Rusia poate controla baza din Deveselu

Rusia poate controla baza din Deveselu, iar inspectorii români vor verifica baze din Rusia. România a participat cu observații la răspunsurile trimise miercuri de SUA și NATO Rusiei, la capitolul privind o posibilă inspecție a rușilor la baza de la Deveselu, au precizat pentru Europa FM surse oficiale guvernamentale. Bucureștiul ar accepta însă o inspecție din Rusia, numai dacă și Federația va accepta ca delegați români să vadă baze din Rusia. Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane lei Surse oficiale guvernamentale au declarat în exclusivitate pentru Europa FM, referitor la oferta SUA ca rușii să vină să vadă baza militară de la Deveselu dar și din Polonia: “Nici noi, nici americanii nu avem nimic de ascuns, dar oferta este valabilă numai pe bază de reciprocitate”. Rusia poate controla baza din Deveselu, cu o condiție Cu alte cuvinte, România și Statele Unite acceptă inspectori ruși care să vadă cu ochii lor că în Olt nu sunt rachete ofensive, dacă și Moscova este dispusă să primească experți români, polonezi și americani. Și polonezi, pentru că în ceea ce privește scutul NATO antirachetă din România, este el completat de facilitățile din Polonia. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” Aceleași surse au precizat în exclusivitate pentru postul nostru că acestea sunt singurele referiri la România din răspunsul înaintat ieri de Statele Unite Rusiei. Federația a cerut NATO să se retragă din România și Bulgaria și să nu primească Ucraina în Alianță, ceee ce Alianții au calificat ca inacceptabil. Joi dimineață, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că țara sa nu vede răspunsuri pozitive în ceea ce i-a înaintat miercuri Statele Unite referitor la principalele probleme ridicate de Federația, însă răspunsul dă speranța că se pot începe discuții serioase pe alte teme.

Internațional

Ambasada SUA recomandă americanilor să părăsească Ucraina

Ambasada SUA la Kiev cere cetăţenilor americani să ia în considerare plecarea din Ucraina, din cauza riscurilor unei acţiuni militare a Rusiei. Americanii ar trebui să folosească serviciile de transport comercial sau oricare alte opţiuni aflate la dispoziţia lor, scrie news.ro. Ambasada rămâne deschisă şi poate procesa paşapoarte americane şi raporturi consulare privind naşterile în străinătate, putând oferi şi împrumuturi de repatriere pentru cetăţenii americani care nu îşi pot permite în acest moment să cumpere un bilet de avion către Statele Unite. Citește și: Ungaria refuză să sprijine Ucraina în conflictul cu Rusia De asemenea, ambasada cere tuturor cetăţenilor americani din Ucraina să completeze un formular online pentru a putea comunica mai bine cu aceştia, subliniind că acest fapt este important în mod special în cazul celor care intenţionează să rămână în Ucraina.

Internațional

Arme pentru separatiștii rusofoni din Ucraina

Arme pentru separatiștii rusofoni din Ucraina, este ceea ce dorește un înalt responsabil al Parlamentului rus. Andrei Turciak a îndemnat miercuri Rusia să livreze arme separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, pe fondul tensiunilor în creştere la frontiera ucraineană, informează AFP. "În aceste condiţii, Rusia trebuie să acorde sprijinul necesar Republicilor populare Lugansk şi Doneţk, livrându-le unele tipuri de arme pentru a întări capacităţile lor defensive", a declarat Andrei Turciak, prim-vicepreşedintele Consiliului Federaţiei, camera superioară a Parlamentului rus, la televiziunea publică. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat Reprezentant de marcă al partidului puterii, Rusia Unită, Turciak a acuzat autorităţile de la Kiev că "pregătesc o agresiune militară" împotriva acestor regiuni separatiste proruse. Arme de la Moscova pentru separatiștii rusofoni din Ucraina Occidentul, în special Washingtonul, acuză la rândul său Rusia că a comasat zeci de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina, în vederea unei eventuale invazii asupra vecinului său ucrainean. Rusia dezminte orice proiect de ofensivă, însă condiţionează detensionarea de o serie de exigenţe, printre care încheierea unor tratate care să garanteze că Ucraina nu va adera niciodată la NATO. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” Kievul şi aliaţii săi occidentali acuză deja Moscova de sprijin militar şi financiar acordat separatiştilor proruşi împotriva cărora armata ucraineană luptă în estul Ucrainei din 2014, însă Moscova respinge acuzaţia. Declaraţiile lui Turciak marchează prin urmare o schimbare în poziţia oficială rusă afişată până acum. Potrivit lui Andrei Turciak, partidul Rusia Unită este foarte îngrijorat de livrările de arme occidentale pentru guvernul ucrainean, anunţate de SUA, Regatul Unit şi ţările baltice. Numărul de tiruri ce au vizat regiunile Doneţk şi Lugansk "a crescut (…), civili sunt pe cale să fie ucişi", a susţinut Turciak, îndemnând "să fie oprit regimul de la Kiev". Rusia a anexat în 2014 peninsula Crimeea, după o revoluţie prooccidentală în Ucraina. În urma acestei anexări, un conflict între separatiştii proruşi şi forţele Kievului a izbucnit în estul Ucrainei, făcând până acum peste 13.000 de morţi.

Internațional

Ungaria nu sprijină Ucraina în conflictul cu Rusia

Ungaria nu sprijină Ucraina în conflictul cu Rusia atât timp cât Kievul continuă să priveze minoritatea maghiară de drepturile ei, a declarat miercuri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, care a insistat că ţara sa susţine o relaţie de ''respect reciproc'' cu Moscova, scrie agenţia EFE.''Dacă ucrainenii nu renunţă la aceste politici, posibilităţile guvernului ungar de a sprijini Ucraina, inclusiv în actualul conflict, sunt puternic limitate'', a explicat şeful diplomaţiei ungare într-o declaraţie acordată cotidianului Magyarnemzet.Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de statEtnicii maghiari din Ucraina trăiesc ''în privare de drepturi şi, în unele cazuri, ajung să sufere hărţuire fizică'', iar ''aceasta este inacceptabil'', a remarcat Szijjarto.La o reuniune cu omologii săi din statele membre NATO desfăşurată la începutul lunii, el calificase de asemenea 'inacceptabil' faptul că guvernul de la Kiev foloseşte provocările din estul Ucrainei drept scuză pentru a continua să restrângă drepturile minorităţilor naţionale, inclusiv ale etnicilor maghiari din Transcarpatia. Ungaria nu sprijină Ucraina în conflictul cu Rusia din cauza politicii Kievului Cât despre relaţiile Ungariei cu Rusia, în actualul context al tensiunilor militare de la frontiera ruso-ucraineană şi al ameninţărilor SUA şi Uniunii Europene cu sancţiuni împotriva Moscovei în cazul unui atac asupra Ucrainei, Peter Szijjarto a menţionat în declaraţia pentru Magyarnemzet că ''interesul ungarilor constă în relaţii pragmatice şi bazate pe respect reciproc cu Rusia'', adăugând că ''dialogul nu are alternativă''. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”Premierul ungar Viktor Orban are programată pentru 1 februarie o întrevedere la Moscova cu preşedintele Vladimir Putin. Opoziţia ungară i-a cerut să-şi anuleze această vizită, considerând-o dăunătoare intereselor naţionale ale Ungariei în situaţia actuală.

Eveniment

Klaus Iohannis a analizat situația de securitate

Klaus Iohannis a analizat situația de securitate de la Marea Neagră, în cadrul ședinței CSAT. ”Am examinat măsurile pentru capacitatea de răspuns la noile provocări de securitate Am făcut o analiză completă a situație din regiune, și din perspectiva migrației necontrolate. România are peste 600 de km de graniță cu Ucraina și trebuie să fim pregătiți pentru orice posibilitate. Actuala criză este despre securitatea întregului spațiu euroatlantic. E nevoie să dăm dovadă de unitate și solidaritate. Aceste demerusri ale Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forței împotriva Ucrainei. Acțiunile recente ale Rusiei încearcă să modifice inacceptabil parametri structurii europene de securitate. Am analizat o gamă de scenarii, de la atacuri cibernetice la folosirea energiei pentru scopuri politice, la folosirea propagandei”, a declarat președintele după ședință. Klaus Iohannis a analizat situația de securitate de la Marea Neagră Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, convocată de preşedintele Klaus Iohannis, a avut loc, miercuri, la Palatul Cotroceni.Pe ordinea de zi a şedinţei au fost incluse, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, subiecte referitoare la situaţia de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO şi măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de statMinistrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat, miercuri, că discuţia din CSAT va avea în vedere impactul unui posibil conflict asupra României şi va propune un set de măsuri în acest context."Discuţia se va axa pe problema impactului unui posibil conflict asupra României, atât impactul economic, impactul cu privire la rezilienţa generală a societăţii noastre, impactul asupra opiniei publice şi vom propune un set de măsuri pentru că în această situaţie, chiar dacă nu se pune problema unei intervenţii militare a NATO, indiferent de ceea ce se întâmplă, sigur că vor fi consecinţe în lanţ asupra securităţii zonei şi cred chiar şi asupra întregii Europe, pentru că este vorba de lanţul de aprovizionare cu energie, este vorba de sistemul bancar şi alte lucruri", a spus Dîncu. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”El a adăugat că "nu se pune problema de a trimite soldaţi sau echipamente în Ucraina". "Dacă vă uitaţi şi în regulile NATO, nici NATO nu poate să facă acest lucru, pentru că dislocarea oricăror trupe se poate face numai în cazul în care este ameninţată o ţară membră a NATO. În cazul Ucrainei nu este vorba de asta", a detaliat ministrul Apărării.Întrebat de o eventuală activare a rezerviştilor din armată, Vasile Dîncu a spus că "nu suntem într-o asemenea situaţie".Şedinţa CSAT a fost convocată de preşedintele Klaus Iohannis după ce vinerea trecută a avut o întâlnire la Palatul Cotroceni cu premierul Nicolae Ciucă pentru a discuta despre situaţia de securitate de pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice.

Internațional

Rusia nu are trupe pentru o invazie

Rusia nu are trupe pentru o invazie, potrivit autorităților de la Kiev. Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a declarat miercuri că numărul trupelor ruseşti concentrate la frontiera cu Ucraina este încă "insuficient" pentru a lansa un atac de anvergură asupra ţării sale, relatează AFP. Acest număr "este mare, reprezintă o ameninţare pentru Ucraina", însă "la momentul în care vorbim, acest număr este insuficient pentru o ofensivă la scară largă împotriva Ucrainei de-a lungul întregii frontiere ucrainene", a declarat ministrul de externe într-o conferinţă de presă online. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat "Acest lucru nu înseamnă că nu se vor putea înmulţi până la un nivel suficient într-o anumită perioadă de timp", a adăugat Kuleba. Potrivit Kievului, Moscova este deja pe cale să realizeze în Ucraina scenariul "destabilizării", "răspândind panică, făcând presiune asupra sistemului financiar ucrainean, desfăşurând atacuri cibernetice împotriva Ucrainei", a mai spus şeful diplomaţiei ucrainene. Rusia nu are trupe pentru o invazie în Ucraina Preşedintele rus Vladimir Putin "ar fi bucuros dacă acest plan ar reuşi şi nu ar trebui să recurgă la forţa militară", a afirmat el. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” Rusia a concentrat în ultimele luni zeci de mii de militari la frontiera cu Ucraina şi a făcut tot mai multe manevre militare, stârnind temeri privind o invazie. Moscova neagă orice plan în acest sens, însă Kremlinul insistă să primească garanţii scrise pentru securitatea sa, inclusiv promisiunea că Ucraina nu va fi primită în NATO.

Eveniment

România este amenințată de facturile la energie

România este amenințată de facturile la energie, o spune chiar Ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a susţinut o declaraţie după şedinţa de autoevaluare a activităţii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino" pe anul 2021.El a fost întrebat care este cea mai mare ameninţare pentru români - pandemia, războiul sau facturile la energie. "Nu este simplu să evaluezi, nu avem metode cantitative prin care am putea să evaluăm aceste lucruri. Fiecare din aceste zone are gradul ei de periculozitate. Pentru populaţie, însă în acest moment, cea mai mare ameninţare, cred eu, sunt facturile la energie, pentru că mi se pare că energia pandemiei s-a mai diminuat în ultima vreme", a spus Dîncu. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat El a detaliat, adăugând că "populaţia este afectată mai mult de facturi decât de situaţia internaţională". "Am vorbit despre ameninţarea pentru populaţie, despre asta am vorbit, nu am vorbit despre ameninţările la adresa României, despre ameninţările externe. M-aţi întrebat şi am înţeles că aceasta este logica întrebării. Populaţia este afectată şi asta pot să o spun foarte clar în acest moment, mai mult de facturi decât de situaţia internaţională. Am răspuns exact la ceea ce m-aţi întrebat", a subliniat ministrul Apărării. El a fost întrebat despre discuţiile din şedinţa CSAT, începute la ora 13,00. România este amenințată de facturile la energie, potrivit lui Dîncu "Discuţia se va axa pe problema impactului unui posibil conflict asupra României, atât impactul economic, impactul cu privire la rezilienţa generală a societăţii noastre, impactul asupra opiniei publice şi vom propune un set de măsuri pentru că în această situaţie, chiar dacă nu se pune problema unei intervenţii militare a NATO, indiferent de ceea ce se întâmplă, sigur că vor fi consecinţe în lanţ asupra securităţii zonei şi cred chiar şi asupra întregii Europe, pentru că este vorba de lanţul de aprovizionare cu energie, este vorba de sistemul bancar şi alte lucruri", a spus Dîncu. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”El a adăugat că "nu se pune problema de a trimite soldaţi sau echipamente în Ucraina"."Dacă vă uitaţi şi în regulile NATO, nici NATO nu poate să facă acest lucru, pentru că dislocarea oricăror trupe se poate face numai în cazul în care este ameninţată o ţară membră a NATO. În cazul Ucrainei nu este vorba de asta", a detaliat ministrul. Totuși, NATO a intervenit cu forțe de menținerea păcii în Bosnia Herțegovina, în Irak, Libia, Afganistan sau Macedonia de Nord, pe vremea când acest stat era partener al Alianței, toate misiunile fiind sub mandat ONU. De asemenea, NATO a intervenit ca forță militară împotriva Iugoslaviei lui Slobodan Miloșevici în timpul războiului din Kosovo, din 1998-1999, când a efectuat o serie de bombardamente, la Belgrad și alte orașe ale Serbiei.Întrebat de o eventuală activare a rezerviştilor din armată, Vasile Dîncu a spus că "nu suntem într-o asemenea situaţie"."În fiecare an există câteva mii de rezervişti care primesc ordin şi este forma de a face un fel de inventar al rezerviştilor, a stării lor. În niciun caz nu s-a discutat în acest moment despre activarea rezerviştilor. Nu suntem într-o asemenea situaţie", a arătat ministrul.

Internațional

Putin mută forțe armate în Belarus

Putin mută forțe armate în Belarus. Rusia continuă să transfere avioane de luptă Su-35S din Extremul Orient în Belarus, unde vor participa la exerciţiile militare comune "Allied Resolve 2022". Asta a comunicat miercuri Ministerul Apărării rus, citat de agenţiile de presă Interfax, RIA Novosti și Tass. Aplicaţiile intervin în contextul unor tensiuni crescute între Rusia şi Occident legate de Ucraina. Putin mută forțe armate în Belarus "Avioanele de luptă multirol Su-35S din Districtul militar Est, implicate în verificarea forţelor de reacţie ale Uniunii statale continuă relocarea pe aerodromurile din Belarus", indică ministerul într-un comunicat. În acesta se remarcă faptul că, în drumul lor spre Belarus, aparatele de zbor fac escale pe aerodromurile din districtele militare Centru şi Vest. "După sosirea în Belarus, echipajele avioanelor multirol Su-35S îşi vor prelua atribuţiile de apărare antiaeriană în cadrul verificărilor vizând funcţionarea sistemul unificat de apărare aeriană a Uniunii statale" Rusia-Belarus, relevă documentul. Rusia şi Belarus organizează exerciţii comune pentru inspectarea pregătirii forţelor de reacţie ale Uniunii lor statale, notează Interfax. Totul, pe fondul temerilor Kievului şi ale Occidentului că Moscova, care a comasat zeci de mii de militari şi echipamente în apropiere de frontiera ucraineană, ar putea declanşa un atac împotriva Ucrainei dinspre teritoriul belarus. Su-35S, cel mai avansat aparat al Rusiei Potrivit viceministrului rus al apărării, Aleksandr Fomin, în prima etapă a acestor manevre - până la 9 februarie - este planificată relocarea şi formarea de grupuri armate. În a doua etapă - din 10 până în 20 februarie - vor avea loc exerciţiile propriu-zise. Moscova nu a precizat numărul de militari şi cel al echipamentelor implicate în aceste aplicaţii, conform agenţiilor de presă ruse. Citește și: Moscova a scos mii de militari la manevrele din Crimeea Potrivit unor experţi ruşi, avionul multirol Su-35S este cel mai avansat aparat aerian de luptă al armatei ruse din punct de vedere tehnologic. Aparatul are un potenţial apropiat de Su-57, un avion de luptă de generaţia a cincea dezvoltat de către Rusia. La aceste aplicaţii vor participa aproape toate forţele armate ale Belarus, precum şi unităţi din cadrul Districtului militar Est al Federaţiei Ruse, ale Forţelor aeriene şi celor aeropurtate ruse. Cel puțin așa spusese la 21 ianuarie şeful Direcţiei principale pentru antrenamente al Ministerului belarus al Apărării, Andrei Nekraşevici. Potrivit Ministerului rus al Apărării, numărul militarilor şi al tehnicii implicate în respectivele manevre intră sub incidenţa Documentului de la Viena din 2011 şi nu depăşeşte parametrii care ar necesita notificarea altor ţări. Suspiciuni că se urmărește atacarea Ucrainei din Belarus În acelaşi timp, Conflict Intelligence Team (CIT)- un grup de jurnalişti şi bloggeri independenţi care investighează conflictelor armate - a relatat marţi că paraşutişti ruşi au început să fie transferaţi mai aproape de graniţa cu Ucraina şi în Belarus, potrivit The Insider, un site rusesc de investigaţii care colaborează cu Bellingcat. Un videoclip postat la 24 ianuarie pe TikTok arată tehnică militară transportată pe calea ferată. Înregistrarea ar fi fost filmată în regiunea Briansk, la graniţa cu Belarus şi Ucraina. Vehiculele blindate sunt acoperite cu prelată, dar expertul CIT, Rob Lee, a identificat vehicule de luptă aeropurtate BMD-4M şi transportoare blindate aeropurtate BTR-MDM. "În total, garnitura de tren transportă 31 de vehicule BMD-4M şi 8 BTR-MDM, ceea ce corespunde unui batalion. Garnitura include cinci vagoane de pasageri, care pot transporta peste 250 de persoane", afirmă el, adăugând că a identificat şi opt camioane KAMAZ-43501, utilizate de obicei de Forţele aeropurtate ruse. Camioane de acelaşi tip apar şi într-un videoclip cu un convoi rusesc, realizat - conform descrierii - în apropiere de graniţa dintre Belarus şi Polonia, conform CIT. Potrivit datelor Căilor ferate ruse, garnitura cu tehnică militară a pornit din staţia Tekstilnaia, regiunea Ivanovo (centrul părţii europene a Rusiei), unde îşi are baza Regimentul 217 de garda aeropurtată al Diviziei 98 aeropurtată, care a participat recent la misiunea "de menţinere a păcii" în cadrul forţelor comune ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) în Kazahstan. SUA au avertizat marţi că Belarusul se va expune unei riposte "rapide" şi "ferme" dacă va permite Rusiei să utilizeze teritoriul său pentru a ataca Ucraina, potrivit AFP. "Dacă o invazie ar începe din Belarus, dacă soldaţii ruşi ar urma să staţioneze permanent pe teritoriul său, NATO şi-ar putea revizui, de asemenea, postura în ţările care se învecinează cu Belarusul", a avertizat Ned Price, purtător de cuvânt al diplomaţiei americane.

Politică

Dîncu vrea să revenim alături de Rusia

Dîncu vrea să revenim alături de Rusia, ca acum 30 de ani, nu împotriva ei. Ministrul Apărării a declarat, la TVR, citându-l pe președintele Franței, Emanuel Macron, că România vrea o nouă ordine de securitate în Europa. Declarațiile sale, făcute la 20 ianuarie, vin în contextul în care Rusia a comasat peste 100.000 de militari la granița cu Ucraina. Dîncu vrea să revenim alături de Rusia „Preşedintele Macron a spus foarte frumos şi foarte sugestiv următorul lucru: noi, în acest moment, ne gândim la o nouă ordine europeană de securitate. După 30 de ani în care au apărut războaie hibride, în care multe lucruri s-au deteriorat, noi vrem să revenim la principiile pe care le-am stabilit acum 30 de ani nu împotriva Rusiei, ci împreună cu Rusia. (...) Europa nu se îndreaptă împotriva Rusiei neapărat. Este vorba de un sistem defensiv care este pus la punct pe graniţa să zicem estică a NATO. Aceasta este semnificaţia principală, dincolo de cea conjuncturală”, a spus Dîncu la TVR, potrivit transcrierii obținute de defapt.ro. Vasile Dîncu nu a explicat de ce propune să se revină la principiile de acum 30 de ani, „împreună cu Rusia”. La fel ca Dîncu, Iliescu era alături de Rusia Ministrul PSD al Apărării a mai afirmat că România nu va participa la un război și nici nu va înarma Ucraina. „Nu va fi război, este clar, în care să fie implicată România. România nu va participa cu trupe, nu participă nici cu echipament la înarmarea Ucrainei, deci România este doar parte a NATO şi reacţionează împreună cu Alianţa în armonie şi într-o strategie foarte coerentă. Dacă ar fi să spun aici, sintetic la asta, înainte de a explica ce înseamnă declaraţiile celor doi preşedinţi, aş spune în felul următor: pericolul pentru România nu este un militar, ci este unul strategic, pe care l-aţi anunţat şi dumneavoastră înainte, acela de a încerca - ceea ce face Rusia - să ne întoarcem la 1991, atunci când s-a desfiinţat Tratatul de la Varşovia sau la 1997, când a început NATO să se deschidă spre alte ţări, spre a asigura securitatea altor ţări”, a afirmat demnitarul român. Citește și: Dîncu, ministrul Apărării, încurajează discuția despre ieșirea României din UE România a făcut parte din tratatul de la Varșovia până în iulie 1991, când această organizație s-a desființat. La fel ca Dîncu, Iliescu era alături de Rusia. La 5 aprilie 1991, președintele României, Ion Iliescu, și Președintele URSS, Mihail Gorbaciov, au semnat la Moscova un tratat de colaborare, buna vecinătate și prietenie între România și URSS. Tratatul n-a fost ratificat, întrucât URSS s-a dizolvat. Rusia este o amenințare. Ba nu, nu este Nu este prima oară când ministrul Apărării face declarații contradictorii. La 7 ianuarie spunea că Rusia este o amenințare pentru securitatea din zonă, dar nu este o amenințare pentru România. „Rusia, în momentul acesta, nu este o ameninţare directă pentru România, dar este o ameninţare pentru securitatea din zonă”, a susținut Dîncu. La 11 decembrie el susținea că Rusia este o amenințare și pentru țările NATO din zonă: „În orice caz, Rusia este în acest moment o amenințare pentru tot spațiul acesta al nostru. Probabil că următorul concept strategic al NATO va defini mult mai clar acest lucru, faptul că Rusia prin acțiunile din ultima vreme este o amenințare la adresa țărilor din zonă, cel puțin, și care sunt țări NATO”. „

Internațional

Rusia a lansat noi manevre militare

Rusia a lansat noi manevre militare la granița Ucrainei dar și în peninsula Crimeea, care a fost ocupată ilegal în 2014. La exerciţii participă peste 6.000 de militari şi 60 de avioane de vânătoare şi de bombardament, potrivit agenţiilor ruse de presă, citate de AFP şi EFE.Este vorba despre o operaţiune ''interarme'' în care sunt angajate în special ''forţele aeriene şi antiaeriene, grupuri de nave ale flotelor de la Marea Neagră şi Marea Caspică'', a declarat comandantul districtului militar Sud, Aleksandr Dvornikov. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale”Potrivit agenţiei TASS, exerciţiile forţelor aeriene se desfăşoară în patru regiuni, inclusiv în peninsula Crimeea, şi au ca obiectiv principal testarea coordonării acţiunii marinei şi aviaţiei în cadrul unor tiruri cu rachete. La exerciţii participă avioane de vânătoare Su-27SM şi Su-30SM2, precum şi avioane de bombardament SU-34. Rusia a lansat noi manevre militare la frontierele Ucrainei Grupurile aeriene din districtul militar Sud şi din Flota Mării Negre sunt transferate la aerodromuri operative şi testează atacuri cu rachete la o ''distanţă cât mai mare posibil'', potrivit unui comunicat militar transmis de agenţia Interfax.În acest timp, la baze din mai multe regiuni din sudul Rusiei circa 6.000 de militari sunt angajaţi în exerciţii menite să verifice starea lor de pregătire de luptă. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale”Anunţarea acestor exerciţii survine la câteva ore după de Moscova a criticat decizia Washingtonului de a plasa în alertă mii de militari americani în contextul tensiunilor dintre Rusia şi Occident asupra Ucrainei, Kremlinul estimând că această decizie duce la o ''exacerbare a tensiunilor''.

Internațional

Grupări rusești gata să atace Ucraina

Grupări rusești gata să atace Ucraina au fost anihilate de autoritățile de la Kiev. Ucraina a anunţat marţi destructurarea unui grup care acţiona la ordinele Moscovei şi care pregătea atacuri armate pentru a "destabiliza" regiuni ale ţării, relatează AFP. "Organizatorii bandei pregăteau o serie de atacuri armate împotriva infrastructurilor", a declarat într-un comunicat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), afirmând că grupul "era coordonat" de "serviciile speciale ruse". Cei doi organizatori, între care un rus, au fost arestaţi, a precizat SBU, ai cărui agenţi au confiscat "un dispozitiv exploziv, arme de calibru mic şi muniţie". Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Aceştia acţionau la Harkov, oraş important situat în apropiere de frontiera rusă în estul ţării, şi la Jitomir, în centrul Ucrainei, la mai puţin de 150 km de Kiev. Grupări rusești gata să atace Ucraina pentru a o destabiliza Cei doi erau foşti militari din trupele speciale, care participaseră la lupte, a declarat pentru AFP o sursă din cadrul forţelor de ordine ucrainene. Sub pretextul căutării de personal pentru o firmă de pază şi protecţie, ei "începuseră să recruteze" personal "în principal" ruşi care au comis crime violente, potrivit interlocutorului agenţiei de presă franceze. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în România Ucraina şi Occidentul acuză Rusia că a concentrat zeci de mii de trupe la frontiera ucraineană în vederea unei posibile invazii, intenţionând de asemenea să destabilizeze situaţia în interiorul acestei ţări. Președintele ucrainean, Volodimir Zelensky, a declarat recent într-un interviu acordat publicației The Washington Post că Rusia e pregătită să ocupe orașul Harkov, care este în Ucraina.

Internațional

Rusia își etalează interesul pentru Cuba

Rusia își etalează interesul pentru Cuba, fostul aliat din America Centrală, în perioada Războiului Rece. Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său cubanez Miguel Diaz-Canel au purtat luni o discuţie telefonică în care au evocat voinţa de a 'întări relaţiile bilaterale' şi 'parteneriatul strategic' dintre ţările lor, informează AFP. Convorbirea s-a referit la 'cooperarea bilaterală în domeniile comerţului, economiei şi investiţiilor', precum şi la 'continuarea coordonării activităţilor celor două state pe scena internaţională, în conformitate cu principiile parteneriatului strategic şi cu tradiţiile de prietenie şi de înţelegere reciprocă', a transmis un comunicat al Kremlinului. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Cei doi preşedinţi 'şi-au confirmat voinţa de a lucra în strânsă colaborare pentru întărirea relaţiilor bilaterale şi au convenit să intensifice contactele la diferite niveluri', adaugă comunicatul. Rusia își etalează interesul pentru Cuba La rândul său, preşedintele cubanez Diaz-Canel a salutat, într-o postate pe Twitter, 'conversaţia prin telefon cordială şi fructuoasă' cu omologul său rus cu privire la 'stadiul excelent' al relaţiilor, la 'dezvoltarea viitoare' a acestora şi la 'situaţia internaţională actuală'. Convorbirea telefonică a avut loc în contextul crizei la frontiera ruso-ucraineană, viceministrul de externe rus Serghei Riabkov declarând că 'nu exclude' trimiterea de forţe ruse în ţări aliate ale Rusiei pe continentul american, în Venezuela sau în Cuba, dacă demersurile diplomatice vor eşua. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în România 'Dacă Rusia va merge în această direcţie, vom reacţiona în mod hotărât', a replicat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, calificând aceste declaraţii drept 'fanfaronadă'. Aceste schimburi le aduc aminte multora de criza rachetelor din 1962, când Statele Unite şi Uniunea Sovietică s-au aflat în pragul unui război nuclear după ce Moscova desfăşurase rachete balistice în Cuba, notează AFP.

Internațional

Rusia declanșează noi manevre lângă Ucraina

Rusia declanșează noi manevre lângă Ucraina, de data aceasta în regiunea separatistă Transnistria, din Republica Moldova. Grupul Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria (GOTR) a efectuat exerciţii de pregătire de luptă, a anunţat marţi într-un comunicat serviciul de presă al Districtului militar Vest al Federaţiei Ruse, în subordinea căruia intră şi contingentul de militari ruşi ce staţionează în stânga Nistrului, relatează agenţia de presă rusă Interfax. În total, circa 100 de echipamente militare şi tehnică de luptă au fost implicate în aceste manevre, conform comunicatului, care menţionează că aceste exerciţii fuseseră planificate cu mult timp înainte. "În cadrul aplicaţiilor au fost exersate acţiuni de primire a armelor şi echipamentului, de pregătire a tehnicii militare pentru ieşirea din bază şi de avansare spre locul de desfăşurare a efectivelor, punându-se accentul pe probleme legate de camuflaj, pregătirea punctelor de tragere şi a tehnicii de luptă", potrivit textului. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Anunţul despre exerciţiile GOTR - creat pe rămăşiţele fostei Armate a 14-a sovietice în Transnistria - intervine după ce, luni, fostul deputat al Platformei DA Chiril Moţpan a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că, între 24 şi 30 ianuarie, trupele ruse din Transnistria planifică exerciţii militare de amploare în zona oraşului Bender (Tighina). Moţpan - ex-preşedintele Comisiei parlamentare pentru securitate - afirmase luni că militarii ruşi staţionaţi în Transnistria vor "simula atacuri asupra localităţilor Căuşeni, Varniţa, Gura Bâcului şi Chişinău", potrivit portalului Nokta.md. Rusia declanșează noi manevre militare lângă Ucraina "Nou-numitul vicepremier pentru integrare ar putea să nu fie nici măcar informat despre 'intenţiile separatiştilor şi ale trupelor ruse dislocate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova'", a spus fostul deputat, apreciind că Republica Moldova se află într-o situaţie "extrem de dificilă" în contextul tensiunilor legate de Ucraina. Serviciul de informaţii al armatei ucrainene anunţase recent că serviciile speciale ruse ar pune la cale provocări împotriva propriilor militari dislocaţi în Transnistria pentru a da vina pe Ucraina. "Urmărim situaţia la toate graniţele şi ne angajăm să asistăm toţi vecinii Ucrainei în pregătirea lor pentru orice acţiuni care ar putea veni din partea Rusiei. Aceasta ar putea să facă mişcări neprevăzute, să utilizeze diverse mijloace, dar suntem în alertă şi suntem pregătiţi să facem faţă planului ei", a declarat săptămâna trecută ambasadoarea SUA Linda Thomas-Greenfield, într-o intervenţie la Jurnal.tv. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în România "Noi monitorizăm situaţia şi, bineînţeles, suntem foarte îngrijoraţi. Instituţiile noastre sunt vigilente. Avem şi noi scenarii pe care le luăm în considerare (…), dar ne dorim, aşa cum îşi doreşte toată lumea să se identifice soluţii paşnice la nivel regional", a afirmat la rândul său preşedintele Maia Sandu într-un interviu pentru un post de televiziune. În acelaşi timp, Oleg Beleakov, şeful delegaţiei Tiraspolului în cadrul Comisiei Unificate de Control (CUC) - mecanism tripartit pentru supravegherea situaţiei din Zona de securitate de la Nistru - a pledat zilele trecute pentru "consolidarea contingentului rusesc de pacificare de pe Nistru". El a făcut această declaraţie într-un comentariu la aprobarea de către guvernul Republicii Moldova a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova - NATO (IPAP), potrivit portalului Deschide.md. Militarii ruși nu fac parte din trupele de menținere a păcii Într-o reacţie la declaraţia reprezentantului administraţiei separatiste de la Tiraspol, Biroul Politici de Reintegrare (BPR) de pe lângă guvernul de la Chişinău a afirmat pentru Deschide.md că acesta "confundă intenţionat GOTR cu contingentul militar al Federaţiei Ruse din cadrul Forţelor mixte de menţinere a păcii". Potrivit Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992, GOTR nu face parte din Forţele mixte de menţinere a păcii şi nu are delegată nicio atribuţie similară competenţelor acestora, a subliniat BPR. "Articolul 4 al acestui acord menţionează obligaţia GOTR de a respecta neutralitatea. În plus, se stabileşte că problemele ce ţin de statutul fostei Armate a 14-a, modul şi termenul de retragere etapizată a acesteia se va discuta între Federaţia Rusa şi Republica Moldova", au declarat reprezentanţi ai BPR pentru Deschide.md. Referitor la competenţele Comisiei Unificate de Control, "precizăm că sub monitorizarea acesteia se află situaţia în Zona de securitate şi funcţionarea Forţelor mixte de menţinere a păcii", subliniază oficialii BPR, atrăgând atenţia că ceea ce e în afara acestui perimetru (zona de securitate) depăşeşte mandatul oricărui şef de delegaţie din cadrul CUC. În acest context, deputatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) Oazu Nantoi a comentat pentru Deschide.md că afirmaţiile lui Beleakov sunt orchestrate de Kremlin şi urmăresc scopul de a-i manipula şi a-i dezinforma pe cetăţenii Republicii Moldova. "Nouă ne rămâne să sperăm că situaţia în Ucraina nu va degrada şi că aceste trupe nu vor fi folosite împotriva Ucrainei, precum şi a Republicii Moldova", a declarat el.

Internațional

Invadarea Ucrainei comparată cu războiul cecen

Invadarea Ucrainei, comparată cu războiul cecen chiar de către premierul britanic Boris Johnson. O invadare a Ucrainei ar implica Rusia într-un conflict ''violent şi sângeros'' şi ar echivala cu crearea ''unei noi Cecenii'', republică rusă din Caucaz şi teatrul unor intervenţii sângeroase ale armatei ruse, a avertizat luni premierul britanic Boris Johnson, relatează AFP și BBC. ''Trebuie să transmitem mesajul că invadarea Ucrainei, din perspectivă rusă, va fi dureroasă, violentă şi sângeroasă şi cred că este foarte important ca Rusia să înţeleagă că aceasta ar putea fi o nouă Cecenie'', a declarat liderul conservator pentru televiziunile britanice. ''Ştiu puţin despre aceşti oameni şi cred că se vor lupta'', a adăugat el, referindu-se la Ucraina. Invadarea Ucrainei, comparată cu războiul cecen din 1990-2000 Republică din Caucazul rus, Cecenia a cunoscut două conflicte sângeroase în anii 1990 şi 2000, între separatişti, apoi islamişti şi armata rusă. Aceste conflicte s-au soldat cu zeci de mii de morţi, iar cel de-al doilea război din Cecenia, din 1999 până în 2009, a fost marcat de abuzuri şi bombardamente asupra oraşului Groznîi. Regatul Unit, care a furnizat recent rachete către Kiev, acuză Rusia că ''încearcă să instaleze un lider pro-rus la Kiev'', acuzaţii pe care Moscova le califică drept ''absurdităţi''. Londra a anunţat luni dimineaţă că va repatria o parte din personalul său diplomatic în Ucraina, în faţa ''ameninţării tot mai mari'' din Rusia. ''Informaţiile sunt foarte clare: există grupuri de luptă ruseşti la graniţele Ucrainei şi toată lumea poate vedea că există un plan de război clar care ar putea duce la capturarea Kievului'', a spus Boris Johnson. ''Trebuie să facem Kremlinul şi Rusia să înţeleagă că acesta ar fi un dezastru'', a subliniat premierul britanic. Liderul britanic a considerat însă că o invazie rusă nu este ''în nici un caz inevitabilă'': ''Cred că bunul simţ poate prevala'', a apreciat el.

Internațional

Rusia efectuează manevre în Marea Baltică

Rusia efectuează manevre în Marea Baltică, la care participă douăzeci de nave ale Marinei militare ruse. Navele au ieşit luni în Marea Baltică pentru exerciţii, a anunţat agenţia de presă RIA, pe fondul tensiunilor sporite dintre Moscova şi Occident în legătură cu Ucraina şi al informaţiilor potrivit cărora Statele Unite ar putea trimite trupe suplimentare în regiune, transmite Reuters. Navele vor efectua exerciţii axate pe apărarea navală şi antiaeriană, a precizat RIA, citând Marina baltică. Rusia efectuează manevre militare în Marea Baltică Rusia a declarat că va "răspunde în mod corespunzător" dacă Washingtonul va spori numărul de trupe în Europa de Est, după ce New York Times a relatat că Washingtonul ia în considerare o astfel de măsură. Un diplomat al NATO a confirmat pentru Reuters că Statele Unite ale Americii iau în considerare mutarea unor trupe staţionate în Europa de Vest în Europa de Est în următoarele săptămâni. SUA ar muta trupe suplimentare în Est Statele Unite ale Americii iau în considerare mutarea unor trupe staţionate în Europa de Vest în Europa de Est în următoarele săptămâni, a declarat un diplomat NATO pentru Reuters, pe fondul escaladării tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia. ''Acest lucru are de-a face cu trupele americane care sunt deja în Europa'', a declarat diplomatul, sub rezerva anonimatului, confirmând un articol din New York Times care a afirmat că preşedintele american Joe Biden ia în considerare trimiterea de trupe americane în ţările baltice şi în ţările aliate din Europa de Est. NATO a anunţat luni că a plasat trupele în stare de alertă şi a întărit Europa de Est cu nave şi avioane de luptă suplimentare, în ceea ce Rusia a condamnat drept o escaladare a tensiunilor legate de Ucraina. Diplomatul a declarat că eventualele mişcări de trupe vor fi graduale şi că orice completare a golurilor NATO pe flancul său estic ar putea avea loc în următoarele săptămâni.