sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

768 articole
Eveniment

Mesajele AUR, la meciul România - Kosovo

Mesajele AUR, la meciul România - Kosovo. Meciul naţionalei de fotbal a României şi selecţionata Kosovo a fost întrerupt de arbitru în min. 21, la scorul de 0-0, din cauza manifestărilor suporterilor români, marţi seara, pe Arena Naţională din Bucureşti, în Grupa I a preliminariilor EURO 2024. Mesajele AUR, la meciul România - Kosovo Fanii au aruncat în min. 18 cu torţe în spatele porţii kosovarului Arijanet Muric, astfel că arbitrul francez Willy Delajod a decis să întrerupă jocul. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale Suporterii au aruncat cu petarde şi au desfăşurat un banner "Basarabia e Romania, Kosovo e Serbia", la care nu au renunţat în ciuda faptului că Ianis Hagi şi Nicolae Stanciu au mers să discute cu fanii. De asemenea, s-a făcut apel la instalaţia de sonorizare ca spectatorii să se comporte în mod civilizat. Arbitrul a trimis echipele la vestiare în min. 21. George Simion, liderul AUR, a fost mulți ani șeful unor galerii ultras. El a contribuit la apariția grupărilor Honor et Patria și Uniți Sub Tricolor, care reunesc suporteri ai echipei naţionale a României. Imagini de la meciul România-Kosovo (sursa: Inquam Photos/George Călin)

Mesajele AUR, la meciul România - Kosovo (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Statul Arizona vrea să deschidă un oficiu de comerț în România, explică David Cook Foto: Facebook David Cook
Economie

Arizona vrea să deschidă oficiu de comerț în România

Statul Arizona vrea să deschidă un oficiu de comerț în România și în Marea Britanie. O delegație de reeprezentanți ai legislativului din Arizona a vizitat, în acest scop, Bucureștiul și Brașovul. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri Camera Reprezentanţilor a Statului Arizona este condusă de un cetăţean american de origine română, Ben Toma, acesta având cea mai înaltă funcţie politică ocupată de un român în SUA. Cei 7 parlamentari din delegaţia americană au fost însoţiţi de un specialist al Camerei Reprezentanţilor din statul american tot de origine română, Luca Moldovan. Statul Arizona vrea să deschidă un oficiu de comerț în România „Delegația de deputați din Arizona se află într-un turneu strategic în Europa, turneu ce cuprinde doar două țări, Marea Britanie și Românie, țări care pe analiza noastră sunt extrem de importante pentru securitatea euro-atlantică dar și pentru relațiile bilaterale economice cu statul Arizona”, a declarat David Cook, șeful delegației americane. Cook, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional al Congresului din Arizona, a explicat că acest turneu are rolul de a deschide un oficiu de comerț în România, de a crea noi oportunități de afaceri, de a extinde colaborarea economică și de a crește investițiile atât în România, cât și în regiune. „Acest turneu comercial reprezintă un pas strategic în direcția obținerii pentru Arizona a unui rol de hub internațional pentru sectorul afacerilor și cercetării. Dorim să ne conectăm cu parteneri din Marea Britanie și din România, să deschidem larg ușa pentru investiții directe, să extindem rețelele noastre de afaceri, și să obținem astfel o creștere economică și o bunăstare de care să beneficieze cetățenii noștri”, mai spune Cook. Delegația americană a participat la summit-ul Inițiativei celor 3 Mări și a avut și întâlniri bilaterale cu oficiali români, precum ministrul Economiei, ministrul Energiei, ministrul Digitalizării precum și cu reprezentanți ai Agenției Române de Investiții și Comerț Exterior. Citește și: Bihor, Satu Mare, Timiș și Cluj, județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte. În Vaslui sunt peste o sută, datele din toată țara – contradictorii În cadrul vizitelor din țară, congresmenii americani s-au întâlnit cu oficiali locali, precum primarul Brașovului și au vizitat investiții străine de succes precum fabrica Benchmark din Brașov – o companie americană din Tempe, Arizona precum și alte investiții străine precum Walter Tosto WTB și Schaeffler.

Explicații penibile după ce o dronă rusească a căzut în România Foto: Facebook
Eveniment

Explicații penibile dronă rusească a căzut în România

Autoritățile încep să ofere tot felul de explicații penibile după ce Bucureștiul a negat, timp de două zile, că o dronă rusească a căzut în România, deși atât Ucraina, cât și site-uri de știri au indicat locul prăbușirii. Când a fost numit ministru al Apărării, Angel Tîlvăr (PSD) nu avea nici un pic de experiență în domeniul militar, în afară de faptul că tatăl său a fost ofițer superior de securitate în Vrancea. Presa locală a scris că Tîlvăr este omul lui Marian Oprișan, cu facultate făcută la Galați. Citește și: Ucraina a avut dreptate, iar autoritățile române s-au făcut de râs: o dronă rusească a căzut pe teritoriul României. Kievul a avertizat de luni, dar Bucureștiul a negat vehement Potrivit publicației Ediție de Vrancea, el a fost acuzat că și-a redactat doctoratul cu ajutorul angajaților Muzeului Vrancei. Explicații penibile după ce o dronă rusească a căzut în România „E la 100 de metri de apă, într-o zonă de junglă, acum defrișează. (…) Dacă tot ați făcut push, au căutat și-n junglă”, le-a transmis premierul Marcel Ciolacu jurnaliștilor. „Informaţiile pe care le aveam erau corecte. În ceea ce priveşte faptul că alţii au ieşit cu alt gen de comunicare vreau să vă aduc aminte că şi atunci când s-a pus problema că rachetele ruseşti au intrat în spaţiul naţional al României venind din Moldova şi atunci alţii au spus că spaţiul a fost încălcat, iar noi am ieşit şi am spus că nu a fost încălcat şi am avut dreptate. Şi atunci când a fost incidentul în Polonia au fost tot felul de puncte de vedere exprimate în multe locuri din Europa iar noi am informat cu corectitudine”, a explicat ministrul Apărării, Angel Tîlvăr. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii Întrebat cine i-a furnizat preşedintelui Klaus Iohannis informaţii greşite în condiţiile în care marţi, preşedintele a afirmat că nu a căzut nicio dronă sau componentă a unei drone în România, Angel Tîlvăr a răspuns: “Eu i-am furnizat această informaţie pentru că la momentul când am făcut prima comunicare pe această speţă, toate datele pe care le-am avut puse la dispoziţie de către colegii mei din cadrul MApN duceau la această concluzie. Avem măsuri de vigilenţă pe această zonă, de multă vreme”.

România, pe lista țărilor cărora Ucraina nu le-a mulțumit Foto: Facebook
Eveniment

România, pe lista țărilor cărora Ucraina nu le-a mulțumit

România este, alături de Ungaria, pe lista țărilor cărora Ucraina nu le-a mulțumit pentru sprijin în războiul cu Rusia. Joi, 24 august, când Ucraina și-a marcat Ziua Independenței, Ministerul Apărării din Ucraina a inițiat un „maraton al recunoștinței pentru prietenii și partenerii care au venit în ajutorul țării noastre”. Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase Acum câteva zile, premierul Ciolacu posta, pe Facebook, o poză în care se afla alături de președintele Zelenski, într-o încăpere în care se aflau alți lideri europeni participanți la o întâlnire regională, la Atena. La aceeași reuniune regională, președintele Moldovei, Maia Sandu, a avut o întâlnire bilaterală cu Zelenski. Ciolacu și Zelenski, la Atena Maia Sandu și Zelenski, la Atena România, pe lista țărilor cărora Ucraina nu le-a mulțumit Însă, pe lista țărilor cărăra ministerul ucrainean le-a transmis mulțumiri, pe Twitter, la 24 august, nu se află România. #UkraineSaysThankYouOn the occasion of Ukraine's Independence Day, we initiated a marathon of gratitude for the friends and partners who came to the aid of our country. The people of Ukraine will always be grateful for this outpouring of support. pic.twitter.com/tGp3cXN3o4— Defense of Ukraine (@DefenceU) August 24, 2023 Ucraina a mulțumit pentru ajutorul militar și umanitar oferit următoarelor state: Marea Britanie, SUA, Canada, Estonia, Spania, Franța, Olanda, Luxemburg, Italia, Danemarca, Norvegia, Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Lituania, Letonia, Finlanda, arată Digi 24. Au fost aduse mulțumiri și unor state care nu sunt membre ale NATO, precum Australia, Japonia și Suedia. Thank you, Denmark ?????#UkraineSaysThankYou#UkraineIndependenceDay pic.twitter.com/AhrDZxe1Yx— Defense of Ukraine (@DefenceU) August 24, 2023 În schimb, oficialii de la Kiev au ignorat 11 state NATO: Albania, Belgia, Croația, Grecia, Ungaria, Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Portugalia, România, Slovenia și Turcia. În ceea ce privește Bulgaria, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, i-a mulțumit în 22 august omologului său de la Sofia. It was my pleasure to host my Bulgarian colleague Todor Tagarev @BulgariaMod in the south of Ukraine.I am grateful to the ?? Government for joining the G7 Declaration on the support of Ukraine, and for our productive cooperation in the Ramstein format. Bulgarian participation in… pic.twitter.com/kvwJ1yR2aa— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) August 22, 2023 „Participarea Bulgariei la inițiativa UE privind furnizarea de muniție de 155 mm și asistența directă în materie de securitate sunt esențiale pentru Ucraina. Am discutat, de asemenea, despre o potențială cooperare bilaterală pe câmpul de luptă și în regiunea Azov-Marea Neagră; consolidarea sistemelor de apărare aeriană; posibilitatea instruirii #UAarmy în Bulgaria; și perspectivele pentru reabilitarea soldaților noștri răniți în Bulgaria”, a scris Reznikov.

Țara șoșoacelor: România, locul 5 de la coada clasamentului din 2023 privind vaccinarea
Eveniment

România, locul 5 coada clasamentului privind vaccinarea

România este pe locul 5 de la coada clasamentului din 2023, respectiv poziția 175, privind vaccinarea cu vaccinul DTP1 (difteric, tetanos, pertusis), arată datele publicate de site-ul World Population Review. Rata de vaccinare la DTP1 era de 68%. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Mai prost decât România stau Guinea Ecuatorială, Nigeria, Sudanul de Sud și Papua Noua Guineea. DIICOT, nimic despre dosarul lui Șoșoacă după ce a atacat un centru de vaccinare Senatoarea Diana Șoșoacă este cercetată penal de procurorii DIICOT pentru zădărnicirea combaterii pandemiei COVID-19 după ce a blocat activitatea unui centru de vaccinare. În septembrie 2021, un grup de protestatari antivaccinare condus de senatoarea Diana Șoșoacă a blocat accesul într-un centru de vaccinare din comuna Răchiteni din județul Iași. Din decembrie 2021 nu se mai știe nimic despre acest dosar. „Este verificat și de mine, și de mulți alții, când sunteți lângă vaccinați, dați pe bluetooth. O să vă apară un cod. Am demonstrat cu anumite persoane vaccinate care s-au și speriat, știu foarte mulți oameni. Am adresat întrebări, nu ne-a dat nimeni răspuns, ce sunt cu codurile de la bluetooth ale vaccinaților. Nici eu nu am crezut, am râs până când am văzut acest lucru.În camere era numai telefonul meu, eram undeva la țară”, susținea, în ianuarie 2022, Șoșoacă. România, locul 5 de la coada clasamentului din 2023 privind vaccinarea „În ceea ce privește rata de vaccinare, România se află pe ultimele locuri la nivel international. Astfel, într-o statistică la nivel mondial din 2023, cu privire la rata de vaccinare cu vaccinul DTP1 (difteric, tetanos, pertusis), România se află pe locul 175, doar patru țări având o rată de vaccinare mai redusă: Guineea Ecuatorială, Nigeria, Sudanul de Sud și Papua Noua Guinee! Dintre țările din spațiul European, cele mai apropriate sunt Bosnia-Herțegovina și Ucraina, aflate cu 23, respectiv 24 de poziții mai sus față de țara noastră!”, a comentat, pe Facebook, Dorel Săndesc, directorul Spitalului Județean Timișoara. „Oare este ok, să fim atât de jos? Oare se mai poate pune problema dacă trebuie sau nu făcut ceva?!?”, se întreabă Dorel Săndesc. La circa un an de la debutul campaniei de vaccinare anti-COVID în România, doar 46,3% din populația eligibilă (cu vârsta de peste 12 ani) era vaccinată. Suceava era pe ultima poziție, cu puțin peste 29% din cei cu vârsta de peste 12 ani vaccinați împotriva COVID-19. Tot în Suceava era și orașul cu cel mai mic procent de vaccinare - 7,70% la Vicovu de Sus.

România, nici o universitate în Top 1000 Shanghai Ranking
Eveniment

România, nici universitate Top 1000 Shanghai Ranking

România nu mai are nici o universitate în Top 1000 al celui mai respectat clasament, Shanghai Ranking, a cărui ediție pe 2023 a fost publicată ieri. În schimb, Ungaria are patru universități în acest top, iar Croația, Slovenia și Slovacia - câte una. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Deocamdată nu a fost publicat clasamentul pe subiecte, unde, în 2022, Universitatea București ocupa o poziție bună, 150-200, la matematică. Olanda, unde ajung tot mai mulți studenți românia are nu mai puțin de 13 universități în Top 1000, din care trei - Utrecht, Groningen și Erasmus din Rotterdam - în primele 100. Germania are patru universități în primele 100, din care Heidelberg este cel mai bine plasată, pe locul 55. România, nici o universitate în Top 1000 Shanghai Ranking Cehia are nu mai puțin de șase universități în Top 1000 Shanghai Ranking, cea mai bine plasată fiind Universitatea Carol din Praga, situată pe locurile 301-400. Polonia are nouă universități în Top 1.000, însă nici una nu trecea de pozițiile 401-500. În Ungaria, cea mai bună poziție este ocupată de Eotvos Lorand University - locurile 501-600. Chiar și Lituania și Estonia au câte o universitate în acest clasament, chiar dacă nici una nu ajunge pe primele 500 de poziții. Deocamdată, pe site-ul Shanghai Ranking nu apare clasamentul pe subiecte în 2023. Însă, în 2022, în clasamentul pe subiecte, la matematică, Universitatea București era pe poziția 150-200, Babeș-Bolyai - 301-400, iar Universitatea din Craiova în zona 401-500. Universitatea București era destul de bine plasată în 2022, respectiv pe locurile 301-400, la „Științele Pământului”. Babeș-Bolyai era, în 2022, în zona locurilor 301-400 la „Energy Sciences & Engineering”, iar la Ecologie și la Științele Pământului în intervalul 401-500. În 2022, Universitatea de Medicină și Farmaceutică Carol Davila era bine plasată, în intervalul 101-150 la subiectul „Medicină clinică”. Universitatea Victor Babeș din Timișoara apare pe pozițiile 401-500 la același subiect. „În ultimii șase ani, singura instituție românească de învățământ superior prezentă continuu în rândul primelor 1000 de universități, conform acestui clasament, a fost Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, iar în unii ani a apărut și Universitatea din București. Din 2020, a rămas doar UBB”, explică site-ul edupedu.ro.

Vâlcov, adus în România pentru pușcărie (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Vâlcov, adus în România pentru pușcărie

Vâlcov, adus în România pentru pușcărie. Darius Vâlcov, condamnat la o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi spălare a banilor, se află în custodia Poliţiei Române, după ce a fost preluat luni din Italia şi adus sub escortă în ţară, urmând să fie predat Penitenciarului Rahova. Vâlcov, adus în România pentru pușcărie "Darius Vâlcov este în custodia Poliţiei acum, va ajunge în România. Este primul fugar pe care îl aduc în mandatul meu de ministru al Justiţiei. Mulţumesc tuturor celor care s-au implicat, de la Poliţie la magistratul de legătură, mulţumesc autorităţilor italiene şi e bine să ştim ce urmează. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Odată ce a aterizat în România, va fi predat penitenciarului de la Rahova, 21 de zile de carantină. Îi asigurăm patru metri pătraţi de detenţie în celula în care va sta, acestea au fost garanţiile pe care Ministerul Justiţiei prin Autoritatea Naţională a Penitenciarelor le-au oferit instanţelor din Italia, pentru a putea să-l aducem înapoi, să execute aici pedeapsa. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale După ce va sta la Rahova şi va ajunge să execute în regim semi-deschis, îl vom muta în alt penitenciar. Ca atare, cred că e bine să recăpătăm încrederea voastră, a tuturor, în sistemul de justiţie. Ne aducem fugarii, celebri sau mai puţin celebri, înapoi în ţară", a precizat ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, într-o postare pe Facebook. 14 august, zi cu ghinion La data de 14 august 2023, o escortă din cadrul Poliţiei Române a preluat, din Italia, un bărbat, de 46 de ani, din Slatina, judeţul Olt, care era urmărit internaţional. Darius Vâlcov, pe Otopeni, în cătușe (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Acesta a fost condamnat la o pedeapsă de șase ani de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi spălare a banilor, precizează Poliţia Română. Escorta din cadrul Poliţiei Române a ajuns în cursul acestei zile pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, bărbatul în cauză fiind predat reprezentanţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. În Italia, locuia într-o casă cu gratii la geam În Italia, Vâlcov își găsise o casă cu etaj pe o străduță îngustă unde cu greu două mașini trec una pe lângă alta, la marginea orașului Milano. O vilă atipică, cu aerul unui mărunt castel de oraș, pentru zona în care este amplasată, pe Via Monteggia Giovanni Battista, și care a fost supusă recent unui proces de reabilitare energetică. Vila unde locuia Darius Vâlcov în Italia (sursa: Newsweek România) Fără să aibă o curte generoasă, vila are o terasă șic la ultimul etaj. Imobilul are aerul unuia trecut recent printr-un proces de modernizare, în contradicție cu celelalte din zonă. Vila are gratii la toate ferestrele, ca mai toate imobilele din zonă. Probabil un semn al existenței unei infracționalități periculoase în cartier, potrivit unei relatări de la fața locului a Newsweek România.

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13% (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13%, în primele şase luni din 2023, până la 3,93 miliarde de euro, comparativ cu 4,533 miliarde euro în perioada ianuarie - iunie 2022, conform unui comunicat al Băncii Naţionale a României. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13% „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3.930 milioane euro (comparativ cu 4.533 milioane euro în perioada ianuarie - iunie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4.283 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 353 milioane euro", se menţionează în comunicat. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele şase luni din 2023, cu 0,5%, comparativ cu perioada similară din 2022, la 3.493 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele 3.493 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 21,277 milioane de dolari, cu 5,1% mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în primul semestru din 2022, de 20,242 milioane de dolari. În iunie 2023, au fost înmatriculate 580 societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (28,45% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (18,97%), şi transport, depozitare şi comunicaţii (16,38%). La finele iunie 2023, în România existau 247.708 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 68,432 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.270 (capital subscris de 4,047 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,663 miliarde de dolari, în 5.974 de firme.

România, campioană în UE la numărul de zile libere Foto: Facebook Marcel Boloș
Eveniment

România, campioană în UE la numărul de zile libere

România este campioană în UE la numărul de zile libere,acordate cu ocazia diferitelor sărbători. În acest moment, oficial sunt legiferate 15 zile libere. În Uniunea Europeană, doar Lituania și Slovenia mai au 15 zile libere. Alte șase state, printre care Malta, Austria sau Slovenia au 14 zile libere. Ungaria are doar 12 zile libere, Franța - 11, iar în Germania sunt între 10 și 13, depinde de landul federal. Citește și: Tânăr ofițer DGA acuză conducerea Poliției că a făcut presiuni asupra sa după o ceartă cu un judecător controversat de la ÎCCJ, cel care i-a achitat pe securiștii din dosarul Gheorghe Ursu Pe ultimele locuri, cu doar zece zile libere, se află Irlanda, Estonia și Belgia. În anul 2023 sunt 12 sărbători legale în timpul săptămânii, celelalte trei - în weekend, cum ar fi Paștele, Rusaliile sau Anul Nou. Însă, în 2023, au fost și trei zile libere „punte”, de care se bucură, de fapt, sectorul bugetar. Nu există nici un studiu de impact al acestor zile libere sau al zilelor „punte”, care le însoțesc. În SUA, sunt 11 sărbători federale recunoscute de guvernul Statelor Unite (5 U.S.C. 6103). În aceste zile, toți angajații guvernamentali neesențiali sunt liberi de la serviciu, iar majoritatea birourilor guvernamentale (inclusiv oficiile poștale) sunt închise. În Marea Britanie sunt opt zile libere. România, campioană în UE la numărul de zile libere Zile libere în 2023: - 1 - 2 ianuarie: Anul Nou (duminică, luni) - 23 - 24 ianuarie: Ziua Unirii Principatelor Române (luni, marţi) - 14 aprilie: Vinerea Mare (vineri) - 16 - 17 aprilie: Paște ortodox (duminică, luni) - 1 mai: Ziua Muncii (luni) - 1 iunie, 2 iunie: Ziua Copilului (joi, vineri) - 4 iunie: Rusalii (duminică) - 5 iunie: A doua zi de Rusalii (luni) - 14 - 15 august: Adormirea Maicii Domnului (luni, marţi) - 30 noiembrie: Sfântul Andrei (joi) - 1 decembrie: Ziua Națională a României (vineri) - 25 - 26 decembrie - Crăciunul (luni, marţi) În total, anul 2023 va avea 17 zile libere. Țările cu cele mai multe zile libere sunt Nepal - 35, Birmania - 32 și Iran, cu 26 de sărbători legale când nu se muncește.

Antena 3 îl spală pe penalul britanic Andrew Tate Foto: captură video
Eveniment

Antena 3 îl spală pe cercetatul penal Andrew Tate

Antena 3 îl spală pe penalul britanic Andrew Tate într-un lung interviu în care moderatoarea Sabina Iosub l-a deranjat rar cu întrebări timide: „Sunt sărac...Nu beau, nu joc la pariuri, nu iau droguri”, s-a disculpat Tate. Atitudindea Sabinei Iosub în fața lui Tate contrastează cu atitudinea ei agresivă față de Laura Codruța Kovesi, în perioada în care aceasta se pregătea să fie numită în fruntea parchetului european. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Emisiunea s-a desfășurat într-o vilă de lux, iar știrile de pe site-ul Antenei 3 înfățișează un Tate bogat, inclusiv în ceea ce pare a fi un avion privat. Interviul pare să fi durat circa două ore, iar atitudinea moderatoarei a fost mai degrabă prietenoasă cu controversatul britanic. Antena 3 îl spală pe penalul britanic Andrew Tate Titlurile știrilor de la Antena 3 sunt extrem de favaorabile celor doi frați, trimiși în judecată pentru trafic de persoane, grup infracțional și viol: Andrew Tate, dezvăluiri exclusive despre copilăria sa: ”Suntem de la centre pentru cei fără adăpost. Suntem de pe străzi, efectiv” Andrew Tate: "Eu și fratele meu am fost fantastici pentru imaginea României. Consiliul de Turism ar fi trebuit să ne angajeze" Andrew Tate, primul interviu acordat presei din România: "Am încredere în sistemul judiciar românesc. Am încredere în judecători" Andrew Tate, întrebat la Antena 3 CNN câţi bani are: "Sunt sărac... | Nu beau, nu joc la pariuri, nu iau droguri". Acest articol este susținut de afirmația lui Tate: „Cred că și muncesc din greu toată ziua, în fiecare zi. Nu beau, nu joc la pariuri, nu iau droguri. Tot ce fac este să muncesc și cred că dacă ești un om capabil și harnic și îți dedici întreaga viață muncii vei ajunge să ai ceva bani "Nu am nevoie să violez pe nimeni. 99% dintre oameni cred că sunt nevinovat": Interviu eveniment cu Andrew Tate Probabil că doar Liviu Dragnea beneficia de un număr atât de mare de știri, plasate pe site, după interviurile la Antena 3. Tate declară că iubește natura și istoria României Iată cum a decurs dialogul dintre Sabina Iosub și penalul britanic: „Andrew Tate: Eu chiar iubesc România. Și nu vreau să plec. Și am de gând să rămân aici. Sabina Iosub: Pentru totdeauna? Andrew Tate: Da, iubesc România. Sunt aici de șapte ani. Mi-am făcut un cămin aici. Fratele meu are copii care sunt români. Eu am un copil care este român. Eu nu plec de aici. Și este păcat că reputația internațională a României, pentru care eu și fratele meu am făcut atât de mult bine, pentru că nu a avut cea mai fantastică reputație înainte de noi. Sabina Iosub: Dar ați spus că este o țară coruptă. Ați spus că... Andrew Tate: Am spus că America este coruptă. Sabina Iosub: Ai spus că ai fi putut face orice în timpul pandemiei, de exemplu, dacă ești o persoană bogată sau importantă sau ai o anumită influență, poți face orice în România. Andrew Tate: Da. Și am spus că și America este coruptă. Am spus că o mulțime de țări sunt corupte. Și aveți dreptate. Am spus că în timpul pandemiei imaginare de aici, nu au fost atât de riguroși cum au fost în alte locuri. Este un lucru bun, pentru că oricum nu ar trebui să ia drepturile nimănui fără motiv. Așa că am spus asta într-un mod foarte elogios. Și chiar cred că România în ansamblu a avut o problemă de imagine. Iar eu și fratele meu am fost fantastici pentru imaginea României. Că pot numi 200 de persoane care au vizitat această țară doar pentru că eu și fratele meu am spus că este sigur. Este frumoasă. Natura este frumoasă. Au istorie. Este un loc atât de grozav. Am fost farurile numărul unu”. Într-un alt moment al interviului, Sabina Iosub îl întreabă cum își câștigă banii, iar Tate susține că are „o platformă educațională online” și s-a lăsat de videochat. Moderatoarea nu-l contrazice.

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare. Până pe 15 septembrie, cerealele ucrainene nu pot fi importate în cinci țări din estul Europei, printre care și România (alături de Bulgaria, Polonia, Ungaria și Slovacia). Ce se va întâmpla după 15 septembrie? Botănoiu vrea prelungirea embargoului Daniel Botănoiu, consilier al premierului Marcel Ciolacu, insistă că embargoul ar trebui prelungit măcar până la sfârșitul anului pentru ca agricultorii români să-și poată exporta marfa recoltată în acest an. Citește și: VIDEO Rusia a atacat ținte din Ucraina aflate la câțiva kilometri de România: atacul, vizibil de pe partea românească a Dunării. Au fost lovite nave cu petrol românesc Iar cifrele referitoare la cantitatea de cereale care va ajunge în portul Constanța descriu un scenariu foarte complicat. Potrivit lui Cezar Gheorghe, expert în comerțul cu cereale, în toamna aceasta e posibil ca în portul Constanța să ajungă aproape 50 de milioane de tone de cereale (în jur de 27 de milioane de tone, din Ucraina, aproximativ 22 de milioane de tone, din România). Această cantitate este dublă față de capacitatea de procesare a portului Constanța, care poate încărca pe nave maximum 26 de milioane de tone de cereale anual, dacă nu există nici o sincopă logistică, a adăugat Cezar Gheorghe pentru Defapt.ro. În această situație, întârzierile la livrare de cereale vor fi foarte mari și vor pune în pericol încasările pentru înființarea culturilor de anul viitor. Mai mult, presiunea pe logistica de transport va fi enormă: nu numai că agricultorii români nu vor găsi ușor camioane și TIR-uri pentru a livra grânele în port, dar prețurile vor fi mult mai mari decât în mod normal. Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare Un alt efect al abundenței de cereale ucrainene pe piața românească (cel puțin până în momentul instituirii embargoului european în cele cinci țări menționate) este scăderea la jumătate a prețului cerealelor. Astfel, dacă un kilogram de grâu se vindea, în medie, cu 1,5 lei, în condiții normale, acum a ajuns să coste 75 de bani. Citește și: Ucraina trebuie să se teamă de îndoielile cetățenilor și ale parlamentarilor din țările occidentale, spune ministrul britanic al Apărării Așa cum a constatat și Daniel Constantin, deputat PNL, fost ministru al Agriculturii și membru, acum, în Comisia de agricultură a Camerei, beneficiari ai afluxului mare de cereale ucrainene sunt o parte din fermierii din zootehnie. Pe de altă parte, agricultorii sunt net dezavantajați. Din punctul de vedere al lui Constantin, este nevoie de un instrument european pentru ca agro-fermierii români să nu mai piardă bani. Alți experți consultați de către Defapt.ro au arătat, însă, că nu doar fermierii din zootehnie au beneficiat de cerealele ieftine din Ucraine, ci și speculatorii, marii intermediari și industria de panificație. De la nimic, la import de 200.000 de tone de cereale lunar Majoritatea actorilor din piața agrozootehnică cu care Defapt.ro a vorbit au menționat calitatea mai slabă a cerealelor ucrainene. Dar și incapacitatea autorităților românești de a verifica fito-sanitar grâul, porumbul și celelalte grâne ucrainene rămase în România. Citește și: Nici o șansă ca războiul din Ucraina să se încheie în 2023, cred înalți oficiali ai NATO și UE: Putin poate pierde sute de mii de soldați „fără să clipească” Potrivit Autorității Vamale Române, peste 2,1 milioane de tone de cereale ucrainene au rămas în România după declanșarea invaziei ruse. Expertul Cezar Gheorghe, însă, spune că, de fapt, cantitatea e dublă: 4,5 milioane de tone într-un an și jumătate. Or, înainte de invazia rusă, România nu exporta deloc cereale din Ucraina. Acest excedent de marfă a destabilizat piața și este evident acum că, în lipsa unor măsuri (naționale sau europene), situația se va deteriora. Cu consecințe greu de evaluat în prezent, dar care pot duce și la sentimente negative în masă în privința Ucrainei și ucrainenilor.

România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

România înregistrează cele mai mari creșteri prețuri UE

Premierul Marcel Ciolacu se laudă cu inflația anuală sub 10%, dar, de fapt, România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE. O inflație-record are Ungaria, altă țară, sub conducerea premierului Viktor Orban, a plafonat prețurile. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României „INS confirmă oficial că inflația a coborât la o singură cifră, 9,4%! După ce pandemia, liberalizarea ticăloasă a prețurilor la energie și gaze, criza energetică și războiul au împins inflația până la 16,8% în noiembrie anul trecut, iată că măsurile noastre de luptă contra inflației au avut succes”, s-a lăudat Marcel Ciolacu. Ucraina, țară aflată în război, are o inflație de 11,3%, în scădere cu 1,5% față de iulie. România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE În Uniunea Europeană, trei țări au inflație mai mare ca România, unde INS a anunțat azi o inflație de 9,4%: Ungaria - 17,6% (față de 20,1% în iunie), Slovacia - 10,88% (ultima informație este din iunie) și Polonia - 10,8% (față de 11,5% în iunie). Bulgaria are o inflație de doar 8,7%, iar în țările baltice este între 7,4% și 6,4%, potrivit datelor de pe Trading Economics. Cea mai mică inflație in spațiul UE este în Cipru - 1,47%. În România, potrivit INS, rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2022 – iulie 2023) faţă de precedentele 12 luni (august 2021 – iulie 2022) este 13,7%. La telemea, prețurile au crescut, într-un an, cu aproape 25%, la ouă, cu 27%, iar la zahăr cu circa 50%. Azi, Profit anunța: „Cea mai semnificativă scumpire a carburanților din ultimele luni. Prima majorare a prețului benzinei din august”.

Rusia a atacat ținte din Ucraina aflate la câțiva kilometri de România Foto: Twitter
Eveniment

Rusia a atacat ținte Ucraina câțiva kilometri de România

Rusia a atacat ținte din Ucraina aflate la câțiva kilometri de România, la Reni, iar atacul a fost vizibil de pe partea românească a Dunării, arată filmările video. În atac ar fi fost folosite drone Shahed, produse de Iran. Rusia a atacat ținte din Ucraina aflate la câțiva kilometri de România Reni este un port strategic la Dunăre, foarte aproape de Galați, și un hub al transporturilor de carburanți și grâne, în condițiile în care Rusia nu mai permite exporturile ucrainene de cereale prin Marea Neagră. Potrivit Marinetraffic, traficul fluvial de grâne s-a oprit după atac. ”În această noapte (de duminică spre luni), un atac de aproape patru ore, cu drone (de tip) Shahed-136, a vozat o infrastructură portuară”, anunţă într-o postare pe Facebook armata ucraineană. Night strike on the port infrastructure of Reni, Odessa region. pic.twitter.com/2H2oNT7pP4— ДражаМ (@DrazaM33) July 24, 2023 ”Un hangar de grâne a fost distrus, iar rezervoare de depozitare ale altor încărcături au fost avariate”, precizează armata. ”Trei drone au fost distruse de către Forţele Aeriene de apărare”, anunţă Comandamentul Operaţional. ”Inamicul continuă să terorizeze Odesa”, acuză el. ”Potrivit primelor informaţii, aproximativ patru muncitori din port au fost răniţi, dar informaţiile trebuie clarificate”, adaugă comandamentul. Este pentru prima oară când Rusia atacă infrastructuri ucrainene la Dunăre, după ce s-a retras, în urmă cu o săptămnă, din Acordul de la Istanbul din iulie 2022 privind exportul cerealelor ucrainene, mediat de ONU şi Turcia. Pe Dunăre există trei porturi ucrainene - Izmail, Reni şi Ust-Dunaiskii - însă comandamentul nu precizează care dintre ele au fost vizate în atac, relatează CNN. ?????Reni Commercial Sea Port is an important transport hub of Ukraine, in which the work of river, sea, road and rail transport is closely intertwinedTanks with Romanian oil were hit - this is the main source of raw materials for Ukrainian refineries. pic.twitter.com/MKsS4UDtwA— Hawkeye1812Z (@Hawkeye1745) July 24, 2023 În afară de cele trei drone distruse de către forţe ucrainene anunţate de către comandament, alte drone ”au trecut”, anunţă un purtător de cuvânt al Administraţiei Militare din Odesa, Serghii Braciuk. Citește și: Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport”

Rezultatul accidentelor provocate de conducătorii trotinetelor electrice Foto: Oradea.ro
Eveniment

Rezultatul accidentelor provocate trotinetelor electrice

23 de morți și 399 de persoane grav rănite: acesta este rezultatul accidentelor provocate de conducătorii trotinetelor electrice în ultimii cinci ani, potrivit unei statistici a ministerului de Interne. În plus, 2.651 de persoane au fost rănite ușor în accidente cauzate de conducătorii trotinetelor electrice. Rezultatul accidentelor provocate de conducătorii trotinetelor electrice Potrivit statisticilor poliției, din 2018 până în 2023, numărul acestor accidente au fost în creștere, vârful fiind în 2022, cu șapte morți, 162 de răniți grav și 1.233 de răniți ușor, rezultați din 1.339 de accidente. Localitatea cu cele mai multe astfel de accidente este București - 1618 accidente, un deces, 242 de răniți grav și 1.416 răniți ușor în ultimii cinci ani. În clasamentul sectoarelor, Sectorul I domină, fiind urma de Sectorul III. Cu doi morți și 222 răniți grav, Clujul vine imediat după București, iar Iași este pe locul III. Pe de altă parte, din 2018 până în 2023 auf sot 291 de accidente - soldate cu doi morți, 266 de răniți grav și 288 de accidente - în care au fost implicați conducătorii de trotinete electrice, fără a fi însă vinovați. Citește și: La câteva zile de la întâlnirea cu care Ciolacu s-a lăudat, declarație extrem de gravă a lui Viktor Orban: Noi n-am declarat că Ardealul și Ținutul Secuiesc ar fi teritorii românești În răspunsul la o interpelare a deputatului Virgil Chirilă, unde sunt prezentate aceste date, ministerul de Interne nu spune clar dacă intenționează să ia măsuri suplimentare pentru reglementarea circulației bicicletelor electrice. Numărul accidentelor rutiere, în scădere Conform unor date oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), numărul accidentelor rutiere înregistrate în acest an în România este în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, tendința încadrându-se în obiectivele Uniunii Europene (UE) de înjumătățire a victimelor înregistrate pe șosele în viitorii ani. Mai exact, anul acesta au fost înregistrate cu 51 mai puţine accidente (-2,4%), cu 64 mai puţine persoane decedate (-8,8%) şi cu 49 mai puţine persoane rănite grav (-3%), arată datele MAI. Tendința de scădere a numărului de accidente mortale din România reiese și din datele UE. Astfel, de la 96 de decese la un milion de locuitori în 2019, am ajuns la 85 de cazuri per milion în 2020 și 92 de victime per milion în 2021, an în care s-a mai reluat circulația după blocajul COVID-19. În 2022 s-au înregistrat 86 de cazuri per milion.

Bucureștiul ca domiciliu nu este interesant (sursa: Digi24)
Eveniment

Bucureștiul ca domiciliu nu este interesant

Bucureștiul ca domiciliu nu este interesant. În capitala României şi-au stabilit domiciliul anul trecut 69.353 de persoane, iar pe locul a doilea a fost Iaşiul, cu 36.902 stabiliri de domiciliu. Bucureștiul ca domiciliu nu este interesant În continuare, cele mai multe persoane s-au mutat în Ilfov, Timiş şi Vaslui (20.250). Judeţele Bacău (14.230), Suceava (13.409) şi Botoşani sunt pe locurile 10 -12 în topul judeţelor după numărul persoanelor care şi-au stabilit acolo domiciliul. Iar judeţul Neamţ, cel de-al şaselea din regiunea de Dezvoltare Nord Est, e pe locul 19 (din 42), cu 10.240 stabiliri de domiciliu. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu În comparaţie cu anul anterior, dintre toate judeţele ţării, Vaslui a înregistrat în 2022 cea mai mare creştere procentuală a stabilirilor cu domiciliul (+40%), în timp ce Municipiul Bucureşti este singurul din lista de 42 de judeţe în care stabilirile cu domiciliul au scăzut în 2022, chiar în proporţie mare (-47%). Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră