luni 18 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: SAFE

22 articole
Politică

VIDEO Șeful Romarm, client PSD, îl susține pe George Simion și atacă programul SAFE cu o minciună

O filmare distribuită de George Simion pe Facebook îl arată pe șeful Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, propulsat în acest post cu susținerea fostului ministru al Economiei, Radu Oprea, ghidându-l cu umilință pe președintele AUR la Black Sea Defense, Aerospace and Security (BDSA), o expoziție de tehnică militară. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Pîrcălăbescu se plânge la Simion că Romarm nu a primit contracte finanțate prin SAFE, ceea ce este fals: un contract de peste 816 milioane de euro, pentru armament și muniție de tip NATO a fost încredințat asocierii SSI Legion SRL, filiala Sig Sauer Inc. SUA, și Compania Națională Romarm – Fabrica de Arme Cugir și Uzina Mecanică Sadu.  Înregistrarea publicată de Simion pe Facebook îl arată pe Pîrcălăbescu susținând tezele AUR. Clientul PSD Pîrcălăbescu susține tezele AUR anti-SAFE „Simion: Dom director, e frumos ce ne arătați, am încredere că sunt performante, dar am o mare problemă (...): Nu sunt nemțești! (Pîrcălăbescu râde) Pîrcălăbescu: Cine înjură industria de apărare eu cred că face un rău României și își bate joc de securitatea națională (...) Noi ca Romarm nu am câștigat nici un proiect din programul SAFE (...) Dacă noi am primi aceste 16 miliarde de euro, să-i facem la Romarm și să ne alegem noi partenerii străini, dacă avem nevoie, ar fi un program foarte bun (...) Avem capacitatea, dar nu primim nici un ban de investiții de la minister”.  Însă șeful Romarm nu pare să știe că peste patru miliarde de euro din SAFE sunt pentru proiecte de infrastructură, respectiv dezvoltarea unor legături spre Republica Moldova, iar compania pe care o conduce nu poate construi poduri sau autostrăzi.  DeFapt.ro a arătat că Răzvan Marian Pîrcălăbescu, șeful Companiei Naționale Romarm, s-a aflat în incompatibiliate în perioada august – noiembrie 2025 pentru că a deținut simultan și funcția publică de consilier în cadrul Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior. DeFapt.ro a dezvăluit că Răzvan Pîrcălăbescu se află și în conflict de interese pentru că deține în continuare și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Carfil SA, una din fabricile de armament din subordinea Romarm. Cariera controversatului Razvan Marian Pîrcălăbescu este strâns legată de cea a protectorului său, pesedistul Radu Oprea, actualul secretar general al Guvernului, căruia i-a fost șef de cabinet. Din această postură, Pîrcălăbescu a fost propulsat la conducerea Companiei Naționale Romarm, deținută de Ministerul Economiei, în urma unui simulacru de selecție organizat în baza Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. În noiembrie 2025, ministrul (Economiei, în acel moment) Radu Miruță anunța că a sesizat Direcția Națională Anticorupție în legătură cu procesul de selecție în urma căruia Răzvan Pîrcălăbescu a fost numit în funcția de director general al Romarm.

Clientul PSD Răzvan Pîrcălăbescu, slugarnic cu Simion, căruia îi susține tezele anti-SAFE Foto: Captură video
Eternii Predoiu și Arafat au decis unde merg contractele SAFE pentru MAI (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Cui au împărțit Predoiu și Arafat 2,67 miliarde EUR din SAFE. „Tunul” Sig Sauer, oficial

2,671 miliarde de euro este valoarea celor zece programe finanțate prin SAFE, contracte care urmează să fie atribuite și semnate de Ministerul Afacerilor Interne de Cătălin Predoiu, actualul ministru al Afacerilor Interne, și de subalternul său, secretarul de stat Raed Arafat. DeFapt.ro a dezvăluit, în urmă cu o săptămână, că liberalul Cătălin Predoiu va atribui contractul pentru „arma de asalt” companiei americane Sig Sauer, a cărei filială este condusă în România de general – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General, un apropiat al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc din gruparea Hubert Thuma. Citește și: EXCLUSIV Șantaj la MApN pe miliardele SAFE: Rheinmetall nu mai vrea să producă în România. Contract de 5,7 miliarde de euro Partea leului și-a luat-o și compania Deltamed SRL, patronată de Dan Gorgan, un apropiat al secretarului de stat Raed Arafat. 1. Armament de tip NATO și muniție: 816,6 milioane de euro Contractul va fi semnat cu Asocierea SSI Legion SRL, filiala Sig Sauer Inc. SUA, și Compania Națională Romarm – Fabrica de Arme Cugir și Uzina mecanică Sadu 2. Echipament balistic: 119,6 milioane de euro DeFapt.ro a dezvăluit că pentru echipamentele de protecție (cască de protecție balistică, vestă antiglonț și mască de gaze) a fost alocată inițial suma de 104,1 milioane de euro. Dar valoarea a fost majorată cu 15,5 milioane de euro.  Contractele vor fi semnate cu Asocierea Stimpex SA – Cess Plus Solutions SRL – Motexco SRL – BlueSpace Technology SA, dar și cu Invictus Force & Safe SA. 3. Drone (UAS, UGS, drone acvatice și subacvatice): 116,3 milioane de euro Contractele vor fi semnate cu mai multe firme. Unul dintre acestea va fi atribuit firmei Autonomous Fligt Techonologies SA. Al doilea contract va fi atribuit asocierii dintre Qognifly System SRL în asociere cu Oves Enterprise SRL. Cel de-al treilea contract va fi semnat cu consorțiul format din Orbotix Industries și BraveX Aero SRL. 4. Sisteme antidronă (C-UAS), majorat la 106,3 milioane de euro Pentru sistemele antidronă, Ministerul Afacerilor Interne a alocat inițial suma de 61,8 milioane euro. Dar, după ce programul a fost aprobat de Parlament, suma a crescut la 106,3 milioane euro. Ministerul Afacerilor Interne va semna trei contracte. Primul contract va fi atribuit asocierii formate dintre BlueSpace Techonology SA, Starc4Sys și MarcTel S.I.T. SRL. Optoelectronica 2001 SA va fi primi un alt contract iar asocierea Argonian SRL și Sim-Soft SRL va primi al treilea contract. 5. Mobilitate militară: 286,5 milioane de euro Ministerul Afacerilor Interne a prevăzut în cadrul acestui program achiziția de blindate de intervenție, vehicule de transport operațional, de monitorizare și cu capacitate de protecție mărită, dar și ambarcațiuni operative. Valoarea achizițiilor prevăzute în acest program a fost stabilită inițial la 283,765 milioane de euro, însă a crescut la 286,5 milioane de euro. Pe lista furnizorilor se află firmele Daimler Truck & Bus Romania SRL, MHS Truck & Bus, Klassen Automobile GmbH, Rasirom SA, Marinescu Trading Company Tulcea, Damen Shipyards Galați, Fr. Frassmer GmbH & Co KG, Renault Group, VAG Service SRL, Țiriac Auto SRL, Stimpex SRL, BlueSpace Techonology SA, Auto Vision SRL – partener local Aurum Security GmbH, Arminius Armouring GmbH, Rohde & Schwarz România SRL. 6. Managementul victimelor multiple și protecția CRBNe: 520,5 milioane de euro Valoarea estimată a contractelor aferente acestui program a crescut de la 514,6 milioane de euro la 520,5 milioane de euro. Contractele vor fi semnate cu firmele Deltamed SRL, Leonardo S.p.a. Italia, Simultec SRL, Șantierul Naval Mangalia, Kewatec Shipyards Finlanda, Stimpex SA, Asocierea Lanco SRL – Stimpex SA – Cess Plus Solutions SRL, Cess Plus Solutions SRL, Draeger, MATE-FIN SRL, ADS Solutions – reprezentând PexRay OY, Ceia Spa, Garant GmbH, Telerob GmbH și Canadian Technology Systems. Totodată, se vor mai semna contracte cu ICCO Medical SRL - firmă ce reprezintă Vallon GmbH, Med-Eng, ICP New Tech și Canadian Technology Systems, dar și cu Proparms Ltd. Canada – reprezentată de Transcarpat Sportours International SRL. 7. Managementul continuității energetice: 44,3 milioane de euro DeFapt.ro a dezvăluit că Departamentul pentru Situații de Urgență va cumpăra prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) trei tipuri de generatoare de curent electric: 100 de generatoare de 250kVA și câte 50 de generatoare de 450kVA, respectiv 700 kVA. Contractele vor fi semnate cu B&P Engine Drive SRL, dar și cu Electro Optic Components SRL. 8. Managementul evacuării în masa: 384,4 milioane de euro O parte din bani, 96 de milioane de euro, au fost alocați pentru Ordine Publică, iar restul au fost împărțiți de Departamentul pentru Situații de Urgență între IGSU și IGAv. Inițial se preconiza achiția a șapte elicoptere multiroll categoria mediu – greu și cinci, categoria mediu – ușor pentru transport medical. Contractul pentru cele 12 elicoptere va fi atribuit companiei Airbus Helicopters. 85 de camioane de intervenție vor fi cumpărate de la Iveco România SRL. Însă se vor mai semna contracte pentru alte produse cu Șantierul Naval Mangalia, Kewatec Shipyards și Stimpex SA. 9. Sisteme critice de comunicații: 298,4 milioane de euro Contractele vor fi semnate cu Airbus Defence and Space România SRL, Thales România, consorțiul Dendrio Solutions – Drendio Innovations SRL – Arctic Stream SA – Tema Energy SA. Partea leului o va fi primi și consorțiul format din Deltamed – Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații (CSR), dar și parteneriatul format din Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații – Axxatel Service SRL. În plus, se vor mai semna contracte cu Bull România SRL și BlueSpace Technology SA. 10. Sisteme Optice & optoelectronice: 14,4 milioane de euro     Achiziția sistemelor de optică și optoelectronică se va face pentru Poliția Română, Poliția de Frontieră și Jandarmeria Română. Contractul în valoare de 14,4 milioane euro se va semna cu compania de stat IOR SA. Lista contractelor MAI cu finanțare SAFE (sursa: Guvernul României)

Compania germană Rheinmetall șantajează România pe banii SAFE (sursa: X/Rheinmetall)
Investigații

EXCLUSIV Șantaj la MApN pe miliardele SAFE: Rheinmetall nu mai vrea să producă în România

5,7 miliarde de euro, fonduri SAFE, este valoarea contractelor pe care urmează să i le atribuie Ministerul Apărării Naționale companiei germane de armament Rheinmetall, implicată în mai multe cazuri de corupție la nivel mondial în ultimii ani. Dar, cu trei săptămâni înainte de termenul-limită pentru semnarea contractelor, reprezentanții Rheinmetall s-au răzgândit și au solicitat renegocierea termenilor contractuali în defavoarea statului român. Practic, Rheinmetall nu mai vrea să facă „localizare” și „producție” de aproximativ 60% în România.   Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, nu a cedat de această dată presiunilor făcute de compania Rheinmetall și a anunțat printr-un comunicat de presă că „MApN nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase”. Amendă de 37 de milioane de euro pentru corupția din Grecia Conglomeratul german de armament Rheinmetall a fost implicat într-o serie lungă de scandaluri de corupție în India, Grecia sau Africa de Sud în ultimii 15 ani. De exemplu, procurorii au deschis un dosar de corupție la finalul anului 2013, după ce s-a aflat că filiala Rheinmetall Defence Electronics (RDE) a mituit mai mulți oficiali greci pentru a obține contracte de armament. Intermediar a fost Papagiotis Efstathiou, fost ofițer de marină, care le-a declarat anchetatorilor germani că a dat mită regulat, în perioda 1998 – 2011, în urma presiunilor făcute de conducerea Rheinmetall Defence Electronics. Compania germană a negat inițial acuzațiile, dar și-a schimbat poziția după mai multe percheziții făcute la sediul RDE din Bremen. Armin Papperger, directorul general al Rheinmetall, a recunoscut într-un final că s-a dat mită pentru contractele de armament. „S-au făcut greșeli la Rheinmetall și ne asumăm responsabilitatea pentru ele”, a declarat Armin Papperger pentru ziarul Süddeutsche Zeitung. Astfel, directorul Armin Papperger împreună cu colegii săi din consiliul de administrație și consiliul de supraveghere al Rheinmetall au acceptat amenda impusă de Parchetul din Bremen: 300.000 de euro, plus 36,77 milioane de euro profituri obținute ilegal de pe urma vânzării sistemului de apărare Asrad către Grecia. În total, peste 37 de milioane de euro. Armin Papperger, primit la Palatul Victoria de premierul Ilie Bolojan   Pe 12 noiembrie 2025, o delegație a companiei Rheinmetall, condusă de Armin Papperger, a fost primită la Palatul Victoria de premierul Ilie Bolojan și de cancelarul Mihai Jurcă, cel care gestionează programul SAFE. La finalul întâlnirii, Guvernul României a emis un comunicat de presă prin care anunța că cele două părți „au ajuns la o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare echipamente militare, care răspunde unor nevoi imediate ale României. Acestea au în vedere dotarea Armatei cu echipamente de ultimă generație care vor fi finanțate din programul SAFE, precum și susținerea investițiilor străine în dezvoltarea industrială din România”. Ulterior, compania Rheinmetall a trimis oferte pentru șapte programe incluse de Ministerul Apărării Naționale în programul SAFE. Câți bani s-au alocat inițial prin SAFE La începutul anului 2026, Ministerul Apărării Naționale a publicat lista cu 21 de proiecte aprobate de Comisia Europeană, care urmau să fie finanțate prin programul SAFE. Documentul conținea tipurile de tehnică militară și armament ce urmau să fie cumpărate, cantitățile și valorile estimate. De exemplu, pentru înzestrarea Forțelor Terestre cu 298 de mașini de luptă pentru infanterie pe șenile (MLI) s-au alocat 2,98 miliarde euro. Pentru achiziția a două nave de patrulare maritime (OPV), valoarea estimată a contractului era inițial de 700 de milioane de euro. Cele două vedetele de intervenție pentru scafandri era estimate la 57 de milioane de euro. Achiziția a 139 de transportoare blindate 8x8 Piranha V era estimată la 761 milioane de euro. Iar pentru continuarea achiziției a minimum 1.370 de platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți a fost prevăzută o sumă de 472 de milioane de euro. România, șantajată de producătorii de armament În timp ce negocierea contractelor era în plină desfășurare la nivelul Cancelariei prim-ministrului, producătorii de armament s-au răzgândit și au cerut majorarea prețurilor cu o treime. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării Radu Miruță: pe 2 aprilie a.c., într-o conferință de presă susținută la sediul MApN, ministrul Miruță anunța nervos că, atâta timp cât va ocupa funcția, nu va dispune semnarea unui contract cu 30% mai scump. „Am trimis, conform deciziei CSAT, request for information cu aceste caracteristici entităţilor care sunt interesate să producă respectând şi decizia CSAT, şi condiţiile din SAFE şi, cu toate că anunţaseră nişte preţuri nu de mult, acum câteva luni, fiindcă se îngustează perioada de timp în care trebuie semnate aceste contracte, au început să se întoarcă cu propuneri financiare cu o treime mai scumpe. V-am spus şi de la Ministerul Economiei şi de aici că nu vom negocia cu aceste companii cu mâinile întoarse la spate, ajungând să plătim preţuri artificiale doar pentru că simt ele că există nişte bani pe care Armata Română, Ministerul Economiei, Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor vor să îi utilizeze”, declara iritat ministrul Radu Miruță. Printre producătorii de armament la care făcea referire șeful Apărării se afla și compania germană Rheinmetall, care solicitase majorarea contractului pentru contractul aferent achiziției de mașini de luptă pentru infanterie pe șenile. Cu cât s-au majorat contractele pentru Rheinmetall În final, însă, Guvernul României și Ministerul Apărării Naționale au cedat „șantajului” și presiunilor exercitate de producătorii de armament. Astfel, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că valoarea contractului pentru mașinile de luptă Lynx a crescut de la 2,98 miliarde de euro la 3,337 miliarde de euro. Adică o creștere de aproximativ 12%. Prin programul SAFE se vor cumpăra 232 de mașini de luptă, în valoare de 2,598 miliarde euro. „Suplimentar, diferența de 66 MLI și derivate va face obiectul unor contracte subsecvente ulterioare cu valoarea totală estimată de 738,6 mil. euro”, a anunțat MApN. Rheinmetall a acceptat un grad de localizare a producției de minimum 40% la Automecanica Mediaș.     Dar acesta nu este singurul contract pentru care Rheinmetall a solicitat creșterea prețului. În cazul celor două nave de patrulare, prețul a crescut de la 700 de milioane de euro la 836 de milioane de euro. O creștere de aproape 20%. Iar ce prețul vedetelor de scafandri a fost majorat de Rheinmetall de la 57 de milioane de euro la 84 de milioane de euro. Adică 47% mai mult. Rheinmetall vrea să producă cât mai puțin în România Dar, pe 11 mai a.c., cu trei săptămâni înainte de termenul limită pentru semnarea contractelor finanțate prin SAFE stabilit de Comisia Europeană, a fost declanșat un nou scandal. De data aceasta, compania Rheinmetall i-a anunțat pe reprezentanții Guvernului și ai Ministerului Apărării Naționale că nu mai sunt de acord cu termenii contractuali negociați. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale au declarat pentru DeFapt.ro că „Rheinmetall nu ar mai vrea să semneze contractele până la data de 31 mai 2026 deoarece vrea să renegocieze termenii contractuali. Principala cerință este legată de reducerea gradului de localizare a producție stipulată în contract. Încearcă să dea cât mai puțin și să ia cât mai mult. Dar nu se poate. Ce e negociat e negociat!” Despre decizia conglomeratului german a fost informat și Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președinele Nicușor Dan. Surse guvernamentale au declarat că „nici Guvernul, nici CSAȚ, nu sunt mulțumite de decizia Rheinmetall și nici nu vor accepta acest șantaj”. Radu Miruță amenință iar că MApN nu va semna contractele  Solicitarea companiei Rheinmetall nu a rămas fără ecou. Ministerul Apărării Naționale, condus încă de Radu Miruță, a emis un comunicat de presă foarte dur, dar fără a nominaliza compania germană. Potrivit comunicatului, „procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică sunt în derulare” iar comisiile de evaluare și experții cooptați din cadrul MApN au „deplina responsabilitate a derulării acestora”. La finalul comunicatului, MApN a amenințat că „nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție prin raportare la prevederile documentației de atribuire aprobate și care contravin principiului eficienței utilizării fondurilor publice”.     Ce se întâmplă în cazul în care nu se semnează contractele? DeFapt.ro a încercat să afle ce se va întâmpla cu cele 5,7 miliarde de euro, valoarea cumulată a contractelor pentru Rheinmetall, în cazul în care nu se vor semna contractele până la data de 31 mai 2026. Mai multe surse din cadrul MApN și Guvernul României au declarat pentru DeFapt.ro că există mai multe variante pentru a nu se pierde cele 5,7 miliarde de euro. O soluție ar fi ca Guvernul României să solicite Comisiei Europene să folosească banii rămași pentru achiziții comune cu alte state europene din cadrul programului SAFE. Contractele aferente achizițiilor comune finanțate prin SAFE se pot semna până la finalul anului 2026.

Mircea Marian
Opinii

Nu cred că Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa

Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat. Nici unul dintre cei care-i aruncă această acuzație nu este în stare să explice de ce ar face asta. Mai toți știm - Nicușor Dan la fel de mult ca noi - că electoratul AUR sau PSD nu-l va vota niciodată, nu se va muta de la alde Georgescu, Simion și Ciolacu la un fost olimpic la matematică, hiper-rațional. Faptul că pesdiști toxici și penali îl laudă acum pe Nicușor Dan este parte unei strategii ridicol de simple: ei știu că aceste laude n-au nici o valoare și confirmă acuzațiile că omul și-a abandonat nucleul dur de alegători, schimbând tabăra.  Nu cred că Nicușor Dan are un conflict cu Bolojan: nici el, nici premierul, nu au dat vreun semn în această direcție. Dar este plin de oameni de bine care au auzit pe cineva care au auzit pe cineva că Nicușor Dan vrea să-l schimbe pe Bolojan. L-au schimbat PSD-ul și AUR, dar mulți vor să acopere răspunderea PSD. De ce? Fiindcă PSD a acționat 100% ca să-și protejeze mafia din companiile de stat - aceasta e adevărata discuție. Ce fac acum Grindeanu et. co. prin interpuși aparent bine intenționați, chiar anti-PSD? Mută tirul opiniei publice pe Nicușor Dan.  Nu cred că Nicușor Dan este anti-Europa. Cred că face un echilibru între interesele SUA - aș zice legitime, ei mențin aici mii de militari care ne apără - și marile state din UE. În primul rând e vorba de SAFE, de cele 16 miliarde de euro - dar voi reveni. Nicușor Dan efectiv merge pe sârmă în politica externă.  Cred că Nicușor Dan este victima uneia din cele mai mari campanii de dezinformare, care a profitat de faptul că nu comunică suficient (de bine). Parțial nu poate, fiindcă și-a asumat un rol de mediator intern, parțial - și aici este vina sa - cred că desconsideră rolul unei comunicări constante, active. Această strategie a funcționat până la un punct: a ajuns primar, a fost reales, a fost ales președinte al României. Dar mizele s-au schimbat și nu știu dacă mai poate rezista astfel. Mizele sunt mult mai mari. În primul rând, Cerbu s-ar putea să scoată DNA din amorțire - mai nimeni nu consemnează faptul că și Kovesi a lăudat această numire. DNA a înhățat deja doi baroni, unul de la PSD, altul de la PNL, ambii cu conexiuni solide în vârful acestor partide. „Se” acționează preventiv: compromiterea lui Nicușor Dan înseamnă și compromiterea viitoarelor acțiuni ale DNA - „la ordin, au interes să...”.  În al doilea rând, avem marea problemă a SAFE. Pe de o parte, avem partida rusă, care vrea să-l îngroape de tot. Doamna Weber - cea care critica scutul de la Deveselu - deja a ieșit la atac. Pe de altă parte, avem grupurile de interese care vor să căpușeze SAFE. Nu aveți ideea câte modalități de căpușare sunt: de la avocații și notarii care vor gira partea legală a viitoarelor capacități de producție de armament la subcontractorii care vor să pună mâna pe o parte din bani.  Nicușor Dan este un personaj hiperpragmatic, cinstit cum nu am mai avut vreun șef de stat, și fără conexiuni subterane la grupuri de interese. Asta este și slăbiciunea sa: dacă nu ai grupuri de interese pe care să le servești, mai nimeni nu te apără - vorbesc de marile mașinării de propagandă, nu de rătăciți ca mine.  Politic, estimarea mea că atacul la Nicușor Dan ajută PSD și AUR să se refacă după ce, în urma ciocnirii cu Bolojan, au început să piardă electorat. Dar, vă spun: aceeași mașinărie de propagandă care încearcă să-l îngroape acum pe Nicușor Dan, se va muta, mai devreme sau mai târziu, la Bolojan, îl va toca pe acesta.  PS: De ce am scris? Eu însumi începusem să cred în uriașa mașinărie de dezinformare despre Nicușor Dan. Ieri seara, după o discuție cu un om cert mai bine informat și, foarte probabil, mult mai capabil să înțeleagă fenomenul politic, am avut sentimentul că ies din ceață. Și simt nevoia să mă eliberez de această intoxicare. 

Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE Foto: Adevărul
Politică

Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE

Avocatul Poporului, Renate Weber, care în 2018 susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE, ordonanță crucială pentru demararea înarmării României și dezvoltarea infrastructurii spre Republica Moldova. Și PSD, și AUR, au criticat ordonanța.  Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE „În acest moment, noi lucrăm la textul unei sesizări pentru Curtea Constituțională. Probabil, dacă nu mâine, poimâine o să trimitem sesizarea către Curtea Constituțională, pentru că sunt într-adevăr mai multe motive de neconstituționalitate și de fond și de procedură și credem că e foarte grav ceea ce s-a întâmplat”, a declarat Weber pentru știripesurse.ro, site controlat de soțul unei deputate PSD.  „Noi am făcut tot felul de analize astăzi cu privire la felul în care s-au derulat toate aceste acțiuni. O formă inițială de ordonanță a fost aprobată luni, adică acum o săptămână. Pentru aceea s-a și cerut un aviz la Consiliul Legislativ. În ziua următoare, la acea ordonanță s-a venit cu foarte multe amendamente de către mulți miniștri, practic s-au modificat vreo 12 alte acte normative”, a explicat Avocatul Poporului.  Potrivit lui Weber, după modificări a fost solicitat un nou aviz al Consiliului Legislativ, însă între timp Guvernul fusese deja demis prin moțiunea de cenzură adoptată în Parlament. „Vineri, a fost trimis către Parlament textul ordonanței. Și aici avem un alt motiv de neconstituționalitate. În mod normal, trebuia să fie trimis textul la Camera Deputaților. Conform Constituției, aceea era camera care trebuia să îl primească, având în vedere obiectul de reglementare al ordonanței. Or, a fost trimisă la Senat și apoi a fost trimisă și la Monitorul Oficial”, a mai arătat ea.  În 2018, Weber susținea că România a provocat Rusia, prin instalarea scutului anti-rachetă de la Deveselu. Ea a spus și că parteneriatul strategic cu SUA înseamnă „că dăm bani în neștire pentru industria de armament americană”. „Cu Statele Unite e o altă poveste. Știu că e partenerul nostru strategic…dar nu prea înțeleg ce anume înseamnă asta. Să dăm bani în neștire pentru industria de armament americană? Sincer, nu cred că aveam nevoie de asta. Înțeleg că ne apără de ruși. Dar mi se pare că asta se întâmplă pentru că noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului. Apropos, totuși…e defensiv sau cum?”, afirma ea pentru Q Magazine. Mandatul lui Weber a expirat în iunie 2025, dar PSD a refuzat să o schimbe, afirmând că persoana propusă de USR are pensie specială, ceea ce ar fi inacceptabil.  Prin programul SAFE (Security Action For Europe), România a alocat aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură de transport cu utilizare duală (civilă și militară). Această sumă reprezintă circa 25% din pachetul total de 16,68 miliarde de euro pe care țara noastră îl accesează sub formă de împrumuturi avantajoase în perioada 2026-2030. 

AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R.Moldova Foto: Facebook
Politică

ANALIZĂ AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova

AUR și PSD au lansat atac comun la adresa programului SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova și permite înarmarea relativ rapidă a României.  Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Prin programul SAFE (Security Action For Europe), România a alocat aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură de transport cu utilizare duală (civilă și militară). Această sumă reprezintă circa 25% din pachetul total de 16,68 miliarde de euro pe care țara noastră îl accesează sub formă de împrumuturi avantajoase în perioada 2026-2030.  AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova Se vor finanța: Autostrada Moldovei (A7), segmentele care fac legătura spre nord, respectiv Pașcani – Suceava – Siret; Autostrada Unirii (A8), sectorul Moțca – Iași – Ungheni, inclusiv podul peste Prut de la Ungheni; podul peste Prut la Ungheni, proiectat pentru standarde de mobilitate militară (capacitate portantă ridicată, adică poate fi utilizat de tancuri), precum și investiții în puncte de trecere a frontierei și noduri logistice care pot asigura protecția civilă și securitatea infrastructurii în caz de criză.  Alte 2,8 miliarde se duc în echipamente de protecție civilă, drone, securitate cibernetică, modernizarea dotărilor poliției și jandarmeriei. Suma de 9,53 miliarde va fi folosită pentru 21 de programe de înzestrare: rachete Mistral, elicoptere H225, transportoare Piranha 5, sisteme antiaeriene. Ce susține AUR despre SAFE: „Un tun financiar este dat românilor în aceste zile, mult mai mare decât celebrul scandal al celor 100 de milioane de doze de vaccin. Acum vorbim de mai bine 10 miliarde de euro luaţi împrumut de români pentru înarmarea ţării”, a afirmat George Simion, pe Facebook.  Azi, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a anunțat că PSD a solicitat Biroului permanent al Senatului sesizarea Comisiei de constituţionalitate pentru verificarea unui eventual conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament în privinţa Ordonanţei SAFE.  Însă termenul limită principal pentru semnarea contractelor de achiziții în cadrul programului SAFE (Security Action For Europe) în România este 31 mai 2026, de aceea Guvernul a fost obligat să recurgă la această formulă. România a beneficiat de o derogare pentru a putea face achiziții singură, dar această facilitate expiră în mai 2026. Statele beneficiare ale acestui program trebuiau să transmită planurile naționale până la 30 noiembrie 2025. În plus, toate contractele din lista celor 21 de proiecte strategice (inclusiv segmentele de autostradă A7 și A8) trebuie să aibă atribuirea finalizată și implementarea începută rapid, deoarece întreaga finanțare trebuie consumată până la 31 decembrie 2030. 

Predoiu încearcă să acopere tunul Sig Sauer de 816 milioane de euro. Reacția după dezvăluirile DeFapt.ro (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Investigații

EXCLUSIV Predoiu încearcă să acopere tunul Sig Sauer de 816 milioane EUR după dezvăluirile DeFapt.ro

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a transmis o serie de precizări în urma dezvăluirilor făcute de către DeFapt.ro cu privire la contractul de 816,5 milioane euro, bani împrumutați prin SAFE, care ar urma să fie atribuit companiei Sig Sauer. Filiala românească a Sig Sauer este administrată de general – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General, un apropiat al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc din gruparea Hubert Thuma. Ministrul Predoiu susține, în precizările trimise DeFapt.ro, că contractul nu este pregătit pentru compania Sig Sauer. Dar italienii de la Beretta, germanii de la Heckler & Koch și belgienii de la FN Herstal îl contrazic: reprezentanții ultimelor două companii producătoare de arme susțin că nu au primit scrisoarea oficială de acceptare sau invitația la negocierile finale, spre deosebire de concurenții lor de la Sig Sauer. Ministrul Predoiu, contrazis de producătorii de arme DeFapt.ro a dezvăluit că liberalul Cătălin Predoiu, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, pregătește atribuirea unui contract de 816,5 milioane de euro pentru achiziția a aproximativ 400.000 de arme de asalt și pistoale companiei germano – americane Sig Sauer, care deja a primit scrisoare oficială de acceptare a ofertei. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Însă ministrul Predoiu susține că „teza enunțată de dumneavoastră (DeFapt.ro – n.r.), potrivit căreia contractul ar fi pregătit pentru o anumită persoană, ori pentru o anumită companie este în totalitate falsă și nu se susține pe nicio dovadă”. Pe de-o parte, Predoiu este contrazis de documentul publicat de către DeFapt.ro din care rezultă că se vrea achiziționare de arme semi automate, calibru 7,62x51 mm, convertibile în calibru 6,8x51 mm, care este produs exclusiv de compania Sig Sauer. Pe de altă parte, poziția ministrului de Interne este contracarată oficial și neoficial de către reprezentanți ai marilor companii producătoare de arme. De exemplu, compania italiană Beretta susține într-un comunicat de presă că atribuirea contractului pentru achiziția de arme companiei Sig Sauer nu respectă intregral Regulamentul SAFE. Predoiu se ascunde după Jurcă de la Cancelaria premierului Ministrul Cătălin Predoiu a prezentat propria versiune cu privire la contractul de 816,5 milioane euro: „Ministerul Afacerilor Interne a preluat recent de la Ministerul Apărării Naționale coordonarea eforturilor forțelor Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională pentru implementarea proiectului de înzestrare cu armament și muniție de infanterie (inclusiv pistolul de calibru 9 mm și arma de asalt de calibru 5,56), prevăzut în Planul Național de Investiții al României aprobat de către Comisia Europeană. În acest sens, a fost creat un grup de lucru dedicat, care beneficiază de o coordonare operațională și strategică la nivelul ministerului, cu sprijinul celorlalte structuri din SNAOP, iar întregul demers este subsumat coordonării Grupului de lucru care gestionează programul SAFE la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului (al cărei șef este Mihai Jurcă - n.r.). Până în prezent au fost parcurse toate etapele procedurale prevăzute de Regulamentul SAFE nr. 1106/2025 transpus în legislația națională prin Ordonanța de Urgență numărul 62/2025, cu modificările și completările ulterioare. Precizăm că parte din proceduri au fost realizate de către MApN, anterior preluării de către MAI a coordonării eforturilor forțelor Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională pentru implementarea proiectului de înzestrare cu armament și muniție de infanterie.” Heckler & Koch și FN Herstal, scoase pe șest din joc  „Au fost stabilite cerințele operaționale ale produselor, cerințele de eligibilitate, precum și cerințele de cooperare, prin raportare la criteriile prevăzute de regulament referitoare la securitatea lanțului de aprovizionare și la reziliență industrială a capacităților de producție de apărare. Cerințele operaționale au fost stabilite de Ministerul Apărării Naționale, în conformitate cu standardele NATO, fiind identice pentru toate instituțiile din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Național”, a mai transmis ministrul Cătălin Predoiu prin Biroul de Presă al MAI. Însă aici apare o problemă: reprezentanții Heckler & Koch și ai FN Herstal susțin că, până în present, nu li s-au prezentat cerințele operaționale ale armelor de asalt și ale pistoalelor sau cerințele de eligibilitate integral, motiv pentru care au transmis doar oferte estimative. Și asta, fără să mai primească vreun răspuns sau vreo invitație pentru a depune oferta completă.   „Crearea unei sinergii la nivelul antreprenorial autohton” „Ca atare, obiectivul vizat este crearea unei sinergii la nivelul antreprenorial autohton din domeniul industriei de apărare pentru operaționalizarea unor capabilități de producție public-private pentru realizarea unor produse cu performanțe tehnice recunoscute la nivelul aliaților din cadrul NATO, având în centru filialele de profil ale Companiei Naționale Romarm, realizându-se dezideratul de localizare a producției pe teritoriul național al României. Astfel, pistoalele de calibru 9 mm, arma de asalt de calibru 5,56 mm și munițiile aferente vor fi realizate în proporție de 100% în România. După aprobarea în Parlamentul României a proiectului de investiții în cauză, Grupul de lucru al MAI va iniția, în perioada următoare, demersurile pentru semnarea acordului de asociere a autorităților contractante și pregătirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție conform prevederilor OUG nr. 62/2025, în scopul semnării angajamentului legal pentru furnizarea produselor militare”, se mai arată în precizările MAI pentru DeFapt.ro.

Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Tunul de 816 milioane EUR din SAFE al lui Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI, SPP

816,5 milioane de euro este valoarea contractului pregătit de Cătălin Predoiu, actualul ministru de Interne, cel mai probabil pentru compania Sig Sauer, de la care urmează să se cumpere aproximativ 400.000 de arme de asalt și pistoale prin programul SAFE. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate lista completă cu armele care urmează să fie achiziționate, document din care rezultă că se vrea achiziționarea inclusiv a două tipuri de arme semi-automate cu chit de conversie calibru 6,8x51 mm, produs exclusiv de Sig Sauer pentru armata americană. Citește și: Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate” Filiala românească a Sig Sauer, compania nou înființată SSI Legion SRL, este administrată de general – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fostul director al Statului Major General. Generalul Tabarcia are o relație foarte strânsă cu senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, susținută de baronul PNL de Ilfov Hubert Thuma.  Acuzații și condamnări în Germania Ron Cohen, directorul general al producătorului de arme Sig Sauer, a fost reținut de autoritățile germane pe aeroportul din Frankfurt în toamna anului 2018. Acesta era suspectat că eludase legislația germană pentru a putea vinde pistoale în Columbia, țară care în aceea perioadă era sfâșiată de un război civil. Mai multe organizații au atras atenția că protestele pașnice din Columbia erau „reprimate de poliție” cu arme din Germania. O investigație a publicației germane Tagesspiegel a dezvăluit că Tribunalul Regional Kiel a stabilit în aprilie 2019 că, între 2009 și 2011, Sig Sauer livrase 47.000 de pistoale SP 2022 de la fabrica sa din Eckernförde către compania-soră din SUA: SIG Sauer Inc. Conform licenței de export emise de autoritatea federală responsabilă, acestea erau destinate poliției americane. O manevră înșelătoare. Pentru că 38.000 de pistoale au fost exportate ulterior din SUA în Columbia, către Poliția Națională columbiană. Însă exporturile fuseseră autorizate doar către SUA. În urma litigiilor apărute, holdingul Lüke & Ortmeier, deținătorul companiei Sig Sauer, a fost obligat să plătească 11,1 milioane euro. Totodată, Michael Lüke – unul dintre asociații holdingului, directorul Ron Cohen și un al treilea manager au primit pedepse cu suspendare. Curtea Federală de Justiție a confirmat verdictul în anul 2021. Premierul interimar Cătălin Predoiu a girat compania „americană” Sig Sauer Patru ani mai târziu, în data de 21 mai 2025, premierul interimar al României de la acea dată, liberalul Cătălin Predoiu, i-a primit cu brațele deschise pe reprezentanții Sig Sauer la Palatul Victoria.  Din comunicatul oficial al Guvernului aflăm că „discuțiile au reprezentat o continuare a dialogului purtat la nivelul MAI cu compania americană, începute anul trecut în SUA, cu scopul de iniția proiecte de investiții în industria de armament românească, care să conducă la creșterea capacităților de producție ale industriei românești de armament, modernizarea și tehnologizarea acesteia”. Prim-ministrul interimar Cătălin Predoiu declara atunci că dorește să crească prezența economcă americană în economia românească, prin investiții directe și proiecte de modernizare și tehnologizare. „Dacă ele vizează și domeniul industriei de apărare, cu atât mai bine, având în vedere contextul securitar regional și global”, declara Cătălin Predoiu, actualul ministru al Afacerilor Interne. MApN a abandonat licitația pentru achiziția prin SAFE Câteva luni mai târziu, Ministerul Apărării Naționale a pus în dezbatere publică proiectul unei Hotărâri de Guvern privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” – SAI. Conform proiectului de act normativ, se voia achiziționarea a 240.000 de arme pentru militari: arme de asalt cal. 5,56 mm, aruncător de grenade cal. 40 mm și pistoale cal. 9 mm. Toate cele trei tipuri de arme urmau să se fabrice integral în România. Și fabricarea parțială a mitralierei ușoare de sprijin cal. 5,56 mm, a mitralierei cal. 7,62 mm și a sistemului Sniper cal. 7,62 erau invocate. Contractul era pe radarul marilor producători de arme. Printre favoriți se aflau Heckler & Koch din Germania, firmă de la care MApN cumpărase deja arme pentru dotarea Forțelor pentru Operații Speciale, dar și belgienii de la FN Herstal, care erau sprijiniți diplomatic de Belgia și Franța. Pe lista ofertanților se mai aflau CEZ din Cehia și Beretta din Italia. Însă întreaga procedură a fost abandonată după ce la nivelul Uniunii Europene s-a aprobat instrumentul de finanțare „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), program prin care statele membre puteau să își finanțeze achizițiile militare cu bani împrumutați cu o dobândă de 3%. România a accesat un fond de 16,68 miliarde euro. Cum s-au împărțit banii SAFE pentru armele MAI, MApN, SRI și SPP La nivelul Guvernului, premierul Ilie Bolojan a decis ca toate propunerile de achiziții să fie centralizate la nivelul Cancelariei prim-ministrului, condusă de Mihai Jurcă, fără experiență în domeniul achizițiilor militare. În acest context s-a decis ca Ministerul Apărării Naționale să primească suma de 439,86 milioane euro pentru achiziția a 240.000 de arme. DeFapt.ro a dezvăluit că Ministerului Afacerilor Interne i s-a alocat 340,35 milioane euro pentru a cumpăra „arme și muniții individuale de luptă pentru infanterie, conforme standardelor NATO (diferite categorii și calibre, prioritar pistoale și arme de asalt)”. Iar serviciilor secrete, inclusiv SRI și SPP, li s-au alocat pentru achiziția de arme puțin peste 36 de milioane de euro. Talmeș-balmeș la Guvern cu achiziția de arme  La începutul lunii noiembrie 2025, reprezentanții marilor producători de arme au fost convocați telefonic de liberalul Mihai Jurcă la Guvern. „Ni s-au pus în față niște cantități și tipuri și calibre de arme. A zis să prezentăm o ofertă estimativă pentru arme și investițiile pe care vrem să le facem în România. Am întrebat dacă în prețul armelor trebuie să fie inclusă și investiția. Nu a știu să răspundă”, a spus, sub anonimat pentru DeFapt.ro, unul dintre reprezentanții companiilor de armament chemați la Guvern despre interacțiunea cu Mihai Jurcă.  După ce s-a dumirit, Jurcă a cerut ofertele pentru arme și cu, și fără investițiile obligatorii. După alte câteva zile, companiilor de armament li s-a transmis să refacă ofertele pentru că urma să fie făcută o achiziție comună în care să fie incluse și armele pentru Ministerul de Interne și serviciile secrete. „Totul s-a făcut pe telefon. Nimic profesionist! S-a făcut un grup de lucru SAFE la Cancelarie, ni s-a spus că putem lua legătura cu oricine din grup, iar pentru lămuriri să vorbim cu domnul general Ion Cornel Pleșa, șeful Direcției Generale pentru Armamente din MApN”, a spus o altă sursă, tot sub anonimat, pentru DeFapt.ro. Armele Sig Sauer, strecurate în lista comună de achiziții Reprezentanții producătorilor de arme susțin că în noua lista cu tipurile de arme au fost incluse pistoale de 9 mm pentru Ministerul de Interne. Și, în mod ciudat, au fost strecurate două tipuri noi de arme, calibru 7,62x51 mm, care să poată fi convertite în 6,8x51 mm. Lista armelor SAFE pentru MAI, MApN, SRI și SPP (sursa: defapt.ro) „Atunci, am zis stop joc! Toată lumea știe că 6,8x51 este un calibru unic în lume, pe care vrea să îl adopte armata americană și pe care îl face doar Sig Sauer. Este dezvoltat pe bani americani. MAI sprijinea fantastic acest calibru de 6,8, deși Ministerul de Interne nu are ce face cu acest calibru. MAI dacă trage cu alt calibru omoară oameni. Trec gloanțele prin pereți. Nu se justifică pentru misiunile MAI”, au adăugat sursele citate. Cu toate acestea, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, cât și cei ai marilor producători de arme, încă sperau să se facă achiziții separate pe instituții.  „Probabil, domnul Jurcă s-a ferit să lase urme” Alte nemulțumiri ale a producătorilor internaționali de arme au fost referitoare la lipsa de transparență și de comunicare la nivelul Cancelariei. De exemplu, un reprezentant al altei companii de armament a susținut, sub anonimat pentru DeFapt.ro, că, din noiembrie 2025 până în martie a.c., reprezentanți ai Sig Sauer s-au văzut de două-trei ori cu angajați ai Cancelariei Guvernului. „Nouă, celorlalte companii, ni s-a spus să așteptăm frumos, că vom primi cererea de informații. Ce ni s-a dat inițial nu conținea cerințele tehnice ale armei: culoarea, lungimea țevii, accesorii, cadență, lungimea maximă a tragerii. Toate acestea contează la o armă. Ni s-a spus că vom primi cererea de informații cu specificațiile tehnice când va fi gata la MAI. Cancelaria s-a ferit să discute oficial pe mail, pe documente oficiale. Doar pe telefon. Probabil, domnul Jurcă s-a ferit să lase urme”, au spus nemulțumiții pentru DeFapt.ro.   CSAT l-a făcut pe Predoiu stăpânul armelor pentru MAI, MApN, SRI și SPP Criza politică de la București și-a pus amprenta asupra achiziției de arme pe care urma să o facă Ministerul Apărării Naționale. Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, în urma negocierilor „pe sub masă” și a tensiunilor politice, a fost nevoit să renunțe la achiziția celor 240.000 de arme în valoare de 439,86 milioane de euro. Motivul: la nivelul CSAT și al Cancelariei prim-ministrului s-a decis ca Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, să fie unitate centrală de achiziții pentru programul de arme. Adică să organizeze procedura de achiziție pentru MAI, MApN, SRI și SPP. În acest context vor fi achiziționate în total 395.612 arme în valoare de 816,5 milioane euro. Vizibil iritat de această decizie, ministru Radu Miruță a declarat într-o conferință de presă că „acest proiect este sub autoritatea Ministerului Afacerilor Interne, care trebuie să vină în această comisie (Comisia de Apărare – n.r.) aşa cum am venit noi astăzi. Această armă este în discuţii pentru a se face la Cugir, la fabrica de arme Cugir, iar muniţia asociată acestui contract să se producă la Sadu, pentru că acolo sunt caracteristicile specifice solicitării. Este un pachet mai mare, armă de asalt, pistol, diverse calibre.” Controversatul Ron Cohen promite transfer tehnologic în România Decizia ca Ministerul Afacerilor Interne să se ocupe de achiziția centralizată a armelor nu este întâmplătoare. Astfel, în ultimele săptămâni a intrat puternic în scenă controversatul Ron Cohen, directorul general al Sig Sauer Inc., care a făcut o vizită la fabrica de arme Cugir. Ulterior, acesta a inundat presa cu comunicate prin care promitea că va dezvolta un nou tip de pușcă de asalt în România. Totodată, a mai precizat că „România nu este o piaţă de export pentru noi. Este o platformă industrială. Ceea ce construim aici — pas cu pas, alături de parteneri locali reali — este o capacitate de producţie şi transfer tehnologic cu relevanţă regională pe termen lung. Această vizită face parte din fundamentul pe care îl punem pentru construcţia unui proiect de dezvoltare esenţial, atât pentru România, cât şi pentru Sig Sauer.” Intră în scenă generalul (r) Niculae Tabarcia, apropiatul senatoarei Pauliuc, controlate de Hubert Thuma Compania germano - americană Sig Sauer a anunțat că este prezentă în România prin SSI Legion SRL, o filială recent înregistrată cu sediul în Cugir, care a parcurs toate etapele necesare pentru a opera ca producător de arme autorizat pe teritoriul României. Documentele publicate în „Monitorul Oficial” arată că firma SSI Legion SRL a fost fondată de SSI Inc, cu sediul în SUA, New Hampshire. Sediul social al firmei figurează într-o casă situată în satul Dragomirești Deal, din comuna ilfoveană Dragomirești Vale. Capitalul social este de 1.500 lei, împărțit în 1.500 de părți sociale. Iar dministratorul firmei SSI Legion SRL este generalul – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General și un apropiat al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei de Apărare din Senatul României. Generalul (r) Tabarcia: „Nu mă întrebați pe mine” Contactat de către DeFapt.ro, generalul Niculae Tabarcia nu a vrut să detalieze investițiile pe care ar urma să le facă Sig Sauer în România. „Nu mă întrebați pe mine. Întrebați autoritățile române. Ele gestionează subiectul. Există o agenție guvernamentală care vă răspunde la toate întrebările, eu s-ar putea să vă spun prostii”, a declarat generalul. Întrebat despre motivele pentru care firma Sig Sauer este favorită la câștigarea contractului de 816,5 milioane de euro, generalul Niculae Tabarcia a spus că nu dă interviu. Cât despre relația pe care o are cu senatoarea Nicoleta Pauliuc, Tabarcia nu a vrut să dea nici un fel de detaliu.  Pauliuc îl cunoaște pe Tabarcia din 2005 DeFapt.ro a întrebat-o pe senatoarea Nicoleta Pauliuc despre achiziția de arme organizată de ministerul de Interne, dar aceasta a declarat că nu are de unde să știe dacă contractul va fi atribuit firmei Sig Sauer pentru că MAI nu a solicitat încă acordul Parlamentului României pentru achiziție. Întrebată despre relația cu generalul Niculae Tabarcia, senatoarea Nicoleta Pauliuc a spus că „Comisia de Apărare nu are nici un rol, nici o implicare în derularea contractelor. Pe domnul Tabarcia îl cunosc din 2005, înainte de a intra în politică.” Ulterior, senatoarea Pauliuc, sprijinită politic de baronul de Ilfov Hubert Thuma, a spus că nu i-am cerut acordul pentru a publica punctul său de vedere și a cerut întrebările pe e-mail. Italienii de la Beretta acuză implicarea americană Italienii de la Beretta, cu sprijinul Ambasadei Italiei la București, și-au exprimat nemulțumirea față de modalitatea în care a procedat România în cazul atribuirii contractelor prin programul SAFE.  De la lipsa de transparență până la favorizarea companiei Sig Sauer, italienii au atras atenția asupra faptului că regulamentul SAFE limitează costurile componentelor non-UE la 35%. „Infrastructura de producţie de bază, lanţurile de aprovizionare, proprietatea intelectuală şi autoritatea de proiectare ale SIG Sauer se află în Statele Unite. Întrunirea acestui prag - în mod credibil şi verificabil, nu doar pe hârtie - reprezintă o provocare structurală pe care angajamentele de localizare parţială nu o rezolvă automat”, se menționează într-un comunicat al Beretta. Totodată, compania italiană a reamintit autorităților române că „categoria 2 SAFE impune ca antreprenorii să aibă capacitatea de a modifica echipamentele fără restricţii impuse de entităţi non-UE. Pentru sistemele a căror autoritate de proiectare şi licenţiere la export rămâne supusă regulamentului american privind traficul internaţional cu arme (ITAR), această condiţie nu poate fi îndeplinită fără o restructurare fundamentală a aranjamentelor de proprietate intelectuală, aranjamente care nu au fost asumate public.” În final, Beretta a atras atenția că firma Sig Sauer s-a retras din procedura de achiziție a puștilor de asalt pentru Bundeswehr, după ce Ministerul German al Apărării a introdus cerinţe ITAR-free. „Compania în sine a recunoscut că nu ar fi avut şanse realiste de câştig în acele condiţii, invocând incompatibilitatea de facto a produselor sale cu cerinţele concepute pentru a exclude articolele controlate ITAR. Acea licitaţie germană - câştigată de un producător integral european - oferă un precedent clar pentru ce înseamnă autonomia strategică autentică în practică”, se menționează în comunicatul Beretta. 

George Simion își acuză aliații din PSD că sunt corupți și atacă programul SAFE Foto: Facebook
Politică

George Simion își acuză aliații din PSD că sunt corupți și atacă programul SAFE

George Simion își acuză aliații din PSD că sunt corupți și atacă programul SAFE: „Asta a făcut coaliţia PSD-PNL-UDMR-USR. A jefuit România!”. El susține că contractul cu Rheinmetall este „un nou Pfizer”.  Citește și: Document UE: Politizarea companiilor din energie și transporturi, sectoare controlate de PSD, a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR George Simion își acuză aliații din PSD că sunt corupți și atacă programul SAFE „Un tun financiar este dat românilor în aceste zile, mult mai mare decât celebrul scandal al celor 100 de milioane de doze de vaccin. Acum vorbim de mai bine de 10 miliarde de euro luaţi împrumut de români pentru înarmarea ţării", afirmă preşedintele AUR, George Simion, într-un mesaj video postat pe Facebook.Liderul AUR reclamă că aceşti bani nu sunt "injectaţi acolo unde trebuie", în industria de armament românească, ci sunt daţi, "în principal, către Germania şi Franţa". Dăm bani către Germania şi Franţa, principalul beneficiar fiind o companie germană, Rheinmetall, care beneficiază de majoritatea contractelor de armament. (...) De ce ne dăm seama că este vorba de un jaf de proporţii gigantice? Ei bine, nimeni nu vrea să îşi asume răspunderea. Ciolacu spune că nu el a semnat, Bolojan spune că nu el a semnat", afirmă Simion în mesaj.Liderul AUR mai spune că Alianţa a cerut în Parlament să vadă "contractul sau contractele cu Rheinmetall, unde sunt principalele suspiciuni"."Din 15 contracte, toate miros a corupţie. Nu vor să ne prezinte contractele, la fel cum au făcut şi în cazul Pfizer. Vom face tot ce ne stă în putere să se afle adevărul despre acest tun şi desigur şi să îl oprim. Asta a făcut coaliţia PSD-PNL-UDMR-USR. A jefuit România! Acest model economic bazat pe împrumut fără a pompa bani care ne pot scoate la liman şi care ne pot da o gură de aer în industria de armament românească în locuri de muncă bine plătite nu trebuie acceptat. Soluţia AUR este ca aceste contracte de împrumut să nu fie acceptate dacă minim 80% din sume nu sunt introduse în industria de armament românească", încheie George Simion, citat de news.ro. 

Demontăm avalanșa de minciuni apocaliptice aruncate de Călin Georgescu Foto: Captură YouTube
Politică

Demontăm avalanșa de minciuni apocaliptice aruncate de Călin Georgescu: „Va fi o criză teribilă”

Demontăm avalanșa de minciuni apocaliptice aruncate de Călin Georgescu: „Din cauza incompetenței totale a actualului guvern, va fi o criză teribilă de gaz, de petrol și de alimente, la care se adaugă economia României, care va intra în colaps total”, a profețit fostul candidat la președinția României, în fața sediului Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: De ce a explodat prețul energiei: finalul minciunii „plafonării”, clienții PSD au blocat dezvoltarea „Tot ceea ce am spus s-a adeverit”, a mai susținut el. Demontăm avalanșa de minciuni apocaliptice aruncate de Călin Georgescu În realitate, multe din afirmațiile sale făcute azi sunt false, fapt ușor de dovedit.  „Va fi o criză teribilă de alimente”: în 2025, România a avut a doua cea mai bună recoltă din ultimii cinci ani. Cocereal estimează că în 2026 producţia totală de cereale şi oleaginoase va fi de 28,6 milioane de tone, uşor sub nivelul de 29,6 milioane de tone din anul trecut. Producția României va fi pe locul IV din UE.  „Va fi o criză teribilă de gaz”: în 2027 va începe producția în perimetrul Neptun Deep.  Neptun Deep este estimat să producă aproximativ 8 miliarde de metri cubi (mld. mc) de gaze naturale anual, după atingerea platoului de producție prevăzut pentru anul 2027, adică circa 80% din consumul actual al României.  „Guvernul a închis toate liniile de cărbune fără alternativă”: fals. În 2026, capacitatea instalată pe cărbune din România este de ordinul a aproximativ 1.700–1.900 MW net, în scădere față de 2020–2023, dar încă parțial funcțională prin amânări agreate cu UE în cadrul PNRR. „Toate minele din țara românească ar trebui deschise pentru prosperitatea și binele poporului român” - fals. Iată ce explica, cu date, fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu (PNL): „Adevărul e simplu: cărbunele e cea mai scumpă sursă de energie. Mult mai scumpă decât hidro, gaz, nuclear sau regenerabile. Un MWh produs din lignit ajunge la 800-900 lei. Din huilă, chiar și 2.200 lei. În timp ce energia de pe piață costă doar 400-600 lei/MWh. Dacă revenim la cărbune, prețul energiei crește pentru toată lumea – și pentru familii, și pentru industrie”.  „România s-a împrumutat la Comisia Europeană de 16,8 miliarde de euro cu dobândă de 3% pe 30 de ani prin programul SAFE pentru proiecte militare”: parțial fals. Termenul de rambursare este de 45 de ani, cu o perioadă de grație de zece ani, timp în care nu se rambursează principalul. Dobânda este de „maximum” 3%, costul final depinde de condițiile din piață la momentul emiterii obligațiunilor de către UE. Dacă ratele dobânzilor la nivel global scad, și dobânda aplicată programului SAFE poate fi mai mică. „Energia este de cinci ori mai scumpă”: fals. Prețul energiei electrice a crescut, de la an la an, cu 57%, nu de cinci ori, ceea ce ar fi însemnat 500%.  În sfârșit, este complet falsă afirmația că „Mulținaționalele din România pleacă din țară anual cu cel puțin trei bugete ale României”. Bugetul României în 2025 a fost de aproximativ 662–680 de miliarde de lei (venituri) și circa 800+ miliarde de lei (cheltuieli). Când Georgescu spune „pleacă cu trei bugete ale României”, contextul pare să implice că multinaționalele repatriează în exterior o sumă de câteva trilioane de lei/an, adică de ordinul a 2–3 ori totalul bugetului de stat, ceea ce este evident în afara oricăror estimări de profituri private din România.

Disputa Bolojan–Grindeanu privind SAFE (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Bolojan insinuează că Grindeanu poate să nu ajungă premier: Teoretic, îl va propune PSD

Premierul Ilie Bolojan a lansat luni critici dure la adresa Partidului Social Democrat, afirmând că miniștrii PSD sunt adesea forțați să comunice măsuri fără acoperire bugetară, ceea ce îi pune în situații dificile. Bolojan i-a replicat și lui Sorin Grindeanu, în privința programului SAFE, afirmând că programul a fost aprobat la nivel guvernamental și se află în plină desfășurare. „Miniștrii PSD sunt împinși să anunțe lucruri fără acoperire” Într-un interviu pentru Digi24, premierul a subliniat că problema nu este neapărat la nivel individual, ci ține de presiunea politică exercitată asupra miniștrilor social-democrați: Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii "De foarte multe ori, miniştrii PSD sunt puşi într-o situaţie uneori jenantă, pentru că sunt împinşi de partid să acţioneze într-o formă de asta de comunicare care nu respectă nici regulile guvernamentale ale bunei-cuviinţe şi se hazardează să anunţe tot felul de lucruri care nu au acoperire bugetară sau nu sunt dublate de un acord pe care trebuie să-l primească de la ceilalţi co-responsabili într-o problemă sau alta." Rotativă guvernamentală în 2025: PSD va propune premierul Ilie Bolojan a confirmat că, potrivit protocolului coaliției, anul viitor ar urma să aibă loc o rotativă guvernamentală, iar PSD va desemna viitorul prim-ministru. "Aceasta face parte din protocolul acestei coaliţii ca de anul viitor, în condiţiile în care sigur toate datele din coaliţie rămân conform înţelegerii, să existe o rotativă. Şi Partidul Social Democrat vă propune premierul, (...) pe cine va propune Partidul Social Democrat. Teoretic, pe domnul Grindeanu cât timp este preşedintele partidului, dar nu mă apuc, v-am spus, acum să fac analize de etapă". Premierul a evitat însă să comenteze direct dacă Sorin Grindeanu ar fi potrivit pentru funcția de prim-ministru. "Nu mă apuc să dau note şi nici să fac estimări legate de calităţile unora sau altora la modul deschis, dar, discutând că se poate de cinstit: atunci când a fost o situaţie dificilă în vara anului trecut, ştiind ce trebuie făcut, lucruri care nu sună bine, mi-am asumat această răspundere. Fiecare om politic răspunde pentru funcţia pe care o ocupă şi pentru ceea ce face, dar nu mă apuc să fac caracterizări, nu doar despre domnul Grindeanu, dacă ar fi bun într-o funcţie sau alta şi nici despre alţi lideri politici legat de acest aspect". Relația din coaliție: colaborare bună, dar tensiuni politice În ciuda criticilor, premierul a declarat că, la nivel guvernamental, colaborarea cu partenerii de coaliție a fost una funcțională: "Cu toate partidele în Guvern am avut o colaborare bună în această perioadă. Problemele pe care trebuie să le rezolvăm nu sunt uşor de rezolvat, necesită colaborări între ministere, necesită implicare a miniştrilor şi în această perioadă am căutat să lucrez corect cu miniştrii." Totuși, acesta a sugerat că energia politică este uneori risipită pe conflicte inutile: "Dacă ne-am consuma energiile pe care le avem limitate să rezolvăm probleme, cu siguranţă am fi rezolvat mai multe probleme, dar unii se confruntă cu problemele, alţii îşi găsesc teme politice." Replica la criticile lui Sorin Grindeanu Premierul a răspuns și criticilor venite din partea liderului PSD, Sorin Grindeanu, pe teme precum programul SAFE, criza carburanților sau întârzierea unor măsuri economice. "Gândiţi-vă că programul SAFE este un program care a fost discutat în interiorul Guvernului cu miniştrii care au responsabilităţi, a fost aprobat în CSAT (...) şi este în curse derulare de către ministerele ai căror titulari sunt responsabili pentru punerea în practică a acestui program. Deci, nu văd niciun fel de problemă pe această temă". Deciziile privind carburanții, luate în grup transpolitic Referitor la prețul carburanților, Ilie Bolojan a explicat că deciziile nu sunt politice, ci tehnice și sunt luate într-un grup de lucru format din miniștri și experți. "Avem un grup de lucru care este format din miniştrii responsabili - energie, economie, finanţe (...). Aceste decizii sunt luate de un grup de lucru transpolitic (...) aici nu este vorba de decizii de comunicare publică, de dat veşti bune, ci pur şi simplu e vorba de a analiza nişte date". Premierul a atras atenția că reducerea prețurilor la combustibili nu poate fi făcută fără un impact major asupra bugetului. "Toţi am vrea să reducem preţul la combustibili la nivel anterior, dar pentru asta trebuie să vezi de unde pui diferenţa de bani care pe 2 -3 luni de zile poate să fie distrugătoare şi îţi dau bugetul peste cap şi nu ne putem permite asta".

Ce cumpără MAI din banii SAFE (2,2 miliarde euro): de la arme și blindate, la drone și chiar un tren (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

DOCUMENT EXCLUSIV Ce cumpără MAI din banii SAFE (2,2 miliarde euro): arme, drone și chiar un tren

2,2 miliarde euro va primi Ministerul Afacerilor Interne din banii împrumutați de statul român prin programul european SAFE. Cea mai mare sumă va fi cheltuită de Departamentul pentru Situații de Urgență, respectiv de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și de Inspectoratul General de Aviație, instituții controlate de secretarul de stat Raed Arafat. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate lista oficială cu toate produsele și echipamentele pe care MAI urmează să le cumpere cu acordul ministrului Cătălin Predoiu și al secretarului de stat Raed Arafat. Citește și: EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei Pe lista de cumpărături se află pistoale și arme de asalt, elicoptere multifuncționale, bărci de intervenție rapide, camioane de intervenție, ambulanțe, avion tactic, tren de intervenție pentru transportul victimelor, dar și blindate. Armament, căști, veste antiglonț și măști de gaze: 453,65 de milioane de euro Ministerul Afacerilor Interne vrea să schimbe complet armamentul din dotarea polițiștilor, jandarmilor și a altor categorii de forțe subordonate. La solicitarea DeFapt.ro, Direcția de Informare și Relații Publice a MAI a transmis că pentru Sistemul de Ordine Publică, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Inspectoratul General de Aviație (IGAv) se vor cumpăra „arme și muniții individuale de luptă pentru infanterie, conforme standardelor NATO (diferite categorii și calibre, prioritar pistoale și arme de asalt)”. Valoarea contractului va fi de 340,35 de milioane de euro. Totodată, se vor cumpăra căști de protecție balistică, veste antiglonț și măști de gaze în cuantum de 104 milioane euro.   Alte 9,2 milioane de euro vor fi alocate pentru achiziția de optică și optoelectronică. Adică vor fi cumpărate lunete de ochire cu vedere nocturnă, vizoare „Red Dot” pentry puști de asalt, lunete și monoculare cu vedere nocturnă adaptabile la casca balistică. Elicoptere, bărci și camioane: 348,379 de milioane de euro   Managementul mișcării necontrolate a populației și evacuarea în masă a populație va costa nu mai puțin de 348,379 de milioane de euro. Din acești bani se vor cumpăra 12 elicoptere multifuncționale, ambarcațiuni de intervenție rapidă, 85 de camioane de intervenție și 42 tabere mobile. Cinci din cele 12 elicoptere vor fi folosite pentru transportul medical. Poliția Română și Jandarmeria Română vor primi trei elicoptere, iar restul vor fi alocate pentru protecția și apărarea civilă. Blindate de intervenție: 283,76 de milioane de euro Direcția Comunicare a MAI a transmis că pentru „mobilitate militară” s-a alocat un buget de 283,76 de milioane de euro. Banii vor fi cheltuiți pentru achiziția a 150 de blindate de intervenție 4x4, 42 de vehicule de transport operațional, de monitorizare și cu capacitate de protecție mărită pentru Jandarmeria Română. În plus, se vor mai achiziționa 15 autoateliere mobile, patru cisterne și ambarcațiuni operative. Tren de intervenție, avion tactic și ambulanțe: 514,61 milioane euro 514,61 milioane euro au fost alocați pentru achiziția unui tren de intervenție pentru transportul pacienților, a unui avion tactic, ambulanțe pentru transportul pacienților cu grad ridicat de contagiozitate, vehicule pentru transportul personalulul și a victimelor multiple și a unui sistem de simulare de zbor. Pe partea de amenințări chimice, biologice și radionucleare (CBRNe) se vor cumpăra containere HAZMAT, unități mobile CBRNe, sisteme de protecție colectivă, containere pentru decontaminarea populației, dar și a infrastructurii și a echipamentelor tehnice. Mai mult, se vor cumpăra aparate de inspecție RX, dispozitive de scandare a muniției și identificarea explozivilor, costume de protecție și roboți pirotehnici. Drone NATO aeriene, acvatice și subacvatice Ministerul de Interne vrea să cumpere cinci tipuri de drone de tip NATO: mini UAS cu aripi fixe, mini UAS multicopter, UAS mic cu aripi fixe, UAS mic multicopter și UGS mini. Pe lângă acestea se vor mai achiziționa sisteme fără pilot de suprafață și subacvatice. Plus o platformă intregrată de instruire a operatorilor și piloților de drone. Toate acestea vor costa cumulat 74,95 milioane de euro. Însă se vor mai lua și două sisteme diferite de antidrone. Primul va fi de tipul C-UAS fix, iar celălalt C-UAS portabil/mobil, plus vehicule tactice.

România va folosi 200 de milioane de euro din SAFE pentru a produce drone împreună cu Ucraina Foto: Presidency.ro
Eveniment

România va folosi 200 de milioane de euro din SAFE pentru a produce drone împreună cu Ucraina

România va folosi 200 de milioane de euro din SAFE pentru a produce drone împreună cu Ucraina, arată un acord semnat, azi, la Cotroceni, de președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelensky. Germania, Danemarca și Marea Britanie mai au astfel de proiecte comune cu Ucraina. De exemplu, în Danemarca, companii ucrainene precum Fire Point sau Skyfall înființează facilități, inclusiv o fabrică în Vojens, pentru producerea de propulsori și componente pentru UAV, producția urmând să înceapă în 2026. Citește și: Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare - Jerusalem Post România va folosi 200 de milioane de euro din SAFE pentru a produce drone împreună cu Ucraina „Partea ucraineană va permite, în conformitate cu toate legile și reglementările aplicabile în materie de control al exporturilor, partajarea tehnologiilor respective, a proprietății intelectuale protejate reciproc și a datelor necesare pentru înființarea de instalații de producție pentrusisteme și capacități de apărare în România, în beneficiul securității Ucrainei, României, regiunii Mării Negre și continentului european. Partea ucraineană va depune toate eforturile pentru a se asigura că entitățile relevante pot partaja în mod legal tehnologiile, stabilite de părți, în conformitate cu legislația aplicabilă și cu dispozițiile din prezenta declarație comună. Localizarea în România a producției de drone în cel mai scurttimp posibil va fi considerată de părți ca proiecte de prima fază a unei astfel de cooperărifinanțate, în special, prin inițiativa SAFE a UE, cu până la 200 de milioane de euro. Partea română va facilita și va promova înființarea de companii ucrainene din domeniul apărăriiși securității în România, inclusiv prin intermediul unor întreprinderi comune, parteneriate, acorduri de coproducție și alte forme de investiții între entități ucrainene și române, prin identificarea și atenuarea barierelor. O astfel de cooperare va fi implementată în principal utilizând resursele financiare disponibile,inclusiv în cadrul Regulamentului SAFE al UE. România va sprijini proiecte industriale comune pe termen lung în domeniul apărării”, se arată în acordul intitulat „Declarația Comună de Intenție a Președintelui României, Nicușor Dan, și a Președintelui Ucrainei, Volodimir Zelensky, privind co-producția de echipamente de apărare în România (Joint statement of intent of the President of Romania, Nicușor Dan, and the President of Ukraine, Volodymyr Zelenskyy, concerning the co-production of defence materiel in Romania)”. 

Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Investigații

EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu aduc investiții

852 de milioane de euro va plăti Ministerul Apărării Naționale pentru a cumpăra primele 12 elicoptere franțuzești H225M pentru Armata Română prin programul SAFE. Adică 71 de milioane de euro pentru fiecare elicopter fără armament și muniții. Acordul-cadru ar putea fi semnat în a doua jumătate a lunii aprilie 2026, atunci când se preconizează că președintele Franței, Emmanuel Macron, ar urma să vină într-o nouă vizită oficială în România. Dar costul fiecărui elicopter ar putea să depășească suma de 100 de milioane de euro după ce MApN va decide să cumpere mitraliere, sisteme de rachete și autoprotecție. Citește și: Suveraniștii din AUR, SOS și POT refuză să ajute administrația Trump în conflictul cu Iranul: Simion, supărat că SUA legitimează astfel președinția lui Nicușor Dan Mai mult, costurile anuale de operare se învârt în jurul sumei de două milioane de euro anual pe bucată. Achiziția scoate la iveală o afacere păguboasă făcută de MApN: achiziția celor două elicoptere H215 cu suma de aproximativ 142 de milioane de euro (deci 71 de milioane e euro pe bucată), deși acestea sunt mult mai slabe și ieftine decât H225M. Airbus a oferit elicoptere H215M Compania franceză Airbus a promis în ultimii zece ani că va construi o fabrică de elicoptere la Ghimbav, dacă Ministerul Apărării Naționale cumpăra minim 16 elicoptere H215M. În primăvara anului trecut, pesedistul Bogdan Ivan, pe atunci ministru al Economiei, declara public că „producția (de elicoptere - n.r.) este gândită pentru nevoile Armatei Române, cât și pentru export”. La conducerea Ministerului Economiei a ajuns, după Bogdan Ivan, useristul Radu Miruță, actualul ministru al Apărării. Miruță declara pentru DeFapt.ro, în august 2025, că francezii de la Airbus fac lobby pentru a vinde României licența de producție a elicopterelor H215M cu condiția ca MApN să le achiziționeze. Oferta i-a fost prezentată inclusiv președintelui Nicușor Dan și consilierului prezidențial Radu Burnete. Generalii MApN au cerut H225M, mai performante Dar generalii de la Direcția generală pentru armamente (DpA) a MApN, condusă de generalul Ion Cornel Pleșa, s-au opus acestei achiziții, motivând că elicopterul H225M (și nu H215M) ar fi mult mai util Armatei Române. Însă francezii de la Airbus au spus din start că refuză vânzarea licenței pentru acest tip de elicopter. Toate negocierile s-au purtat în sediul Ambasadei Franței la București, acolo unde oficialilor români li s-a prezentat mai multe oferte economice și tehnice. Vizită oficială la Paris, amânată de Macron Negocierile de la București dintre reprezentanții Airbus și oficialii români pentru achiziția elicopterelor s-au blocat în septembrie 2025. O sincopă care, potrivit mai multor surse familiare cu subiectul, a dus la amânarea cu câteva luni a unei vizite oficiale a președintelui Nicușor Dan la Paris. Potrivit surselor menționate, vizita oficială la Paris ar fi trebuit să aibă loc pe 18 septembrie 2025. Ceea ce nu s-a mai întâmplat, după ce Nicușor Dan a fost informat oficial că președintele Emmanuel Macron decisese să amâne pentru o dată ulterioară vizita. Motivul: „lipsa de consistență a discuțiilor”. La acel moment, DeFapt.ro a solicitat Administrației Prezidențiale să comunice oficial care au fost motivele pentru care vizita oficială a președintelui Nicușor Dan a fost amânată de partea franceză. Administrația Prezidențială nu a negat contramandarea vizitei, ci a transmis doar că „data unei posibile vizite oficiale a Președintelui României, Nicușor Dan, în Republica Franceză nu a fost fixată până în acest moment. În momentul agreării coordonatelor unei vizite de către ambele părți, detaliile (inclusiv data) vor fi anunțate public de comun acord, conform practicii și cutumelor diplomatice.” Planuri mari „din gură” după vizita la Macron Pe 9 decembrie 2025, președintele Nicușor Dan a fost primit, într-un final, la Paris, de omologul său francez, Emmanuel Macron. În cadrul conferinței de presă, președintele Nicușor Dan a declarat că a discutat printre altele despre industria de apărare și programul SAFE. „După cum știți, avem deja o investiție franceză în industria românească de apărare, cum ar fi IAR Ghimbav (Airbus Helicopters România – n.r.), și ce vreau să transmit este că noi suntem deja la a treia etapă. Am avut o etapă în care cumpăram și nu ceream nimic. După care am avut o etapă în care cumpăram și puneam condiția ca lucrurile să se întâmple în România, o parte din producție să se întâmple în România, dar imediat ce respectiva comandă se termina, investiția din România nu mai era actuală”, declara atunci președintele Nicușor Dan. Tot el a menționat că, prin programul SAFE, vrea ca investițiile din industria de apărare să se transforme în investiții permanente. Investiții „care nu doar să reușească să satisfacă comenzile Armatei României, ci chiar să fie companii care în aceeași perioadă să exporte și în altă parte și să fie viabile și după ce comanda pe care România o face se întrerupe”, adăuga Nicușor Dan. Cel mai probabil, Airbus nu va face nici o investiție în România Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a anunțat că, prin programul SAFE, prin care România se împrumută cu 16,68 miliarde euro, vor fi achiziționate printr-o achiziție comună cu Franța minimum 12 elicoptere H225M. Valoarea inițială contractului va fi de 852 de milioane euro. Un calcul simplu arată că prețul unui elicopter de transport este de 71 milioane de euro, fără mitraliere, rachete, muniție și sistem de autoprotecție. Fiind vorba de o achiziție comună, contractul se va semna direct cu guvernul francez, care îl va atribui companiei Airbus, producătorul elicopterului. În acest context, compania Airbus nu mai este obligată să investească în industria de apărare românească: legislația de offset nu se aplică acestor contracte.  „Nu se face cooperare industrială pentru că contractul va fi semnat cu Guvernul francez, care cumpără elicopterele de la Airbus. Dacă luai 215 cu licența producție în România, era altă treabă. Nici nu știi de ce s-a ajuns la 225. S-a ajuns la 225 ca să se îngroape proiectul sau ca să nu se facă nimic în România?”, a spus o sursă din cadrul MApN. Pentru semnare, vine Macron la București Totuși, un centru de mentenanță al elicopterelor ar putea apărea în hala pe care o deține Airbus la Ghimbav, dacă Ministerul Apărării Naționale va semna un acord-cadru pentru achiziția a 45 de elicoptere H225M. Surse din cadrul Administrației Prezidențiale au declarat pentru DeFapt.ro că contractul pentru cele 12 elicoptere Airbus H225M prin SAFE ar urma să fie semnat în a doua jumătate a lunii aprilie, în preajma vizitei oficiale a președintelui Emmanuel Macron la București. Versiunea mai veche a elicopterului Airbus a costat la fel de mult Achiziția celor 12 elicoptere cu 71 de milioane de euro pe bucată scoate la iveală o afacere tenebroasă și scumpă atât pentru Ministerul Apărării Naționale, cât și pentru statul român. MApN semnat în primăvara anului trecut un contract, tot cu francezii de la Airbus, pentru livrarea a două elicoptere H215M, mult mai slabe ca H225M. Prețul unui elicopter H215M, fără sistemul de rachete, a fost de aproximativ 71 de milioane de euro. „Generalii de la DpA au o problemă majoră. În primul rând, nu pot să justifice prețul: anul trecut ai luat un elicopter slab cu 71 de milioane de euro bucata, iar acum cumperi unul mult mai performant tot cu 71 de milioane de euro. Cum ar veni să iei un 225 la preț de 215? Înseamnă că undeva s-a luat șpagă”, atrag atenția sursele. MApN a refuzat să explice cum a fost posibil același preț pentru douâ modele diferite. Elicopterele sunt „chele”, dotările mai adaugă 40% la preț  Cele 12 elicoptere H225M care vor fi plătite cu banii împrumutați prin SAFE vor fi „chele”. „Există în momentul de față o constrângere legată de preț pe care cineva încearcă să o regleze cumva. Singura modalitate de reglare e să primească partea română un elicopter care cică ar fi conform configurației franceze. Ceea ce eu mă îndoiesc. Francezii nu au în derulare nici o achiziție de 225 prin SAFE. Prețul nu mai poate fi crescut și, atunci, reducem specificația. O să spună că avem un elicopter cam cum ar urma să aibă armata franceză”, a arătat o sursă a DeFapt.ro din MApN.  Pe de altă parte, dacă elicopterele vor fi cumpărate pentru toate categoriile de forțe, acestea trebuie să fie dotate cu mitraliere, sisteme de rachete și autoprotecție. Specialiștii consultați de către DeFapt.ro susțin că costurile pentru aceste dotări ar crește prețul fiecărui elicopter la peste 100 de milioane de euro. O altă problemă este legată de costurile de operare ale elicopterelor, care ajung la aproximativ două milioane de euro pe bucată. Generalul Dănilă: O decizie politică, nefundamentată Generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General, a explicat că achiziția elicopterelor din Franța a fost o decizie politică. „Nu este o decizie luată pe o verificare amănunțită, pe caracteristici, pe cât de bune ar fi, pe nevoile misiunii. Este o decizie politică. Toate deciziile de achiziții au fost decizii politice. (…) Nu înțeleg logica. A fost o decizie politică prin care s-a plătit ceva francezilor. La fel cum s-au cumpărat fregatele, la fel ca toate deciziile astea politice”, a spus generalul Ștefan Dănilă. Acesta a mai arătat că e o mare prostie dacă se cumpără doar 12 elicoptere. „Înseamnă că nu s-a negociat nimic și noi nu am făcut decât să cumpărăm elicopterele astea. Pentru că inițial s-a discutat de o investiție majoră a Franței la Brașov. Ei au spus că își doresc să revină cu elicopterele așa cum a revenit Renault cu Dacia. Trebuia să construim tot ansamblu. Și noi puteam să producem ceva vandabil pe piață, nu doar să producem pentru România. Povestea asta cu producem tehnică militară pentru România e o poveste proastă. Trebuie să producem și pentru export”, a declarat generalul. Costurile pe ciclu de viață, subiect tabu pentru MApN Generalul Dănilă a adus în discuție un subiect tabu pentru Ministerul Apărării Naționale: costurile pe ciclu de viață. O problemă pe care oficialii MApN o țin de parte de atât de cetățeni, cât și de politicieni. „Orice echipament major se achiziționează pe ciclu de viață. Adică așa fac toți cei care s-au deșteptat. La un contract de trei miliarde, costul pe ciclul de viață înseamnă vreo 30 de miliarde”, a menționat generalul. El a precizat că, la un moment dat, a ridicat această problemă, dar i s-a spus că se vor speria politicienii și nu vor aproba achizițiile militare. „Dacă tu nu spui costul real și îl maschezi cu o achiziție pe care spui că o faci la preț redus și după aia te costă de zece ori mai mult, mi se pare periculos. Ar fi trebuit și la noi să se facă cât costă achiziția și pe ciclu de viață”, a declarat generalul Ștefan Dănilă. 

Banii SAFE pot fi pierduți, avertizează Miruță (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Eveniment

Împrumutul SAFE de 16,6 miliarde de euro, în pericol: contractele trebuie semnate până la 31 mai

Ministrul Ministerul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avertizat marți că România poate pierde finanțarea prin Programul SAFE dacă programele de achiziție individuale nu sunt semnate până la 31 mai. Oficialul a subliniat că nu va accepta acest scenariu. Declarațiile au fost făcute la Parlament, după audierile din cadrul Comisiei de apărare a Camerei Deputaților. Programul SAFE: „Zero combinații” Ministrul Apărării a transmis un mesaj ferm în ceea ce privește gestionarea fondurilor SAFE, respingând orice suspiciune de aranjamente sau influențe nelegitime. Citește și: EXCLUSIV Trumpistul Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pentru o fâneață în Prahova. Legăturile cumpărătorilor cu Piedone „Legat de Programul SAFE, răspunsul meu este același – zero combinații”, a afirmat Miruță, susținând că există persoane interesate nu de înzestrarea Armatei Române, ci de accesarea fondurilor alocate acestui program. Întrebat dacă există presiuni sau influențe politice, ministrul a confirmat că au existat solicitări de audiență, însă acestea nu au produs efecte. 21 de contracte pentru înzestrarea Armatei Române Radu Miruță a precizat că România urmărește semnarea a 21 de contracte prin Programul SAFE, considerat în prezent cel mai avantajos mecanism de finanțare pentru modernizarea Armatei Române. El a explicat că planul de înzestrare a fost elaborat de Armată, aprobat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și votat în Parlament, astfel că investițiile nu reprezintă o opțiune facultativă. „Nu era o opțiune dacă sau da sau nu. Opțiunea era dacă din bugetul național, împrumutându-ne scump, sau prin mecanismul SAFE, la un cost de două ori mai ieftin”, a declarat ministrul. Finanțare mai ieftină prin SAFE Ministrul Apărării a argumentat că utilizarea Programului SAFE este o soluție financiară avantajoasă pentru România, întrucât permite achiziția echipamentelor militare la un cost semnificativ mai redus comparativ cu finanțarea exclusivă din bugetul național. „Am ales să le mutăm cât de mult se poate prin SAFE, pentru că e mult mai ieftin pentru România”, a punctat Miruță. Contractul Mistral, deja semnat. Se așteaptă criteriile de localizare Oficialul a anunțat că un contract a fost deja semnat cu firma franceză MBDA pentru sistemele Mistral, iar Ministerul Apărării are pregătită documentația tehnică pentru toate produsele vizate. În prezent, se așteaptă de la Ministerul Economiei stabilirea criteriilor de localizare a producției, respectiv procentul din fiecare program care va fi realizat în România. Ulterior, grupul de lucru de la nivel guvernamental va stabili criteriile de eligibilitate pentru companiile implicate. Termen-limită critic: 31 mai Radu Miruță a transmis un avertisment clar: dacă programele de achiziție individuale din cadrul SAFE nu sunt semnate până la 31 mai, fondurile vor fi pierdute. „Dacă nu se semnează până la 31 mai programele de achiziție individuale din SAFE, vor fi pierduți banii, ceea ce eu nu admit”, a declarat ministrul Apărării.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră