joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: SAFE

8 articole
Eveniment

Împrumutul SAFE de 16,6 miliarde de euro, în pericol: contractele trebuie semnate până la 31 mai

Ministrul Ministerul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avertizat marți că România poate pierde finanțarea prin Programul SAFE dacă programele de achiziție individuale nu sunt semnate până la 31 mai. Oficialul a subliniat că nu va accepta acest scenariu. Declarațiile au fost făcute la Parlament, după audierile din cadrul Comisiei de apărare a Camerei Deputaților. Programul SAFE: „Zero combinații” Ministrul Apărării a transmis un mesaj ferm în ceea ce privește gestionarea fondurilor SAFE, respingând orice suspiciune de aranjamente sau influențe nelegitime. Citește și: EXCLUSIV Trumpistul Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pentru o fâneață în Prahova. Legăturile cumpărătorilor cu Piedone „Legat de Programul SAFE, răspunsul meu este același – zero combinații”, a afirmat Miruță, susținând că există persoane interesate nu de înzestrarea Armatei Române, ci de accesarea fondurilor alocate acestui program. Întrebat dacă există presiuni sau influențe politice, ministrul a confirmat că au existat solicitări de audiență, însă acestea nu au produs efecte. 21 de contracte pentru înzestrarea Armatei Române Radu Miruță a precizat că România urmărește semnarea a 21 de contracte prin Programul SAFE, considerat în prezent cel mai avantajos mecanism de finanțare pentru modernizarea Armatei Române. El a explicat că planul de înzestrare a fost elaborat de Armată, aprobat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și votat în Parlament, astfel că investițiile nu reprezintă o opțiune facultativă. „Nu era o opțiune dacă sau da sau nu. Opțiunea era dacă din bugetul național, împrumutându-ne scump, sau prin mecanismul SAFE, la un cost de două ori mai ieftin”, a declarat ministrul. Finanțare mai ieftină prin SAFE Ministrul Apărării a argumentat că utilizarea Programului SAFE este o soluție financiară avantajoasă pentru România, întrucât permite achiziția echipamentelor militare la un cost semnificativ mai redus comparativ cu finanțarea exclusivă din bugetul național. „Am ales să le mutăm cât de mult se poate prin SAFE, pentru că e mult mai ieftin pentru România”, a punctat Miruță. Contractul Mistral, deja semnat. Se așteaptă criteriile de localizare Oficialul a anunțat că un contract a fost deja semnat cu firma franceză MBDA pentru sistemele Mistral, iar Ministerul Apărării are pregătită documentația tehnică pentru toate produsele vizate. În prezent, se așteaptă de la Ministerul Economiei stabilirea criteriilor de localizare a producției, respectiv procentul din fiecare program care va fi realizat în România. Ulterior, grupul de lucru de la nivel guvernamental va stabili criteriile de eligibilitate pentru companiile implicate. Termen-limită critic: 31 mai Radu Miruță a transmis un avertisment clar: dacă programele de achiziție individuale din cadrul SAFE nu sunt semnate până la 31 mai, fondurile vor fi pierdute. „Dacă nu se semnează până la 31 mai programele de achiziție individuale din SAFE, vor fi pierduți banii, ceea ce eu nu admit”, a declarat ministrul Apărării.

Banii SAFE pot fi pierduți, avertizează Miruță (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Lista completă a achizițiilor SAFE ale MAI și IGSU în valoare de 2,2 miliarde de euro (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea)
Eveniment

EXCLUSIV Lista completă a achizițiilor SAFE ale MAI și IGSU în valoare de 2,2 miliarde de euro

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, și subalternul său, secretarul de stat Raed Arafat, vor avea la dispoziție aproximativ 2,2 miliarde de euro, bani împrumutați prin programul SAFE, pentru a cumpăra arme și muniții, drone și antidrone, echipamente de protecție și sisteme critice de comunicații și securitate. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate lista oficială de cumpărături a Ministerului Afacerilor Interne, dar și sumele de bani alocate pentru fiecare achiziție. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus De exemplu, peste 514,6 milioane de euro vor fi cheltuiți pentru „managementul victimelor multiple și protecție CBRNe”. Adică, echipamente de protecție împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare. Ordine publică și apărare civilă România ia cu împrumut 16,68 miliarde de euro prin mecanismul european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) pentru a achiziționa muniție, arme, tehnică militară și finalizarea a două capete de autostradă.  Ministerului Afacerilor Interne i-a revenit suma de 2,2 miliarde de euro care vor fi împărțiți cu Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Afacerilor Interne a transmis că „proiectele promovate de MAI în cadrul Planului național de investiții depus pentru accesarea instrumentului SAFE vizează componenta Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (SNAOPSN) – aproximativ 1,3 miliarde de euro și componenta Protecției/Apărării Civile – aproximativ 900 milioane de euro”. Achizițiile aferente Protecției și Apărării Civile vor fi gestionate de secretarul de stat Raed Arafat. Generatoare electrice: 44,25 milioane de euro Departamentul pentru Situații de Urgență va cumpăra prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) trei tipuri de generatoare de curent electric, în valoare de 44,25 milioane euro. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a explicat într-o conferință de presă că vor fi achiziționate 100 de generatoare de 250kVA și câte 50 de generatoare de 450kVA, respective 700 kVA. „Deci, până acum noi deținem generatoare de 450 și de 110, nu în număr foarte mare, care au fost folosite. Ultima utilizare a lor a fost chiar acum două săptămâni, într-o situație în care au fost folosite șapte generatoare pentru furnizarea curentului electric, însă este pentru prima dată în care vom obține și generatoare de 700 de kVA, care ne vor permite să asigurăm curentul pentru o zonă mai mare pe o anumită perioadă până la remedierea unei situații de urgență”, a declarat Raed Arafat în conferința de presă de la sediul Guvernului. Peste 340 de milioane de euro pentru armament și muniții Ministerul Afacerilor Interne va achiziționa armament și muniții în valoare de 340.355.450 de euro prin SAFE. Sistemul de Ordine Publică va primi arme și muniții de infanterie în cuantum de aproape 334 milioane de euro. Inspectoratului General pentru Situații de Urgență i s-a alocat pentru achiziția de arme și muniții o sumă de 6.088.350 milioane de euro. Iar Inspectoratul General de Aviație (IGAv) va primi 331.650 de euro pentru arme. 136,75 milioane de euro pentru drone și antidrone  Pentru Ordinea Publică se vor achiziționa sisteme anti-drone în valoare de 61,8 milioane de euro, dar și drone, pentru care se vor plăti 64,25 milioane de euro. Alte 7,7 milioane de euro au fost alocate pentru achiziția de drone destinate IGSU, în timp ce pentru dronele destinate IGAv s-au alocat trei milioane de euro. 104,1 milioane de euro pentru echipamente de protecție Sistemul de Ordine Publică, format din Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră și structurile suport, va beneficia de 87,3 milioane de euro pentru achiziția de echipamente de protecție. Inspectoratul pentru Situații de Urgență va cumpăra echipamente de protecție în valoare de 16,8 milioane euro. În total, 104,1 milioane euro. Peste 348 de milioane de euro pentru evacuarea în masă a populației Managementul mișcării necontrolate a populației, respectiv evacuarea în masă, va costa 348.379.970 de euro.  O parte din bani, 96 de milioane de euro, au fost alocați pentru Ordine Publică, iar restul au fost împărțiți de Departamentul pentru Situații de Urgență între IGSU și IGAv. Din acești bani se vor cumpăra șapte elicoptere multiroll de categoria mediu – greu. Trei vor fi alocate pentru Poliție și Jandarmerie, restul - pentru protecția și apărarea civilă. Vor fi achiziționate și cinci elicoptere de categoria mediu – ușor pentru transport medical. Raed Arafat a declarat că se va mai achiziționa și un „simulator de zbor pentru categoriile de elicoptere pe care le avem, adică pentru elicopterele Airbus 135 și pentru Sikorsky, pe care le avem, Black Hawk-urile, și asta este extrem de important pentru creșterea capabilității pe resurse umane, pentru creșterea calității pe resurse umane și scăderea costurilor de pregătire a piloților”. Totodată, pe lista de cumpărături a lui Raed Arafat se mai află 85 de autocamioane de intervenție, dar și 42 de tabere mobile.   514,6 milioane de euro pentru victime multiple și protecție CBRNe Sistemul de management al victimelor multiple și protecție CBRNe va costa 514.612.220 euro. Din această sumă, Ordinea Publică va primi aproape 19 milioane de euro pentru achiziții. Departamentul pentru Situații de Urgență, adică Raed Arafat, a decis să aloce la IGSU suma de 208,19 milioane euro, iar restul - la IGAv. Arafat vrea să cumpere două șalupe fluviale pentru protecția CBRNe (protecție împotriva amenințărilor chimice – biologice – radionucleare). Tot pentru amenințările CBRNe se vor achiziționa 15 corturi de protecție civilă, 15 containere HAZMAT, 15 containere pentru decontaminarea populației și 15 containere pentru decontaminarea infrastructurii și tehnicii. În plus, se vor mai cumpăra 900 de echipamente de protecție nivel A, alte 12.000 de echipamente de protecție nivel C, 800 de doziometre electronice, 42 de dispozitive de scanare muniție și identificare exploziv. Se vor mai achiziționa opt roboți de intervenție CBRNe. Pentru managementul victimelor multiple este prevăzută achiziția a 110 speciale de transport personal și victime, cinci ambulanțe pentru transport înalt contagioși, un tren de intervenție pentru 200-300 de pacienți, două avioane multirol. Peste 283 de milioane de euro pentru mobilitate militară Mobilitatea militară va costa nu mai puțin de 283.765.000 euro, din care doar 11,89 milioane de euro vor ajunge la IGSU. Ministerul Afacerilor Interne vrea să cumpere 15 autoateliere mobile, patru cisterne de combustibil, 150 de autospeciale SUV 4x4 și 42 de vehicule de transport a jandarmilor în configurația 16+1. 346,44 milioane de euro pentru comunicații și securitate Sisteme critice de comunicații și securitate, comandă și control (inclusiv mobile) și sisteme de avertizare pentru protecția civilă au prevăzut un buget cumulat de 346.446.160 de euro. Ordinea Publică are alocată suma de 301,87 milioane euro, iar diferența a fost prevăzută pentru IGSU. Cu acești bani se vor cumpăra un sistem național integrat de avertizare și alarmare, 20 de autospeciale de comunicații, 5.000 de stații VHF și 14.000 de stații radio Tetra. 9,2 milioane de euro pentru optică La nivelul MAI s-a luat decizia ca o sumă de 9,2 milioane euro să fie alocată pentru achiziția sistemelor de optică și optoelectronică pentru poliție, poliție de frontier și jandarmerie.

Echipamente militare dubios de scumpe, achiziționate prin SAFE Foto: Facebook Forțele Navale
Eveniment

Echipamente militare dubios de scumpe, achiziționate prin SAFE - Monitorul Apărării

Echipamente militare dubios de scumpe, achiziționate prin SAFE, arată site-ul Monitorul Apărării. Astfel, două nave de patrulare (OPV) costă 700 de milioane de euro, în condiţiile în care noi plătim corveta uşoară din Turcia cu 223 milioane euro şi va ajunge la 265 milioane de euro cu sistemele de rachete. Nu este clar ce va achiziționa ministerul Apărării sub denumirea de „navă de patrulare maritimă (OPV)”, dar o corvetă ușoară este, de obicei, mai bine dotată.  Citește și: Claudiu Manda, care se vrea șef la SRI, cere subvenție pentru o fermă de cartofi - presă. Banii, de la o instituție condusă de un alt pesedist, ex-milițianul Chesnoiu Echipamente militare dubios de scumpe, achiziționate prin SAFE  În mai 2025, Defense România scria că navele de patrulare produse la Galați sunt mai ieftine decât corveta din Turcia. „ În urmă cu un an, erau informaţii pe surse că se negociază cu Galaţiul achiziţia a trei OPV-uri cu 450 milioane de euro, fără TVA”, arată Monitorul Apărării. „Suntem preocupaţi, aşa cum am anunţat, ca prin acest mecanism SAFE, care aduce o finanţare pentru zona navală, să salvăm şantierul naval de la Mangalia”, spunea, în noiembrie, Radu Miruță, pe atunci ministru al Economiei, acum deținător al portofoliului Apărării.  Publicația atrage atenția și asupra altor achiziții suspecte: „Elicoptere multi-misiune H225M: 852 mil. € (minim 12 unități)” - asta ar însemna un preț de 71 milioane de euro bucata. H225M este un elicopter de transport tactic cu rază lungă de acțiune, adesea folosit pentru operațiuni speciale și căutare și salvare, produs de Airbus. În 2024, Irakul unități la un cost estimat de 35 milioane USD fiecare. Prețul variază însă în funcție de configurație, pachetul de armament și serviciile de suport incluse.  „Transportoare blindate Piranha 5: 761,2 mil. € (139 produse)” - asta înseamnă circa 5,5 milioane de euro bucata. În 2023, România a comandat 150 de vehicule Piranha V pentru aproximativ 674 milioane USD (aproximativ 4,5 milioane USD pe unitate). Spania le-a cumpărat la cinci milioane de dolari bucata, 348 de vehicule și suport pentru ciclul de viață. „Fără să ştim cât costă instruirea, câtă muniţie se cumpără, ce mentenanţă se oferă, este greu de făcut comparaţii şi analizat dacă preţurile sunt corecte. Sunt ţări, precum SUA, unde structurile de achiziţii oferă toate aceste informaţii pentru a elimina orice dubiu”, arată Monitorul Apărării. 

Marioneta pe mâna căruia România lasă 10 miliarde de euro din fonduri SAFE: lacheul lui Oprea (PSD) (sursa: Facebook/Razvan Pîrcălăbescu)
Investigații

Marioneta pe mâna căreia România lasă 10 miliarde de euro din fonduri SAFE: lacheul lui Oprea (PSD)

Aproape zece miliarde de euro din fondurile SAFE pentru România vor intra în industria de apărare de stat gestionată de Romarm. Șeful Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, a fost reclamat chiar de ministrul Apărării la DNA pentru că ar fi obținut postul printr-o selecție trucată. Jurca: Obiectivul principal, dezvoltarea companiilor Romarm Într-o conferință de presă la Guvern, Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan, a spus că fondurile SAFE care revin Ministerului Apărării vor alimenta companiile din subordinea Romarm. „V-am spus că (...) obiectivul principal care noi îl avem prin aceste achiziţii este să dezvoltăm industria de apărare a României. Acest lucru se poate face prin companiile publice pe care Ministerul Economiei le coordonează (companiile Romarm - n.r.) sau alte companii publice care pot avea un rol în industria de apărare (...). Avem 9,6 miliarde alocaţi Ministerului Apărării Naţionale”, a declarat Jurca. Cine este șeful Romarm: lacheul lui Oprea (PSD) Ce nu a mai spus șeful Cancelariei premierului este că la șefia Romarm se află un personaj care nu are nici un fel de experiență în a gestiona industria de apărare. Mai mult, toată cariera sa este una strict dependent politică. Personajul se numește Răzvan Pîrcălăbescu iar adevărata sa calificare este de lacheu al influentului pesedist Radu Oprea, căruia i-a fost șef de cabinet în mai multe rânduri. DeFapt.ro a publicat mai multe dezvăluiri despre Pîrcălăbescu, pe care le puteți citi mai jos. EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la șefia Romarm, reclamată la DNA EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Trei ministere pentru 16,6 miliarde de euro În total, România va cheltui 16,68 miliarde de euro (bani pe care îi va împrumuta pe o perioadă de 45 de ani prin Programul SAFE al UE), pentru a cumpăra muniție și armament pentru militari români, dar și pentru construcția capetelor din Autostrada Moldovei: Pașcani – Ungheni și Pașcani – Siret. DeFapt.ro a dezvăluit încă din noiembrie 2025, că banii împrumutați se vor împărți între Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor. Cei mai mulți bani, 9,53 miliarde de euro, vor fi cheltuiți de Ministerul Apărării Naționale pentru achiziția de transportoare Piranha V, două nave, 12 elicoptere, drone, blindate, radare și muniție. Jurca, stăpânul SAFE Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, a devenit unul dintre cei mai puternici oameni din guvern după ce a fost desemnat de premierul Ilie Bolojan să coordoneze achizițiile în valoare de 16,68 miliarde euro, bani împrumutați prin Programul SAFE. „Avantajul pe care noi îl avem, ca țară, este că acest credit beneficiază de o dobândă foarte bună, înscrisă la categoria AAA, România având BBB. Este un credit pe 45 de ani, din care zece ani, perioadă de grație”, a susținut Mihai Jurca. Cât iau, defalcat, Apărarea, Internele și Transprturile Pe lângă Ministerul Apărării Naționale, care va primi 9,53 de miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei Române și a infrastrucurii militare, 4,2 miliarde de euro vor ajunge la Ministerul Transporturilor. Transporturile vor folosi cele 4,2 miliarde euro pentru finalizarea capetelor din Autostrada Moldovei: Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret. Banii vor ajunge la Compania Națională de Investiții Rutiere, care se va ocupa de gestionarea licitațiilor. Însă s-a renunțat la dezvoltarea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța prin Programul SAFE. Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență și serviciile secrete de informații românești vor primi cumulat 2,8 miliarde euro. Lista de cumpărături a MApN  Useristul Radu Miruță, ministrul Apărării, a declarat că sunt 21 de proiecte care au legătură cu înzestrarea Armatei. „Dintre cele 21 de proiecte, 10 sunt cu achiziții în comun cu alte state, 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român”, a spus Radu Miruță. Iată lista achizițiilor MApN de 9,53 miliarde de euro: 1. Transportoare blindate de personal 8x8 / Piranha 5 - 139 produse – 761.200.000 euro 2. Platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți - min 1370 vehicule – 471.505.000 euro 3. Post integrat de comandă pentru apărare aeriană și antirachetă - 2 sisteme – 160.000.000 euro 4. Vedetă de intervenție pentru scafandri -2 nave – 57.000.000 euro 5. Navă de patrulare maritimă (OPV) – 2 nave – 700.000.000 euro 6. Elicoptere multi-misiune H225M - minim 12 – 852.000.000 euro 7. Sisteme de rachete navale Naval Strike Missile (NSM) – 7 sisteme – 207.000.000 euro 8. Armele și muniția individuală de infanterie la standard NATO - Aproximativ 240.000 de armament individual – 439.860.000 euro 9. Mașină de luptă pentru infanterie pe șenile – MLI – 198 vehicule -  2.983.566.000 euro 10. Sistem integrat de simulare reală de antrenament – 1 sistem – 94.500.000 euro 11. Platformă software pentru sistemele C4ISR – 70 instanțe – 19.000.000 euro 12. Sistem portabil de apărare aeriană - MANPAD – 231 sisteme cu 934 rachete – 625.560.000 euro 13. 7 Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă cu capabilități C-UAS și C-RAM (SKYNEX), dislocabil – 7 sisteme – 476.000.000 euro 14. 2 Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă (V-SHORAD) cu capabilități C-UAS și C-RAM Skyranger 35mm, mobil – 2 sisteme – 330.000.000 euro 15. 12 Sisteme de descoperire radar cu bătaie medie – 12 sisteme – 258.000.000 euro 16. 3 Sisteme de rachete sol-aer cu rază medie (SBAMD (L)-MR / SBAMD(L)-M-MR) – 3 sisteme – 450.000.000 euro 17. Sisteme de lovire cu muniție loittering – 70 sisteme – 147.000.000 euro 18. 2 Sisteme Navale de Apărare Antiaeriană cu Rază Foarte Scurtă cu Capabilități C-UAS și C-RAM (Millennium) – 2 sisteme – 36.000.000 euro 19. Sistemul de drone pentru supraveghre și culegere de informații din clasa 1, mini-UAS – 56 sisteme / 22 deja contractate – 45.770.000 euro 20. Muniție de 35 mm prin NSPA (CRAM - Oerlikon + Skyranger) – 87000 lovituri – 23.150.000 euro 21. Muniție de 35 mm (CRAM - Oerlikon + Skyranger, inclusiv muniție cu explozie programabilă de tip AHEAD) – 400000 lovituri – 393.275.000 euro

Căror companii le va împărți Moșteanu (MApN) nouă miliarde de euro prin SAFE (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Căror companii le va împărți Moșteanu (MApN) nouă miliarde de euro prin SAFE

România va lua împrumuturi de 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE – Acțiune pentru Securitatea Europei pentru achiziții de armament, muniții, drone, securitate cibernetică, protecția infrastructurilor critice, dar și construcția de drumuri și poduri. DeFapt.ro a analizat cum se vor împărți banii între ministerele conduse de liderii USR, PNL și PSD. țCitește și: Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în post din 2013 Cea mai mare parte a banilor împrumutați va ajunge să fie cheltuită de Ministerul Apărării Naționale, urmat de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Afacerilor Interne.  Ce este SAFE și care sunt condițiile de eligibilitate Consiliul Uniunii Europene a adoptat la data de 27 mai 2025 programul SAFE - „Acțiune pentru Securitatea Europei”. Acesta este un instrument financiar prin care statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziție 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi pe termen lung cu dobânzi de până la 3%, pentru a cumpăra tehnică militară și muniții. Principala condiție pentru a putea beneficia de aceste împrumuturi este ca tehnica militară și munițiile care urmează să fie achiziționate să fie produse în proporție de minimum 65% pe teritoriul Uniunii Europene. O altă condiție prevede ca contractele de achiziție să fie semnate până în vara anului 2026, iar produsele să fie livrate până în 2030. Ce se poate cumpăra Totodată, conform documentelor publice, s-au stabilit două mari categorii de produse ce pot fi cumpărate prin SAFE. În prima categorie au fost incluse muniții și rachete, sisteme de artilerie, capacități de luptă terestră, drone mici, protecția infrastructurii critice, cibernetică și mobilitate militară. În a doua categorie intră sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, nave și submarine, drone și sisteme anti-drone, tehnologie pentru inteligență artificială și război electronic, sisteme C4ISTAR, active și servicii spațiale, dar și sisteme de protecție a activelor spațiale. Șeful cancelariei lui Bolojan „vămuiește” propunerile Documentele oficiale arată că România va beneficia de împrumuturi prin SAFE în valoare de16,68 miliarde de euro. Conform unei Ordonanțe de Urgență adoptate joi, Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, a decis ca toate proiectele de achiziții să fie centralizate la nivelul Cancelariei, în fruntea căreia se află Mihai Jurcă. Mai mult, Cancelaria Prim-Ministrului negociază cooperarea cu alte state eligibile pentru a întruni condițiile de finanțare. Tot cancelarul Mihai Jurcă va primi de la Ministerul Apărării Naționale propunerile de achiziții, dar și numele potențialilor furnizori. Ulterior, Ministerul Economiei transmite (atenție, doar la solicitarea Cancelariei) propuneri de măsuri de cooperare aferente fiecărui proiect de achiziție. „Șeful Cancelariei Prim-Ministrului stabilește, prin ordin, cerințele de cooperare aferente fiecărui proiect, în acord cu prevederile Instrumentului SAFE, luând în considerare cerințele operaționale sau similare”, se mai menționează în OUG. Lista finală, aprobată de CSAT. Ultimul cuvânt îl are Comisia Europeană Dar realitatea este un pic diferită. Cancelaria va centraliza, întra-adevăr toate propunerile de achiziții, dar lista finală cu proiectele va fi aprobată de către Consiliul Suprem de Apărare al Țării, în ședința din data de 24 noiembrie 2025.  Lista finală cu documentațiile aferente va ajunge apoi la Comisia Europeană, care are drept de veto asupra proiectelor care vor fi primi finanțare. Cinci miliarde la Transporturi Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Constantin Șerban, va primi în jur de cinci miliarde de euro din SAFE. Aproape 4,5 miliarde euro vor fi cheltuiți prin intermediul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) și Companiei Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru construcția unor bucăți de autostrăzi. Prima bucată va avea o lungime de 89 de km, între Târgu Neamț (Moțca) și Ungheni, trecând prin Iași. Cealaltă, care leagă Pașcani de Suceava și Siret, va avea aproximativ 100 de km. Dar, pentru a se încadra în suma prevăzută, tronsonul de drum Suceava – Siret va fi retrogradat de la autostradă la drum expres. Diferență de peste 500 de milioane de euro va fi alocată pentru dezvoltarea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța, dar și pentru alte proiecte minore. Predoiu împarte 2,8 miliarde euro cu Raed Arafat  Liberalul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a anunțat printr-un comunicat de presă că propune proiecte în valoare de 2,8 miliarde de euro pentru a primi finanțare prin mecanismul SAFE. Însă banii îi va împărți în mod egal cu secretarul de stat Raed Arafat, șeful  Departamentului pentru Situații de Urgență. „Proiectele includ sisteme avansate de supraveghere, echipamente de protecție și mobilitate, drone pentru monitorizare, tehnologii pentru managementul situațiilor de urgență și comunicații securizate și au aplicabilitate duală, atât în pace, cât și în situații de conflict, fiind aliniate cu prioritățile de înzestrare ale MAI. (…) Bugetul propus se împarte egal între Ordine și Siguranță Publică și Situații de Urgență și Protecție Civilă, câte 1,4 miliarde euro fiecare”, se menționează în comunicatul MAI. Există deja oferte pentru miliardele destinate Armatei Useristul Ionuț Moșteanu, în calitate de ministru al Apărării Naționale, va primi diferența de aproape nouă miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei române. În capul listei de finanțări se află achiziția de sisteme portabile de rachete Mistral 3 (MANPADS) de la compania franceză MBDA. Valoarea acestui contract este de 600 de milioane de euro. Alte 6,5 miliarde de euro vor fi alocate pentru achiziția a 216 tancuri. Contractul este vânat de sud-coreenii de la Hyundai Rotem care, după ce i-a plimbat deja pe politicienii și generalii români prin Coreea de Sud, și-au arătat disponibilitatea de a produce tancurile K2 în România. Pe fir au intrat și nemții de la Rheinmetall. Aceștia oferă tancurile KF51 Panther, care îndeplinesc integral cerințele SAFE. Cel mai probabil, însă, Rheinmetall vizează un alt contract, de 2,5 miliarde de euro: furnizarea a 298 de mașini de luptă KF41 Lynx pentru infanterie. Principalul contracandidat al nemților pentru acest contract sunt alți sud-coreeni (Hanwha), cu mașina de luptă Redback. Pe lista de achiziții a MApN prin SAFE se mai află 200.000 de arme de asalt, tip NATO, în șase configurații. Contractul, în valoare de 440 de milioane de euro, este vizat de compania belgiană FN Herstal, dar și de nemții de la Heckler & Koch (HK). O altă companie care vrea să obțină contractul este SIG Sauer. Totodată, se vrea și cumpărarea de radare militare de la compania franceza Thales.  

Ex-consilier prezidențial despre industria de apărare: „Dominată de corupţie, lăcomie” Foto: Radio România
Politică

Ex-consilier prezidențial despre industria de apărare: „Dominată de corupţie, lăcomie”

Iulian Fota, ex-consilier prezidențial și fost secretar de stat în ministerul de Externe, despre industria de apărare: „Industria-i dominată de corupţie, de rea-credinţă, de lăcomie. Dacă stai de vorbă cu oamenii şi-ţi povestesc de-adevăratelea ce se întâmplă, te îngrozeşti!”.  Citește și: Șeful DIICOT Sălaj, care câștigă 32.000 de lei net lunar, se declară "jignit" de Oana Gheorghiu DeFapt.ro a scris frecvent despre corupția și nepotismul din industria de apărare. De exemplu, în ianuarie 2024, arăta: „Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg”. În octombrie 2025, scria: „Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte”.  În interviul pentru site-ul news.ro, Fota a spus că cele 16 miliarde de euro pe care România i-ar putea împrumuta prin programul SAFe „au luat deja mințile unora”.  Ex-consilier prezidențial despre industria de apărare: „Dominată de corupţie, lăcomie” Însă fostul consilier prezidențial a insistat pe faptul că industria de apărare ar trebui privatizată și a explicat de ce nu se discută despre asta. „Statul român are în acest moment în proprietate peste 1.300 de unităţi economice, industriale, companii. 1.300! Niciun stat european nu are în proprietate un număr atât de mare, un număr imens de companii. De ce le ţine statul? Aici este un amestec. Pe de o parte, e foarte multă corupţie, că asta e clientela politică, de aici poţi să faci bani cu statul. Deci, sunt foarte multe avantaje individuale sau de grup. Pe de altă parte este şi un tip de ăsta de cultură. Şi aici e o prelungire, dacă vreţi, a anilor 1970, ai lui Ceauşescu. Până la urmă, de ce avea România o industrie de apărare atât de solidă? Pentru că gândirea în anii ’70 a fost aceea războiului popular, a războiului întregului popor. Asta era sintagma oficială. Pentru că nea Nicu începuse să se teamă şi de Est, şi de Vest. Şi a rămas această cultură care, într-un fel, se pliază şi pe istoria noastră: să avem ce-i al nostru, să avem ce ne trebuie, să nu depindem de străini, asta apropo şi de plata datoriei externe. Deci, aici sunt şi nişte chestiuni de ordin cultural. Dar astea, dacă mă întrebaţi pe mine, sunt în secundar. Nu cred că sunt alea principale. Principalul motiv pentru care nu privatizăm e ca să putem în continuare mulge pentru noi şi clientela noastră unităţile de stat. De aia vor să ia Petromul înapoi! Nu ca să-l facă mai eficient, ci pentru că Petromul a ajuns o bijuterie a economiei şi de ce să nu punem noi mâna pe o chestie de câteva miliarde iarăşi? Faceţi zeciuiala strămoşească şi vedeţi ce bani obţii pentru clientelă. Deci, foarte multă lăcomie şi corupţie şi ceva tradiţie. Poate corectă tradiţia, într-un fel, că ideea de a avea ce-i al tău nu e rea. Dar nu ca s-o mulgi!”, a explicat Fota. 

România este pe cale să rateze și programul SAFE Foto: bizbrasov.ro
Politică

După dezastrul PNRR, România este pe cale să rateze și programul SAFE, de 16,7 miliarde euro - presă

După dezastrul PNRR, România este pe cale să rateze și programul SAFE, de 16,7 miliarde euro, susține, pe blogul său Radu Tudor. Acesta lucrează la Antena 3, dar, din 2000, a fost corespondent in Romania al publicatiilor „Jane`s Defence Weekly” si „Jane`s Intelligence Review“. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu România este pe cale să rateze și programul SAFE Potrivit lui Tudor, ministerele Economiei și Apărării nu au pregătit proiecte noi de apărare pentru a fi incluse în SAFE - patru miliarde se vor aloca infrastructurii strategice de transport. El apreciază că, pentru a acoperi acest eșec, ar putea fi transferate pe finanțare SAFE programe care deja se derulează și au finanțare. „Oficiali din Ministerul Economiei, care coordonează industria de apărare, afirmă că aşteaptă «cerinţele de la MApN», dar că nu au primit nimic. Aceste cerinţe ar fi necesare pentru a vedea în ce proiecte de înzestrare vom putea integra companii româneşti din sectorul de apărare în proiectele de achiziţie şi mentenanţă din SAFE (...) Armata Română are urgent nevoie de avioane de transport, maşini de luptă ale infanteriei, corvete, rachete, pulberi, muniţie, sisteme anti-dronă, sisteme anti-rachetă şi multe altele. Ele ar trebui, în cadrul SAFE, produse în România de companii europene”, a afirmat Radu Tudor. El a explicat ce ar presupune preluarea unor programe deja în derulare: „Le scoatem de la bugetul apărării (2,3% din PIB) şi le transferăm pe SAFE. În acest fel ajutăm să scadă deficitul, dar ucidem orice perspectivă ca Armata Română să aibă suplimentar proiecte de înzestrare prin SAFE, altele decât cele care se derulează – greoi – în prezent”.  Security Action for Europe (SAFE) este un instrument financiar al Uniunii Europene, cu un buget de până la 150 de miliarde de euro, creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea capacităților de apărare și în realizarea de investiții strategice în infrastructura critică. Prin SAFE, statele membre pot obține împrumuturi avantajoase, garantate de bugetul UE, pentru a sprijini achizițiile comune de apărare și pentru a investi în producția industriei europene de apărare, cu scopul de a reduce dependența de furnizori externi. 

Construcție de șosele prin finanțare SAFE (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bătaie pe fondurile militare ale UE (SAFE) pentru construcția de șosele în România

Construcție de șosele prin finanțare SAFE. Fondurile militare ale Uniunii Europene (SAFE) ar putea fi utilizate pentru construcția Centurii Iași Est, propusă pe traseul Schitu Duca – Țuțora. Construcție de șosele prin finanțare SAFE Inițiativa vine din partea lui Adrian Covăsnianu, reprezentant al Asociației „Moldova Vrea Autostradă”, care sugerează includerea proiectului alături de Autostrada A8 Pașcani-Prut și breteaua spre Aeroport și Spitalul Regional de Urgență. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Varianta Ocolitoare Iași Est se află în prezent în faza studiului de fezabilitate, estimat să fie finalizat la jumătatea anului viitor. Atât centura, cât și autostrada ar putea fi finalizate până în 2029-2030, în cadrul programului de finanțare europeană SAFE. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră