Internațional
Putin sacrifică încă 70.000 de ruși
Putin sacrifică încă 70.000 de ruși. Rusia nu intenţionează să pună capăt războiului împotriva Ucrainei, dar îşi va continua operaţiunile ofensive pe diferite direcţii, a declarat marţi Andrei Cerniak, un purtător de cuvânt al Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), într-un comunicat postat pe site-ul oficial al instituţiei.
Atacuri simultane din nord și est
"În noul an, ruşii vor încerca să desfăşoare în continuare operaţiuni ofensive. Până acum, pe niciuna dintre direcţii nu au reuşit să-şi atingă scopul. Ei înţeleg că pierd, dar nu plănuiesc să pună capăt războiului (declanşat cu zece luni în urmă), conform evaluărilor serviciului de informaţii militare al Ucrainei", a afirmat Cerniak.
"Luăm în considerare posibilitatea ca ei să atace dinspre nord şi est concomitent", a adăugat el, indicând că forţele ucrainene sunt pregătite pentru orice fel de acţiuni din partea inamicului.
Citește și: Statele NATO au accelerat producția de arme și muniții pe care să le livreze Ucrainei. Stoltenberg: Negocierile vor fi decise de ce se întâmplă pe câmpul de luptă
În declaraţia sa, reprezentantul GUR a spus că ruşii vor încerca să menţină coridorul terestru în Crimeea şi să cucerească întreaga regiune Doneţk.
În acelaşi timp, a apreciat el, forţele ruse nu vor reuşi să forţeze fluviul Nipru pentru a captura din nou oraşul Herson, de unde s-au retras la începutul lunii noiembrie.
Putin sacrifică încă 70.000 de ruși
În următoarele patru-cinci luni, conform previziunilor GUR, armata rusă ar putea pierde încă 70.000 de soldaţi în Ucraina.
Dar conducerea rusă este dispusă la astfel de pierderi, spune Andrei Cerniak, citat de Ukrainska Pravda. Conform estimărilor Kievului, Rusia a pierdut în cele zece luni de război în Ucraina peste 100.000 de soldaţi.
Ucraina se pregăteşte pentru orice fel de acţiuni din partea forţelor ruse, a afirmat marţi într-o declaraţie separată, ministrul ucrainean adjunct al Apărării, Anna Maliar, care a subliniat că, pe moment, Kievul nu ştie exact din ce direcţie armata rusă îşi va declanşa noua ofensivă de anvergură din acest an, pentru că inamicul are mai multe scenarii şi ia decizia în ultimul moment, relatează RBC.ua.
"Inamicul are şi el, aşa cum a fost până acum, mai multe scenarii şi se ghidează după situaţie. Ruşii i-au decizia în ultimele ore, iar cei care o pun în aplicare nu ştiu cu o zi înainte cum, unde şi ce fel de decizie vor trebui să pună în practică", a afirmat Maliar, răspunzând la întrebarea unui jurnalist în cadrul unei conferinţe de presă.
Rusia se poate folosi de orice
Ministrul ucrainean adjunct al Apărării a specificat că inamicul rus se ghidează după situaţie şi după dinamica frontului, calculându-şi resursele.
"Spunem mereu deschis că acum pe teritoriul Belarusului au loc mişcări de personal şi de tehnică. Încă din februarie au loc astfel de mişcări. Ei derulează constant acolo, dar de fapt înţelegem că este vorba despre o stare de pregătire", a spus Anna Maliar.
Teritoriul Belarusului este folosit în mod constant de ruşi în cadrul războiului declanşat în Ucraina, a afirmat ea. "Dacă ar putea fi utilizat mai intens Belarus? Rusia poate folosi orice vrea, e război. Prin urmare, toată lumea ar trebui să fie pregătită pentru orice desfăşurare a evenimentelor, dar să se înţeleagă că noi dispunem de informaţii şi, pe cât posibil, statul este pregătit", a adăugat responsabila ucraineană.
Scenariul atacului din Belarus, valid
În urma mobilizării ordonate de Vladimir Putin, Rusia pregăteşte 200.000 de noi soldaţi şi aproape sigur va încerca să atace din nou Kievul, avertizase recent comandantul şef al forţelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi.
La rândul său, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, nu a exclus ca armata rusă să creeze un grup de atac pe teritoriul Belarus în ianuarie-februarie, care să fie compus din persoane mobilizate.
Rusia a declanşat o invazie în Ucraina la 24 februarie trecut pe care o numeşte "operaţiune militară specială", dar care a fost denunţată de Kiev şi Occident drept o agresiune neprovocată şi nejustificată, prima de această anvergură după cel de-al Doilea Război Mondial pe continentul european.
