sâmbătă 28 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2509 articole
Internațional

Rusia e avertizată că apropierea de China nu o salvează

Rusia e avertizată că apropierea de China nu o salvează de sancțiunile economice. Departamentul de Stat al SUA a avertizat joi Rusia că o relaţie mai strânsă între Moscova şi Beijing nu va compensa consecinţele unei invazii a Ucrainei şi va face economia rusă şi mai fragilă, transmite Reuters.Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a mai spus într-un briefing de presă că Statele Unite au o serie de instrumente pe care le pot utiliza dacă observă companii străine, inclusiv din China, că încearcă să se sustragă sau să ocolească acţiunilor americane de control al exporturilor. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la stat Declaraţia lui Price survine după ce ministerul chinez de externe a anunţat că Rusia şi China şi-au coordonat poziţiile cu privire la Ucraina în cadrul unei întâlniri care a avut loc joi, la Beijing, între miniştrii de externe ai celor două ţări. Rusia e avertizată că apropierea de China nu o salvează de sancțiuni Price s-a referit la avertismentele SUA cu privire la consecinţele economice şi financiare care ar afecta Rusia dacă aceasta ar decide să invadeze Ucraina. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator "Dacă Rusia crede că va fi în măsură… să atenueze unele din aceste consecinţe printr-o relaţie mai strânsă cu China, nu este cazul. În fapt, asta va face mai fragilă economia Rusiei, în multe privinţe", a spus el. "Dacă îţi refuzi capacitatea de a tranzacţiona cu Occidentul, de a importa din Occident, din Europa, din Statele Unite, îţi vei degrada în mod semnificativ capacitatea productivă şi potenţialul inovator". Price a mai declarat că secretarul de stat american Antony Blinken şi ministrul chinez de externe Wang Yi au avut săptămâna trecută o discuţie extinsă cu privire la potenţialele implicaţii ale acţiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Rusia e avertizată că apropierea de China nu o salvează (sursă: kremlin.ru)
Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România (sursă: mae.ro)
Eveniment

Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România

Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România. Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Yves Le Drian, a afirmat, joi, că prezenţa militară franceză anunţată în România nu poate fi considerată "o provocare" de către Rusia, ci doar respectarea angajamentelor pe care ţara sa trebuie să le onoreze. "Franţa este naţiune-cadru, iar participarea la prezenţa avansată adaptată a NATO în România răspunde la angajamentele sale ca parte din NATO. Această disponibilitate va fi discutată de miniştri zilele următoare", a afirmat Le Drian.Ministrul francez a susţinut o conferinţă de presă comună cu omologul său, Bogdan Aurescu. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor româneștiJean-Yves Le Drian a spus că eventuala coordonare cu forţele americane de pe teritoriul României, a căror prezenţă a fost anunţată miercuri, ar putea fi pe bază de "complementaritate".Întrebat dacă Rusia va vedea anunţul Franţei că va trimite trupe în România drept o "provocare", şeful diplomaţiei de la Paris a răspuns: "Nu cred că se poate spune că aceasta este o provocare, nu facem decât să răspundem la angajamentele pe care trebuie să le onorăm în contextul NATO".Ministrul a arătat că "subiectul esenţial, la ora actuală, este dezescaladarea". El a vorbit în acest sens şi de varianta dialogului. Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România "Trebuie să facem toate eforturile pentru a ajunge la acest scop. Ce facem în acest scop: descurajăm şi încercăm să discutăm. Ne dorim să găsim canale de comunicare cu Rusia. Este adevărat că acest dialog este mereu exigent şi dificil, dar trebuie să aibă loc, pentru a evita degradarea situaţiei, pentru că în prezent este adevărat că situaţia este gravă şi Rusia are la dispoziţie forţele dislocate necesare pe care le poate angaja într-o iniţiativă agresivă rapid, dacă doreşte. Dar încă nu a decis. Deci trebuie să facem toate demersurile posibile, să luăm toate iniţiativele posibile pentru a duce la o dezescaladare şi pentru ca preşedintele Putin să prefere negocierea confruntării", a punctat Le Drian. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuLa rândul său, Aurescu a vorbit de importanţa componentei de descurajare."Aş completa cu o constatare pe care noi românii o avem în minte, rezultând din experienţa noastră istorică - atunci când vrei să ai un dialog care să fie substanţial şi care să dea rezultate, în această parte a lumii este nevoie să te bazezi pe o descurajare puternică", a arătat el.Totodată, Aurescu a reiterat că "prezenţa aliată pe flancul estic al Alianţei, inclusiv în partea de Sud, unde se află România, dacă este comparată cu actuala prezenţă rusă în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre, este clar o prezenţă de câteva ori mai mică, deci nu se poate în niciun caz vorbi despre desfăşurare de forţe aliate care să reprezinte o provocare pentru Rusia".

Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România

Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România. Dislocarea de noi efective militare americane în Europa de Est duce la escaladarea tensiunilor în regiune, a comunicat joi Kremlinul, după ce Washingtonul a anunţat că va trimite încă 3000 de militari în Polonia şi România, transmite Reuters. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești"Face constant apel la partenerii noştri americani să înceteze să alimenteze tensiunile", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în opinia căruia "îngrijorarea Rusiei este clară şi perfect justificată". Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România Rusia a concentrat zeci de mii de soldaţi la frontierele Ucrainei şi cere Statelor Unite şi NATO să nu primească această ţară în Alianţa nord-atlantică. Moscova susţine însă că nu are intenţii ofensive. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuCasa Albă a anunţat săptămâna aceasta că rolul efectivelor suplimentare este de a evita o eventuală extindere a crizei ucrainene către estul Europei.

Criza actuală de securitate nu este doar despre Ucraina (sursă: mae.ro)
Eveniment

Criza actuală de securitate nu este doar despre Ucraina

Criza actuală de securitate nu este doar despre Ucraina, potrivit lui Bogdan Aurescu. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că actuala criză de securitate ''este despre securitatea spaţiului euro-atlantic'' în ansamblul său, arătând că statele aliate trebuie să continue să se coordoneze cu privire la măsurile concrete, astfel încât să se obţină o dezescaladare a situaţiei. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești "Actuala criză de securitate nu este doar despre securitatea Ucrainei, nu este doar despre securitatea regiunii, nu este doar despre securitatea Europei, ci este despre securitatea spaţiului euro-atlantic în ansamblul său, iar Marea Neagră face parte integrantă din acest spaţiu, aşa cum securitatea Mării Negre face parte integrantă din securitatea transatlantică. Ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră. Federaţia Rusă continuă să maseze trupe în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre, acestea sunt evoluţii îngrijorătoare care necesită atenţia noastră permanentă şi atunci am decis şi astăzi am avut încă o dată acest prilej să continuăm să ne coordonăm cu privire la măsurile concrete pe care trebuie să le luăm împreună, în aşa fel încât să obţinem o dezescaladare a situaţiei, să obţinem o continuare a dialogului", a spus Bogdan Aurescu, în conferinţa comună cu ministrul francez pentru Europa şi afaceri externe, Jean-Yves Le Drian. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuMinistrul Bogdan Aurescu a găzduit o rundă de consultări, în format hibrid, a miniştrilor afacerilor externe ai statelor din Formatul Bucureşti 9 (B9) cu ministrul francez pentru Europa şi afaceri externe, Jean-Yves Le Drian. La reuniune a participat şi ministrul de externe din Ucraina.

NATO atrage atenția asupra manevrelor militare ale Rusiei (sursă: Facebook)
Internațional

NATO atrage atenția asupra manevrelor militare ale Rusiei

NATO atrage atenția asupra manevrelor militare ale Rusiei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat joi că desfăşurarea de trupe de către Rusia în ultimele zile în Belarus, ţară vecină cu Ucraina, este cea mai importantă realizată de Moscova de la încheierea Războiului Rece, transmit EFE şi Reuters. "Sunt aşteptate 30.000 de trupe de luptă, forţe pentru operaţiuni speciale Spetsnaz, avioane de vânătoare, inclusiv Su-35, rachete Iskander cu capacitate duală şi sisteme de apărare aeriană S-400", a indicat Stoltenberg într-o declaraţie făcută presei la cartierul general al Alianţei, în care a mai atras atenţia că este vorba despre "o gamă extinsă de capacităţi militare moderne". Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești Termenul "capacitate duală", folosit de Stoltenberg pentru a se referi la rachetele Iskander, este folosit pentru a descrie arme utilizate deopotrivă pentru conflict convenţional şi nuclear, notează Reuters. "Toate acestea vor fi combinate cu exerciţiul anual al forţelor nucleare ale Rusiei", a adăugat el. NATO atrage atenția asupra manevrelor militare ale Rusiei din Belarus Pe de altă parte, Stoltenberg a evidenţiat unitatea aliaţilor după ce a purtat o convorbire telefonică cu premierul Ungariei, Viktor Orban, care s-a deplasat recent la Moscova unde s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul Grigorescu "Toţi aliaţii sunt de acord cu privire la importanţa dialogului (…)", a apreciat Stoltenberg într-un mesaj pe Twitter în care a adăugat că "a fost bine" să vorbească din nou cu Orban despre "criza creată de acumularea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei".

SUA nu se mai așteaptă ca Rusia să invadeze Ucraina (sursă: Facebook)
Internațional

SUA nu se mai așteaptă ca Rusia să invadeze Ucraina

SUA nu se mai așteaptă ca Rusia să invadeze Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a afirmat miercuri că nu va mai califica o posibilă invazie a Ucrainei de către Rusia ca "iminentă", apreciind, în acelaşi timp, că poate interveni "oricând", scrie AFP.Jen Psaki a spus, într-un briefing de presă de săptămâna trecută, că o invazie a Ucrainei de către trupele ruse desfăşurate lângă frontiera sa ar putea fi "iminentă". Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor româneștiCâteva zile mai târziu, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut occidentalilor să nu stârnească "panică". SUA nu se mai așteaptă ca Rusia să invadeze Ucraina Miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe le-a spus jurnaliştilor că administraţia americană a "încetat să mai folosească (acest termen) pentru că a trimis un mesaj diferit de ceea ce doream să transmitem". Poziţia Washingtonului, a insistat ea, este că preşedintele rus şi-a poziţionat armata astfel încât "să poată declanşa oricând o invazie". Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul Grigorescu Acest lucru rămâne "adevărat", a adăugat ea, precizând că Statele Unite nu ştiu "dacă el a luat o decizie" pe această temă. În cursul zilei de miercuri, Washingtonul a anunţat desfăşurarea a circa 3.000 de militari americani în Europa de Est pentru a apăra ţările din NATO "împotriva oricărei agresiuni", în timp ce baletul diplomatic a continuat, încheie AFP.

Baza de la Deveselu ar putea fi inspectată de ruși (sursă: Facebook)
Eveniment

Baza de la Deveselu ar putea fi inspectată de ruși

Baza de la Deveselu ar putea fi inspectată de ruși, însă în anumite condiții. Statele Unite sunt dispuse să examineze posibilitatea de a le permite experţilor Rusiei ocazia de a se asigura că nu există rachete de croazieră Tomahawk la bazele NATO din România și din Polonia, transmite Agenţia de presă Bloomberg citată de ziare.com. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Potrivit unor surse bine informate, citate de agenție, Administrația președintelui american, Joe Biden, a informat Kremlinul că este dispusă să examineze posibilitatea de a le oferi experţilor din Federația Rusă oportunitatea de a verifica absența rachetelor de croazieră ofensive Tomahawk la bazele NATO de apărare antirachetă din România și din Polonia. Se menţionează că, în acest mod, Statele Unite vor să spulbere îndoielile şi temerile Moscovei potrivit cărora rachete Tomahawk ar putea fi folosite pentru a ataca Rusia. Baza de la Deveselu ar putea fi inspectată de ruși, în anumite condiții După cum a precizat unul dintre interlocutorii agenţiei de presă, la o înțelegere în acest sens se va ajunge doar în urma unor discuții purtate cu aliații, în special cu cei din Polonia și din România. În același timp, potrivit sursei citate de agenţie, Statele Unite așteaptă ca Rusia să ofere un răspuns similar şi informații similare despre unele baze rusești, unde este amplasat armament sol-sol. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Rusia a transmis o scrisoare-ultimatum către SUA în mijlocul crizei ucrainene, în care cerea, printre altele, transparență în privința bazelor NATO din România și Polonia.

Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina (sursă: diplomatie.gouv)
Internațional

Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina

Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina, potrivit șefului diplomației franceze. Ministrul de externe al Franţei, Jean-Yves Le Drian, apreciază că nu există în acest moment indicii că Rusia ar fi gata să acţioneze în Ucraina, transmite Reuters, preluând o declaraţie făcută miercuri televiziunii France 2. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilPreşedintele rus Vladimir Putin a acuzat marţi Occidentul că creează intenţionat un scenariu care să atragă Rusia într-un război şi nu ţine cont de preocupările de securitate ale Moscovei legate de Ucraina. Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Rusia a concentrat zeci de mii de militari la frontiera ucraineană, însă susţine că nu are intenţia de a invada Ucraina. Acum opt ani, însă, ruşii au ocupat Crimeea, iar ulterior i-au sprijinit pe separatiştii din regiunea Donbas din estul Ucrainei. Fosta republică sovietică a ajuns în prezent un punct fierbinte într-o confruntare între Est şi Vest apreciată de Reuters drept cea mai periculoasă de după încheierea Războiului Rece.

Sportiva din Rusia care poate aduce medalie României (sursă: Instagram/Natalia Ushkina)
Eveniment

Sportiva din Rusia care poate aduce medalie României

Sportiva din Rusia care poate aduce medalie României, la Olimpiadă. Jurnalistul Vitalie Cojocari relatează pe pagina sa de facebook cum a discutat cu biatlonista Natalia Ushkina, o sportivă de 25 de ani născută în Rusia, care acum reprezintă România la Jocurile Olimpice de la Beijing. „O sportivă din România, care ne va reprezenta țara la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, știe să spună în limba română doar: ”bună ziua”, ”bună dimineața” și ”mă numesc Natalia”. Picase și varianta unei discuții în engleză. Nu era limba de comunicare pe care sportiva să o stăpânească prea bine”, scrie Vitalie Cojocari. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil ”În Rusia nu reușeam să ajung în echipa națională. Nu știu de ce se întâmpla asta. Conta din ce regiune erai, dacă te sprijineau antrenorii. Nu aveam susținere pentru echipa națională, așa că am decis să trec la un alt nivel și să schimb țara”, mi-a spus Natalia. Povestea ei este pare ruptă dintr-un film, iar decizia de a reprezenta România a șocat lumea sporturilor de iarnă din Rusia. Ce s-a întâmplat? Natalia era o junioară de perspectivă. Câștigase o serie de medalii în juniorat. Aștepta marele eveniment, să ajungă în echipa națională și să arate lumii întregi ce poate. Doar că timpul trecea, dar echipa de seniori era plină de sportivi cu anumite proptele care nu erau dispuși să-și părăsească locurile pentru tânăra atletă. Nici funcționarii Federației de Biatlon din Rusia nu ardeau de nerăbdare să întinerească lotul. Sportiva din Rusia care poate aduce medalie României la Olimpiadă Natalia a decis la 24 de ani să renunțe la Rusia și să se mute în... România. Funcționarii ruși i-au permis să plece destul de repede. I-au dat toate actele. Doar că, anul trecut, în primăvară, la scurt timp după ce a primit cetățenia română, Natalia Ushkina a participat la campionatul rusesc de biatlon, iar la proba feminină de urmărire, ce să vezi, a bătut toată echipa națională a Rusiei. Românca noastră naturalizată le-a suflat aurul rusoaicelor de sub nas la ele acasă. La această probă s-a clasat pe primul loc. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia La altele a fost pe doi, a luat medalia de argint.Când au văzut asta, funcționarii ruși au reacționat ciudat: au inclus-o în echipa de biatlon a Rusiei. Era târziu, decizia Nataliei fusese luată. A refuzat să se răzgândească. E plină presa din Rusia despre articole despre Natalia care are acum 25 de ani. Scandalul a fost atât de mare, că a ajuns în Duma de stat din Rusia. Deputatul Igor Lebedev a fost de-a dreptul deranjat că sportivii buni din Rusia sunt lăsați să plece, iar meritocrația a fost abandonată în sportul de iarnă rusesc. Mai mult, pe Facebook

Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina (sursa: times.co.uk)
Internațional

Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina

Boris Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina. Premierul britanic a declarat, marţi, la Kiev, că există un pericol "clar" şi "iminent" al unei intervenţii militare ruse în Ucraina, relatează AFP. Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina "Este un pericol clar şi prezent, vedem un număr mare de soldaţi desfăşuraţi, vedem pregătiri pentru tot felul de operaţiuni în concordanţă cu o ameninţare militară iminentă", a declarat premierul Johnson într-o conferinţă de presă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Premierul britanic a apreciat de asemenea că este "vital" ca Moscova "să facă un pas înapoi şi să aleagă calea diplomaţiei". Johnson a avertizat că o intervenţie militară în Ucraina ar fi "un dezastru pentru Rusia şi pentru lume". "Este vital ca Rusia să facă un pas înapoi şi să aleagă calea diplomaţiei şi cred că este încă posibil. Suntem pregătiţi pentru dialog, desigur, dar sancţiunile sunt pregătite", a spus, de asemenea, liderul britanic în cadrul unei conferinţe de presă cu preşedintele ucrainean, potrivit BBC.

Rusia vrea NATO afară din România (sursa: tass.com)
Internațional

Rusia vrea NATO afară din România

Rusia vrea NATO afară din România. Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat luni la postul bulgar NOVA TV că solicitarea Moscovei ca NATO să-şi retragă trupele, bazele şi armamentul strategic din ţările ce au aderat la această alianţă începând din anul 1997 nu priveşte Bulgaria. Motivul: acolo nu există astfel de desfăşurări. Însă această ţară ar putea deveni o ţintă dacă pe teritoriul ei ar fi baze şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei, consemnează marţi agenţiile BTA şi TASS. Rusia vrea NATO afară din România "Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive. Dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură", a explicat ambasadoarea Rusiei. Citește și: EXCLUSIV MApN, acuzat că la baza „Kogălniceanu” a favorizat Strabag, firma oligarhului rus Deripaska, aflat pe lista neagră a SUA (DOCUMENTE) "Vorbim despre o atitudine de principiu, despre un anumit contingent militar, armamente strategice şi baze amplasate în teritoriu. Nu există nimic de acest fel în Bulgaria. Aş dori să subliniez că, în opinia mea, guvernul dumneavoastră a procedat foarte corect nevorbind excesiv de tăios despre această chestiune şi neîncercând să intre în aceste jocuri. Acesta nu este jocul Bulgariei, nu aveţi deloc nevoie de asta", a remarcat Eleonora Mitrofanova. Bulgaria, țintă dacă ar avea arme strategice împotriva Rusiei "Despre aceasta este vorba - nu ca Bulgaria să părăsească NATO ori ca România să părăsească NATO", a insistat ea. Declarația a vizat cererile privind arhitectura de securitate europeană adresate de Moscova către Washington şi NATO. Mitrofanova a adăugat că fiecare ţară are dreptul suveran de a-şi alege alianţa care să-i garanteze securitatea. Potrivit declaraţiei ambasadoarei ruse, Bulgaria ar putea deveni însă o ţintă pentru Rusia dacă pe teritoriul bulgar ar exista baze militare şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei. Dar nu este cazul în prezent, a asigurat ea. Gazul, arma preferată a rușilor Răspunzând unei întrebări despre posibile probleme în aprovizionarea cu gaze în cazul unor sancţiuni împotriva Rusiei, Eleonora Mitrofanova a dat de asemenea asigurări că Bulgaria nu va fi afectată. "Cred că această variantă a evoluţiei evenimentelor nu implică Bulgaria. Rusia a fost mereu, chiar şi în timpuri dificile, un furnizor de încredere în comerţul exterior. Citește și: Germania vrea cu Putin. „Avem nevoie de gaz rusesc. Punct”, spune Leonhard Birnbaum, șeful E.ON În al doilea rând, dacă vorbim despre problema de ansamblu, trebuie să amintim de (gazoductul) Nord Stream 2 şi de încercările constante de a-l opri. Prin nelansarea Nord Stream 2, Europa se pedepseşte singură. Aceasta nu este o criză pentru Rusia întrucât fluxurile noastre de gaze pot fi redirecţionate către Est, unde cererea este mare. Dar pentru Europa aceasta va fi o ameninţare mare şi reală, şi anume spirala inflaţionistă, pentru că gazele lichefiate sunt foarte scumpe. Iar americanii, aşa cum noi am aflat deja, nu pot fi consideraţi parteneri de încredere în privinţa livrărilor", consideră ambasadoarea Rusiei în Bulgaria. Bulgarii insistă să desfășoare militari proprii Ministrul bulgar al apărării Stefan Ianev a declarat luni că dacă se va lua o decizie de a desfăşura trupe NATO pe Flancul estic, guvernul bulgar consideră că această măsură trebuie implementată cu soldaţi bulgari. Anterior, premierul bulgar Kiril Petkov a anunţat că Bulgaria este gata să accepte soldaţi din ţări partenere NATO, dar într-un batalion comun cu soldaţi bulgari, în cadrul poziţiei oficiale bulgare în criza din Ucraina. El a mai spus că strategia de apărare bulgară are în centru armata bulgară, fără a afirma că nu va accepta trupe străine, dar insistând ca Bulgaria să comande batalionul.

"Avem nevoie de gaz rusesc. Punct", spune Leonhard Birnbaum (sursa: reuters.com)
Internațional

"Avem nevoie de gaz rusesc. Punct"

"Avem nevoie de gaz rusesc. Punct." Declarația îi aparține directorului executiv, în același timp preşedinte al Consiliului de administraţie al companiei energetice germane E.ON, Leonhard Birnbaum. Acesta este de părere că ţara sa trebuie să continue să se bazeze pe gazul natural din Rusia pentru a realiza tranziţia de la cărbune şi a scădea preţurile la energie, transmite marţi dpa. Birnbaum: "Avem nevoie de gaz rusesc. Punct" "Noi credem că avem nevoie de gaz rusesc. Punct. Mai ales dacă ne bazăm acum mai mult pe gaz pentru că vrem să renunţăm la cărbune", a declarat Leonhard Birnbaum luni seara. Discuțiile au fost purtate într-o întâlnire cu membri ai Asociaţiei jurnaliştilor economici. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Birnbaum a vorbit de asemenea în favoarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania. Un proiect pe care Washingtonul şi alţi aliaţi l-au numit o "greşeală strategică" din partea Berlinului. "În termeni de economie energetică, Nord Stream 2 este util. Din punct de vedere politic, evaluarea poate fi diferită. Acest lucru trebuie discutat în arena politică", a afirmat el. Gaz prin conductă versus natural lichefiat Atât SUA, cât şi Germania au declarat că Nord Stream 2 - care este finalizat, dar nu şi operaţional - ar putea fi supus sancţiunilor dacă Rusia va ataca Ucraina. În principiu, gazul livrat prin conductă din Rusia este mai ieftin decât gazul natural lichefiat (GNL). "Dacă va trebui să ne bazăm pe GNL, preţurile la gaz în Europa vor fi mult mai ridicate decât în trecut. Dacă vrem ca preţurile să scadă, atunci va fi nevoie ca mai mult gaz de conductă să ajungă în Europa", a spus Birnbaum. "Aceasta necesită, de asemenea, importuri din Rusia, fireşte. Sper că, în cele din urmă, în pofida tensiunilor actuale, va exista un rezultat rezonabil", a adăugat directorul executiv al E.ON, citat de Agerpres.

Ucraina va aduce 100.000 de soldați în Armată (sursă: Facebook)
Internațional

Ucraina va aduce 100.000 de soldați în Armată

Ucraina va aduce 100.000 de soldați în Armată îşi va suplimenta efectivele forţelor sale armate pe o perioadă de trei ani, a anunţat marţi preşedintele Volodimir Zelenski în parlamentul de la Kiev, potrivit Reuters şi AFP. Şeful statului ucrainean a salutat sprijinul diplomatic şi militar pentru ţara sa, ''cel mai important începând din 2014'', în contextul temerilor legate de un potenţial atac armat rus asupra Ucrainei. ''Sprijinul diplomatic pentru Ucraina este cel mai important şi mai necondiţionat începând din 2014 şi el continuă. Asistenţa militară şi tehnică pentru Ucraina este cea mai importantă, cea mai preţioasă şi continuă să sosească'', a declarat Zelenski în faţa aleşilor ucraineni. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere El a menţionat că economia Ucrainei este în curs de stabilizare şi le-a cerut parlamentarilor să rămână uniţi şi să nu propage panica despre ameninţarea unei ofensive militare ruse. După ce la Kiev a avut loc o revoluţie pro-occidentală, Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014. Ulterior, în estul Ucrainei a izbucnit un conflict între forţele armate guvernamentale şi separatiştii susţinuţi de Moscova, conflict soldat cu peste 13.000 de morţi până în prezent. În pofida semnării unor acorduri de pace, soluţionarea politică este în impas şi violenţele nu au încetat total niciodată în regiune. Ucraina va aduce 100.000 de soldați în Armată în următorii trei ani La Kiev sunt aşteptaţi marţi premierul britanic Boris Johnson şi omologul său polonez Mateusz Morawiecki. Ei vor fi urmaţi, în cursul săptămânii, de şeful guvernului olandez Mark Rutte şi de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Săptămâna viitoare în Ucraina vor veni cinci miniştri de externe din ţări europene, printre care Franţa şi Germania. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA ''O asemenea intensitate de vizite este un factor important de stabilizare a situaţiei'', a subliniat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a indicat că Ucraina va lucra ''activ'' în vederea organizării unui nou summit pentru soluţionarea conflictului din estul ţării, în aşa-numitul 'format Normandia', alături de liderii rus, francez şi german. Rusia este acuzată de Occident că a concentrat zeci de mii de militari în apropierea frontierei sale cu Ucraina în vederea unei posibile invazii în ţara vecină. Moscova dezminte că ar avea intenţii războinice, dar condiţionează detensionarea situaţiei de o listă de cerinţe, în opinia ei necesare pentru garantarea securităţii sale, cum ar fi oprirea extinderii Alianţei Nord-Atlantice şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997. SUA au respins această solicitare, dar au lăsat deschisă posibilitatea unor discuţii asupra altor subiecte de securitate, precum desfăşurarea de rachete şi limitele reciproce în cazul exerciţiilor militare.

Romania si SUA trebuie sa fie alaturi de Ucraina Foto: US Embassy Bucharest
Internațional

Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina

Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina, pentru a asigura libertatea și stabilitatea Europei, se arată într-un editorial semnat de Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina - editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA. Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina În editorial se arată că dacă Rusia va invada Ucraina, SUA și aliații ei vor “impune consecințe enorme Rusiei“. “Vor fi sancțiuni majore, de ordin financiar, economic și de altă natură, pe care nu le-am mai impus în trecut“, a avertizat diplomatul american. Muniz mai arată că România este esențială în efortul de constituire a unei coaliții care să contracareze agresiunea Rusiei. Redăm în continuare întregul editorial semnat de David Muniz. Diplomația înaintea Războiului; Adevărul înaintea Minciunilor Lumea urmărește agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei. Acțiunile Rusiei reprezintă o amenințare nu numai la adresa Ucrainei, ci a Europei și a ordinii bazate pe norme internaționale. Obiectivele noastre sunt simple. Suntem alături de aliații și partenerii noștri pentru a sprijini coeziunea europeană, a întări relația noastră transatlantică și a consolida statele și instituțiile democratice. Facem acest lucru pentru a îmbunătăți calitatea vieții atât a cetățenilor Statelor Unite, cât și a cetățenilor României. Și facem acest lucru împreună. Secretarul de Stat american Antony Blinken a fost cât se poate de clar în exprimare: Statele Unite nu vor negocia în legătură cu Europa, fără participarea Europei. Nu vom negocia în legătură cu Ucraina, fără participarea Ucrainei. Adevărata amenințare În ultimele două decenii, Rusia a invadat două țări vecine, s-a amestecat în procesul electoral din alte țări, a folosit arme chimice pentru a comite asasinate în afara teritoriului său, a manipulat livrările de gaze naturale ca pe un instrument politic și a încălcat acordurile internaționale privind controlul armamentelor. În 2014, după ce milioane de ucraineni au protestat pentru un viitor democratic, Rusia a fabricat o criză, a invadat și a ocupat teritoriul ucrainean din Crimeea și a orchestrat un război în estul Ucrainei, cu personal rus și agenți pe care îi coordonează, antrenează, aprovizionează și finanțează. În acest război și-au pierdut viața peste 14.000 de ucraineni. Astăzi, Rusia continuă să ocupe părți din Georgia și Ucraina astăzi și nu și-a onorat angajamentul de a-și retrage forțele din Republica Moldova. Iar acum, acțiunile Rusiei, inclusiv comasarea a peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, generează o nouă criză, nu numai pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă. Președintele Putin învinuiește, înșelător, Ucraina pentru agresiunea neprovocată a Rusiei. Însă, postura militară a Ucrainei și a alianței NATO a fost, întotdeauna, de natură pur defensivă. Spre deosebire de Rusia, Ucraina și-a onorat angajamentele din cadrul Acordurilor de la Minsk, dintre Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, menite să asigure încetarea focului în Donbas. De fapt, Putin se teme că valorile democratice și exercitarea drepturilor de bază ale omului vor continua să erodeze, treptat, puterea pe care o deține cu forța. Ca reacție la aceste temeri, Rusia a fost neobosită în eforturile de a submina democrația din Ucraina prin dezinformare și intimidare militară. Pe scurt, acțiunile Rusiei sunt periculoase și generează instabilitate. Sprijin pentru Ucraina Statele Unite se angajează să sprijine suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Împreună cu aliații și partenerii noștri, vom ajuta Ucraina în eforturile sale de a se apăra împotriva agresiunii continue a Rusiei. Vom continua să sprijinim eforturile Ucrainei de a promova reforme democratice și anti-corupție, de a redobândi și asigura securitatea granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Miza sunt interesele de securitate ale Europei și ale SUA După cum a declarat Secretarul Blinken, la Berlin, pe 20 ianuarie, miza este importantă aici. Vorbim despre viitorul Ucrainei, într-adevăr, însă vorbim și despre principiile care au făcut lumea mai sigură și mai stabilă decenii întregi. Suntem foarte implicați în ceea ce se întâmplă în Ucraina, pentru că respectăm aceste principii, care stau la baza păcii și securității internaționale: faptul că granițele și integritatea teritorială ale unui stat nu se pot modifica prin forță; faptul că este un drept de la sine înțeles al cetățenilor dintr-un regim democratic să ia decizii pentru țara lor și să stabilească viitorul acesteia; faptul că toți membrii comunității internaționale trebuie să respecte regulile comune și să plătească prețul în cazul în care nu se ridică la nivelul angajamentelor solemne pe care și le iau. Dacă am permite Rusiei să încalce aceste principii, după bunul plac, am transmite un mesaj celorlalte țări din lume, că respectarea acestor principii nu este obligatorie. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Apel la acțiune Statele Unite doresc să continue să construiască o coaliție internațională a partenerilor din Europa și din lume, care văd limpede această amenințare. Prietenii noștri din România sunt esențiali pentru acest demers. Unitatea și determinarea transatlantice comune reprezintă cel mai eficiente instrumente pe care le avem pentru a contracara agresiunea Rusiei. Ne-am luat angajamentul pentru diplomație/Ne angajăm în direcția diplomației și am exprimat cât se poate de clar că singura soluție durabilă, pentru toată lumea, este calea diplomatică. Cu toate acestea, dacă Rusia alege cea de-a doua cale și continuă invadarea Ucrainei, suntem pregătiți și coordonați cu partenerii și aliații noștri să impunem consecințe enorme Rusiei, așa cum au confirmat recent țările G7, Uniunea Europeană și NATO. Vor fi sancțiuni majore, de ordin financiar, economic și de altă natură, pe care nu le-am mai impus în trecut. Suntem dispuși să consolidăm apărarea Ucrainei și a NATO, după caz, întocmai ceea ce președintele Putin susține că nu dorește. Amenințarea Rusiei la adresa Ucrainei reprezintă o amenințare a valorilor democratice de pretutindeni. Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina, pentru a asigura libertatea și stabilitatea Europei, care sunt în interesul popoarelor democratice, fie ei americani sau români, sau oricare alt popor de pe glob.

Kremlinul propagă dezinformare susține ambasada SUA (sursă: kremlin.ru)
Eveniment

Kremlinul propagă dezinformare susține ambasada SUA

Kremlinul propagă dezinformare, susține ambasada SUA la București. În contextul tensiunilor dintre Occident și Rusia pe tema situației de securitate de la frontiera rusă cu Ucraina, Ambasada SUA din România a postat un avertisment pe Facebook, în care atrage atenția că „dezinformarea este una dintre cele mai vechi arme folosite de Kremlin”, relatează digi24. „Kremlinul creează și propagă dezinformare, în încercarea de a deruta și copleși oamenii cu informații care denaturează acțiunile reale întreprinse de Rusia în Ucraina, Georgia și în alte zone din Europa. Deoarece adevărul nu este în favoarea Kremlinului, serviciile de informații rusești creează, alocă sarcini și influențează paginile de internet care pretind să fie surse de știri să propage minciuni și să semene discordie”, a scris misiunea diplomatică a Washingtonului la București. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Într-o declarație făcută publică de de Departamentul de stat al SUA, președintele american Joe Biden susține că avem cu toții o responsabilitate comună pentru a combate dezinformarea. „Există adevăr și există minciuni. Minciuni spuse pentru putere și pentru profit. Și fiecare dintre noi are datoria și responsabilitatea, ca cetățeni, ca americani și mai ales ca lideri, lideri care s-au angajat să ne onoreze Constituția și să ne protejeze națiunea, să apere adevărul și să învingă minciunile”, a transmis președintele american. Kremlinul propagă dezinformare, susține ambasada SUA din România „Dezinformarea este una dintre cele mai importante arme ale Kremlinului. Rusia a operaționalizat conceptul de competiție contradictorie perpetuă în mediul informațional prin încurajarea dezvoltării unui ecosistem de dezinformare și propagandă. Acest ecosistem creează și răspândește narațiuni false pentru a promova strategic obiectivele de politică ale Kremlinului”, atrage atenția Departamentul de Stat, care mai precizează că nu există niciun subiect interzis pentru această tehnică numit în engleză „Firehose of falseness sau firehosing”, care reprezintă o tehnică de propagandă în care un număr mare de mesaje sunt difuzate rapid, repetitiv și continuu pe mai multe canale, fără a ține cont de adevăr sau de consistență. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la Mogoșoaia „Totul, de la drepturile omului și politica de mediu până la asasinate și campanii de bombardare cu uciderea civililor, fac parte din manualu de dezinformare al Moscovei”, susține Departamentul de stat al Statelor Unite. „Dezinformarea este o modalitate rapidă și destul de ieftină de a destabiliza societățile și de a pregăti scena pentru potențialele acțiuni militare. În ciuda faptului că a fost expusă de nenumărate ori pentru implicarea în aceste activități, Rusia continuă să lucreze împotriva normelor internaționale și a stabilității globale”, mai precizează Departamentul de Stat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră