vineri 01 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2557 articole
Internațional

Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina

Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina. Preşedintele american, Joe Biden, i-a îndemnat joi pe cetăţenii americani să părăsească Ucraina "acum" din cauza riscului sporit al unei invazii ruse, avertizând că situaţia ar putea "scăpa rapid de sub control", în pofida eforturilor diplomatice din ultimele săptămâni, transmite AFP. "Lucrurile ar putea scăpa rapid de sub control", a avertizat preşedintele american într-un interviu acordat NBC. Joe Biden a repetat că nu va trimite soldaţi pe teren în Ucraina, nici măcar pentru a evacua americani în cazul unei invazii ruse, pentru că asta ar putea declanşa "un război mondial". "Când americanii şi ruşii încep să tragă unii în alţii, suntem într-o lume foarte diferită", a spus liderul de la Casa Albă. "Cetăţenii americani ar trebui să plece, ar trebui să plece acum. Avem de-a face cu una dintre cele mai mari armate din lume", a spus Joe Biden referindu-se la armata rusă. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la Deveselu Kremlinul este acuzat că pregăteşte o nouă operaţiune militară împotriva Ucrainei, după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014. Acuzaţii respinse de Rusia, care susţine că vrea doar să-şi asigure securitatea în faţa ostilităţii Kievului şi NATO. Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina Cu câteva ore înaintea declaraţiilor preşedintelui Joe Biden, ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a apelat la China să îi "încurajeze pe ruşi" să facă alegerea corectă în criza ucraineană. "Chinezii şi-au exprimat serioasa îngrijorare în Consiliul de Securitate (la 31 ianuarie) pentru protecţia integrităţii frontierelor şi a suveranităţii statelor. Exact asta fac ruşii - ei ameninţă integritatea unei frontiere", a afirmat diplomata. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA "Ar fi deci extrem de important ca China să transmită acest mesaj" şi îl "încurajez pe omologul meu chinez la New York să-l transmită", a adăugat Linda Thomas-Greenfield. Pe Twitter, omologul său chinez, Zhang Jun, a reacţionat imediat: "Încetaţi să mai sporiţi tensiunile". Serviciile americane de informaţii estimează că Rusia îşi intensifică pregătirile pentru o invazie pe scară largă a Ucrainei şi că are deja 70% din dispozitivul necesar pentru o astfel de operaţiune, potrivit unor responsabili americani. Moscova a desfăşurat deja 110.000 de soldaţi la frontierele Ucrainei şi ar putea dispune de suficiente capacităţi pentru a lansa o ofensivă în două săptămâni, potrivit acestor oficiali care au informat în ultimele zile membrii Congresului american şi partenerii europeni ai Statelor Unite. Ei au precizat că serviciile americane de informaţii nu au stabilit dacă preşedintele rus, Vladimir Putin, a luat decizia de a trece la ofensivă, dar că vrea să-şi ofere toate opţiunile posibile, de la invazia parţială a enclavei separatiste din Donbas până la invazia totală.

Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina (sursă: Facebook/Joe Biden)
Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin

Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin. Potrivit acestui document, semnat la 4 iulie 2003, fiecare din cele două state este liber să-și configureze politica de securitate. În contextul masării a peste 100.000 de soldați ruși la granița cu Ucraina, Rusia a emis pretenții și în privința trupelor NATO din România. Provocările oficialilor de la Moscova „Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive. Dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură”, a spus recent ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova. Mai mult, lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Valeri Kuzmin, ambasadorul rus la București, a mers chiar mai departe și a cerut "garanții scrise" că scutul de la Deveselu este pur defensiv și nu o armă îndreptată împotriva Rusiei. Replica ministrului român al Apărării, Vasile Dîncu, a fost una neclară și neconvingătoare. "Noi nu credem că este nevoie de garanții scrise în această situație. De fapt, ceea ce încearcă Rusia este mai degrabă o reîmpărțire a lumii pe hârtie, a construi noi sfere de influență. La asta se referă Federația Rusă atunci când vorbește despre garanții scrise. Garanțiile pe care le oferă NATO și lumea occidentală sunt cele legate de valorile pe care le servesc aceste țări", a răspuns Dîncu, la RFI. Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin Ministrul român al Apărării avea la îndemână, însă, ar fi putut invoca o altă "garanție scrisă". Și anume, tratatul semnat la 4 iulie 2003 "privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă". Potrivit acestui tratat, "Părţile contractante (...) reafirmă dreptul inalienabil al popoarelor de a-şi hotârî, în mod liber şi fără amestec din afară, statutul politic, de a-şi alege mijloacele de asigurare a propriei securităţi (...)". În aceste condiții, provocările rusești în chestiunea scutului de la Deveselu sunt, în mod evident, încălcări ale tratatului. O afirmație pe care Vasile Dîncu, ministru al Apărării dintr-un stat NATO, nu vrea sau nu poate să o facă atunci când vorbește cu Kremlinul.

Rusia se pregăteşte de un exerciţiu nuclear strategic (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Rusia se pregăteşte de un exerciţiu nuclear strategic

Rusia se pregăteşte de un exerciţiu nuclear strategic, a declarat joi ministrul apărării britanic, Ben Wallace, care a atras atenţia că acţiunile Kremlinului merg în direcţia greşită, în ciuda eforturilor de a găsi o soluţie diplomatică, potrivit Reuters. Wallace a spus că Marea Britanie deţine informaţii secrete conform cărora Rusia pune la punct planuri pentru aşa-numite operaţiuni fabricate ca pretext de a invada Ucraina, precum şi pentru atacuri cibernetice şi alte activităţi de destabilizare. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Rusia se pregăteşte de un exerciţiu nuclear strategic "În ciuda discuţiilor, direcţia în care evoluează situaţia este una greşită", a declarat Wallace la BBC Radio. "Ruşii îşi înmulţesc în continuare batalioanele tactice. Se pregătesc să înceapă în curând un exerciţiu nuclear strategic şi vedem de asemenea activităţi şi în alte zone", a adăugat el. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Într-un interviu separat pentru LBC Radio, Wallace a mai afirmat că în acest moment progresele pentru rezolvarea crizei ucrainene sunt lente şi că există posibilitatea ca Marea Britanie să trimită trupe suplimentare în estul Europei dacă va fi nevoie, pentru a-şi sprijini aliaţii.

Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia (sursă: Facebook/US Embassy)
Internațional

Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia

Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia. Confruntate cu cel mai mare impas între Rusia şi Occident de la încheierea Războiului Rece, ţările din fostul bloc comunist se menţin pe poziţii ferme, avertizând împotriva oricărui compromis cu Moscova, notează joi într-o analiză France Presse.Retorica franceză despre preocupările 'legitime' ale Rusiei, pe de o parte, şi legăturile energetice strânse ale Germaniei cu Rusia, pe de alta, au făcut ca ţări precum Polonia şi statele baltice să fie circumspecte faţă de diplomaţia marilor puteri.'Polonia adoptă poziţia cea mai hotărâtă şi mai fermă faţă de ceea ce face Rusia', a insistat săptămâna aceasta Pawel Soloch, şeful Biroului polonez pentru securitatea naţională într-o intervenţie la televiziunea de stat.Soloch se referea la întâlnirea de marţi de la Berlin a liderilor francez, german şi polonez, axată pe impasul cu Rusia, care prin comasarea a zeci de mii de militari în apropiere de frontiera ucraineană suscită îngrijorări cu privire la un posibil război la porţile Europei.Preşedintele polonez Andrzej Duda a insistat asupra necesităţii ca Occidentul 'să strângă rândurile': 'Trebuie să arătăm că este imposibil să ne frângă', a spus el la Berlin. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3Aceeaşi abordare a fost afişată miercuri de către şefa guvernului estonian, Kaja Kallas: 'Nu vom face niciun fel de compromis cu privire la principiile fundamentale, inclusiv asupra dreptului fiecărei naţiuni de a-şi alege propria cale... Trebuie să rămânem fermi şi uniţi'. Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia Rusia cere interzicerea pentru totdeauna a aderării Ucrainei la NATO şi doreşte ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi reducă prezenţa în ţările din fostul bloc comunist.'Nu este un secret' că Polonia are o abordare diferită faţă de Germania şi Franţa în criza ucraineană, explică Marcin Zaborowski, expert de la Varşovia. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară'Polonia este cel mai fervent susţinător al Ucrainei în Europa. Avem cea mai lungă graniţă cu aceasta, cea mai mare diasporă', adaugă Zaborowski, director politic al think tank-ului Globsec.'Dacă Ucraina ar cădea definitiv în sfera de influenţă a Rusiei, aceasta ar avea consecinţe negative directe pentru securitatea Poloniei', apreciază Zaborowski.Este şi cazul ţărilor baltice, care - potrivit lui - par şi mai energice în acest sens, ele furnizând arme Ucrainei chiar înaintea Poloniei.Foste republici sovietice - Estonia, Letonia şi Lituania - se tem că şi ele ar putea fi luate în colimator de către Rusia.'Ţările Europei Centrale şi de Est au trecut toate prin ocupaţia rusească, ceea ce le-a împiedicat mult timp să adere la Uniunea Europeană', explică Wojciech Przybylski, redactor-şef al think tank-ului Visegrad Insight.

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje (sursă: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron

Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron pentru vizita la Vladimir Putin. Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, l-a criticat pe președintele Franței, Emmanuel Macron, după vizita acestuia la Kiev și Moscova din această săptămână. Kuleba este de părere că Macron a venit la Moscova și Kiev cu „opinii nu cu propuneri” și a reiterat că în ciuda angajamentului față de acordurile de la Minsk, Ucraina nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri și nici nu va negocia direct cu separatiștii din estul țării, relatează Reuters. „Nu a existat nicio trădare” a lui Macron faţă de Ucraina, a spus şeful diplomaţiei ucrainene, adăugând că chestiunea unei negări a aspiraţiilor euro-atlantice ale Ucrainei nu a fost pusă în discuţie în timpul vizitei preşedintelui francez la Kiev, potrivit digi24. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 „Ieri a fost o discuţie asupra unor idei, nu o discuţie asupra unor propuneri specifice”, a spus Kuleba despre această vizită, menţionând de asemenea că, dacă „cineva va veni şi va începe să ne impună ceva (...) nu va exista în principiu o astfel de discuţie”, conform Reuters, citat de Agerpres. Venit la Kiev după ce a avut la Moscova o întrevedere cu Vladimir Putin, preşedintele francez a declarat la finalul acestui turneu că atât liderul de la Kremlin cât şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-au exprimat angajamentul faţă de principiile acordurilor de la Minsk privind soluţionarea conflictului din Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei. Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron Citiți și: Întâlnirea dintre Putin și Macron a stârnit un val de glume pe internet. Meme-urile virale cu cei doi lideri stând la o masă de 6 metri. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Ministrul Kuleba a declarat însă că Ucraina nu va negocia direct cu separatiştii şi nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri. Moscova acuză Kievul că nu respectă acordurile de la Minsk prin refuzul adoptării unei reforme constituţionale care să acorde un statut special Donbasului şi, de asemenea, prin refuzul de a discuta cu cele două republici autoproclamate ce compun Donbasul, respectiv Doneţk şi Lugansk. După întrevederea cu Macron, Putin a declarat că unele dintre ideile președintelui Franței vizând dezamorsarea crizei pot face posibilă realizarea de progrese. „Unele dintre ideile sale, din propunerile sale (...) sunt posibile pentru a pune bazele unor progrese comune”, a afirmat Vladimir Putin în cadrul conferinţei comune de presă. După ce a adus importante efective militare la graniţa ucraineană, stârnind temeri că ar putea urma o invazie, ceea ce Moscova neagă, aceasta din urmă a transmis în decembrie Washingtonului o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană, cerând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, cu accent asupra Ucrainei, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi retragerea trupelor NATO din ţările Europei de Est care au aderat la această alianţă începând din 1997.

Manevre de amploare ale armatei ruse (sursă: mil.ru)
Internațional

Manevre de amploare ale armatei ruse

Manevre de amploare ale armatei ruse, în Belarus. Armatele rusă şi belarusă au dat startul joi unor manevre militare pe teritoriul Belarus, sub numele de cod ''Hotărârea aliată - 2022", preconizate să dureze zece zile, a indicat Moscova, aceste exerciţii intervenind pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi Occident legate de Ucraina, potrivit AFP, Interfax şi EFE.'La 10 februarie, exerciţiile militare comune "Hotărârea aliată - 2022" au început în poligoane ale forţelor armate belaruse în cadrul inspecţiei forţelor de reacţie ale Uniunii statale Rusia-Belarus", se menţionează într-un comunicat al Ministerului Apărării rus.'Exerciţiile se desfăşoară cu scopul pregătirii opririi şi respingerii unei agresiuni externe în cadrul unei operaţiuni defensive', indică ministerul, care subliniază că de asemenea aplicaţiile au ca obiectiv exersarea unor măsuri de combatere a terorismului şi de apărare a intereselor Uniunii statale Rusia-Belarus.Manevrele se desfăşoară pe cinci poligoane, patru baze aeriene şi 'diferite situri' în Belarus, în special în regiunea Brest, la frontiera cu Ucraina, conform textului. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3Minskul şi Moscova nu au precizat numărul soldaţilor şi al echipamentelor implicate în aceste manevre, dar Occidentul estimează că 30.000 de militari ruşi au fost desfăşuraţi în Belarus, potrivit AFP. Manevre de amploare ale armatei ruse La aceste exerciţii, potrivit instituţiei de apărare ruse, participă unităţi şi structuri ale Districtului militar Est al Federaţiei Ruse, care într-un timp foarte scurt au executat o relocare la o distanţă de 10.000 de km, precum şi forţe ale armatei belaruse. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăMinisterul Apărării rus menţionează că în cadrul acestor relocări ale efectivelor ruse pe teritoriul belarus au fost evaluate capacităţile infrastructurii de transport din Belarus pentru asigurarea transportării de trupe şi echipamente.Autorităţile militare ruse au comunicat anterior relocarea în Belarus a unor sisteme antiaeriene S-400 Triumf, divizioane antiaeriene Panţîr-S din Extremul Orient, precum şi a unor avioane de vânătoare Su-35 şi de atac Su-25SM.Aceste exerciţii sunt percepute de Kiev şi Occident drept un mijloc de presiune din partea Moscovei, care a comasat din noiembrie 2021 peste 100.000 de soldaţi în apropiere de frontiera cu Ucraina. Șeful de Stat Major, la manevre Cu o zi înainte, în Belarus a sosit şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, 'pentru verificarea gradului de pregătire a formaţiunilor şi unităţilor pentru participarea la manevrele comune'.Rusia este acuzată de pregătirea unei noi operaţiuni militare împotriva Ucrainei, acuzaţii respinse de Kremlin, care susţine, dimpotrivă, că doreşte să-şi asigure securitatea în faţa comportamentului Kievului şi NATO, pe care îl consideră ostil.Aceste tensiuni au declanşat în iarnă o serie de schimburi diplomatice între Moscova şi capitalele occidentale în încercarea de a dezamorsa criza. Preşedintele francez Emmanuel Macron a efectuat, de exemplu, o vizită luni la Moscova, iar a doua zi s-a deplasat la Kiev.Joi, ministrul de externe britanic, Liz Truss, urmează să se întâlnească pentru convorbiri la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov.

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an (sursă: mid.ru)
Internațional

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an. Majoritatea cetăţenilor în şase din şapte ţări UE analizate cred că Rusia va invada Ucraina în acest an, constatată un nou sondaj de opinie, în timp ce alte studii efectuate în mai multe ţări prezintă o imagine mai complexă a atitudinilor ambivalente faţă de Moscova şi NATO.Sondajul, comandat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) şi publicat miercuri de Euractiv, arată că o majoritate în Franţa (51%), Germania (52%), Italia (51%), Polonia (73%), România (64%) şi Suedia (55%) crede că Rusia va invada Ucraina în 2022.În Finlanda, doar 44% împărtăşesc această opinie, potrivit sondajului.Luaţi împreună, respondenţii din cele şapte ţări UE unde s-a realizat sondajul spun că refugiaţii, preţurile mai mari la energie, atacurile cibernetice şi declinul economic sunt toate riscuri ce merită asumate pentru a apăra Ucraina în cazul în care ar fi invadată de Rusia. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3"Judecând după faptul că mulţi oameni ar accepta sacrificii legate de sprijinirea Ucrainei şi, de asemenea, pentru că mulţi dintre ei cred că fie NATO, fie UE ar trebui să vină în sprijinul Ucrainei, aceasta pare să arate că majoritatea populaţiei europene sprijină Ucraina, dar nu Rusia", a declarat Pawel Zerka, cercetător în chestiuni politice la ECFR, pentru Euractiv. Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an Datele "ar trebui interpretate nu doar ca o dovadă că oamenii cred că doar Rusia este vinovată, ci şi ca o dovadă că ei (...) se tem că ordinea în materie de securitate în Europa este în pericol", potrivit lui Zerka.Aceste rezultate reflectă sondaje anterioare din România, Polonia şi Spania care arată că mai mulţi oameni cred că este mai probabil ca Rusia să invadeze Ucraina decât să nu o facă. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăCu toate acestea, alte sondaje expun opinii complexe şi divergente pe care europenii le au cu privire la escaladarea actuală provocată de masarea trupelor Kremlinului în jurul Ucrainei, notează Euractiv.De exemplu, mai mulţi slovaci dau vina pe NATO, mai degrabă decât pe Rusia (44% faţă de 34%), pentru tensiunile din Ucraina, a constatat un studiu săptămâna trecută.Cu toate acestea, atitudinea se schimbă dacă se iau în considerare categoriile de vârstă. Slovacii cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani tind să dea vina ceva mai mult pe Rusia (42%) decât pe NATO şi SUA (39%). Cu toate acestea, dintre cei peste 65 de ani, doar 27,5% cred că Rusia este responsabilă.O atitudine împărţită după linii istorice şi demografice pare să fie prezentă de asemenea în Germania.În estul Germaniei, cândva parte a fostului bloc sovietic, mai multe persoane (43%) dau vina pe Statele Unite pentru intensificarea conflictului, comparativ cu 32% care arată cu degetul spre Rusia, în timp ce în Vest, majoritatea (52%) acuză Rusia şi doar 17% SUA, a constatat un sondaj Forsa dat publicităţii la 3 februarie.Părerile europenilor sunt divergente şi când vine vorba în cine să aibă încredere, NATO sau UE, pentru a le proteja interesele dacă Rusia invadează Ucraina.Potrivit noilor date ECFR, polonezii (75-67%), românii (61-67%), italienii (65-63%) şi germanii (53-50%) au mai multă încredere în NATO decât în UE.În schimb, persoane din ţări care nu fac parte din NATO, precum Finlanda (60-52%) şi Suedia (67-64%), tind să aibă mai multă încredere în Bruxelles decât în alianţa transatlantică. Acelaşi lucru este valabil şi în Franţa (50-47%), ţară membră a Alianţei nord-atlantice, dar unde conducerea politică a fost mult timp critică la adresa NATO.

România e pregătită să facă față provocărilor de securitate (sursă: Facebook/Nicolae Ciucă)
Eveniment

România e pregătită să facă față provocărilor de securitate

România e pregătită să facă față provocărilor de securitate. Măsurile diplomatice şi cele de asigurare a apărării şi descurajării în interiorul NATO dau siguranţa că, indiferent de ceea ce se întâmplă, suntem pregătiţi să facem faţă oricăror provocări de securitate, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, referindu-se la situaţia creată între Ucraina şi Federaţia Rusă. El a fost întrebat într-un interviu acordat Antena 3 cum vede situaţia de securitate pe Flancul de est al NATO şi dacă la graniţa românească ar putea ajunge forţe ale Federaţiei Ruse care au invadat Ucraina. "Putem să vedem cât se poate de clar că există o creştere a dispozitivului militar al Federaţiei Ruse, atât la graniţa de est a Ucrainei, cât şi în peninsula Crimeea şi în Belarus. Este, de asemenea, foarte clar că toate aceste dispozitive nu fac parte din scenariile normale ale exerciţiilor militare. Şi, de altfel, discuţiile care au fost publice până în momentul de faţă, solicitările care au fost publice, ne lasă să înţelegem că dispozitivul militar este pregătit pentru ceva anume. Totuşi, consider că diplomaţia şi soluţia diplomatică în continuare trebuie să prevaleze unei soluţii militare. Am văzut că s-au făcut eforturi internaţionale deosebite şi se caută soluţii astfel încât această acţiune militară să nu se producă. În ceea ce priveşte situaţia în care ne găsim, cred că este foarte important să subliniem faptul că atât timp cât suntem o ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, garanţiile de securitate, umbrela de securitate, cum am văzut că se foloseşte foarte des în prezentarea situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, constituie, într-adevăr, un element de siguranţă pentru ceea ce înseamnă apărarea noastră ca ţară şi apărarea noastră în interiorul Alianţei Nord-Atlantice", a răspuns Nicolae Ciucă. El a subliniat şi rolul României ca ţară membru al Uniunii Europene. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 "Nu aş exclude de aici rolul nostru ca ţară membră a Uniunii Europene, pentru că, în ansamblul acesta al eforturilor diplomatice, am putut să observăm implicarea liderilor europeni. Nu mai târziu de luni am putut să vedem vizita şi demersul preşedintelui Macron la Moscova, demers care se constituie într-un efort de a continua găsirea unei soluţii diplomatice", a adăugat premierul Ciucă. România e pregătită să facă față provocărilor de securitate Întrebat dacă este îngrijorat de situaţia din regiune, acesta a spus că există o îngrijorare la nivel internaţional. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară "Îngrijorările nu sunt doar la nivel personal, putem să observăm că toată lumea este îngrijorată şi se caută soluţii, astfel încât, pe de-o parte, să nu existe acel moment în care acţiunea militară se declanşează. Pe de altă parte, am putut să observăm soluţiile de garantare a securităţii, am putut să vedem şi am salutat şi salutăm încă o dată decizia Statelor Unite de a trimite un detaşament de 1.000 de militari pe flancul estic, pe teritoriul României. Este o măsură de asigurare suplimentară, atât în baza parteneriatului strategic pe care noi îl avem cu Statele Unite, cât şi în interiorul Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, este foarte binevenită oferta Franţei de a asigura o structură militară pentru naţiunea cadru, a unei capabilităţi militare NATO care, de asemenea, să fie desfăşurată în România. Ca atare, putem să vorbim, pe de o parte, de măsurile diplomatice şi pe de altă parte, de măsurile de asigurare a apărării şi descurajării în interiorul Alianţei Nord-Atlantice, ceea ce, pentru mine, ca fost militar - şi vreau să transmit acest mesaj şi populaţiei - reprezintă măsuri de securitate care, sigur, nu trebuie să ne liniştească întrutotul. Există, în schimb, măsuri care vin şi dau siguranţa că indiferent de ceea ce se întâmplă, suntem pregătiţi să facem faţă oricăror provocări de securitate", a mai declarat premierul Nicolae Ciucă.

Moscova e deranjată de retorica Londrei (sursă: kremlin.ru)
Eveniment

Moscova e deranjată de retorica Londrei

Moscova e deranjată de retorica Londrei. Rusia a recomandat miercuri Regatului Unit să renunţe la retorica sa cu privire la sancţiuni atunci când miniştrii săi de externe şi apărării se vor deplasa la Moscova pentru discuţii pe fondul tensiunilor legate de Ucraina, altfel, există marea probabilitate ca întâlnirile celor doi în capitala rusă să fie scurte, relatează Reuters. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR)Ministrul apărării, Ben Wallace, şi titulara de la externe, Liz Truss, urmează să facă joi o vizită la Moscova în contextul situaţiei tensionate create de concentrarea de trupe ruseşti în apropiere de frontiera cu Ucraina, ceea ce a amplificat temerile că Moscova ar pregăti un atac asupra ţării vecine. Moscova e deranjată de retorica Londrei Rusia, care a prezentat Occidentului o listă amplă cu cereri de garanţii de securitate, inclusiv un veto oficial faţă de aderarea Ucrainei la NATO, neagă orice plan de acest gen. Guvernele occidentale au ameninţat Moscova cu sancţiuni severe în cazul unei invazii. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luniMoscova este interesată de discuţii în măsura în care Regatul Unit are într-adevăr propuneri constructive de făcut ca răspuns la cererile de securitate ale Rusiei, a declarat miercuri ambasadorul rus la Londra, Andrei Kelin, citat de agenţia de presă rusă TASS.'Dacă vin în Rusia să ne ameninţe din nou cu sancţiuni, atunci este un lucru inutil: citim totul, vedem totul, ştim şi auzim. În acest caz, dialogul şi convorbirile de la Moscova vor fi probabil destul de scurte', a transmis diplomatul rus într-un mesaj pe contul său de Twitter.

Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei (sursă: Facebook/Ministry of Defence)
Internațional

Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei

Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei. Ucrainenii se întreabă dacă anul acesta „Rasputița”, noroiul de primăvară, a venit mai devreme, iar aceeași întrebare este, probabil și în mintea generalilor ruși, arată o analiză CNN citată de Digi24. Rasputița este termenul pentru noroiul de primăvară, care apare la topirea zăpezii, când drumurile din Rusia și Ucraina devin mai dificile. De obicei, impactul este resimțit cel mai mult în martie. Până acum, iarna a fost neașteptat de blândă în mare parte din Ucraina. În multe părți ale țării, a plouat în loc să ningă. Analiștii militari se întreabă dacă o astfel de iarnă ar putea afecta un eventual plan pentru o ofensivă rusească. Kremlinul a negat în repetate rânduri că are vreo intenție de a ataca Ucraina, dar peste 100.000 de soldați ruși sunt adunați aproape de granițele Ucrainei, împreună cu arme grele, tancuri și rachete balistice. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Imaginile de pe rețelele sociale din mai multe zone în care sunt desfășurate forțele ruse - unele postate chiar de soldați – arată un teren moale și mult noroi. Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei Datele de la Copernicus, programul UE de observare a Pământului, arată că o mare parte a Europei de Est a înregistrat temperaturi mult peste medie în ianuarie. Ucraina a avut temperaturi cu 1-3 grade Celsius mai mari decât media ultimilor 30 de ani, una dintre multele schimbări pe care criza climatică le-a adus în această regiune. Copernicus mai notează că, în ianuarie, „vremea din Europa de Est a fost predominant mai umedă decât în mod obișnuit”, iar solul din Ucraina a fost mai umed decât în mod normal. Cu alte cuvinte, mai puțin îngheț și mai mult noroi. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Americanii cred că o incursiune rusă ar fi mai ușoară dacă temperatura ar scădea. „Putin va trebui să aștepte puțin până când pământul va îngheța pentru a putea traversa”, a spus președintele american Joe Biden, la o conferință de presă luna trecută. La un briefing al Pentagonului de la sfârșitul lunii ianuarie, șeful statului major, generalul Mark Milley, a spus că atunci când „pânza freatică înaltă” a Ucrainei îngheață „se creează condiții optime pentru vehiculele rutiere și vehiculele de manevră.” Oficialii americani spun că Putin ar urma să facă o mișcare până la sfârșitul lunii martie. Dara Massicot, cercetător în domeniul politicilor la RAND Corporation, spune că, „deși terenul înghețat ar fi un plus pentru forțele ruse, nu este un factor determinant. Este important să reținem că rachetele ghidate și loviturile aeriene nu sunt influențate de acest factor.” Forțele ruse au devenit mai competitive în ultimul deceniu, spune Massicot. Forțele aeriene țintesc mai bine și au comunicații mai bune, iar mulți dintre piloți au câștigat experiență de luptă în Siria. „Armata rusă se antrenează pe tot parcursul anului, așa că au experiență cu diferite condiții meteorologice”, explică ea.

Arhipescopul Teodosie îl laudă pe Putin Foto: Facebook Arhiepiscopia Tomisului
Eveniment

Arhipescopul Teodosie îl laudă pe Putin

Arhipescopul Teodosie îl laudă pe Putin: într-un interviu la Radio Dobrogea el a menționat faptul că președintele Rusiei ar fi cel mai mare ctitor la Sfântul Munte şi la Ierusalim. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Arhipescopul Teodosie îl laudă pe Putin "Domnul Putin, care este atât de vehiculat acum în zilele acestea şi e văzut atât de negru, nu-i negru cum îl prezintă toată lumea. Am spus-o şi o spun fără frică şi fără nicio ezitare. Este cel mai mare ctitor la Sfântul Munte şi la Ierusalim. În ţara sa, şi Putin, şi Medvedev, sunt ctitori. Şi am fost pe urmele lor în excursie şi m-am minunat câtă jertfă au făcut. Şi noi îi judecăm ca pe nişte răufăcători. Sigur că au păcatele lor. Ei nu răspund pentru păcatele înaintaşilor care au adus comunismul. Dar nu l-au adus ei. Cei care au adus comunismul, cei din vest, ei au plantat comunismul. Că Marx şi Engels nu sunt din Rusia. Au altă origine", a declarat arhiepiscopul Tomisului la Radio Dobrogea. Site-ul Sputnik, controla de Kremlin, a scris favorabil despre arhiepiscopul Tomisului. „A reînceput prigonirea arhiepiscopului Teodosie, cel care a apărat tradițiile creștine!”, este titlul unui articol de pe acest site. Sputnik îl apăra pe Teodosie de acuzația că ar fi turnat la Securitate. „Practic, BOR este o țintă permanentă a atacurilor ”progresiste” și ”pro-Occidentale” – și e de remarcat aici atitudinea Ambasadei SUA, care a acuzat BOR (?!) că fost stăpână de robi, pe care ”i-a folosit ca muncitori pe pământuri ale bisericii”, în schimb a catalogat drept ”intoleranță” susținerea referendumului pentru familia tradițională”, mai afirma Sputnik.

Trump: Germania este ostatica Rusiei Foto: Arhivele Casei Albe
Internațional

Trump: Germania este ostatica Rusiei

Fostul preşedinte american Donald Trump a calificat Germania drept ''ostatică a Rusiei'', în comentarii făcute marţi pentru "Fox Business". Trump s-a referit la gazoductul Nord Stream 2, menit să transporte gaz rusesc către Germania prin Marea Baltică, gazoduct ce a tensionat relaţiile dintre Berlin şi Washington pe fondul crizei de la frontiera Ucrainei. Trump: Germania este ostatica Rusiei "Chiar am încercat să o conving (pe Angela Merkel) să nu încheie acordul asupra gazoductului, pentru că, am spus eu, Germania va fi în mod clar o ostatică. Şi aceasta şi este: ostatică a Rusiei", a afirmat Trump la postul de televiziune. Donald Trump l-a criticat de asemenea pe succesorul lui Merkel, cancelarul federal Olaf Scholz, pentru comportamentul lui la conferinţa de presă comună cu preşedintele american Joe Biden la Casa Albă, luni. "Dacă te uitai la lider, la noul lider al Germaniei, el se uita la Biden ca şi cum, mă înţelegeţi, nu înţelegea despre ce este vorba. El nici măcar nu a comentat acest lucru", a declarat liderul Partidului Republican. Preşedintele american Joe Biden şi cancelarul german Olaf Scholz au evidenţiat luni, la Washington, poziţii similiare cu privire la criza din Ucraina, dar nu au reuşit să vorbească cu o singură voce despre controversatul gazoduct Nord Stream 2. Scholz evită discuția despre Nord Stream 2 "Dacă Rusia invadează (Ucraina), asta înseamnă că tancuri şi trupe trec graniţa cu Ucraina, din nou. Atunci nu va mai exista Nord Stream 2. Îi vom pune capăt", a spus Joe Biden despre această conductă de gaz care leagă Rusia de Germania şi care a fost deja construită, dar nu a fost dată încă în exploatare. Cancelarul german, presat cu întrebări pe această temă, nu a fost la fel de explicit. Statele Unite şi Germania sunt "absolut unite" în privinţa sancţiunilor care vor fi impuse Rusiei în cazul în care ar ataca vreodată, a asigurat Olaf Scholz, fără a menţiona Nord Stream 2. În opinia sa, însă, nu toate măsurile de represalii posibile ar trebui "puse pe masă" de la început. Proiectul Nord Stream 2 a cântărit mult asupra relaţiilor dintre Washington şi Berlin în ultimii ani, dar a căpătat o importanţă deosebită odată cu escaladarea tensiunilor în criza ucraineană. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Statele Unite au susţinut de la început că această infrastructură oferă Moscovei o pârghie energetică şi strategică prea importantă. Joe Biden a fost însă convins anul trecut de fostul cancelar german Angela Merkel să nu impună sancţiuni în cazul acestui proiect controversat.

NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia (sursă: Facebook/NATO)
Internațional

NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia

NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenţia luni cu privire la încercările Chinei de a le refuza naţiunilor suverane dreptul de a alege alianţele internaţionale din care să facă parte, după sprijinul pe care Beijingul l-a acordat Moscovei pe subiectul extinderii Alianţei în estul Europei, transmite EFE. Stoltenberg s-a referit la declaraţia recentă a celor două mari puteri în care, ''pentru prima dată, China se alătură Rusiei în apelul adresat NATO de a înceta să mai primească noi membri''. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca ''Aceasta reprezintă o încercare de a le refuza naţiunilor suverane dreptul de a face propriile opţiuni'', aspect înscris în documente internaţionale cheie, a insistat Stoltenberg într-o conferinţă de presă după o întrevedere cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. Stoltenberg a subliniat că NATO ''respectă decizia fiecărei ţări de a face parte sau nu dintr-o alianţă'' şi a dat asigurări că ''politica noastră a uşilor deschise a fost un succes istoric, prin extinderea libertăţii şi securităţii în întreaga Europă''. ''Trebuie să respectăm deciziile suverane, să nu revenim la o epocă a sferelor de influenţă, unde marile puteri pot spune altora ce pot sau ce nu pot face'', a explicat liderul Alianţei Nord-Atlantice, referindu-se la cazul Ucrainei, căreia Rusia vrea să-i blocheze o posibilă aderare la NATO în viitor. NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia La 4 februarie, preşedinţii Chinei, Xi Jinping, şi Rusiei, Vladimir Putin, au făcut front comun în faţa Occidentului şi s-au angajat să înfrunte împreună ceea ce consideră a fi ''ameninţări la adresa securităţii''. La finalul întâlnirii, care a avut loc cu prilejul inaugurării Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, cei doi şefi de stat au dat publicităţii un comunicat comun în care au transmis că ''Rusia şi China se opun unei mai mari extinderi a NATO''. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Pe de altă parte, Stoltenberg a anunţat că aliaţi precum SUA, Spania, Danemarca sau Regatul Unit pun la dispoziţia Alianţei mai multe resurse pentru o mai bună supraveghere şi securitate pe flancul estic, ceea ce ''reflectă faptul că NATO se află aici pentru a proteja şi apăra şi pentru a urmări îndeaproape ceea ce se întâmplă în proximitatea Ucrainei şi la frontierele NATO''. La rândul său, Duda a cerut unitate în cadrul NATO în faţa Rusiei şi siguranţa că toţi aliaţii au aceeaşi poziţie. ''Cred că prezenţa NATO ar trebui să sporească pe tot flancul estic'', a apreciat Duda, care a adăugat că ''toate ţările care doresc această consolidare ar trebui s-o şi primească'' şi a pledat ca aceste întăriri să fie ''cât mai multinaţionale cu putinţă''.

Rusia efectuează manevre în Marea Mediterană (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Rusia efectuează manevre în Marea Mediterană

Rusia efectuează manevre în Marea Mediterană. Încă trei nave din Flota Nordului rusă au ajuns luni în Marea Mediterană pentru cele mai ample manevre navale ale Rusiei după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, au informat Forţele navale ruse într-un comunicat citat de agenţiile de presă EFE şi Interfax, aceste exerciţii intervenind pe fondul tensiunilor dintre Moscova şi Occident legate de Ucraina. Este vorba de crucişătorul "Mareşal Ustinov", fregata "Amiral Kasatonovo" şi distrugătorul "Viceamiralul Kulakov", care au traversat strâmtoarea Gibraltar în cursul zilei de luni. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca La 4 februarie, marina rusă informase că şase nave de desant din cadrul flotelor ruse din Marea Nordului şi Marea Baltică au acostat în portul sirian Tartus, care găzduieşte o bază navală rusă. Navele "Piotr Morgunov", "Gheorghi Pobedonoseţ", "Olenegorski Gorniak", "Korolev", "Minsk" şi "Kaliningrad" au ajuns în Tartus după ce au părăsit portul Baltiisk, din enclava rusă Kaliningrad. Cu puţin timp înainte, trei nave din Flota rusă din Pacific au sosit de asemenea în regiune după ce au traversat Canalul Suez: cuirasatul "Variag", distrugătorul "Amiral Tribuţ" şi petrolierul "Boris Butoma". Toate aceste nave vor participa la exerciţiile navale ce vor fi supervizate de comandantul şef al Forţelor navale ruse, Nikolai Ievmenov. Rusia efectuează manevre în Marea Mediterană Separat, vor avea loc manevre în mările Nordului, Ohoţk, în Oceanul Pacific şi în partea de nord-est a Atlanticului. Obiectivul acestor manevre vizează "apărarea intereselor naţionale ruse pe mare" şi de asemenea "lupta împotriva ameninţărilor militare" la adresa Rusiei. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Moscova neagă că manevrele militare din ultimele săptămâni reprezintă o "escaladare", care ar prefaţa o invadare a Ucrainei dinspre uscat, aer şi mare. În total, peste 140 de nave şi aproximativ 10.000 de militari vor participa la aceste manevre navale, preconizate să aibă loc atât în apele teritoriale, cât şi în cele internaţionale.

SUA și Germania sunt unite contra Rusiei (sursă: whitehouse.gov)
Internațional

SUA și Germania sunt unite contra Rusiei

SUA și Germania sunt unite contra Rusiei. SUA şi Germania ''acţionează concertat'' în faţa ''agresiunilor'' Rusiei în Europa, a declarat luni preşedintele american Joe Biden, care l-a primit pentru prima dată la Casa Albă pe cancelarul german Olaf Scholz, relatează AFP.''Acţionăm împreună pentru a preveni în continuare agresiunile ruse în Europa'' şi pentru a face faţă ''provocărilor prezentate de China'', a adăugat preşedintele american în Biroul Oval de la Casa Albă. Germania este ''unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi'' ai Americii, a subliniat Joe Biden, alături de cancelarul german. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din DanemarcaOlaf Scholz a provocat preocupări în ultimele săptămâni prin refuzul de a livra arme Ucrainei şi prin menţinerea suspansului privind situaţia controversatului gazoduct Nord Stream 2, înainte de a accepta să-l includă pe lista posibilelor represalii în cazul unui atac rusesc. SUA și Germania sunt unite contra Rusiei ''Suntem aliaţi apropiaţi şi acţionăm într-o manieră coordonată şi unită atunci când este vorba de a răspunde la crizele actuale'', a declarat, la rândul său, cancelarul german, precizând că Rusia va plăti ''un preţ foarte mare'' în cazul unei invazii a Ucrainei. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisieiGermania va trimite 350 de soldaţi suplimentari în Lituania, în cadrul unei operaţiuni a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în condiţiile tensiunilor între Rusia şi Ucraina, a anunţat luni ministrul german al apărării."Armata germană trimite 350 de soldaţi suplimentari grupului de luptă din Lituania", a declarat Christine Lambrecht în timpul unei deplasări la Münster, în nordul Germaniei. Vom întări astfel contribuţia noastră în termeni de forţe pe flancul estic al NATO şi vom trimite un semnal clar de determinare aliaţilor noştri", a adăugat ea, dând asigurări că pe Germania "se poate conta".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră