vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

822 articole
Investigații

Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante

Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante. O decizie arbitrală în mega-dosarul Roșia Montană urmează să fie prezentată, cel mai probabil, săptămâna aceasta. Canadienii cer despăgubiri de 3,28 miliarde USD plus dobânzi Companiile canadiene Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources Jersey au cerut despăgubiri în de 3,28 miliarde de dolari. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM La acestea ar urma să se adauge o rată a dobânzii LIBOR+4% începând cu data de 29 iulie 2017 până la data plăţii. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Potrivit documentelor depuse de statul român la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială, avocații României sunt de la casa de avocatură elvețiană Lalive și de la cea românească Leaua Damcali Deaconu Păunescu. Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante Potrivit unor informații oficiale primite de jurnalistul DeFapt.ro Petru Zoltan în 2020, numai până la acel moment, sumele primite de avocați erau de aproape 48 de milioane de lei. Astfel, Lalive primise de la statul român 11,5 milioane de lei iar Leaua Damcali Deaconu Păunescu, 36,41 milioane de lei. În total, doar până în 2020, 47,91 milioane de lei, echivalentul a 9,5 milioane de euro. În ultimii patru ani, România a plătit și alte sume celor două case de avocatură care o reprezintă în acest caz. DeFapt.ro va prezenta și valoarea acestora.

Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Putin Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Putin

Premierul PSD Marcel Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Vladimir Putin, când afirmă că, „cu certitudine”, Rusia nu va ataca România. Se poate constata o diferență radicală între afirmațiile liderului PSD și îngrijorarea altor lideri politici și militari din NATO. Citește și: România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Putin Iată cum a evoluat retorica lui Ciolacu, prin comparație cu cea a altor demnitari sau comandanți militari NATO. Vladimir Putin la 12 decembrie: „Rusia nu are motive, nu are interese - nici geopolitice, nici economice, politice ori militare - să lupte cu ţări NATO” Vladimir Putin la 9 februarie, pentru Tucker Carlson: „Nu avem niciun interes în Polonia, Letonia sau oriunde altundeva. De ce am face asta? Pur și simplu nu avem niciun interes. Este doar o amenințare neinspirată. Este absolut exclus”. Cum îl confirmă premierul PSD: Marcel Ciolacu, 10 februarie: „Federaţia Rusă nu a făcut niciun atac intenţionat asupra României şi vă spun cu certitudine că nici nu o va face. Nu se justifică acest lucru” Ce afirmații au făcut alți lideri politici și militari din NATO: Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, la 9 februarie: „Nu este exclus ca, într-o perioadă de trei până la cinci ani, Rusia să testeze articolul 5 și solidaritatea NATO. Nu aceasta a fost evaluarea NATO în 2023. Acestea sunt informații noi care ies acum în evidență” Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, 19 ianuarie 2024: „Auzim amenințări de la Kremlin aproape în fiecare zi… așa că trebuie să luăm în considerare faptul că Vladimir Putin ar putea chiar să atace într-o zi o țară NATO (...) Experții noștri se așteaptă la o perioadă de cinci până la opt ani în care acest lucru ar putea fi posibil” Estimarea premierului eston, Kaja Kallas, la 15 ianuarie 2024, privind șansele unui atac al Rusiei asupra NATO: „Serviciile noastre de informații estimează că va dura între trei și cinci ani, iar acest lucru depinde în mare măsură de modul în care ne vom gestiona unitatea și ne vom menține poziția față de Ucraina” Comandantul militar al armatei Suediei, generalul Micael Bydén: „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este doar un pas, nu un joc final”. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz: „Rusia sfidează logica. Ceea ce s-a întâmplat în 2022 părea imposibil. Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu”. Declarațiile lui Marcel Ciolacu sunt însă asemănătoare cu afirmațiile senatoarei Diana Șoșoacă. „Nu cred că vreodată, mai ales după cum a decurs războiul din Ucraina, ruşii nu ne vor ataca. Încă mai avem statut de ţară şi oameni care au menţinut relaţiile diplomatice cu Rusia. Am putea să fim atacaţi doar în condiţiile în care atacăm. De aceea Ucraina, la instigarea politicienilor de peste ocean, a încercat să instige menționând că Rusia a aruncat cu bombe în România. În decursul aşa zisului război, obuze româneşti au explodat pe teritoriul Rusiei. Dacă avea chef, ne făceau pulbere”, a spus Șoșoacă, la 18 decembrie 2023, potrivit unei transcrieri de pe site-ul RTV.

România, cele mai mici pensii (UE) (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)
Economie

România, cele mai mici pensii (UE)

România, cele mai mici pensii (UE). În Uniunea Europeană nu există un sistem uniform de calculare a pensiilor. Pensiile variază foarte mult de la o țară la alta. La fel, cheltuielile legate de costul vieții și nivelul de trai al pensionarilor. România, cele mai mici pensii (UE) În unele țări, precum Austria, nici nu există concepul de pensie minimă. În altele, precum Bulgaria, 45% din populație primește o pensie minimă. În unele țări se acordă a 13-a și chiar a 14-a pensie. Citește și: Averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, care acum vrea să ocupe și primăria Capitalei, și pe cea a Sectorului 5. Soția juniorului, economistă la „Kebap Shop” În 2024, pensia minimă în România este de aproape 260 de euro iar cea medie, sub 430 de euro. Pensia minimă este pe penultimul loc în UE. Cea medie, pe ultimul loc. Luxemburg, cei mai bogați pensionari Cei mai bogați pensionari din Uniunea Europeană se află în Luxemburg. Pensia legală netă este echivalentă cu 86,7% din salariu pentru persoanele care se pensionează la 62 de ani. Pensia medie este între 3.000 și 4.000 de euro pe lună. Pensia maximă nu poate depăși 10.000 de euro, iar cea minimă, pentru cineva care a muncit 40 de ani și a plătit toate contribuțiile, este de 2.165 de euro. Pensia minimă pentru cineva care a contribuit timp de 26 de ani este de 1.407 de euro. Minimul olandez: 1.244 de euro În Olanda, o persoană primește, în medie, 89,2% din salariul brut când ajunge la pensie. Sistemul de pensii se bazează pe doi piloni. Pentru o persoană de 67 de ani există un venit de bază (AOW) de 1.244 de euro net pe lună, plătit de stat, indiferent de vechimea în muncă. Singura condiție: persoana trebuie să fi plătit cotizațiile de securitate socială. La această sumă se adaugă veniturile suplimentare: cota din salariu și vechimea în muncă. Cele mai mici pensii în Olanda sunt de 2.665 de euro și revin persoanelor care au lucrat în industria Horeca. Cei care au lucrat în industria comerțului primesc, în medie, o pensie de 3.170 de euro. În domeniul educației, pensiile încep de la aproximativ 3.800 de euro. Pensiile peste 4.000 de euro se înregistrează în domeniile informatică, servicii specializate, precum medicină, energie, finanțe sau minerit. Suedia, pensie cu coroane Pensionarii suedezi sunt și ei printre cei mai înstăriți din UE. În 2022, doar 1% dintre cei cu vârsta de 65 de ani sau peste trăiau în sărăcie. În timp ce pensia minimă este de aproximativ 1.000 de euro (11.849 de coroane suedeze), pensia medie este de aproximativ 2.100 de euro (24.200 de coroane). În 2024, plafonul anual pentru cea mai mare pensie este de 54.479 de euro (614.500 de coroane). Finlanda, diferențe pe regiuni În 2021, pensiile medii ale finlandezilor erau de aproximativ 1.784 de euro pe lună. În 2022, acestea au crescut, ajungând la 1.845 de euro pe lună. 10% dintre pensionarii finlandezi primesc mai mult de 3.000 de euro pe lună. Pensiile în Finlanda diferă în funcție de regiune. Cele mai mari s-au înregistrat în Kauniainen - 3.311 de euro, Espoo - 2.466 euro și Helsinki - 2.288 euro. Cele mai mici pensii din Finlanda le primesc rezidenții din Soini: 1.366 de euro. Austria vs Germania În Austria nu există conceptul de pensie minimă. Dacă o pensie este mai mică de 1.217 euro lunar, este considerată caz social. Se alocă, așadar, indemnizații compensatorii, astfel încât pensia să ajungă la cel puțin 1.325 de euro pe lună. În Austria se plătesc anual 14 pensii. Pensia medie, în Austria, este de aproximativ 2.000 de euro pe lună. Spre deosebire de Germania, unde pensia medie este de 1.543 de euro pe lună. Diferențele între cele două țări continuă să se adâncească și provoacă dezbateri în Germania. Unul dintre motivele diferențelor: salariile sunt semnificativ mai mari în Austria decât în Germania. Pensionarii primesc, în Austria, o pensie medie egală cu cel puțin 80% din salariul de bază. În Germania, pensia depășește cu puțin 50% din acesta. Apoi, în Austria, toți angajații sunt, în general, incluși în sistemul de pensie obligatorie pentru limită de vârstă și plătesc asigurări de pensie obligatorii, inclusiv cele de stat. Astfel, o vânzătoare în Austria ajunge să aibă o pensie lunară netă de 2.745 de euro. În Germania, cu excepția majorității persoanelor care desfășoară activități independente, toți angajații sunt, în general, incluși în sisteme de securitate obligatorii specifice angajatorului. Acestea sunt concepute foarte diferit în ceea ce privește contribuția/condiții de beneficii. În 2024, pensiile austriece vor crește cu 9,7%, dar cele din Germania vor crește doar cu 3,5%. Belgia premiază pensionarii Până în 2022, pensia medie a 70% dintre pensionarii belgieni era între 1.200 și 1.500 de euro pe lună. În prezent, cifrele guvernamentale arată că pensia medie, pentru o "carieră completă", adică 45 de ani de muncă și cotizații sociale, ajunge la 2.172 de euro pe lună. Începând cu 1 iulie 2024, va fi introdus și un bonus de pensie. Acesta va fi acordat celor care aleg să se pensioneze mai târziu. Se va ajunge, de la 3.775 de euro pentru primul an suplimentar lucrat după data pensionării anticipate, la 7.550 de euro pentru al doilea an suplimentar și la 11.325 de euro pentru al treilea. Suma totală a bonusului pentru cei care aleg să muncească trei ani după vârsta de pensionare: 22.650 de euro. În Franța, pensii bune pentru profesori În Franța, o persoană primește în medie 60% din salariul brut când ajunge la pensie. Potrivit celor mai recente date, pensia medie este de aproximativ 1.500 de euro pe lună. Pensiile celor care au lucrat în sectorul public de stat ajung la 1.924 de euro pe lună. Funcționarii publici teritoriali au, în general, o pensie de 1.182 de euro, funcționarii din spitale, 1.373 de euro. În medie, pensia lunară a unui chirurg este de 3.035 de euro. Profesorii din învățământul primar public au o pensie care pornește de la 2.542 de euro. Danemarca, 830 de euro minimum În Danemarca, pensia de stat cuprinde o sumă de bază și o sumă suplimentară. Suma de bază, medie, este de aproximativ 830 de euro (6.237 de coroane) pe lună. Suma suplimentară medie începe de la 900 de euro (6.728 de coroane). Pensia medie depășește, astfel, 1.700 de euro. Cea mai mică pensie din Danemarca este echivalentă cu suma de bază. Minerii spanioli, pensii mari În Spania, pensia medie națională este de 1.375 de euro. Sunt însă diferențe în funcție de regiuni. Nordul țării se află în fruntea listei comunităților cu cea mai mare pensie medie. Comunitatea autonomă cu cea mai mare pensie este Țara Bascilor, cu o medie de aproximativ 1.685 de euro. Urmează Asturias și Madrid, cu 1.640 și, respectiv, 1.590 de euro. Pe locul patru, Navarra, cu o medie de 1.548 de euro. Cele mai mici pensii s-au înregistrat în Extremadura, comunitate autonomă din Spania: 1.166 de euro. Cele mai mari pensii se înregistrează în industria mineritului (2.600 de euro pe lună), în domenii care implică risc crescut de toxicitate (1.800 de euro), marină (1.500 de euro) și în meserii cu risc de periculozitate (1.400 de euro). Cei care au avut meserii independente au pensii mult mai mici: 900 de euro pe lună. Fermierii italieni, sub 900 de euro În Italia, în medie, cuantumul lunar al pensiei pentru limită de vârstă este de 1.359 euro. Cele mai ridicate pensii se înregistrează în nord: 1.456 de euro. Cele mai mici pensii, în Tirolul de Sud: în medie 1.100 de euro pe lună. În Italia, în medie, un profesor în ciclul primar primește o pensie în jur de 1.600 de euro. Un fermier italian are o pensie de 890 de euro pe lună. Pensii mari în Malta, dar și viață scumpă În Malta, pensia medie este de aproximativ 1.200 de euro pe lună. Cu toate acestea, din cauza costului ridicat al vieții, una din trei persoane de peste 65 de ani este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. Aproape 11% nu pot participa în mod regulat la o activitate de agrement, 7,6% nu își pot menține casa suficient de cald iarna și 6,6% nu își pot permite două perechi de pantofi. 33% nu își pot permite o vacanță anuală de o săptămână departe de casă și 15,4% nu își pot permite cheltuieli financiare neașteptate care ar putea apărea. O treime din pensionarii irlandezi trebuie ajutați În Irlanda, pensia plătită de stat trece puțin peste nivelul de o mie de euro. Trei din zece persoane de peste 66 de ani depind de ajutorul de protecție socială. Mulți nu pot acoperi noile costuri de vieții, în ceea ce privește sănătatea, transportul și locuință. 20% dintre cuplurile mai în vârstă și 40% dintre persoanele în vârstă care trăiesc singure nu ar face față unor cheltuieli lunare care să depășească 1.200 de euro pe lună. Pensia minimă în Cipru, cât cea medie în România Pensia minimă în Cipru este de 362 de euro, iar cea medie, de aproximativ 805 euro. La acestea se adaugă indemnizații pentru vechimea în muncă și vârsta de pensionare. Valoarea maximă a unei pensii de stat este de aproximativ 2.660 de euro. Există diferențe majore între pensionarii din sectorul public și cei din sectorul privat. Pe când un angajat la stat primește în medie o pensie de 1.000 de euro, cei din sectorul privat au o pensie de doar 685 de euro. La sfârșitul anului trecut, Ministerul Muncii și Asigurărilor Sociale a anunțat că pensia de bază va crește, astfel încât pensia minimă garantată de stat să ajungă la 411 euro. Cehia, pensie medie dublă față de România Majoritatea pensionarilor cehi primesc în prezent o pensie cuprinsă între 700 și o mie de euro (18 - 26 de mii de coroane), ceea ce corespunde cu aproximativ 70% din venitul lor anterior din muncă. Potrivit datelor Administrației Cehe a Securității Sociale, în 2023, valoarea medie a pensiilor a ajuns la aproximativ 800 de euro (20.216 de coroane). Din ianuarie 2024, pensia medie va crește cu 19 euro (20.693 de coroane). În Grecia, pensia minimă - triplă față de România În Grecia, pensia medie garantată de stat, în octombrie 2023, era de 792 de euro. În total, venitul mediu cumulat din pensii principale, auxiliare și bonusuri, se ridică la 950 de euro. Această pensie este primită de 52,16% dintre pensionari. O categorie de pensionari considerați în risc de sărăcie, 33,54%, primesc o pensie minimă de până în 700 de euro și sunt potențiali beneficiari ai prestației speciale de urgență de până la 150 de euro. Estonia a crescut pensia medie Pensiile în Estonia au crescut în 2023, ducând pensia medie la 700 de euro. Pensia minimă națională este de 336 de euro. În 2024, pensia medie a crescut la 776 de euro pe lună. Letonia, pensie minimă sub România Potrivit datelor Agenției de Stat de Asigurări Sociale, anul trecut, pensia medie pentru limită de vârstă în Letonia a fost de 530 de euro. Aproape 43% dintre pensionari primesc această pensie. Doar 6.000 de pensionari au o pensie de 1.500 de euro pe lună. Pensia minimă, în 2023, era de 136 de euro. Două treimi din populația letonă are pensii inadecvate. Lituania, nivel de pensii peste România În 2023, pensia medie în Lituania era de aproximativ 43% din salariul mediu național. În 2024, pensia medie pentru cei pensionați înainte de vreme va ajunge la 605 euro, adică 45,9% din salariul mediu. Pentru pensionarii cu vechimea necesară, aceasta va ajunge la 644 de euro, 48,8% din salariul mediu. Polonia plătește 13 pensii Din 2016 până în 2023, pensiile au fost majorate de mai multe ori și au fost plătite contribuții suplimentare, precum și a 13-a pensie. Partidul Lege și Justiție a promis, la sfârșitul anului trecut, că, dacă va fi reales, pensionarii vor beneficia în 2024 și de a 14-a pensie. În prezent, pensia medie în Polonia este de aproximativ 770 de euro (3.364 zloți). Cea mai mică pensie din 2024 (de la 1 martie 2023 până la sfârșitul lunii februarie 2024) este de 366 de euro (1.588 de zolți). Pensia minimă în Portugalia, dublă față de România La sfârșitul anului trecut, în Portugalia s-au anunțat majorările pensiilor. 6% pentru pensiile medii, de până la 1.018 euro, 5,65% pentru pensiile între 1.018 și 3.055 de euro și 5% pentru pensiile între 3.055 și 6.111 de euro. Pensiile minime, care acoperă în jur de două milioane de portughezi, vor crește și ele, între 5% și 6%, ajungând de la 480, la 509 euro. A existat și o controversă: liderul PSD, Luís Montenegro, a promis că va ridica venitul minim la 820 de euro, până în 2028. Declarația a generat așteptarea unei creșteri mai substanțiale a pensiilor minime. Însă Montenegro a rectificat, declarând că propunerea era destinată doar beneficiarilor Suplimentului de Solidaritate pentru Persoane Vârstnice (CSI). Aceștia sunt mai puțin de 200 de mii. Și Slovenia dă o pensie minimă mai mare decât România Pensia minimă în Slovenia este de 310 euro, cea mai mare este de aproape 4 mii de euro. Peste 40% dintre pensionarii din Slovenia primesc mai puțin de 700 de euro. În Slovenia, mai puțin de 50.000 de pensionari au o pensie între 800 și 900 de euro. O pensie de 900 de euro o primește, de exemplu, un lector la universitate. Majoritatea pensionarilor, peste 88.000, primesc între 600 și 700 de euro. Pentru aproape 80.000 de persoane, ale căror venituri sunt mult mai mici, statul trebuie să plătească diferența de până la 687,75 de euro, care este cuantumul pensiei garantate pentru viața profesională deplină și vârsta prescrisă. Bulgarii ne bat cu câteva zeci de euro Potrivit datelor guvernamentale, pensia medie în Bulgaria va crește în 2024, atingând suma 450 de euro (883 leva). De la 1 iulie, toate pensiile acordate până la sfârșitul anului 2023 vor fi mărite cu 11%. Pensia minimă va crește și ea, ajungând la aproximativ 296 de euro (580 leva). În Bulgaria, 45% din populație primește pensia minimă. Plafonul pentru pensia maximă este de 3.400 de leva (aproximativ 1.700 de euro), însă doar 2.211 de pensionari bulgari primesc o asemenea pensie. Croația, un pic sub Bulgaria, dar peste România Pensia medie în Croația este de 491 de euro. Cea mai mică pensie, pentru croații care au lucrat mai puțin de 19 ani, e de 266 euro. Cei care au o vechime între 20 și 24 de ani primesc în medie o pensie de 333 euro. Pensia medie pentru cei care au lucrat între 25 și 29 de ani este de 430 de euro. Persoanele cu 30 de ani de vechime au o pensie medie de 535 de euro. Peste 46 de ani de vechime în muncă, pensia medie este de 913 euro. În prezent, 13.622 de persoane primesc această pensie. Pensiile de invaliditate sunt de 374 euro, iar cele de urmaș, 431 euro. Slovacia, bonus de Crăciun În Slovacia, din 2020, pensionarii primesc un bonus de Crăciun, denumit și a 13-a pensie. Bonusul nu este o pensie întreagă, ci este calculat în funcție de cuantumul pensiei primite. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât bonusul scade. Inițial, acest bonus a pornit de la 50 de euro (pentru cei cu pensii de peste 900 de euro), cel mai mare fiind de 300 de euro. În prezent, s-a luat în calcul o sumă fixă pentru a 13-a pensie: 606 euro, cuantumul unei pensii medii. Ungaria, a 13-a pensie: 530 de euro Potrivit Legii pensiilor, pensiile trebuie majorate în luna ianuarie a fiecărui an cu o sumă egală cu inflația estimată pentru anul dat. În Ungaria, pensia medie, la finalul anului trecut, era de aproximativ 530 de euro (218.000 forinți). Pentru cei care au împlinit 65 de ani și au muncit cel puțin 20 de ani, pensia este de aproape 600 de euro (230.700 de forinți). Vechimea în muncă poate aduce o pensie de aproape 870 de euro (338.900 forinți) Pensiile pentru persoanele cu handicap sunt de 319 euro (123.700 forinți), iar pensiile de urmași în jur de 280 de euro (108.200 forinți). Și în Ungaria se plătește a 13-a pensie. Plata se face în luna februarie. A 13-a pensie va fi echivalentă, de anul acesta, cu pensia medie, majorată: 560 de euro (între 220-230 de mii de forinți).

Malaria, imposibil de tratat în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Malaria, imposibil de tratat în România

Malaria, imposibil de tratat în România. Citește și: Antivaccinistă convinsă, a murit de malarie în Zanzibar. Fosta soție a șefului CJ Cluj a decedat în propria casă Unul dintre cele mai eficiente medicamente pentru prevenirea şi tratarea malariei, cu denumirea comercială Malarone, compus din atovaquone şi proguanil, lipseşte din România. Malaria, imposibil de tratat în România Nu se regăseşte în momentul de faţă nici la spitalele mari din ţară, cele din Iaşi, Bucureşti şi Timişoara. Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Nici în cabinetele private, în care cei interesaţi să meargă într-o zonă tropicală sau sub-tropicală şi vor să fie preveniţi. Surse medicale au explicat că ar trebui să existe în stocurile UNIFARM, dar nu este clar dacă poate fi distribuit în timp util către spitalele care fac această solicitare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Fanatismul clasei politice românești: un fanariotism

România nu este mai fanatică sau mai puțin fanatică decât țările europene. Avem și noi diverși fanatici de stânga (mai puțini, ce-i drept, decât în vestul Europei), de dreapta (aici sunt ceva mai mulți, au și partide), religioși etc. Dar cred că forma cea mai gravă de fanatism românesc este cel al clasei politice, care refuză cu îndârjire să se racordeze la modele mai competente. În acest moment, cred că doar în Rusia se mai poate întâlni modelul fanariot politic românesc: totul contra peșcheș, dublat de control securistic. Te îngrozești dacă te uiți la fotografii cu membrii partidelor, mulți par mardeiași cu școală puțină sau, în cel mai bun caz, șmecherași buni de gură și unși cu toate alifiile care abia au trecut printr-o facultate privată fără să dea pe la cursuri. Continuarea, în interviul acordat Dilemei vechi.

15 ani de la victoria pentru delimitarea platoului maritim Foto: Twitter
Eveniment

15 ani de la victoria pentru delimitarea platoului maritim

Se împlinesc, azi, 15 ani de la victoria României în procesul de la Haga pentru delimitarea platoului maritim. Citește și: Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC” 15 ani de la victoria pentru delimitarea platoului maritim „România a devenit mai mare: echipa pe care am condus-o ca agent a obținut de la Curtea Internațională de Justiție unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după Marea Unire/1918: 9700 km pătrați platou continental și zonă economic exclusivă”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter. Azi se împlinesc 15 ani de când România?? a devenit mai mare: Echipa pe care am condus-o ca Agent a obținut de la #CurteaInternaționalădeJustiție unica extindere de jurisdicție suverană &drepturi suverane ale RO după Marea Unire/1918: 9700km2 platou continental&zonă ec exclusivă. pic.twitter.com/uxjWPuFEdm— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 3, 2024 Fost ministru de Externe și șeful echipei de avocați care a reprezentat România la Haga, Aurescu urmează să-și preia oficial poziția de judecător al Curții de la Haga, obținută în premieră de România la cea mai importantă instanță internațională. „Hotărârea a fost (…) adoptată cu unanimitate, fără opinii separate, ceea ce reprezintă până în momentul de față unica astfel de decizie din istoria Curții”, a spus Aurescu la Digi 24. Acum, OMV anunță că exploatarea efectivă a gazelor din perimetrul Neptun Deep - cel mai bogat perimetru, deocamdată - va începe în 2027. „În iunie a fost luat decizia finală de investiție, ni se vor adăuga actori principali pentru a sprijini implementarea proiectului Neptun Deep, pentru a putea livra gaze începând cu 2027”, a spus Cristina Verchere, CEO OMV Petrom.â După ce a primit aprobarea autorităților de reglementare în luna august, dezvoltarea proiectului de gaze Neptun Deep a demarat în baza unui contract de 1,6 miliarde de euro cu compania multinațională italiană de servicii petroliere Saipem și unitatea sa din România. Saipem urmează să asigure dezvoltarea principalelor instalații offshore, executând lucrări de inginerie, achiziții și construcții. Împreună cu producătorul de gaze naturale Romgaz, OMV Petrom a alocat 4 miliarde de euro pentru etapa de dezvoltare a Neptun Deep, care se estimează că va genera 100 de miliarde de cm de gaze naturale.

Românii muncesc afară, România aduce asiatici (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Românii muncesc afară, România aduce asiatici

Românii muncesc afară, România aduce asiatici. Uniunea Europeană a înăsprit legile privind imigrația. Și din această cauză, majoritatea statelor membre suferă de un deficit al forței de muncă. Mari angajatori din Germania și Franța caută, în prezent, muncitori din țările membre, România fiind printre preferate. Pe de altă parte, România și-a deschis larg porțile muncitorilor din țările asiatice, în special din Sri Lanka și Nepal. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro Deși, în sondaje, majoritatea acestora se declară mulțumiți de condițiile din țara noastră, la firul ierbii există semnale de alarmă: salarii mai mici decât cele promise, condiții de cazare inumane și exploatare a muncii. Cauzele: firmele care intermediază angajarea lor în România. Aceleași cauze au provocat, în anii trecuți, scandaluri în Franța și Germania. Drept urmare, legi au fost modificate, iar angajatorii, falimentați. Românii salvează viile franțuzești Angajatorii francezi îi laudă pe muncitorii români veniți în Franța. Pentru Jean-Luc Métayer, viticultor în Charente, aceștia sînt oameni fideli și de încredere. Métayer a angajat în jur de cincizeci de români, plătiți între 1.800 și 2.000 de euro net, pentru a asigura tăierea, ridicarea și recoltarea viței de vie. "Nu mai găsim nici un francez dispus să facă această meserie", susține Métayer. În Bretania, Ronan Le Nezet, consilier local la primăria din Pontivy, spune că muncitorii români sunt "un panaceu" pentru regiune. În prezent, în triunghiul Loudéac - Ploërmel - Pontivy există o comunitate de aproape 1.600 de români. Mulți lucrează în industria agroalimentară. De asemenea, îngrijitorii și medicii români au umplut golul în "deșertul medical" care devenise Bretania Centrală. Deși azi au devenit indispensabili, în anumite sectoare și regiuni, muncitorii români nu au fost din totdeauna bine primiți. În 2012, în Bray, o comună din Nordul Franței, prezența muncitorilor români pe șantierul Serqueux-Gisors a revoltat localnicii. Primarul din Forges-les-Eaux, Michel Lejeune, i-a chestionat la vremea respectivă pe angajatori: aveau contracte legale? Ce salarii primeau românii? În fața revoltei, angajatorii au evidențiat impactul șantierului asupra comerțului local: mulți muncitori sunt cazați în regiune, mănâncă în restaurantele din zonă și fac cumpărături în magazinele locale. Apoi au conchis: au angajat muncitori români, pentru că în zonă nu au fost găsite "abilitățile necesare". Unul dintre scandalurile majore, privind muncitorii români în Franța, a izbucnit însă în 2013. Abatoarele Gad din Bretania au fost acuzate de exploatarea acestora. Gad îi angajase, semnând un contract cu o firmă subcontractoare din București. Deși serviciile muncitorilor erau facturate cu 1.425 euro brut, pentru 151,67 ore lucrate, plata se făcea către firmă. Iar firma oprea din salarii cheltuielile de deplasare, cazarea și masa. În realitate, muncitorii primeau 557,82 euro net lunar. După o săptămână de la dezvăluiri, abatorul, care avea oricum probleme financiare, a fost închis. Germania preferă români și polonezi Muncitorii români sunt printre cei mai căutați de angajatorii germani. Totuși, la sfârșitul anului 2023, un anunț al companiei DHL a provocat câteva polemici în societatea germană. DHL voia să angajeze livratori, în special din România și Polonia. Salariul oferit pornea de la 16 euro pe oră, plus "beneficii". Au apărut întrebări: de ce compania preferă să angajeze din România și Polonia, când există germani care "ar visa la un asemenea salariu"? În plus, de ce nu au vizat și muncitorii veniți din țările asiatice? Nikola Hagleitner, director Poștei (preluată de DHL), a tranșat problema: "Recrutăm, bineînțeles, și cetățeni din Germania, dar din străinătate, preferăm România și Polonia". Hagleitner a adăugat că scopul DHL este ca aceștia să rămână angajați permanenți ai companiei. Germania a început să înlocuiască forța de muncă existentă cu muncitori din România, Polonia și Bulgaria, după extinderea UE spre est. În 2019, marea parte a lucrătorilor migranți proveneau din România și erau angajați în special la abatoare. În 2020, a izbucnit scandalul de la Tönnies, cel mai mare abator din Germania. Condițiile de muncă ale românilor au devenit subiect de prima pagină. Aproape o mie de angajați români s-au îmbolnăvit de Covid, în unitățile de cazare colective. S-a descoperit că erau cazați în grupuri de opt sau zece, în apartamente deținute de companie. Chiria, de 200 de euro de persoană, era de două-trei ori mai mare decât chiria medie plătită în regiune. Au ieși la iveală și alte nereguli. Angajările se făceau prin firme subcontractoare din România, prin contracte care eliberau angajatorul de plata taxelor pentru angajați. Astfel, deși muncitorii primeau salariu de la angajator, nu beneficiau de asigurările din Germania. Taxele erau plătite în România. Sistemul era folosit de multe abatoare din Germania. Economiile angajatorilor erau semnificative. Afacerea a declanșat o competiție acerbă între firmele subcontractoare. Pentru a atrage cât mai mulți muncitori, acestea promiteau condiții inexistente. Oamenii erau supuși unui stres fizic și mental. Ajungeau să lucreze cel puțin 60 de ore pe săptămână. Lucrau atât ziua, cât și noaptea, la temperaturi extrem de scăzute. Mulți se îmbolnăveau, însă, nefiind asigurați de statul german, nu își permiteau să meargă la doctor. În urma scandalului, legile privind angajare muncitorilor străini au fost schimbate. De la 1 ianuarie, 2021, angajările prin firmele subcontractoare, în industria cărnii, au fost interzise prin lege. În prezent, aproximativ o jumătate de milion de români muncesc în Germania. Toți au aceleași drepturi și beneficii sociale precum angajații germani. Românii muncesc afară, România aduce asiatici Guvernul României încurajează muncitorii din țările asiatice să vină în țara noastră. Numărul permiselor de muncă acordate de România cetățenilor din afara Uniunii Europene a crescut constant în ultimii ani. Astfel, țara noastră a devenit o destinație din ce în ce mai populară pentru lucrătorii migranți, în special pentru cei veniți din Sri Lanka și Nepal. Potrivit unui raport publicat la sfârșitul anului trecut, numărul anual de permise de muncă eliberate cetățenilor din afara UE s-a triplat între 2013 și 2022. În 2022, România a acordat 31.000 de permise de muncă. Cele mai multe au fost eliberate pentru cetățenii din Sri Lanka. În 2022, acestea au depășit 50% din totalul permiselor UE. Permisele eliberate cetățenilor din Nepal au reprezentat 22% din totalul permiselor de muncă din UE. Potrivit economica.net, în 2023, aproape 75.000 de cetăţeni străini aveau permis de muncă în ţara noastră. Peste 45% dintre aceștia sunt din Nepal şi din Sri Lanka. Pentru 2024, Guvernul României a stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România. În mod similar, în ianuarie, 2024, Guvernul din Sri Lanka a anunțat că intenționează să creeze 100.000 de oportunități suplimentare de locuri de muncă în străinătate. Guvernul din Sri Lanka își încurajează oamenii să muncească în străinătate. Sunt organizate târguri, ateliere și seminarii pentru a-i convinge să plece. Emigrarea este promovată ca un act aproape patriotic. Familiile muncitorilor plecați în străinătate sînt "onorate" în festivități publice. Copiii lor primesc materiale școlare sau burse. Potrivit Băncii Centrale din Sri Lanka, în 2023, remitențele muncitorilor care lucrează în străinătate au fost de 5,4 miliarde de dolari. Asiaticii, adesea abuzați în România Potrivit unor sondaje, 53% dintre angajații care provin din țări asiatice sunt mulțumiți de condițiile de angajare din România. Dar, potrivit unor reportaje, mulți se se plâng de condițiile pe care le au în țara noastră, acuzând exploatarea. În decembrie 2023, un reportaj difuzat pe Al Jazeera avertiza: locurile de muncă și condițiile care îi așteaptă pe srilankezii ajunși în România abia seamănă cu oportunitățile pe care le oferă agențiile de angajare din Sri Lanka. Pentru a-și asigura job-ul și permisul de muncă, muncitori din Sri Lanka sunt nevoiți să plătească taxe agențiilor de recrutare. Acestea variază între 3.000 și 3.500 de euro. Cum salariul mediu lunar în Sri Lanka este de aproximativ 89.800 rupii (în jur de 260 de euro), muncitorii sunt nevoiți să se împrumute. Unul dintre muncitorii intervievați a declarat că i se promisese un salariu de 800 de euro, pentru o slujbă de menaj. În România a fost angajat la un fast food, pentru un salariu de 500 de euro. Pentru a putea plăti împrumutul, muncitorul a fost nevoit să-și ia un al doilea job. Astfel, după ce pregătește zilnic peste 200 de hamburgeri, livrează mâncare la pachet cu motocicleta. Face în jur de 14 livrări zilnic. Este cazat într-un apartament, împreună cu alți paisprezece bărbați. Ca să econimisească bani, mănâncă orez și linte. Povestea sa este confirmată și de ceilalți intervievați. Un tânăr de 27 de ani, mecanic de meserie, a fost nevoit să-și părăsească țara, pentru că nu găsea de lucru. A apelat la o agenție de intermediere. Aceasta i-a făcut rost de permis de muncă, promițându-i un job în salubritate. Când a sosit în București, i s-a spus că permisul nu este valabil. A primit un permis temporar și în prezent, se luptă cu birocrația românească. Pentru a-și permite să plătească împrumutul făcut, pentru a plăti agenția de recrutare, s-a angajat la o firmă de livrare de mâncare. Muncește 15 ore pe zi. Chestionat în legătură cu taxele percepute de agențiile de recrutare din Sri Lanka sau Nepal, un purtător de cuvânt al Ministerului Muncii a declarat că statul român nu impune alte plăți lucrătorilor străini, în afara taxelor obișnuite pentru permisele de muncă. "Miile de euro plătite de muncitori reprezintă costuri externe asociate firmelor și agențiilor de recrutare", a declarat acesta.

România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana Foto: Economica.net
Eveniment

România putea plăti miliarde dolari pierde procesul Roșia Montana

Panică la ministerul de Finanțe: România ar putea plăti între unu și șase miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Gabriel Resources, care deține Roșia Montana Gold Corporation (RMGC). Procesul a fost deschis acum nouă ani la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID). Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Potrivit unor surse politice, oficialii statului au început să lucreze deja la scenarii pentru plata acestor despăgubiri, ceea ce ar da o lovitură dură bugetului de stat. Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă. Foto: Scena9 Termenul limită al sentinței: 13 martie Procedurile din cadrul procesului au fost încheiate la 13 septembrie 2023, deci sentința ar putea fi anunțată aproape oricând, cel târziu până la începutul primăverii. „Gabriel Resources anunță că tribunalul de arbitraj din cadrul Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă în conformitate cu regula 38(1) din Regulile de arbitraj ICSID la 14 septembrie 2023. Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România. În conformitate cu articolul 46 din Regulamentul de arbitraj ICSID, tribunalul trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Cu toate acestea, tribunalului i se permite să ia un termen suplimentar de 60 de zile dacă nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp”, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources din 14 septembrie. România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana Potrivit unor surse oficiale, suma minimă de plată ar fi de un miliard de dolari, dar s-ar putea ajunge la șase miliarde USD, cu penalități și dobânzi. Pentru comparație, bugetul ministerului Sănătății este de circa 4,2 miliarde USD. Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul de la Roșia Montană, cere despăgubiri de 4,8 miliarde de dolari. Aceste surse susțin că principaul argument susținut de avocații RMGC a fost că Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”, ceea ce ar fi constituit o probă a rea-credinței statului român. „Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe”, se arată pe site-ul ministerului Culturii. În 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs. În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a confirmat recomandarea Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor ca Roșia Montană să fie înscrisă în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol. Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montan. Durata licenței era până în 2019, potrivit unor declarații făcute de Victor Ponta pe vremea când era premier. „Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca prim-ministru trebuie să atrag investiţii”, spune Ponta, în iunie 2013. Ponta: România trebuie să se prezinte la instanțe internaționale „Licenţa de exploatare emisă de către Guvernul României, în 1999 şi transferată în 2000 către Roşia Montană Gold Corporation, sub semnătura miniştrilor aflaţi atunci în cadrul Guvernului, are gradul de secretizare confidenţial şi, în baza deciziilor instanţelor de judecată, s-a respins în mod irevocabil cererea de furnizare a licenţelor miniere, însă eu consider, şi îmi asum acest lucru, consider că anumite aspecte de interes public pot să le fac publice, fără a încălca caracterul confidenţial şi decizia instanţelor judecătoreşti, şi anume, conform Articolului 4.1, durata licenţei este de 20 de ani, din 1999 până în 2019. Conform Articolului 10, titularul plăteşte către bugetul statului o redevenţă de 2% din valoarea producţiei miniere la momentul renegocierii, şi a ajuns la 6% - o redevenţă de 6% se poate face doar prin lege. Şi atunci v-am răspuns la întrebarea tehnică de ce trebuie proiect de lege. În al treilea rând, conform Articolului 18, litigiile rezultate din prezenta licenţă vor fi soluţionate de către Centrul Internaţional de Arbitraj al Camerei Economice Federale a Austriei din Viena, potrivit regulamentului de arbitraj al acesteia. În mod clar, România a aderat la toate acordurile de protejare a investiţiilor şi, în măsura în care este chemată în baza acestei licenţe, la Camera Economică Federală a Austriei din Viena, sau la alte instanţe internaţionale, trebuie să se prezinte. Şi, în al patrulea rând, Articolul 20, dacă nu există alte specificaţii în prezenta licenţă, informaţiile vor fi menţinute confidenţiale şi nu vor fi divulgate fără consimţământul scris prealabil al celeilalte părţi”, explica Ponta, în septembrie 2013.

Viaţa de student pakistanez în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Viaţa de student pakistanez în România

Viaţa de student pakistanez în România. Din Pakistan în România, de la conflicte armate permanente la linişte, şi de la sărăcie aproape generalizată la o viaţă cum nu s-ar fi gândit că va avea. Viaţa de student pakistanez în România Faizan Aslam este, de origine, pakistanez. Vine din districtul Lodhran, din conflictuala provincie Punjab. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată Are 25 de ani, iar de mai bine de un an studiază Traducere şi interpretare - engleză-germană, la Facultatea de Litere a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza". Vine dintr-o familie cu posibilităţi financiare reduse, şi mai are acasă patru fraţi. Dar i-a plăcut să înveţe iar visul său este să devină traducător şi, poate, să obţină şi cetăţenia română. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Casta magistraților se apără Foto: X/Twitter
Justiție

Casta magistraților se apără

Casta magistraților se apără: secția de judecători a CSM a respins pe bandă rulantă solicitările ministerului de Finanțe de a-i pune să plătească pe judecătorii care au luat decizii greșite, ce au dus la condamnări ale României la CEDO. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Casta magistraților se apără În ianuarie, secția de judecători a CSM a respins nu mai puțin de trei astfel de solicitări ale Executivului. Însă CSM nu a publicat soluțiile pe site și, deocamdată, nici hotărârile, ele apărând pe site-ul luju.ro. Și secția de procurori a CSM a refuzat o astfel de solicitare a Finanțelor, în cazul unei persoane arestate abuziv timp de șapte luni. Însă reprezentanții procurorilor au arătat că reprezentantul ministerului Public doar a cerut arestarea, măsura fiind decisă de judecători. În perioada 2018-2022 statul român nu a recuperat niciun leu de la magistrații din cauza cărora a fost condamnat la plata unor daune, se arată într-un răspuns al ministerului de Finanțe către site-ul Lumea Justiției. A existat o singură acțiune în regres exercitată de Ministerul Finanțelor, împotriva fostului judecător ICCJ Horia Valentin Șelaru, și aceea respinsă. Nu este clar cât are de plătit România, prin bugetul de stat, pentru deciziile greșite ale acestor judecători, întrucât atât numele celor care s-au adresat CEDO, cât și sumele ce ar trebui plătite au fost anonimizate. Între 1994 și 2021, despăgubirile pe care statul român le avea de plătit urmare a deciziilor CEDO se apropiau de 487 de milioane de lei. 7.500 de euro despăgubiri unei femei hărțuite sexual, iar Justiția nu a făcut nimic Însă unul din cazurile în care secția de judecători a CSM a refuzat să fie de acord că magistrtaul a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență poate fi identificat: este vorba de cazul unei femei hărțuite sexual la locul de muncă, ea făcând curățenie într-o gară din Timișoara. Procurorul a închis cauza pe motiv că nu ar fi vorba de o faptă penală. Plângerea făcută la prim-procuror a fost respinsă, pe motiv că fapta nu a fost comisă cu vinovăție. O altă plângere făcută la judecător a fost, de asemenea, respinsă pe motiv că femeia nu s-a simțit stânjenită de discuțiile cu autorul, condiție impusă de textul de lege. În acest caz, despăgubirile decise de CEDO au fost de 7.500 de euro. Inspecția judiciară - sesizată în legătură cu aceste cazuri - a ajuns la concluzia că judecătorii nu au acționat „cu rea-credință sau gravă neglijență”. Secția de judecători a CSM a confirmat decizia Inspecției Judiciare, concluzionând: „Aprobă Raportul Inspecției Judiciare, în sensul că eroarea judiciară nu a fost comisă că urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență”. Mai clar: a fost o eroare, dar nu din rea-credință sau gravă neglijență.

Năstase, mesaje anti-Ucraina la TV Pandele Foto: Captură video Metropola TV
Politică

Năstase, mesaje anti-Ucraina la TV Pandele

Adrian Năstase, mesaje anti-Ucraina la TV Pandele, Metropola TV, post plătit de contribuabilii din Voluntari: Ucraina s-a opus, în 2002, intrării României în NATO, a afirmat fostul premier PSD. Năstase este singurul fost prim-ministru al României care a ajuns la pușcărie. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” DeFapt.ro a arătat că Gabriela Firea este lăudată non-stop la televiziunea soțului ei, Metropola TV din Voluntari, post finanțat de administrația locală. În septembrie 2023, rubrica „Administrație” de pe site-ul Metropola TV avea 10 știri consecutive cu Firea. Năstase, mesaje anti-Ucraina la TV Pandele Ce nu pare să fi precizat Adrian Năstase este că, la Kiev, în 2002, la putere era un regim corupt, cu tendințe dictatoriale și pro-rus, condus de președintele Leonid Kucma, care a deținut funcții de conducere în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. „Ucrainenii, în momentul în care noi ne pregăteam, înainte de reuniunea de la Praga (summitul NATO din noiembrie 2002 la care România a fost invitată să înceapă convorbirile de aderare n.n.) să fim acceptați în NATO, au transmis secretarului general, lordul George Robertson, un protest puternic, spunînd că România nu poate fi acceptată în NATO pentru că are conflicte deschise cu vecinii. Știu că nu se cunoaște lucrul ăsta”, a spus Adrian Năstase, preluat de inpolitics.ro. În emisiunea de la Metropola TV la care a fost invitat Adrian Năstase mai erau invitate Viorica Dăncilă și Norica Nicolai. Metropola TV este o televiziune deținută de o companie al cărei acționar unic este Consiliul Local Voluntari, oraș al cărui primar este Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, prim-vicepreședinte PSD și fost primar al Bucureștiului. Potrivit datelor înregistrate la Registrul Comerțului, compania SC Publivol Creativ, care deține licența pentru Metropola TV, este 100% proprietatea Orașului Voluntari, adică a Consiliului Local (CL) din Voluntari. Potrivit site-ului Primăriei Voluntari, majoritatea în CL Voluntari e deținută de PSD. În 2022, televiziunea avea 98 de angajați și pierderi de peste 2,1 milioane de lei.

Lovitură pentru propaganda AUR Foto: Captură youtube  Marin Marian
Eveniment

Lovitură pentru propaganda AUR

Lovitură pentru propaganda AUR: în 2024, încep producția mai multe fabrici noi, care vor produce, printre altele, anvelope, baterii sau medicamente, anunță Ziarul Financiar, dar și alte publicații. Doar valoarea investițiilor consemnate de ZF este de 1,2 miliarde de euro și vor crea peste 1.000 de locuri de muncă. Însă mai există și alte proiecte industriale, care nu apar în analiza acestui ziar specializat în știri economice. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Lovitură pentru propaganda AUR „Investiţiile în fabrici anunţate în România anul trecut şi în a doua jumătate a anului 2022 urmează să prindă viaţă anul acesta”, explică Ziarul Financiar. Investițiile consemnate de ZF sunt: Nokia Tyres, care va produce anvelope la Oradea DVI Production, care va produce BCA, la Iernut, în Mureș Groupe Atlantic - echipamente de încălzire, la Ariceștii Rahtivani, în Prahova Stada - medicamente, Turda Knauf - două fabrici de materiale pentru izolații Tesla Energy Storage - baterii, Brăila Diehl Controls - echipamente mașini electrocasnice, Brașov Grafic: Ziarul Financiar Cea mai mare investiție este cea de la Oradea, de 650 milioane de euro. În plus, Antena 1 a anunțat deschiderea la final de 2024 a unei fabrici de materiale de construcții - o investiție de circa 30 de milioane de euro a companiei Soceram - la Târgu-Cărbunești. În noiembrie 2023, presa consemna deschiderea, în 2024, a unei fabrici de filtre, la Balș, o investiție a Hengst Filtration.

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru. Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, s-a declarat în favoarea menţinerii deocamdată a dreptului de veto asupra intrării depline a României şi Bulgariei în Schengen, într-un interviu acordat cotidianului austriac Die Presse, în care vorbeşte despre problemele politice interne şi externe de actualitate. Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru În ceea ce priveşte subiectul Schengen, el şi-a exprimat dorinţa ca veto-ul privind extinderea acestui spaţiu cu Bulgaria şi România să fie menţinut, dar nu a enumerat condiţii specifice. Ministrul crede că intrarea deplină a celor două ţări în spaţiul fără frontiere ar fi o greşeală "în faza actuală" şi că este necesar controlul frontierelor. Citește și: INTERVIU EXCLUSIV Românii care luptă în Ucraina, specializați în cercetare, tehnologie și informații militare. De ce sunt pe front, cât câștigă, ce condiții trebuie să îndeplinească Potrivit lui Karner, extinderea Schengen nu depinde doar de România şi Bulgaria, ci întregul sistem de migraţie este în dezordine. Potrivit cuvintelor sale, este nevoie de un sistem funcţional la nivel european, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă frontiera externă este protejată. Aceasta este, de asemenea, o parte esenţială a noului pact privind migraţia şi azilul asupra căruia UE a ajuns la un acord şi care ar trebui acum să fie pus în aplicare. Numai atunci poate exista o libertate deplină de circulaţie în UE, spune el. Comisia să garanteze funcționarea sistemului Faptul că România şi Bulgaria pot intra în Schengen pe calea aerului şi pe apă este un pas înainte, iar progresul trebuie să continue pas cu pas, menţionează ministrul de Interne austriac. El adaugă că nu este sarcina Austriei să stabilească un calendar sau să creeze reguli. "Este sarcina Comisiei să garanteze că întregul sistem funcţionează", mai spune Karner. Austria are o contribuţie importantă în acest domeniu pentru a pune lucrurile în mişcare. Cu ceva timp în urmă, ar fi fost de neconceput ca liderii de stat şi de guvern să decidă în unanimitate să finanţeze în comun protecţia frontierelor externe ale UE. În urmă cu un an, ar fi fost, de asemenea, de neconceput să se facă un pact privind migraţia şi azilul, remarcă el.

Cum a afectat pandemia COVID România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum a afectat pandemia COVID România

Cum a afectat pandemia COVID România. După aproape patru ani de „convieţuire” cu virusul COVID-19, numărul îmbolnăvirilor cauzate de acesta a depăşit 3,5 milioane de cazuri în România. Cum a afectat pandemia COVID România Numărul deceselor înregistrate oficial ca fiind cauzate de coronavirus este de peste 68.500. La nivel global, cifra îmbolnăvirilor este de peste 772 de milioane de cazuri şi cea a deceselor, de aproape şapte milioane. Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni O dată cu boala, COVID-19 a răspândit nesiguranţa şi teama faţă de un adversar necunoscut. Totuşi, datele statistice de la Recensământul Populaţiei din 2021 (efectuat în 2022) arată că la doi ani de la izbucnirea pandemiei doar 32% dintre românii cu vârsta de 15 ani şi peste considerau că au fost “foarte mult” sau „în mare măsură” afectaţi de pandemie. Iar 39% declarau că nu au fost „deloc” afectaţi, sau au fost, dar „în mică măsură”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România a semnat un acord cu Austria pentru primirea parțială în Schengen Foto: Universul
Politică

România a semnat acord Austria pentru primirea parțială Schengen

România a semnat, prin ministrul de Interne Cătălin Predoiu, un acord cu Austria pentru primirea parțială în spațiul Schengen,scrie Universul.net în ediția în engleză. Articolul este semnat de jurnalista Alison Mutler. Citește și: EXCLUSIV Rafila a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Medicii, revoltați: DSP trebuie să implementeze proiecte PNRR România a semnat un acord cu Austria pentru primirea parțială în Schengen „După mai mult de un deceniu de așteptare, frustrări și speranțe zădărnicite, România și Bulgaria au primit în sfârșit undă verde pentru a adera la spațiul Schengen fără pașapoarte - parțial, deocamdată. Semnatarii unui acord politic cu Austria, semnat miercuri seară la Viena, au fost ministrul român de interne Cătălin Predoiu, omologul bulgar Kalin Stoyanov și ministrul austriac de interne, Gerhard Karner. În urmă cu un an, Viena a blocat ambele țări. La București, mulți au căutat să revendice meritele pentru victoria diplomatică obținută după un an de muncă intensă pentru a convinge partenerii europeni că obiecțiile austriece erau nejustificate. În realitate, munca grea a fost depusă de ministerele de interne ale României și Bulgariei, care au fost de acord cu măsuri mai stricte de securitate la frontieră pentru a liniști Viena și pentru a convinge membrii UE că aceste țări merită să fie membre. Ministerul lui Predoiu a citat date ale agenției europene de frontieră Frontex care arată că migranții ilegali intrau în UE în principal dinspre Balcanii de Vest, nu dinspre România, așa cum se afirmase (...) Conform acordului, România și Bulgaria vor deveni, în martie 2024, a 28-a și a 29-a țară membră a spațiului european Schengen, dar numai pe calea aerului și a mării. Deși este vorba doar de o admitere parțială în râvnitul club, discuțiile vor continua anul viitor cu privire la frontierele terestre, cu scopul de a deveni membri cu drepturi depline până la sfârșitul anului 2024”, scrie Universul. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul De altfel, chiar ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a explicat pentru AFP: „Schengen Air înseamnă că pasagerii care vin din România şi Bulgaria nu vor mai fi supuşi unui alt control al paşapoartelor decât cel al companiei aeriene la poarta de îmbarcare”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră