sâmbătă 28 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2509 articole
Internațional

Criza din Ucraina va fi analizată de SUA și Rusia

Criza din Ucraina va fi analizată de SUA și Rusia, într-o nouă rundă de discuții. Şefii diplomaţiilor rusă şi americană, Serghei Lavrov şi Antony Blinken, vor avea o convorbire telefonică marţi, în contextul tensiunilor dintre ţările lor legate de Ucraina, a anunţat luni Moscova, transmit AFP şi Reuters."Nu este prevăzută o întâlnire în persoană (între cei doi), va avea loc marţi o convorbire telefonică", a menţionat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, citată de agenţia Ria Novosti şi TASS. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AURConvorbirea va avea loc în contextul în care SUA şi NATO au respins săptămâna trecută o serie de solicitări cheie formulate de Moscova, cum ar fi oprirea extinderii Alianţei Nord-Atlantice şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute serios cu Rusia despre temerile sale privind securitatea. Criza din Ucraina va fi analizată de SUA și Rusia la telefon Rusia a desfăşurat zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei în ultimele luni, stârnind temeri în Occident legate de o invazie. Deşi guvernul rus neagă orice plan în acest sens, insistă asupra unor garanţii scrise pentru securitatea Rusiei, inclusiv promisiunea că Ucraina nu va adera la NATO. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la MogoșoaiaSubsecretarul de stat american Victoria Nuland a indicat la rândul ei duminică într-un interviu acordat CBS că Blinken şi Lavrov "vor discuta probabil săptămâna aceasta", menţionând că există "semne" că Rusia ar fi interesată de un dialog despre răspunsul SUA şi NATO.

Preţul ţiţeiului a depăşit 90 de dolari pe baril (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Preţul ţiţeiului a depăşit 90 de dolari pe baril

Preţul ţiţeiului a depăşit 90 de dolari pe baril, după ce vineri a atins cel mai ridicat nivel din octombrie 2014, în urma escaladării tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia şi a limitării producţiei, transmite Reuters. La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat cu 0,66 dolari, sau 0,70%, la valoarea de 90,60 dolari. La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol 'light sweet crude' a crescut cu 0,51 dolari, sau 0,60%, la 87,33 dolari. Vineri, ambele cotaţii atinsese cel mai ridicat nivel din octombrie 2014, şi se îndreaptă spre un avans de aproximativ 17% luna aceasta, cel mai mult din februarie 2021. "Pieţele sunt îngrijorate de întreruperea livrărilor legate de criza din Ucraina, care ar putea majora şi mai mult preţurile", a apreciat analistul Carsten Fritsch, de la Commerzbank. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Duminică, şeful NATO a declarat că Europa trebuie să-şi diversifice sursele de aprovizionare cu energie, în condiţiile în care Marea Britanie a avertizat că "este foarte probabil" ca Rusia să caute să invadeze Ucraina. Giovanni Staunovo, analist la UBS, crede că "actualele tensiuni geopolitice, planurile privind ridicarea restricţiile din multe ţări europene şi problemele din Ecuador sprijină preţul ţiţeiului la începutul săptămânii". De asemenea, piaţa este în alertă din cauza situaţiei din Orientul Mijlociu, după ce Emiratele Arabe Unite (EAU) au anunţat că au interceptat o rachetă balistică lansată de rebelii houthi din Yemen, în condiţiile în care statul din Golf găzduieşte vizita istorică a preşedintelui israelian Isaac Herzog. Investitorii aşteaptă şedinţa din 2 februarie a grupului OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători), care ar putea lua în considerare o altă majorare a producţiei. Preţul ţiţeiului a depăşit 90 de dolari pe baril, la bursă Preţurile ţiţeiului au crescut cu 50% anul trecut, pe fondul deficitului de cărbune şi gaze, iar tendinţa va continua şi anul acesta, conform aprecierilor analiştilor, iar lipsa capacităţilor de producţie şi investiţiile limitate din sector ar putea duce cotaţia barilului de ţiţei Brent peste nivelul de 100 de dolari. Deşi varianta Omicron a coronavirusului a dus la creşterea semnificativă a umărului de cazuri de COVID-19, analiştii susţin că preţurile petrolului vor fi sprijinite de reticenţa multor guverne de a impune restricţii severe, de tipul celor care au afectat economia mondială în 2020. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la Mogoșoaia OPEC+ relaxează gradual reducerile de producţie implementate în 2020, când cererea de petrol s-a prăbuşit. Totuşi, mulţi producători mici nu pot majora livrările şi alţii sunt îngrijoraţi că ar putea pompa prea mult ţiţei în cazul reducerii activităţii economice ca efect al pandemiei. "Nu vrem să vedem o cotaţie a barilului de ţiţei Brent peste nivelul de 100 de dolari, lumea nu este pregătită pentru asta", declara recent ministrul Petrolului din Oman, Mohammed Al Rumhi. OPEC se aşteaptă în 2022 la o creştere a cererii globale de petrol cu 4,15 milioane de barili pe zi, până la 100,8 milioane bpd, peste nivelul din 2019. Preţul barilului de petrol Brent, de referinţă în Europa, s-a apreciat în 2021 cu 52% şi a încheiat anul la 77,78 dolari, în timp ce preţul petrolului intermediar Texas a crescut cu 55%, la 75,21 dolari.

Internațional

Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie

Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie, avertizează generali americani. Wendy Sherman, adjunct al secretarului de stat al SUA, a declarat public că o invazie ar putea avea până la 15 februarie. Totuși, ea a arătat că aliatul lui Putin, președintele Chinei comuniste, Xi Jinping, nu ar dori ca un război să fie declanșat în jurul datei de 4 februarie, când va avea loc ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă. Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie Rusia face însă eforturi pentru a calma temerile Occidentului. În cadrul acestui efort, oficialitățile de la Moscova au anunțat că vor trimite “în curând“ co cerere atât la NATO, cât și la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), prin care le va solicita celor două organisme să „precizeze cum intenționează să pună în aplicare angajamentul de a nu-și consolida securitatea în detrimentul securității altora”. În paralel, SUA și Marea Britanie pregătesc sancțiunile ce vor fi aplicate Rusiei dacă atacă Ucraina. Potrivit unor oficiali britanici, „orice companie de interes pentru Kremlin va putea fi vizată, astfel că nu va mai exista loc în care să se ascundă oligarhii lui Vladimir Putin și nici companiile implicate în susținerea statului rus”. Ucraina și Rusia intensifică recrutările Kievul a lansat anul acesta o nouă forță de apărare teritorială, compusă din rezerviști, cu care speră să facă față în cazul unei invazii rusești. Ucraina dorește să transforme unitatea, în cel mai scurt timp posibil, într-un corp de elită care să numere până la 130.000 de oameni. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL În tabăra rusă, prim-vicepreședintele Comisiei Dumei de Stat pentru afacerile CSI, Viktor Vodolatsky, a anunțat că cetățenii ruși cu reședința permanentă în regiunile Donețk și Lugansk pot fi recrutați în armata rusă. În caz de recrutare, aceștia vor efectua stagiul militar pe teritoriul Rusiei.

Rusia, exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei (sursa: tass.com)
Internațional

Rusia, exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei

Rusia, exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei. Mai multe nave din Flota Nordică rusă au încheiat o serie de exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei, a anunţat luni Ministerul Apărării rus, citat de Reuters. Un crucişător echipat cu rachete şi o fregată au făcut antrenamente pentru localizarea prin diferite mijloace a submarinelor, cu ajutorul unui elicopter cu echipament special. Rusia, exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei Conform informaţiilor preluate de Reuters, manevrele au avut loc în cadrul unor exerciţii navale mai ample. În prezent, peste 140 de nave ruseşti efectuează exerciţii în Atlantic, Pacific, Marea Nordului, Marea Ohoţk şi Mediterana. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR În contextul tensiunilor dintre Rusia pe de o parte şi Statele Unite şi NATO pe de alta, Occidentul urmăreşte cu atenţie activităţile militare ruse. Concentrarea de trupe ruseşti la frontiera Ucrainei provoacă îngrijorare privind un posibil conflict, deşi Moscova neagă că ar intenţiona să declanşeze o invazie în ţara vecină. NATO nu va interveni în Ucraina Totuși, NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă în Ucraina, care nu este membră a Alianţei, în eventualitatea unei invazii ruse, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unui interviu pentru BBC, relatează Reuters. Întrebat la BBC dacă exclude trimiterea de trupe NATO în Ucraina dacă Rusia va invada această ţară, Stoltenberg a răspuns: „Nu avem intenţia de a desfăşura trupe de luptă în Ucraina… ne concentrăm pe furnizarea de sprijin”. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză „Există o diferenţă între a fi membru NATO şi a fi un partener puternic şi foarte apreciat ca Ucraina. Nu există nicio îndoială în această privinţă”, a adăugat Stoltenberg.

NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă (sursă: Facebook)
Internațional

NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă

NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă în Ucraina, care nu este membră a Alianţei, în eventualitatea unei invazii ruse, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unui interviu pentru BBC, relatează Reuters. Întrebat la BBC dacă exclude trimiterea de trupe NATO în Ucraina dacă Rusia va invada această ţară, Stoltenberg a răspuns: "Nu avem intenţia de a desfăşura trupe de luptă în Ucraina… ne concentrăm pe furnizarea de sprijin". Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Există o diferenţă între a fi membru NATO şi a fi un partener puternic şi foarte apreciat ca Ucraina. Nu există nicio îndoială în această privinţă", a adăugat Stoltenberg. NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă în Ucraina Tot pentru BBC, şefa diplomaţiei britanice Liz Truss a spus că este improbabil ca soldaţii britanici să fie trimişi să lupte alături de trupele ucrainene în eventualitatea unei invazii ruse. Truss a mai spus la BBC că este "foarte probabil" ca Rusia să intenţioneze să invadeze Ucraina. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit Întrebată dacă există vreun scenariu în care trupele britanice ar putea fi trimise să lupte în Ucraina, Truss a spus: "Este foarte improbabil". Pe de altă parte, a spus ea "trebuie să ne asigurăm că forţele ucrainene au tot sprijinul pe care li-l putem acorda".

România nu intră în războiul din Ucraina (sursă: Facebook/MApN)
Eveniment

România nu intră în războiul din Ucraina

România nu intră în războiul din Ucraina, în cazul unui atac al Rusiei. România, ca membră NATO, în acest moment nu este în situaţia de a intra în război nici în cel mai prost scenariu, în care Federaţia Rusă ar intra în Ucraina, afirmă ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu. El a fost întrebat dacă bărbaţii români, în special cei tineri, ar trebui să se teamă că vor fi încorporaţi, în contextul situaţiei din regiune. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Nu ar trebui să fiţi îngrijorat deloc şi vreau să vă aduc câteva argumente foarte pragmatice, în primul rând pentru că România, ca membră a unui sistem defensiv puternic, cel mai puternic, care este NATO, în acest moment nu este situaţia de a intra în război, în orice situaţie în care, să zicem, Federaţia Rusă, în cel mai prost scenariu, ar intra în Ucraina. Pentru că, a spus-o şi Stoltenberg recent, Tratatul NATO prevede posibila intervenţie militară doar în cazul ţărilor, dacă este atacată o ţară care este membră a NATO, aşa funcţionează solidaritatea NATO. Ucraina nu este, încearcă să devină membră NATO, dar nu are, încă, acest statut", a declarat Vasile Dîncu duminică, la Prima TV. România nu intră în războiul din Ucraina, dacă Rusia atacă El a subliniat că nici măcar Ucraina nu şi-a mobilizat rezerviştii. "Ea este atacată şi nu şi-a mobilizat rezerviştii, aşa încât nu este cazul în acest moment ", a completat Dîncu. Ministrul a precizat că pentru cei care vor să facă armata există variante derulate de MApN. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit "De exemplu, înscrierea de voluntari, este un sistem modern, un sistem NATO în care, pentru a suplimenta forţa de rezervă de care este nevoie, pe lângă rezerviştii care există, avem nevoie şi de rezervişti care se înscriu într-un sistem, primesc o pregătire militară de scurtă durată şi care beneficiează şi de anumite resurse, de o soldă pe timpul cât îşi desfăşoară activitatea ca şi civili la locul lor de muncă", a declarat Dîncu.

Cum funcționează mașinăria rusă de dezinformare Foto: Kremlin.ru
Internațional

Cum funcționează mașinăria rusă de dezinformare

Cum funcționează mașinăria rusă de dezinformare: Kremlinul folosește aceleași tactici ca-n 2014, când a anexat Crimeea. Scopul lui Putin este să divizeze Occidentul și să își asigure sprijinul intern al populației. Cum funcționează mașinăria rusă de dezinformare Propaganda rusă are două tipuri de mesaje, pentru uz intern și pentru uz extern. Pentru populația Rusiei, mesajul este că NATO și Ucraina se pregătesc să atace regiunile separatiste ruse din Ucraina. NATO este inamiculPentru extern, Rusia se folosește de RT și Sputnik, cu milioane de urmăritori pe rețelele sociale. Mesajul transmis este că liderii occidentali cheltuie inutil sume mari de bani pentru apărarea Ucrainei, care nu are nici un rol în interesele naționale ale statelor vestice. Unul din mesajele false ale propagandei Kremlinului: NATO și Ucraina se pregătesc să folosească arme chimice. Mesajul a fost transmis mai ales pe rețelele care nu folosesc limba engleză.Scenariul Kremlinului: se urmărește încercuirea Rusiei, răsturnarea de la putere a președintelui Vladimir Putin și preluarea controlului asupra resurselor energetice ale Federației Ruse.Vladimir Putin apără interesele „Rusiei mari”, inclusiv prin trimiterea de trupe ruse în Belarus, unde apără un aliat. Răspuns slab al Occidentului Russia Today, RT, transmite, în engleză, mesajul că SUA și alte state occidentale cheltuie banii pe înarmarea Ucrainei, în timp ce în propriile lor state nu sunt capabile să controleze epeidemia de coronavirus. În plus, în SUA, președintele Biden este atacat pentru faptul că ar atrage țara într-o aventură care se va încheia la fel ca și cea din Afganistan. Citește și: Guvernele PNL l-au uitat pe Zaharescu la Cape Town. Consul, cu 6.500 USD/ lună Departamentul de Stat al SUA a publicat un ghid în care explică tacticile de dezinformare ale Kremlinului. În Uniunea European, echipa East Stratcom, din cadrul Serviciului de Acțiune Externă, a procedat identic. Totuși, analiștii apreciază că vestul a reacționat insuficient la mașinăria de propagandă a Rusiei.

Premierul britanic ar putea fi demis(sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

NATO, o desfăşurare "majoră" de trupe

Marea Britanie va propune NATO o desfăşurare "majoră" de trupe, nave de război şi avioane de luptă în Europa. Anunţul a fost făcut sâmbătă premierul Boris Johnson, care doreşte să răspundă astfel la creşterea "ostilităţii Rusiei" faţă de Ucraina, relatează AFP. Această propunere, care ar urma să fie făcută în cursul unei reuniuni a şefilor militari ai NATO săptămâna viitoare, ar putea duce Londra la dublarea contingentul britanic de aproximativ 1.150 de soldaţi dislocaţi în prezent în Europa de Est şi la furnizarea de "arme defensive" Estoniei, potrivit serviciilor prim-ministrului. NATO, o desfăşurare "majoră" de trupe "Acest ansamblu de măsuri ar transmite un mesaj clar Kremlinului - nu vom tolera activitatea lor destabilizatoare şi vom fi mereu alături de aliaţii noştri din NATO în faţa ostilităţii ruse", a declarat el într-un comunicat dat publicităţii sâmbătă seara. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Am dat ordin forţelor noastre armate să se pregătească să desfăşoare trupe în Europa săptămâna viitoare, pentru a fi în măsură să oferim un sprijin terestru, aerian şi naval aliaţilor noştri din NATO", a subliniat Boris Johnson. Dacă preşedintele rus Vladimir Putin ar alege calea "vărsării de sânge şi distrugerii" în Ucraina, ar fi "o tragedie pentru toată Europa", a adăugat el. "Ucraina trebuie să rămână liberă să-şi aleagă singură propriul viitor", a mai spus premierul britanic. Sancțiuni britanice pentru Rusia Boris Johnson, care este supus de mai multe săptămâni unei intense presiuni politice după o serie de scandaluri legate de petreceri în Downing Street în cursul lockdownului, a afirmat vineri că îi va telefona preşedintelui rus Vladimir Putin în zilele următoare pentru a-l îndemna "să dea înapoi" şi să se angajeze pe calea diplomatică cu privire la Ucraina. De asemenea, şeful guvernului britanic va efectua o vizită în regiune în zilele următoare. Relaţiile dintre Rusia şi Occident au atins cel mai scăzut punct de la Războiul Rece. Rusia a desfăşurat zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei în ultimele luni, stârnind temeri legate de o invazie. Deşi guvernul rus neagă orice plan în acest sens, insistă asupra unor garanţii scrise pentru securitatea Rusiei, inclusiv promisiunea că Ucraina nu va adera la NATO. Diplomaţia britanică urmează să anunţe luni în Parlament o înăsprire a regimului său de sancţiuni pentru a permite Regatului Unit, acuzat că închide ochii la afluxul de fonduri ruseşti pe teritoriul său, să ţintească interese strategice şi financiare ale Moscovei.

Rusia a trimis rezerve de sange la granita cu Ucraina Foto: Kremlin.ru
Internațional

Rusia a trimis rezerve de sânge și materiale medicale la granița cu Ucraina (Reuters) Rusia a trimis rezerve de sânge

Rusia a trimis rezerve de sânge și alte materiale medicale la granița cu Ucraina. Este un nou indicator-cheie al pregătirilor militare făcute de Moscova, au declarat trei oficiali americani. Actuali și foști oficiali americani spun că astfel de indicatori concreți, cum ar fi rezervele de sânge, sunt esențiali pentru a determina dacă Moscova este pregătită să lanseze o invazie, în cazul în care președintele rus Vladimir Putin ar decide să facă acest lucru. Rusia a trimis rezerve de sânge Dezvăluirea informațiilor privind rezervele de sânge de către oficiali americani care au vorbit sub protecția anonimatului dă mai multă greutate avertismentelor SUA că Rusia s-ar putea pregăti pentru o nouă invazie a Ucrainei, în condițiile în care a masat peste 100.000 de militari în apropierea granițelor cu Ucraina. Citește și: Un an de la incendiul de la Matei Balș: 20 de morți, nici un responsabil. Rafila și Streinu Cercel sunt la putere Aceste avertismente incud o declarație a președintelui american Joe Biden că un atac rusesc este probabil și o declarație a secretarului de stat american Antony Blinken, care a spus că Rusia ar putea lansa un nou atac asupra Ucrainei în „foarte scurt timp”. Pentagonul a recunoscut anterior că Rusia a trimis „suport medical” în zonă. Dar dezvăluirea privind rezervele de sânge adaugă un detaliu despre care experții spun că este esențial pentru a determina pregătirea militară a Rusiei. „Nu garantează că va avea loc un alt atac, dar nu recurgi la un atac dacă nu ai astfel de rezerve”, a spus Ben Hodges, fostul comandant al trupelor SUA în Europa.

Contre între Biden și Zelensky pe teme de securitate (sursă: Facebook/CNN)
Internațional

Contre între Biden și Zelensky pe teme de securitate

Contre între Biden și Zelensky pe teme de securitate. Convorbirea Joe Biden și Volodimir Zelenski nu a mers bine, a declarat un înalt oficial ucrainean, joi, pentru CNN. Cei doi președinți nu au fost de acord cu privire la „nivelul de risc” al unui posibil atac din partea Rusiei, potrivit digi24. Casa Albă neagă informațiile, însă, și avertizează că „surse anonime dau informații false”. Biden a precizat, însă, după discuția cu Zelenski, că o invazie rusească în Ucraina este o „posibilitate reală”. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro În cadrul apelului, pe care oficialul ucrainean citat l-a descris drept „lung și deschis”, Biden l-a avertizat pe Zelenski că un atac rusesc ar putea fi iminent, și a spus că invazia devenit „aproapte certă” odată ce temperaturile de iarnă vor duce la înghețarea solului în februarie. Zelenski și-ar fi reafirmat poziția, conform căreia, amenințarea rusească rămâne „periculoasă dar ambiguă” și ar fi spus că nu este sigur că un atac va avea, într-adevăr, loc. Purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, Emily Horne, a negat și ea spusele sursei citate anterior - „Sursele anonime dau informații false”, a declarat ea pentru CNN. Contre între Biden și Zelensky pe teme de securitate, susține CNN „Președintele Biden a spus că există posibilitatea reală a unei invazii rusești în februarie. A spus acest lucru public și noi avertizăm în legătură cu acest lucru de luni de zile. Informațiile care spun altceva sunt complet false”, a adăugat ea. Conversația între cei doi președinți a durat o oră și 20 de minute, conform unui oficial american. Acesta a descris discuția ca fiind „lungă, serioasă și productivă”. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politici Biden a reiterat că Statele Unite vor „răspunde decisiv dacă Rusia invadează Ucraina”, dar și că vor fi explorate metode de „sprijin macroeconomic adițíonal” pentru a ajuta economia ucraineană.

Rușii să trimită vodcă în loc de gaz (sursă: Pexels.com)
Internațional

Rușii să trimită vodcă în loc de gaz

Rușii să trimită vodcă în loc de gaz, este propunerea lansată în glumă de un oficial american. Subsecretarul de stat american Victoria Nuland a agreat joi în glumă ideea unui jurnalist de a se pompa vodcă rusească sau ulei de măsline către Occident prin gazoductul Nord Stream 2, aflat în centrul unei dispute în contextul tensiunilor legate de Ucraina, potrivit unei transcrieri a discuţiei postată pe site-ul Departamentului de Stat al SUA.În timpul briefingului de presă zilnic, jurnalistul Associated Press, Matthew Lee, a reacţionat la o afirmaţie a subsecretarului de stat, care declarase că, "dacă Rusia va invada Ucraina, într-un fel sau altul, Nord Stream 2 nu va progresa". Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroMatthew Lee i-a atras atenţia lui Nuland că de fapt construcţia gazoductului este finalizată şi conducta poate fi utilizată pentru a transporta orice, de la ulei de măsline la gaze naturale sau vodcă. Rușii să trimită vodcă în loc de gaz prin Nord Stream 2 "Vodca ar fi bună. Uleiul de măsline ar fi bun", a răspuns în glumă Victoria Nuland. Însă Nuland nu a fost de acord cu jurnalistul american, cum că Nord Stream 2 este pe deplin operaţional, ea amintind în acest sens că gazoductul nu a fost testat şi nici certificat de Germania. Potrivit lui Nuland, în momentul de faţă conducta rusă nu este altceva decât "o bucată de metal pe fundul oceanului". Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politiciAgenţiile de presă ruse consemnează vineri reacţia purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit Interfax, el s-a declarat convins că spusele subsecretarului de stat american nu sunt decât o glumă."Nuland nu a făcut o asemenea declaraţie. Nu sunt înclinat să o apăr pe doamna Nuland, ea nu face parte dintre marii noştri prieteni, mai degrabă din categoria marilor noştri critici, totuşi ea nu a făcut o astfel de declaraţie. A glumit pur şi simplu la remarca unui jurnalist, iar aceasta nu este o declaraţie", a afirmat Peskov.În virtutea unui acord încheiat vara trecută cu Washingtonul asupra acestui gazoduct pe care americanii nu-l voiau, dar care este acum finalizat, Berlinul a afirmat că viitorul Nord Stream 2 se va hotărî în funcţie de decizia Moscovei de a invada sau nu Ucraina, notează AFP.

Rusia este pregătită să atace Ucraina (sursă: mid.ru)
Internațional

Rusia este pregătită să atace Ucraina

Rusia este pregătită să atace Ucraina, dar încă nu a luat decizia dacă va face acest lucru, a afirmat vineri şeful Serviciilor de informaţii germane (BND), Bruno Kahl, pe fondul tensiunilor în creştere între Moscova şi Kiev, transmite Reuters. ''Cred că decizia de a ataca nu a fost luată deocamdată'', a declarat Bruno Kahl într-un interviu pentru agenţia de presă britanică. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro ''Criza poate evolua în mii de feluri'', a adăugat Kahl, care a amintit ca posibile scenarii acţiuni ruse pentru destabilizarea guvernului de la Kiev sau măsuri de sprijinire a separatiştilor din estul Ucrainei. El a refuzat să facă vreun comentariu legat de ce fel de sancţiuni ar trebui adoptate împotriva Rusiei în cazul unui atac. Pe de altă parte, şeful BND a exprimat dubii despre viabilitatea unei alianţe durabile între Rusia şi China, întrucât interesele celor două ţări diferă destul de mult. Rusia este pregătită să atace Ucraina și așteaptă ultimul semnal ''Pe termen lung, ursul rusesc nu se va simţi comfortabil în ghearele dragonului chinezesc'', a spus Bruno Kahl. Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să se deplaseze la Beijing în luna februarie pentru convorbiri cu omologul său chinez Xi Jinping, temele principale ce vor fi abordate fiind securitatea europeană şi dialogul Rusiei cu NATO şi SUA. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politici Rusia a comasat trupe în apropierea frontierei sale cu Ucraina, dar susţine că nu are niciun plan de a invada această ţară. SUA şi NATO au respins miercuri solicitările cheie ale Moscovei, cum ar fi oprirea extinderii NATO şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute în mod serios cu Rusia în legătură cu temerile sale privind securitatea. Moscova a formulat în decembrie către Washington o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în statele care au aderat la această alianţă după 1997. Consultările dintre Moscova şi Washington începute pe 10 ianuarie asupra acestor solicitări nu au condus la o înţelegere, în timp ce oficialii occidentali au calificat drept inacceptabile cererile Rusiei, pe care au ameninţat-o cu sancţiuni dure dacă atacă Ucraina.

Rusia exclude izbucnirea războiului cu Ucraina (sursă: Facebook/Mid.ru)
Internațional

Rusia exclude izbucnirea războiului cu Ucraina

Rusia exclude izbucnirea războiului cu Ucraina, Chiar şi gândul ca între Rusia şi Ucraina să izbucnească un război este ''inacceptabil'', a spus joi un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe, în seria recentelor declaraţii oficiale menite să liniştească temerile privind o iminentă invazie rusă, relatează Reuters.Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane lei "Am afirmat deja în mod repetat că ţara noastră nu intenţionează să atace pe nimeni. Considerăm chiar şi gândul la un război între popoarele noastre ca fiind inacceptabil", a asigurat Aleksei Zaiţev, purtător de cuvânt al MAE de la Moscova. Rusia exclude izbucnirea războiului cu Ucraina Acesta a adăugat pe de altă parte că NATO ar trebui să-şi retragă forţele din Europa de Est şi că acest gest ar contribui la scăderea tensiunilor militare din regiune."Este clar că tensiunile militare s-ar diminua dacă NATO şi-ar retrage forţele din ţările est-europene. Aceasta este ceea ce noi cerem", a explicat Zaiţev în cadrul conferinţei de presă săptămânale a MAE rus. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”Aliaţii din NATO pun forţe în standby şi trimit întăriri în estul Europei ca răspuns la recenta comasare de către Rusia a peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina. Miercuri, SUA şi NATO au respins cerinţele cheie transmise anterior de Moscova, cum ar fi oprirea extinderii Alianţei Nord-Atlantice şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute serios cu Rusia despre temerile sale privind securitatea.

Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria (sursă: Facebook)
Internațional

Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria

Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria, într-un mesaj sec al unui reprezentant al Ministerului de Externe. Moscova îndeamnă conducerea Republicii Moldova să se concentreze pe soluţionarea problemelor din relaţiile bilaterale şi pe conferirea unei dinamici pozitive procesului de reglementare în Transnistria, în loc să critice prezenţa forţelor de menţinere a păcii în regiune, a declarat joi directorul-adjunct al Departamentului pentru informaţie şi presă al Ministerului de Externe rus, Aleksei Zaiţev, informează TASS. Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane leiÎntr-un interviu acordat săptămâna trecută postului român de televiziune PRO TV, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Rusia a trimis în 1992 "oamenii săi" în Transnistria pentru a împiedica Republica Moldova să devină independentă faţă de Uniunea Sovietică. Maia Sandu a adăugat că Republica Moldova pledează pentru retragerea militarilor ruşi din Transnistria. Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria "O îndemnăm pe dna Sandu şi pe alţi parteneri moldoveni să renunţe la asemenea afirmaţii departe de realitatea istorică şi să se concentreze pe soluţionarea problemelor din relaţiile ruso-moldoveneşti, inclusiv pe cele create artificial de Chişinău, precum şi pe conferirea unei dinamici pozitive procesului de reglementare din Transnistria, care să includă reluarea dialogului cu Tiraspolul asupra tuturor aspectelor procesului de reglementare", a subliniat Zaiţev. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”Potrivit acestuia, aprecierile făcute de Maia Sandu cu privire la rolul Rusiei în acest conflict "nu rezistă criticilor". "Nu este tocmai pertinent să se afirme că cheia pentru soluţionarea problemei transnistrene o constituie problema prezenţei trupelor ruse în regiune", a subliniat diplomatul rus.Totodată, Zaiţev a dat asigurări că Moscova este deschisă unei colaborări constructive şi pragmatice cu Republica Moldova.

România mulțumește Franței pentru trupe. (sursă: presidency.ro)
Eveniment

România mulțumește Franței pentru trupe

România mulțumește Franței pentru trupe, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, care s-a întâlnit, joi, la Palatul Cotroceni, cu ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly.Administraţia Prezidenţială arată într-un comunicat că, în cadrul întrevederii, au fost abordate subiecte referitoare la stadiul Parteneriatului Strategic dintre România şi Franţa şi perspectivele de dezvoltare a acestuia, cu accent pe componenta de apărare, agenda NATO şi cea a Uniunii Europene, precum şi pe evoluţiile recente în plan securitar din regiunea Mării Negre.Potrivit sursei citate, preşedintele Iohannis a apreciat evoluţia şi rezultatele foarte bune ale cooperării bilaterale dintre ţara noastră şi Franţa în domeniul apărării, inclusiv pe timpul misiunilor executate în comun sub egida NATO, UE, ONU şi OSCE, precum şi în cadrul exerciţiilor multinaţionale. Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane leiŞeful statului a precizat, cu privire la criza de securitate din zonă, că aceasta nu produce efecte doar la nivelul regiunii Mării Negre, ci afectează securitatea întregului spaţiu euroatlantic, subliniind şi importanţa unităţii şi solidarităţii la nivelul Uniunii Europene şi al NATO. România mulțumește Franței pentru trupele care vor ajunge la noi În acest context, preşedintele Iohannis a transmis mulţumiri Franţei pentru disponibilitatea de a participa la prezenţa militară avansată a NATO în ţara noastră, ca parte a răspunsului aliat la deteriorarea mediului de securitate în estul Europei. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”În ceea ce priveşte agenda europeană, şeful statului şi-a exprimat aprecierea pentru obiectivele foarte ambiţioase stabilite de Franţa pentru Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, obiective care vor contribui la continuarea progreselor în domeniul securităţii şi apărării, şi a dat asigurări privind sprijinul României pentru materializarea acestora."În contextul diversificării provocărilor de securitate, preşedintele României a reliefat faptul că parteneriatul dintre NATO şi Uniunea Europeană este esenţial pentru securitatea europeană şi a accentuat necesitatea de consolidare în continuare a acestuia, în spiritul complementarităţii şi sinergiei eforturilor", arată Administraţia Prezidenţială.Ministrul francez al Apărării a apreciat relaţiile de cooperare bilaterală cu România şi a reliefat interesul Franţei de a continua dezvoltarea şi diversificarea acestora.Florence Parly a prezentat priorităţile Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, cu accent pe Busola Strategică, proiectele subsumate Cooperării Structurate Permanente şi Politicii de Securitate şi Apărare Comună, politica spaţială şi cooperarea în domeniul securităţii cibernetice.Oficialul francez a evidenţiat şi contribuţia semnificativă a ţării noastre în cadrul Uniunii Europene şi al NATO pe componenta de apărare, subliniind foarte buna colaborare dintre cele două state în cadrul misiunilor din teatrele de operaţii, cu accent pe participarea la misiunile comune privind combaterea terorismului din regiunea Sahel.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră