică Primele state afectate au fost cele cu vulnerabilități structurale, în special din Asia de Sud, unde dependența de importuri energetice este ridicată, iar rezervele interne sunt limitate. Dacă în Pakistan, autoritățile au decis introducerea unor întreruperi zilnice de curent în orele de vârf, o situație mai severă se regăsește în Sri Lanka, unde crizele energetice recurente au fost amplificate de șocul actual. Guvernul din Sri Lanka a redus săptămâna de lucru la patru zile, într-o încercare de a diminua consumul de combustibil și de a evita colapsul sistemului energetic. În Bangladesh, autoritățile au mers și mai departe, introducând un set complex de restricții care afectează atât sectorul public, cât și viața cotidiană. Reducerea programului instituțiilor, limitarea iluminatului și închiderea timpurie a magazinelor sunt completate de pene de curent frecvente și de raționalizarea combustibilului. India, cozi la butelii și restaurante închise În India, unde aproximativ 60% din aprovizionarea cu gaz petrolier lichefiat (GPL) provine din statele din Golf, criza a generat cozi uriașe pentru butelii, iar numeroase restaurante și-au închis porțile sau au eliminat din meniu preparatele care necesită gătire lentă. Hotelurile au avertizat că riscă să își suspende activitatea, în timp ce o mare uzină siderurgică a anunțat posibilitatea opririi operațiunilor, pe fondul presiunii energetice. Asia de Sud-Est: între prevenție și adaptare Dacă statele din Asia de Sud reacționează sub presiunea imediată a penuriei, țările din Asia de Sud-Est încearcă să anticipeze efectele crizei și să le atenueze prin măsuri preventive. În Filipine, guvernul a declarat stare de urgență energetică, adoptând politici de reducere a consumului în sectorul public și încurajând reorganizarea programului de lucru. În același timp, în regiune se conturează o tendință mai largă, pe care World Economic Forum o descrie ca „demand destruction”, adică reducerea deliberată a cererii pentru a stabiliza piețele. Această strategie presupune nu doar măsuri administrative, ci și schimbări de comportament, precum limitarea deplasărilor, extinderea muncii remote sau reducerea activității industriale. Astfel, în state precum Indonezia sau Thailanda, autoritățile analizează soluții care, deși mai puțin vizibile decât penele de curent, au un impact semnificativ asupra economiei, contribuind la scăderea consumului fără a genera tensiuni sociale majore. O criză globală: intervenții, subvenții și compromisuri Deși Asia este epicentrul restricțiilor, efectele crizei din Strâmtoarea Ormuz sunt resimțite la nivel global. Instituții precum FMI, Banca Mondială și Agenția Internațională pentru Energie avertizează că statele trebuie să evite reacțiile protecționiste și să colaboreze pentru stabilizarea piețelor. Potrivit Reuters guvernele au început să adopte politici care includ subvenții pentru populație, controlul prețurilor și reducerea consumului în sectorul public. În paralel, unele economii au recurs la soluții de compromis, precum revenirea la cărbune pentru a compensa lipsa gazului natural, o decizie care ridică semne de întrebare privind obiectivele climatice pe termen lung. Europa: între prudență și vulnerabilitate În Europa, impactul este deocamdată mai degrabă economic decât administrativ, manifestându-se prin creșteri ale prețurilor și presiuni asupra industriei. Cu toate acestea, experiența crizelor energetice recente face ca scenariile de raționalizare să nu mai pară improbabile. Deși nu au fost introduse restricții generalizate de consum, dezbaterea privind reducerea cererii și eficiența energetică devine tot mai prezentă în discursul public, iar unele state analizează măsuri preventive pentru a evita situațiile extreme întâlnite în Asia. Dependența ca vulnerabilitate Criza din Strâmtoarea Ormuz nu este doar un episod conjunctural, ci un semnal de alarmă privind fragilitatea sistemului energetic global. Faptul că blocarea unei singure rute poate declanșa restricții de consum în mai multe state arată cât de interconectată și vulnerabilă este economia mondială. Pe termen lung, această criză ar putea accelera tranziția către surse alternative de energie și ar putea schimba comportamentul consumatorilor. Însă, pe termen scurt, realitatea este mai dură: lumea începe să învețe, uneori forțat, că energia nu este inepuizabilă, iar prețul dependenței poate fi resimțit în fiecare zi, inclusiv printr-o simplă întrerupere de curent.

SUA blochează Ormuz, tensiuni cu China (sursa: CENTCOM)
Internațional

Cât de aproape e Trump să declanșeze un război cu China după blocarea Strâmtorii Ormuz

Blocarea de către Statele Unite a traficului maritim legat de Iran în zona Strâmtorii Ormuz reprezintă una dintre cele mai riscante evoluții geopolitice recente, cu potențial de escaladare nu doar regională, ci globală. Măsurile anunțate de US Central Command (CENTCOM), care vizează interzicerea accesului navelor către porturile iraniene, dar permit tranzitul către alte destinații, creează un dezechilibru strategic major. Dincolo de presiunea economică asupra Teheranului, această situație afectează direct China, principalul cumpărător de petrol iranian, și deschide scenariul unei implicări indirecte sau chiar militare a Beijingului. O arteră vitală pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic din lume. Citește și: De ce a explodat prețul energiei: finalul minciunii „plafonării”, clienții PSD au blocat dezvoltarea Aproximativ 20% din consumul global de petrol trece zilnic prin această rută, potrivit. Pentru China, importanța este și mai mare. Analize ale Center for Strategic and International Studies (CSIS) arată că până la 40–45% din importurile de petrol ale Chinei și aproximativ 30% din gazele naturale lichefiate tranzitează această zonă. Dependența Chinei și presiunea strategică Această dependență transformă orice blocaj într-o problemă de securitate națională pentru Beijing. În analiza CSIS, semnată de experți precum Harrison Prétat, Monica Sato și Matthew Funaiole, se arată că întreruperea traficului a dus deja la blocarea sau redirecționarea a zeci de nave comerciale chineze. Mai important, raportul subliniază că, în cazul unei crize prelungite, China ar putea „exert more active pressure on all actors”, adică ar putea trece de la reacții diplomatice la măsuri mai ferme. Strâmtoarea Ormuz, între comerț și proiecție de putere Această evaluare este susținută și de o altă analiză CSIS, care arată că Strâmtoarea Ormuz este o „zonă de interes pentru planificatorii militari chinezi”, iar investițiile în infrastructură portuară din regiune pot facilita proiecția de putere a armatei chineze. Cu alte cuvinte, China nu privește această regiune doar prin prisma comerțului, ci și ca pe un spațiu în care ar putea fi nevoită să intervină pentru a-și proteja interesele. Primele efecte economice ale blocadei Impactul blocadei este deja vizibil în datele economice. Importurile chineze de petrol din Orientul Mijlociu au scăzut cu aproximativ 28% în 2026, pe fondul tensiunilor din regiune. Deși Beijingul încearcă să compenseze prin diversificarea surselor, aceste ajustări nu pot înlocui rapid fluxurile din Iran, care sunt adesea mai ieftine și mai ușor de accesat prin rețele comerciale deja existente. Schimbarea de ton a Beijingului În paralel, reacțiile politice ale Chinei indică o schimbare de ton. Beijingul a cerut oficial protejarea navelor comerciale care tranzitează zona, în condițiile în care traficul prin strâmtoare a scăzut cu până la 60%, iar costurile de transport și asigurare au crescut semnificativ. În limbaj diplomatic, această cerere este adesea un prim pas înaintea unor măsuri concrete de securitate, inclusiv escortă navală. Un precedent militar deja existent Există și un precedent clar. China desfășoară de ani buni operațiuni navale în Golful Aden pentru protejarea transporturilor comerciale împotriva pirateriei. Aceste misiuni au demonstrat că marina chineză are capacitatea de a opera la distanță și de a asigura escorta navelor comerciale. Într-un scenariu de blocaj prelungit în Ormuz, un astfel de model ar putea fi replicat, dar într-un context mult mai tensionat, în care forțele americane sunt deja prezente. Riscul unei confruntări indirecte SUA–China Riscul major este, astfel, apariția unei confruntări indirecte între SUA și China. Prezența simultană a unor flote militare în aceeași zonă, cu obiective diferite – blocadă, respectiv protejarea rutelor comerciale – crește probabilitatea unor incidente. Chiar și un eveniment minor, cum ar fi interceptarea unei nave sau o manevră greșită, ar putea escalada rapid într-un conflict mai amplu. Iranul, factorul imprevizibil În același timp, Iranul rămâne un actor imprevizibil. Blocarea exporturilor sale, estimate la aproximativ 2 milioane de barili pe zi, ar putea determina reacții asimetrice, inclusiv atacuri asupra navelor comerciale sau minarea rutelor maritime. Istoria recentă arată că astfel de incidente nu sunt rare în regiune, iar fiecare episod de tensiune a avut efecte imediate asupra piețelor globale. Efectele asupra comerțului global Un alt efect al blocadei este fragmentarea lanțurilor comerciale și creșterea costurilor logistice. Navele sunt nevoite să își modifice rutele, să evite anumite zone sau să accepte controale suplimentare. Aceste schimbări duc la întârzieri și la costuri mai mari, care se reflectă în prețurile energiei și ale bunurilor la nivel global. O competiție globală pentru resurse și rute În plan geopolitic, situația relevă o problemă mai largă: competiția dintre marile puteri pentru controlul resurselor și al rutelor comerciale. Pentru SUA, blocada este un instrument de presiune asupra Iranului. Pentru China, însă, este o amenințare directă la adresa securității energetice. Acest conflict de interese creează condițiile pentru o escaladare care depășește cadrul regional. Un posibil punct de inflexiune global Blocarea de către SUA a accesului maritim către Iran în zona Strâmtorii Ormuz are implicații profunde. Analizele experților de la CSIS, datele economice prezentate de Reuters și reacțiile oficiale ale Chinei arată că situația nu este doar o criză punctuală, ci un potențial punct de inflexiune în relațiile internaționale. În condițiile în care China depinde de petrolul iranian, iar presiunile asupra acestor fluxuri cresc, scenariul unei implicări mai active – inclusiv militare – devine tot mai plauzibil. Într-un astfel de context, riscul unui conflict mai amplu, cu implicații globale, nu mai poate fi exclus.

Trump anunță blocadă navală în Strâmtoarea Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump anunță blocadă navală în Strâmtoarea Ormuz, după eșecul negocierilor cu Iranul

Președintele american Donald Trump a anunțat duminică instituirea imediată a unei blocade navale în Strâmtoarea Ormuz, în urma eșecului negocierilor de pace cu Iran. Decizia vine pe fondul refuzului calificat drept „intransigent” al Teheranului de a renunța la ambițiile sale nucleare, în cadrul discuțiilor desfășurate la Islamabad. Negocieri fără rezultat: disputa privind programul nuclear al Iranului Deși liderul american a recunoscut că discuțiile „au decurs bine” și că s-a ajuns la un acord asupra majorității punctelor, impasul major a fost reprezentat de programul nuclear iranian. Citește și: VIDEO Călin Georgescu spune ce „ascunde” numele România, dar nu explică cine l-a ascuns „Contează un singur lucru – Iranul nu este dispus să renunțe la ambițiile sale nucleare”, a transmis Donald Trump pe platforma Truth Social. Potrivit acestuia, aproximativ 20 de ore de negocieri nu au reușit să conducă la un acord de pace, tocmai din cauza refuzului Teheranului de a face concesii pe acest subiect sensibil. Blocadă navală totală Președintele american a anunțat că United States Navy va începe imediat blocarea tuturor navelor care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz. În plus, marina americană a primit instrucțiuni să identifice și să interzică accesul în apele internaționale navelor care ar fi plătit taxe Iranului pentru tranzit. „Nicio navă care plătește o taxă ilegală nu va avea o trecere în siguranță în apele internaționale”, a subliniat liderul american. Echipa de negociere a SUA, lăudată de Trump Donald Trump a apreciat activitatea delegației americane prezente la negocierile din Pakistan, desfășurate între sâmbătă și duminică dimineață. Din echipă au făcut parte vicepreședintele JD Vance, consilierul Jared Kushner și emisarul special Steve Witkoff. Tensiuni în creștere în regiune Decizia privind blocada navală în Strâmtoarea Ormuz riscă să amplifice tensiunile într-o zonă strategică pentru comerțul global cu petrol. În contextul în care Iranul refuză să renunțe la programul său nuclear, iar SUA adoptă măsuri drastice, situația rămâne extrem de volatilă, cu posibile implicații majore la nivel internațional.

Iran amenință navele SUA în Ormuz (sursa: centcom.mil)
Internațional

Iran restricționează iar accesul în Strâmtoarea Ormuz, lansează amenințări directe către navele SUA

Iranul a transmis duminică un mesaj ferm privind situația din Strâmtoarea Ormuz, subliniind că regimul actual de control nu va suferi modificări în absența unui compromis cu Statele Unite. Oficialii de la Teheran au reiterat că restricțiile impuse de la începutul conflictului, precum și protocolul de securitate propus pentru această rută strategică, rămân în vigoare. Potrivit poziției exprimate, schimbarea situației depinde exclusiv de acceptarea de către Washington a unui „acord rezonabil”. Negocierile dintre Iran și SUA, fără rezultat după 21 de ore Informațiile au fost transmise agenției iraniene Mehr de o sursă apropiată discuțiilor de pace dintre Iran și Statele Unite, desfășurate la Islamabad. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Dialogul diplomatic s-a încheiat duminică dimineață, fără un rezultat concret. După aproximativ 21 de ore de negocieri intense, cele două părți nu au reușit să ajungă la un acord, menținând astfel blocajul diplomatic și amplificând tensiunile din regiune. Gardienii Revoluției amenință navele militare În paralel cu eșecul negocierilor, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis un avertisment dur. Forța militară ideologică a Iranului a indicat că orice navă militară care tranzitează Strâmtoarea Ormuz riscă să fie vizată de măsuri severe. Comandamentul naval al Gardienilor Revoluției a declarat: "Orice încercare a navelor militare de a trece prin Strâmtoarea Ormuz va fi întâmpinată cu un răspuns sever. Marina IRGC are autoritate deplină de a gestiona în mod inteligent Strâmtoarea Ormuz", precizând totodată că accesul va fi „acordat doar navelor civile în anumite condiţii”. Această poziție sugerează o încercare clară a Iranului de a controla strict tranzitul maritim într-un punct vital pentru comerțul global. Reacția SUA: nave militare trimise pentru securizarea rutei Declarațiile Teheranului vin la scurt timp după ce Comandamentul Central al Statelor Unite a anunțat că două nave de război americane au tranzitat Strâmtoarea Ormuz. Misiunea acestora a fost de a neutraliza minele maritime amplasate de Iran, într-o acțiune menită să asigure siguranța navigației într-o zonă considerată esențială pentru fluxul global de petrol. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic în escaladarea tensiunilor În lipsa unui acord între Iran și Statele Unite, Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pe harta geopolitică. Declarațiile belicoase, combinate cu mișcările militare din zonă, conturează un climat tensionat, cu potențial de escaladare rapidă. Această rută maritimă, vitală pentru economia globală, continuă să fie un barometru al relațiilor fragile dintre cele două puteri.

SUA, operațiune de deminare în Strâmtoarea Ormuz (sursa: surfpac.navy.mil)
Internațional

SUA au trimis două nave pentru a demina Strâmtoarea Ormuz, Iranul le-ar putea ataca

Două distrugătoare ale Statele Unite au lansat o operațiune strategică în Strâmtoarea Ormuz, vizând eliminarea minelor navale amplasate de Iran. Acțiunea marchează o escaladare semnificativă a tensiunilor din regiune. Navele americane intră în Golful Persic Distrugătoarele USS Frank E. Peterson și USS Michael Murphy au traversat strâmtoarea și au intrat în Golful Persic, în cadrul unei misiuni coordonate de CENTCOM. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Operațiunea are ca scop securizarea completă a zonei maritime, afectată de minele plasate de Corpul Gardienilor Revoluției din Iran. SUA anunță crearea unui coridor maritim sigur Comandantul CENTCOM, Brad Cooper, a explicat obiectivul imediat al misiunii: „Am iniţiat astăzi procesul de stabilire a unui nou coridor maritim şi vom împărţi în curând această rută sigură cu industria maritimă pentru a încuraja circulaţia liberă a comerţului”. Iranul reacționează dur și amenință cu atacuri După apariția informațiilor privind prezența navelor americane în Golf, Iranul a transmis avertismente ferme, amenințând cu atacuri și cerând retragerea acestora. Mesajul a fost transmis prin intermediul Pakistan, care mediază negocierile dintre Washington și Teheran. Trump: „Începem procesul de curăţare a Strâmtorii Ormuz” Președintele american Donald Trump a confirmat public operațiunea și a criticat statele care au refuzat să participe la intervenția militară. „Începem acum procesul de curăţare a Strâmtorii Ormuz, ca o favoare pentru ţările din întreaga lume, inclusiv China, Japonia, Coreea de Sud, Franţa, Germania şi multe altele”. În același mesaj, liderul de la Washington a minimalizat capacitatea Iranului de a continua acțiunile de sabotaj naval: „Singura lor carte în mână este ameninţarea ca o navă să poată "lovi" una dintre minele lor navale”. Totodată, Trump a susținut că infrastructura navală iraniană a fost grav afectată: „Toate cele 28 de nave ale lor plasatoare de mine zac pe fundul mării”. Strâmtoarea Ormuz, blocată după izbucnirea conflictului Ca reacție la ofensiva lansată de SUA și Israel, Iranul a blocat de facto Strâmtoarea Ormuz, un coridor vital pentru exporturile de petrol și gaze din Golful Persic. Teheranul a avertizat că va ataca orice navă asociată cu SUA, Israel sau aliații acestora. Armistițiul nu a dus la deblocarea completă a rutei Deși un armistițiu temporar a fost convenit între Iran și SUA pentru o perioadă de două săptămâni, cu scopul reluării negocierilor, traficul maritim rămâne sever restricționat. Iranul s-a angajat să redeschidă strâmtoarea, însă în practică accesul a fost permis doar selectiv, cu aprobarea autorităților de la Teheran. Primele petroliere revin în tranzit În ciuda tensiunilor, trei petroliere au reușit să tranziteze strâmtoarea sâmbătă, potrivit datelor de monitorizare a traficului maritim. Acestea sunt primele nave de acest tip care au părăsit Golful Persic după intrarea în vigoare a armistițiului. Miza globală: securitatea energetică Operațiunile din Strâmtoarea Ormuz au implicații majore la nivel global, având în vedere că această rută este esențială pentru transportul energiei către marile economii ale lumii. Evoluția situației va influența direct stabilitatea piețelor internaționale și securitatea energetică globală.

SUA-Iran, armistițiu condiționat de Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

BREAKING Donald Trump acceptă un armistițiu cu Iranul, însă impune redeschiderea Strâmtorii Ormuz

Donald Trump a anunțat că este dispus să accepte un armistițiu de două săptămâni între Statele Unite și Iran, însă doar în anumite condiții. Potrivit declarației sale, suspendarea atacurilor ar urma să aibă loc dacă Iranul permite traficul maritim liber prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale din lume. Negocieri avansate și „obiective militare atinse” Liderul american a subliniat că decizia vine în urma unor discuții cu oficiali pakistanezi și în contextul unor negocieri avansate pentru un acord de pace pe termen lung în Orientul Mijlociu. Citește și: Angajatul lui Sebastian Ghiță, Ciutacu, jubilează la închiderea Realității: „Acțiune de ecologizare cu forța” Donald Trump susține că Statele Unite „au atins și chiar depășit toate obiectivele militare”, ceea ce ar permite o pauză în acțiunile militare. În același timp, acesta a declarat că există progrese semnificative în direcția unui acord cu Iranul. Potrivit afirmațiilor sale, Teheranul ar fi transmis o propunere în 10 puncte, considerată de partea americană drept o bază „viabilă” pentru negocieri. De asemenea, majoritatea punctelor de divergență dintre cele două state ar fi fost deja clarificate. O fereastră de două săptămâni pentru pace Perioada de două săptămâni propusă ar avea rolul de a permite finalizarea acordului și transformarea negocierilor într-un rezultat concret. Trump a descris acest moment drept o oportunitate de a închide un conflict de lungă durată și de a aduce stabilitate în regiune. Mesajul integral al lui Donald Trump „Pe baza discuțiilor cu prim-ministrul Shehbaz Sharif și cu mareșalul de câmp Asim Munir, din Pakistan, în cadrul cărora aceștia au solicitat să amân forța distructivă care urma să fie lansată în această noapte împotriva Iranului, și cu condiția ca Republica Islamică Iran să accepte DESCHIDEREA COMPLETĂ, IMEDIATĂ și SIGURĂ a Strâmtorii Ormuz, sunt de acord să suspend bombardamentele și atacul asupra Iranului pentru o perioadă de două săptămâni. Acesta va fi un armistițiu de ambele părți! Motivul acestei decizii este că ne-am atins deja și chiar am depășit toate obiectivele militare și suntem foarte avansați în ceea ce privește un acord definitiv privind PACEA pe termen lung cu Iranul și PACEA în Orientul Mijlociu. Am primit o propunere în 10 puncte din partea Iranului și considerăm că aceasta reprezintă o bază viabilă pentru negocieri. Aproape toate punctele de dispută din trecut au fost deja convenite între Statele Unite și Iran, însă o perioadă de două săptămâni va permite finalizarea și încheierea acordului. În numele Statelor Unite ale Americii, în calitate de președinte, și reprezentând, de asemenea, țările din Orientul Mijlociu, este o onoare să vedem această problemă de lungă durată aproape de rezolvare.”

Negocieri dramatice înainte ca atacurile brutale să reînceapă în Golful Persic Foto: Facebook US Central Command
Internațional

Negocieri dramatice înainte ca atacurile brutale să reînceapă în Golful Persic: ce vor iranienii

Negocieri dramatice înainte ca atacurile brutale să reînceapă în Golful Persic: „Statele Unite, Iranul și un grup de mediatori regionali discută condițiile unui eventual armistițiu de 45 de zile care ar putea duce la încetarea definitivă a războiului, potrivit a patru surse americane, israeliene și regionale care au cunoștință despre aceste discuții”, anunță Axios.  Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni Negocierile se desfășoară prin intermediul unor mediatori din Pakistan, Egipt și Turcia, precum și prin mesaje text schimbate între trimisul lui Trump, Steve Witkoff, și ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi. Negocieri dramatice înainte ca atacurile brutale să reînceapă în Golful Persic Potrivit acestei publicații, principalele monede de schimb ale Iranului sunt strâmtoarea Ormuz și rezerva de combustibil nuclear și nu vor face concesii în schimbul a doar 45 de zile de întrerupere a focului.  „Mediatorii doresc să afle dacă Iranul ar putea face pași parțiali în ambele chestiuni în prima fază a acordului. De asemenea, aceștia lucrează la măsurile pe care administrația Trump le-ar putea lua pentru a oferi Iranului garanții că încetarea focului nu va fi temporară și că războiul nu va reîncepe. Oficialii iranieni au precizat clar mediatorilor că nu doresc să se regăsească într-o situație similară cu cea din Gaza sau Liban, unde există un armistițiu pe hârtie, dar SUA și Israelul pot ataca din nou oricând doresc. Mediatorii lucrează, de asemenea, la alte măsuri de consolidare a încrederii pe care SUA le-ar putea lua și care ar răspunde unor cerințe ale Iranului”, explică Axios.  Partea americană le-a spus oficialilor iranieni că nu mai este timp pentru alte tactici de negociere și au subliniat că următoarele 48 de ore reprezintă ultima șansă pentru aceștia de a ajunge la un acord și de a preveni distrugeri masive în țară. În paralel, Gardienii Revoluției din Iran spun că strâmtoarea Ormuz nu se va întparce niciodată la situația de dinainte de conflict. 

Oman și Iran, negocieri pentru Strâmtoarea Ormuz (sursa: Pexels/Doğan Alpaslan Demir)
Internațional

Omanul și Iranul discută redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe fondul amenințărilor lui Trump

Oman, unul dintre actorii-cheie din regiune și mediator tradițional între Washington și Teheran, a purtat duminică discuții cu Iran pentru a analiza posibilitățile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Demersul vine în contextul escaladării tensiunilor, după noile amenințări lansate de președintele american Donald Trump. Discuții diplomatice pentru deblocarea unei rute strategice Potrivit agenției oficiale ONA, întâlnirea a avut loc la nivel înalt, implicând oficiali din ministerele de externe ale celor două țări. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Omanul şi Republica Islamică Iran au avut o întâlnire la nivel de subsecretari de stat din Ministerele de Externe, în cadrul căreia au analizat posibilele opţiuni pentru asigurarea unei treceri line prin Strâmtoarea Hormuz, în circumstanţele regionale actuale”. La discuții au participat și experți din ambele state: „ambele părţi au prezentat o serie de opinii şi propuneri pe această temă”. Însă detaliile concrete ale acestor propuneri nu au fost făcute publice. Strâmtoarea Ormuz, blocată de Iran Ca reacție la conflictul cu SUA și Israel, Iranul a blocat de facto Strâmtoarea Ormuz, un coridor vital pentru exporturile globale de petrol și gaze. Teheranul a avertizat că va ataca navele asociate cu Statele Unite, Israelul și aliații acestora, transformând zona într-un punct fierbinte al tensiunilor internaționale. Trump: amenințări dure și speranțe de acord Donald Trump a transmis mesaje contradictorii: pe de o parte, a amenințat Iranul cu represalii severe, pe de altă parte a vorbit despre posibile progrese diplomatice. Într-un interviu acordat postului Fox News, liderul american a declarat: „Cred că există şanse bune de a ajunge mâine la un acord. Negocieri se desfăşoară chiar acum”. În paralel, retorica sa a rămas extrem de dură: „Veţi vedea poduri şi centrale electrice prăbuşindu-se în toată ţara. Mă gândesc să arunc totul în aer şi să pun mâna pe petrolul iranian”, a declarat Trump. Trump a avertizat că, în lipsa redeschiderii strâmtorii până la expirarea ultimatumului, va dezlănțui „iadul” asupra Iranului, vizând infrastructura strategică. Iranul răspunde: amenințări cu escaladarea conflictului După ultimatumurile anterioare, Iranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă doar pentru navele care nu au legături cu „inamicii Iranului”. Totodată, Teheranul a avertizat că, dacă SUA își vor pune în aplicare amenințările strâmtoarea va fi închisă complet, vor fi vizate instalațiile energetice regionale, interesele economice americane din regiune vor deveni ținte, iar infrastructuri vitale, inclusiv uzinele de desalinizare, ar putea fi atacate.

Redeschiderea Ormuz, ultimatumul lui Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump le amintește iranienilor că le-a dat un ultimatum care expiră luni. Tăcere la Teheran

Președintele american Donald Trump a transmis un avertisment dur Iranului, acordând un termen de 48 de ore pentru reluarea negocierilor cu Washingtonul sau pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic esențial pentru comerțul global. Ultimatumul lui Trump Liderul american a reamintit Iranului că mai sunt 48 de ore până la expirarea ultimatumulu. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan "Vă amintiţi când i-am dat Iranului 10 zile fie pentru a ÎNCHEIA O ÎNŢELEGERE, fie pentru a REDESCHIDE STÂMTOAREA ORMUZ? Timpul se scurge - 48 de ore înainte să dezlănţui iadul asupra lor. Slavă Domnului!", a scris Donald Trump pe platforma Truth Social. Strâmtoarea Ormuz, blocaj cu impact global Criza a început după ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol la nivel mondial, în contextul conflictului din regiune. Această arteră strategică este vitală pentru economia globală, iar blocarea ei a generat îngrijorări majore pe piețele internaționale. 10 zile pentru conformare La data de 26 martie, Donald Trump a transmis un prim ultimatum către Teheran, oferind un termen de 10 zile pentru redeschiderea strâmtorii. Acesta a stabilit și un termen-limită clar: Ultimatumul a fost stabilit pentru "luni, 6 aprilie, la ora 20:00, ora Washingtonului". Amenințări directe: infrastructura Iranului, posibilă țintă În cazul în care Iranul nu respectă cerințele, liderul de la Casa Albă a avertizat asupra unor consecințe severe. Potrivit declarațiilor sale, Statele Unite ar putea viza infrastructura energetică a Iranului, inclusiv centralele electrice, în cazul în care Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată.

Derogările SUA, petrolul rusesc revine în Asia (sursa: Pexels/Punit Singh)
Internațional

Asia, obligată să cumpere petrol rusesc din cauza blocării Strâmtorii Ormuz

Mai multe state asiatice valorifică derogările de la sancțiunile impuse de Statele Unite ale Americii pentru a cumpăra petrol din Rusia, pe fondul crizei energetice generate de conflictul din Iran, potrivit Bloomberg. Situația a fost amplificată de perturbările majore din regiune, inclusiv blocajele din Strâmtoarea Ormuz, care au afectat lanțurile de aprovizionare cu țiței. Importuri reluate în Filipine și Coreea de Sud Filipine a primit prima sa încărcătură de țiței rusesc ESPO din ultimii șase ani, în timp ce Coreea de Sud a recepționat un transport de naftă în portul Daesan. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie În paralel, Sri Lanka poartă negocieri cu Moscova pentru achiziții similare, pe fondul nevoii urgente de resurse energetice. Criza energetică împinge rafinăriile spre Rusia Închiderea aproape totală a Strâmtorii Ormuz a generat o criză severă, iar rafinăriile asiatice caută rapid alternative la petrolul din Orientul Mijlociu. "Nu există altă opţiune. Rafinăriile care nu au prea multă flexibilitate vor fi primele care vor căuta ţiţei rusesc, deoarece acesta reprezintă un înlocuitor relativ facil la aprovizionarea cu ţiţei din Orientul Mijlociu", spune June Goh. Rusia, beneficiară indirectă a conflictului Creșterea prețului petrolului și relaxarea restricțiilor de către Washington au transformat Rusia într-un beneficiar indirect al conflictului din Iran. În același timp, escaladarea tensiunilor a deturnat atenția internațională de la invazia rusă în Ucraina. Derogările SUA și impactul asupra pieței Derogările acordate de SUA permit tranzacționarea petrolului rusesc încărcat înainte de 12 martie, în încercarea de a stabiliza prețurile globale. Cu toate acestea, măsura a fost criticată pentru că ar putea crește veniturile Moscovei, în timp ce restricțiile asupra petrolului iranian au avut un impact limitat. Incertitudini și extinderea interesului regional În Coreea de Sud, companiile locale trebuie să finalizeze descărcarea și plata până la 11 aprilie, când expiră derogarea, ceea ce creează incertitudini privind livrările viitoare. Între timp, Japonia analizează posibilitatea de a importa petrol rusesc, în contextul prelungirii conflictului și al nevoii de resurse pentru industria petrochimică. India și China domină importurile În continuare, India și China rămân principalii cumpărători de petrol rusesc, India importând aproximativ 60 de milioane de barili lunar. Pentru China, petrolul rusesc reprezintă o pondere tot mai importantă în mixul energetic, consolidând relațiile economice dintre cele două state.

Iran permite nave pakistaneze prin Ormuz (sursa: Facebook/Ministry of Foreign Affairs, Islamabad)
Internațional

Iranul permite tranzitul navelor pakistaneze prin Strâmtoarea Ormuz: posibil pas către pace

Guvernul Iran a acceptat să permită trecerea a 20 de nave comerciale sub pavilion pakistanez prin Strâmtoarea Ormuz, într-o decizie anunțată de Pakistan drept „un pas către pace”. Acordul prevede tranzit zilnic pentru nave comerciale Vicepremierul și ministrul de externe pakistanez, Ishaq Dar, a confirmat că acordul permite trecerea a două nave pe zi prin această rută maritimă esențială pentru comerțul global. Citește și: PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul”. Grindeanu se jenează să spună dacă e activ Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante puncte strategice pentru transportul de petrol și mărfuri, a fost afectată de restricții severe încă de la debutul ostilităților, la sfârșitul lunii februarie. Islamabad salută gestul Iranului: „un vestitor al păcii” Oficialii pakistanezi au descris decizia Teheranului drept un semnal pozitiv pentru stabilitatea regională. Ishaq Dar a subliniat că această concesie este „constructivă și binevenită”. Ministrul a afirmat că decizia Iranului poate contribui la stabilizarea regiunii și reprezintă un pas concret în direcția reluării dialogului. Ishaq Dar a insistat că diplomația și măsurile de consolidare a încrederii rămân singura soluție viabilă pentru detensionarea situației. Discuții la nivel înalt între liderii Iranului și Pakistanului Decizia vine la scurt timp după o convorbire telefonică între premierul pakistanez Shehbaz Sharif și președintele iranian Masud Pezeshkian. În cadrul discuției, Teheranul a subliniat necesitatea „construirii încrederii” ca etapă esențială pentru avansarea negocierilor de pace, inițiate cu sprijinul Statele Unite și facilitate prin intermediul Islamabadului. Consultări regionale pentru evitarea escaladării conflictului Capitala pakistaneză găzduiește o serie de întâlniri diplomatice la nivel înalt, reunind miniștrii de externe ai Arabiei Saudite, Turciei și Egiptului. Scopul acestor consultări este identificarea unei soluții comune care să prevină extinderea conflictului din Golf și să susțină inițiativele de pace în regiune.

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz Foto: Facebook USS Abraham Lincoln
Internațional

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz: două milioane de dolari. Însă navele SUA sau israeliene sunt complet interzise la trecerea spre sau dinspre Golful Persic.  Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” Datele de azi arată că traficul prin strâmtoare este în creștere.  Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz „Traficul prin Strâmtoarea Hormuz este deviat din ce în ce mai mult către apele teritoriale iraniene, spre așa-numita «Cabina de taxare a Teheranului», unde se pare că Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice verifică detaliile navelor și, în unele cazuri, percepe o taxă de trecere. Peste 20 de nave de peste 10.000 de tone au urmat acest traseu, care trece între insulele Qeshm și Larak din Iran. Printre acestea s-au numărat două petroliere «zombie» care au tranzitat în timp ce își asumau identitatea unor nave decedate. Se pare că cel puțin două nave care au tranzitat strâmtoarea au plătit, una dintre plăți fiind estimată a fi în jur de 2 milioane de dolari”, scrie Lloydslist.  Plata s-ar face în yuani chinezești.  Parlamentarul iranian Alaeddin Boroujerdi a susținut la televiziunea de stat că Teheranul percepe taxe de aproximativ 2 milioane de dolari anumitor nave pentru „servicii de securitate” și un nou „regim suveran” în strâmtoare – prezentând acest lucru ca acoperind „costurile războiului” și demonstrând puterea Iranului. Cu toate acestea, ambasada Iranului în India a replicat vehement, numind rapoartele „nefondate” și afirmând că comentariile lui Boroujerdi sunt doar opinii personale, nu politici oficiale.

Trump cere Iranului redeschiderea Ormuz în 48 ore  (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință Iranul cu distrugerea centralelor electrice dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă

Președintele american, Donald Trump, a lansat sâmbătă un avertisment dur la adresa Iranului, anunțând că Statele Unite ar putea lovi infrastructura energetică iraniană dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă în termen de 48 de ore. Ultimatumul SUA: 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, liderul american a transmis un ultimatum fără echivoc: Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Dacă Iranul nu DESCHIDE COMPLET, FĂRĂ AMENINȚĂRI, Strâmtoarea Ormuz, în 48 DE ORE exact din acest moment, Statele Unite ale Americii vor lovi și șterge de pe fața pământului diferitele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE.” Reacția Iranului: amenințări cu represalii regionale Autoritățile iraniene au răspuns rapid, avertizând că orice atac asupra instalațiilor energetice sau de carburanți va declanșa represalii extinse. Potrivit declarațiilor oficiale, Iranul ar putea viza infrastructura energetică asociată intereselor americane din întreaga regiune, ceea ce ar duce la o escaladare majoră a conflictului. Strâmtoarea Ormuz, blocată complet după ofensiva din 28 februarie Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume, este în prezent complet blocată de forțele iraniene. Această situație a apărut în urma ofensivei americano-israeliene lansate pe 28 februarie, care a extins conflictul deja tensionat din Orientul Mijlociu. Impact global: 20% din petrolul mondial, afectat Înainte de declanșarea conflictului, aproximativ 20% din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Blocarea acestei rute esențiale are consecințe majore asupra piețelor energetice internaționale, crescând riscul unei crize globale a energiei și amplificând instabilitatea economică la nivel mondial.

România, angajată să elibereze Strâmtoarea Ormuz (sursa: Facebook/Forțele Navale Române)
Eveniment

România se angajează să elibereze Strâmtoarea Ormuz. Cotroceniul nu dă nici un detaliu

Aproximativ 20 de state, printre care România, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Franța, Canada și Japonia, și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată de facto de Iran de la începutul conflictului izbucnit pe 28 februarie, în urma ofensivei americano-israeliene împotriva Republicii Islamice. România, angajată să elibereze Strâmtoarea Ormuz Potrivit unui comunicat emis de Cotroceni, România s-a alăturat declarației semnate de mai multe state europene și de Japonia pentru asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, în contextul impactului major asupra piețelor energetice globale. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Autoritățile subliniază că efectele crizei sunt deja resimțite inclusiv la nivel intern, prin creșterea prețurilor la combustibili, motiv pentru care țara noastră este pregătită să contribuie la eforturile internaționale de stabilizare. În același timp, România își menține poziția de neimplicare în conflictul din Orientul Mijlociu, susținând soluții de dezescaladare alături de partenerii internaționali. Apel internațional pentru oprirea atacurilor asupra infrastructurii civile Într-un comunicat comun, statele semnatare au condamnat atacurile recente lansate de Iran asupra navelor comerciale și infrastructurilor petroliere și gazifere. Țările solicită un „moratoriu imediat și global” asupra acțiunilor care vizează infrastructura civilă, subliniind riscurile majore pentru stabilitatea economică și energetică la nivel global. Coaliție largă: Europa și aliații, mobilizați Pe lângă principalele puteri occidentale, lista statelor implicate include Germania, Italia, Olanda, Danemarca, Letonia, Slovenia, Estonia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Republica Cehă, România, Lituania, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Australia și Bahrain. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care tranzitează o mare parte din exporturile globale de petrol și gaze. Blocarea acesteia de către Iran generează temeri privind perturbări majore în aprovizionarea energetică și creșteri semnificative ale prețurilor la nivel internațional. Escaladarea conflictului amplifică tensiunile regionale Situația din regiune s-a deteriorat rapid după declanșarea conflictului dintre Iran și forțele americano-israeliene. Atacurile asupra infrastructurilor energetice și a transportului maritim amplifică riscul unui conflict extins.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră