sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

768 articole
Investigații

România, F-35 mai scump decât Polonia

România, F-35 mai scump decât Polonia. 6,5 miliarde de dolari vrea să plătească Ministerul Apărării Naționale, condus de pesedistul Angel Tîlvâr, pentru achiziția a 32 de avioane F-35 direct de la Guvernul Statelor Unite ale Americii. În cazul în care avioanele de luptă ar fi fost cumpărate direct de la producătorul american Lockheed Martin, acesta ar fi fost obligat să investească minim 80% din valoarea contractului în economia românească (offset). Citește și: EXCLUSIV Cadou de peste șase milioane de euro făcut companiei GDELS Mowag de statul român, deși aceasta are întârzieri foarte mari la livrarea către Armată a blindatelor Piranha V O afacere scumpă pentru România, promovată de președintele Klaus Iohannis și asumată de premierul Marcel Ciolacu, în contextul în care Polonia a cumpărat același număr de avioane, tot fără offset, dar la un preț de doar 4,6 miliarde de dolari. Ce se cumpără cu 6,5 miliarde USD fără TVA Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, a aprobat în ședința din data de 11 aprilie 2023 demararea programului de achiziție a avioanelor de luptă F-35. Ulterior, conform legislației, Ministerul Apărării Naționale a cerut acordul prealabil al Parlamentului pentru a putea demara procedura de achiziție pentru că valoarea contractului depășește suma de 100 de milioane de dolari. Solicitarea Ministerului Apărării a fost transmisă ulterior către comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cele două camere. Din documentele transmise Parlamentului aflăm că programul de înzestrare „Avion multirol de generația a V-a, F-35” a fost aprobat și de prim-ministrul Marcel Ciolacu, cel care urmează să emită o Hotărâre de Guvern pentru parafarea contractului „Guvern la Guvern” cu SUA. „Programul constă în contracte atribuite de un guvern unui alt guvern, prin atribuirea de către Guvernul României Guvernului Statelor Unite ale Americii de contracte de tip , specifice programului Foreign Military Sales având ca obiect 32 de avioane F-35, motoare, suport logistic inițial, servicii de instruire, simulatoare de zbor FMT, muniții aer-aer și sol-aer, respectiv o valoare estimată de 6,5 miliarde USD fără TVA”, se menționează în solicitarea MApN. "Cooperarea industrială", în ceață groasă În solicitarea transmisă de Ministerul Apărării Naționale către Parlamentul României se menționează că va exista și o componentă de „cooperare industrială prin semnarea unui memorandum pentru cooperare industrială în paralel cu semnarea contractului Letter of Offer and Acceptance”. DeFapt.ro l-a întrebat pe deputatul Laurențiu Dan Leoreanu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, ce înseamnă această cooperare industrială și care sunt costurile finale cu programul de achiziție al avioanelor F-35. Deputatul Laurențiu Dan Leoreanu a explicat că după aprobarea de principiu dată la nivelul comisiilor de apărare urmează discuții și negocieri. „Pentru că, aici, în suma asta nu intră doar cele 32 de avioane. Intră piese de schimb, partea militarizată, instruirea, partea de offset. Dar ele nu au fost detaliate. Aprobarea finală se va da printr-un proiect de lege care se va vota în Parlament, în camere. Din ce am discutat eu, partea de mentenanță și întreținere urmează să se facă în România. Ceea ce ar însemna un lucru extraordinar. Eu m-am uitat pe toate lucrurile celelalte. Vreau să vă spun că prețul mi se pare preferențial”, a spus deputatul. Tot el a mai menționat că primele avioane ar putea ajunge în România în minimum șapte-opt ani, adică în jurul anului 2031. România, F-35 mai scump decât Polonia Prin această achiziție de avioane F-35, România se alătură unui club select de 17 state care ar urma să aibă în dotare armatei unele dintre cele mai moderne avioane de luptă. Dar prețul acestora diferă în funcție de foarte multe variabile, inclusiv de puterea de negociere a statului. În timp ce România este pregătită să plătească peste 203 milioane de dolari americani pentru fiecare avion, Polonia a reușit în urma negocierilor să obțină un preț preferențial de 143,75 milioane de dolari. Adică, cu aproape 60 de milioane de dolari față de cât vrea să plătească Guvernul Ciolacu. Datele publice arată că Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea a 32 de avioane F-35 către Polonia cu un preț maximal de 6,5 miliarde de dolari. Dar, pentru că Polonia nu a beneficiat de un acord de compensare la acest contract, oficialii polonezi au reușit să reducă costul achiziției de la 6,5 miliarde dolari la 4,6 miliarde de dolari. Ministrul polonez al Apărării, condus de Mariusz Blaszczak, a anunțat că acordul prevede pe lângă livrarea celor 32 de avioane F-35, furnizarea 33 de motoare de rezervă și pregătirea piloților și a personalului de întreținere. Primele șase avioane F-35 vor fi livrate Poloniei în perioada 2024-2025, iar restul, până în 2030. Cehia cumpără F-35 și mai scump decât România Cehia, o altă țară din Uniunea Europeană, a primit undă verde de la Departamentul de Stat al SUA pentru achiziția a 24 de avioane F-35A pentru suma de 5,65 miliarde de dolari. În acest preț intră 25 de motoare, piese de schimb, muniția, inclusiv rachetele AIM-120 AMRAAM și AIM-9X Sidewinder. Afacerea dintre Cehia și SUA nu a fost încă finalizată pentru că negocierile privind pachetul final al achiziție continuă. Departamentul de Stat a spus că pot exista compensații industriale ca parte a vânzării, dar congresul american poate încă obiecta la transferul de tehnologie. Oficialii forțelor aeriene cehe se așteaptă să opereze avioanele F-35 în jurul anului 2050. Răcirea motorului, un dezavantaj major Oficiul de Responsailitate Guvernamentală al SUA (GAO) atrage atenția că Programul F-35 se confruntă cu întârzieri, creșterea costurilor și livrări întârziate. Întârzierile programului în finalizarea simulatorului F-35 continuă să împiedice Departamentul Apărării al SUA să finalizeze testele pentru a demonstra că avionul este pregătit pentru producția completă, chiar dacă se produc peste 125 de aeronave pe an. O altă problemă este legată de costurile pentru modernizarea motorului și a sistemului de management termic, care este utilizat pentru răcirea subsistemelor de aeronave care generează căldură. „Sistemul de răcire este depășit, necesitând ca motorul să funcționeze dincolo de parametrii de proiectare. Căldura suplimentară crește uzura motorului, îi reduce durata de viață și adaugă costuri de întreținere de 38 de miliarde de dolari. Programul a evaluat unele opțiuni de îmbunătățire a motorului și a răcirii, dar nu a definit complet cerințele pentru cât de multă răcire va avea nevoie în viitor aeronava”, se menționează în raportul GAO, în care se mai menționează că Congresul nu are o imagine completă a creșterii costurilor pentru modernizarea avionului. Probleme la sistemul de ejectare și la software Centrul pentru Controlul Armelor și Neproliferare a realizat o fișă informativă pentru avionul F-35 în care se menționează că avantajele avionului sunt temperate de multiple neajunsuri. Testele din iulie și august 2015 au demonstrat o probabilitate de deces de 23% și o probabilitate de 100% de rănire a gâtului la ejectare pentru piloții cu o greutate între 63 și 75 de kilograme și o probabilitate de 98% de deces pentru piloții sub 62 de kilograme. Modificările de proiectare ale scaunului cu ejectare au scăzut riscul de rănire sau deces la aceleași niveluri ca și scaunele ejectabile pentru alte aeronave, dar un raport intern al Forțelor Aeriene SUA din 2017 spunea că defecțiunile nerezolvate ale scaunului cu ejectare F-35 ar putea ucide până la 24 de piloți pe durata de viață a programului. Problemele structurale și de software limitează timpul de zbor al avionului la viteză maximă. Mitralierea de pe varianta F-35A nici măcar nu poate trage drept. De asemenea, avioanele F-35 se strică mai des, iar timpul de reparare durează mai mult decât se aștepta, nereușind să îndeplinească cerintețe de fiabilitate și mentenață ale Departamentului Apărării al SUA. Cost anual de operare al unui aparat, peste șapte milioane USD Prețul unui avion, inclusiv costurile auxiliare, cum ar fi întreținerea depozitului, echipamentele de sprijin la sol și piesele de schimb, este de 110,3 milioane USD pentru F-35A. 135,8 milioane USD în cazul F-35B și 117,3 milioane USD pentru F-35C. Aceste costuri nu includ costurile de din ciclul de viață pentru operarea și susținerea aeronavei pe durata ciclului său de viață de 66 de ani. Forțele Aeriene ale SUA, în anul 2018, au estimat la 4,1 milioane de dolari costul de operare al unui avion F-35A. Rapoartele oficiale arată că în realitate costul de operare este de aproximativ 7,1 milioane de dolari anual pentru un singur avion. Ceea ce înseamnă că România ar putea să cheltuie anual în jur de 227 de milioane de dolari, atunci când va avea toate cele 32 de avioane F-35, pentru operarea acestora.

România, F-35 mai scump decât Polonia (sursa: lockheedmartin.com)
România, în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate Foto: Nine o`clock
Economie

România, în topul primelor țări UE la prețul electricitate

Eurostat arată, azi, că România este în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate. În Germania, curentul electric este mai ieftin. În plus, prețul la gaze a explodat în România, creșterea fiind de 134%, doar Letonia înregistrând o majorare mai abruptă. #Gas prices rose in 20 EU countries in the first half of 2023?Largest increases:??Latvia (+139% compared with the first half of 2022)??Romania (+134%)??Austria (+103%)??Estonia, ??Croatia and ??Italy registered decreases between -0.6% and -0.5.? https://t.co/MFF2S3DYz5 pic.twitter.com/YQwODqiW1z— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) October 26, 2023 Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site România, în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate „Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 erau cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Olanda (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro)”, arată Eurostat. Datele arată că prețurile energiei electrice pentru consumatorii casnici au crescut în 22 de țări din UE în prima jumătate a anului 2023, comparativ cu prima jumătate a anului 2022. În monedă națională, cea mai mare creștere (+953%) a fost raportată în Olanda. Creșteri mari, în moneda națională, au fost înregistrate și în Lituania (+88%), România (+77%) și Letonia (+74%). Scăderi mari ale prețurilor la energie, în moneda națională, au fost înregistrate în Spania (-41%), urmată de Danemarca (-16%). Scăderi mai mici au fost raportate în Portugalia (-6%), Malta (-3%) și Luxemburg cu aproape 0 (-0,4%). Explozie-record a prețului la gaze Între prima jumătate a anului 2022 și prima jumătate a anului 2023, prețul gazelor naturale a crescut în 20 din cele 24 de state membre ale UE care raportează prețurile gazelor naturale. „Prețurile gazelor (în monede naționale) au crescut cel mai mult în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Olanda (+99%) și Irlanda (+73%). La polul opus, s-au situat Estonia, Croația și Italia, care au înregistrat scăderi cuprinse între -0,6% și -0,5%, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat”, arată statistica oficială a Comisiei Europene. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Preţul fără impozitele pe electricitate şi gazele naturale sunt în scădere. Parţial, statele membre UE au retras măsurile de sprijin. Ca rezultat, preţurile cu impozite pentru consumatorul final este uşor mai ridicat decât în primul semestru din 2022, explică Eurostat.

Nehammer reconfirmă că este exclus să accepte România în Schengen Foto: Facebook
Politică

Nehammer este exclus accepte România în Schengen

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, reconfirmă că este exclus să accepte România și Bulgaria în Schengen: extinderea este „de neconceput'', le-a spus el ziariștilor, după discuții cu premierul bulgar Nikolai Denkov, care s-a aflat într-o vizită de o zi la Viena. Citește și: Dezastru al propagandei Tudose-Grindeanu: celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență. CNAIR refuză să semneze recepția Nehammer reconfirmă că este exclus să accepte România în Schengen „Este de neconceput pentru noi să extindem Schengen în acest moment. Acest lucru nu are nicio legătură cu Bulgaria şi România, este o chestiune de securitate, pentru că în acest moment, avem provocări foarte mari în Spaţiul Schengen”, a explicat Nehammer. „Schengen trebuie să fie reparat. Până când nu va fi reparat, nu îl putem extinde", a insistat cancelarul Austriei. El a subliniat că miniştrii de externe ai UE înşişi spun că sistemul Schengen nu funcţionează. Din ce în ce mai multe ţări introduc controale la frontiere, ceea ce înseamnă că sistemul Schengen nu se ridică la adevărata sa semnificaţie, a subliniat cancelarul. El a precizat că 75% dintre migranţii interceptaţi în Austria nu sunt înregistraţi, ceea ce reprezintă o problemă de securitate. Citește și: Judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava boteza, împreună cu amantul ei Cotoară, copiii interlopilor din Rădăuți. Tovarășii iubitului ei, scăpați de arest de judecătoare "Suntem foarte recunoscători Bulgariei pentru toate eforturile şi sacrificiile pe care le face pentru a păstra frontierele externe ale UE şi, prin urmare, ale Austriei", a adăugat Nehammer. UE ştie foarte bine că Bulgaria şi România contribuie la Schengen şi de aceea trebuie să le sprijine financiar, a mai subliniat cancelarul austriac.

România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE Foto: Facebook
Economie

România are cel mai mare deficit bugetar din UE

România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arată datele Eurostat publicate azi. Astfel, potrivit Eurostat, deficitul bugetar al României a fost, în trimestrul II din 2023 de 6,3% din PIB. Citește și: VIDEO Scene halucinante într-un supermarket din Suceava: clienții se calcă în picioare pentru cașcaval la preț redus România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE Doar Ungaria, condusă de guvernul Viktor Orban, are un deficit mai mare, de 6,6%. Însă Eurostat oferă o privire comparativă și arată că în trimestrul II din 2021 erau țări cu deficite mai mari decât România, dar au reușit să le diminueze. Astfel, deficitul României era de 7,8% în trimestrul II din 2021 și, după doi ani de evoluție sinuoasă, a ajuns la 6,3%. Franța avea, în trimestrul II din 2021, un deficit de 8%, dar a ajuns la doar 4,6%. Malta a coborât de la 7,8% la 3,1%. Letonia a plecat de la un deficit de 8,1% la un excedent de 0,1%! Portugalia, de la deficit de 4,5% din PIB a ajuns la un excedent de 2,3%. Ciolacu dă vina pe alții Deşi în perioada aprilie-iunie 2023 ponderea deficitului în PIB în zona euro s-a menţinut stabil comparativ cu primul trimestru din 2023, în UE s-a observat o uşoară creştere. În trimestrul doi din 2023, deficitul guvernamental s-a situat la 3,2% din PIB în Uniunea Europeană, faţă de un nivel de 3,1% din PIB în precedentele trei luni. Măsurile adoptate de guverne pentru a atenua impactul preţurilor ridicate la energie au avut un impact puternic asupra finanţelor publice în semestrul doi din 2022 şi în trimestrul doi din 2023, iar majoritatea statelor membre UE continuă să înregistreze deficit guvernamental. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut „A venit un prim-ministru de la ciuma roşie, de la PSD, şi în trei luni de zile este un dezastru că nu închidem deficitul cum şi l-a asumat un ipocrit şi un accident al României în funcţia de prim-ministru de la 4,4% şi sperăm să închidem cu 5,5% - 5,7%. Deodată a devenit o problemă extraordinară. România este stabilă economic”, spunea premierul Marcel Ciolacu la 18 octombrie.

Capitala și vestul, investiții străine directe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Capitala și vestul, investiții străine directe

Capitala și vestul, investiții străine directe. Între 2013 şi 2022, soldul investiţiilor străine directe din judeţul Iaşi (ISD) a scăzut cu aproape 10%. Capitala și vestul, investiții străine directe Este o scădere de la 647 mil. euro, în urmă cu zece ani, la 590 mil. euro anul trecut, după cum reiese din raportul publicat recent de Banca Naţională a României (BNR). Citește și: Șeful CCR, Marian Enache, moșier la marginea Bucureștiului: mii de metri pătrați de teren în comune de lux, lângă pădure. Enache câștigă 15.000 de euro lunar din salariu și pensii speciale Dacă realizăm un clasament al judeţelor după acest indicator pe anul trecut, Iaşiul se situează abia pe locul 19, pe poziţii fruntaşe fiind Bucureşti (59,14 mld. euro), Ilfov (7,46 mld. euro), Timiş (5,24 mld. euro), Prahova (3,29 mld. euro) şi Cluj (2,89 mld. euro). Iaşiul este devansat şi de alte judeţe (cu un sold ISD în 2022 sub un mld. euro) precum Buzău (623 mil. euro), Satu Mare (768 mil. euro), Dolj (788 mil. euro), Maramureş (929 mil. euro) şi Olt (969 mil. euro). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Moaștele Sfintei Teodora revin în România (sursa: doxologia.ro)
Eveniment

Moaștele Sfintei Teodora revin în România

Moaștele Sfintei Teodora revin în România. În Moldova ar putea ajunge moaştele uneia dintre cele mai iubite sfinte: Sfânta Teodora de la Sihla. Moaștele Sfintei Teodora revin în România Discuţia a fost relansată în urma vizitei la Kiev a delegaţiei Guvernului României, conform agenţiei de presă basilica.ro a Patriarhiei Române. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Astfel, la finalul discuţiilor s-a făcut o declaraţie publică prin care ambele ţări îşi asumă „importanţa lucrărilor legate de organizarea căutării moaştelor Sfintei Teodora în Ucraina şi a mormintelor hatmanilor Pylyp Orlyk şi Ivan Mazepa din România”. În urma acestui schimb, moaştele Sfintei Teodora ar urma să fie oferite din nou României. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bucureștiul lui Nicușor Dan, rating cu patru trepte peste cel al României Foto: Facebook
Economie

Bucureștiul, rating patru trepte peste cel al României

Bucureștiul lui Nicușor Dan are rating Fitch cu patru trepte peste cel al României, obținut de guvernarea Ciolacu. Precizarea a fost făcută chiar de edilul-șef al Capitalei, Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook. Citește și: GALERIE FOTO Fostul premier social-democrat al Finlandei, Sanna Marin, s-a dezlănțuit: în haine și cu bijuterii de lux, circulând cu Mercedesul, participă la Paris Fashion Week Bucureștiul lui Nicușor Dan, rating cu patru trepte peste cel al României „Agenția Fitch reconfirmă profilul individual de credit al Bucureștiului la "a", patru trepte deasupra ratingului României BBB-, confirmând eforturile noastre de a stabiliza financiar municipalitatea. Agenția reține că acest lucru se întâmplă în ciuda presiunilor asupra bugetului care rezultă din creșterea prețurilor, a constrângerilor macroeconomice ca urmare a războiului din Ucraina și datorită implementării unui plan ambițios de investiții. Un indicator relevant luat în calcul în evaluare este ajustarea cheltuielilor la venituri (Expenditure Adjustability) unde calificativul Bucureștiului este «Mai puternic» (Stronger).Important este de asemenea calificativul «aa» pentru sustenabilitatea împrumuturilor, în perspectiva împrumuturilor viitoare necesare pentru noi tramvaie, modernizarea liniilor de tramvai, termoficare”, a scris Nicușor Dan, pe Facebook. Azi, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, s-a lăudat cu ratingul acordat României de Fitch și S&P. Boloș se laudă că se va putea împrumuta mai ieftin „După ratingul Fitch, primim o nouă veste bună: S&P ne reconfirmă ratingul şi perspectiva stabilă. O nouă recunoaştere a angajamentului ferm pe care îl avem de a menţine stabilitatea economică, a controla deficitul bugetar şi a promova reformele structurale. De ce este important pentru noi? Ne ajută să accesăm pieţele de capital la costuri mai reduse şi să atragem mai multe investiţii străine în România. Pentru oameni înseamnă crearea de locuri de muncă, salarii mai mari şi îmbunătăţirea calităţii vieţii", a scris Boloş. Potrivit acestuia, în evaluarea sa, S&P evidenţiază angajamentele de a continua reformele şi agenda fiscală echilibrată şi credibilă pe termen mediu susţinute de Strategia de redresare şi rezilienţă a României. De asemenea, subliniază rezilienţa de care a dat dovadă piaţa muncii din ţara noastră precum şi creşterea salariului real în martie 2023, mai devreme decât în multe alte ţări din Europa Centrală şi de Est. ''Cum se îmbunătăţeşte acest rating? Prin reducerea structurală a deficitului fiscal şi a deficitului de cont curent. Mai simplu, să ai cheltuieli mai mici decât încasezi. Ceea ce ne cere şi Comisia Europeană, dacă vrem să primim toţi banii europeni care ne sunt alocaţi pentru autostrăzi, şcoli, sistem de canalizare şi mulţi alţi vectori ai dezvoltării care ne influenţează fiecare zi din viaţă. S&P a confirmat, de asemenea, că pachetul de măsuri asumat de Guvernul României este vital în acest sens", a adăugat ministrul. S&P anticipează o creștere de doar 2,3% Agenţia de rating S&P a reconfirmat, în data de 13 octombrie 2023, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă, informează sâmbătă Ministerul Finanţelor. Conform MF, decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută, în opinia agenţiei, de nivelul redus al datoriei externe şi guvernamentale, precum şi de perspectivele solide de creştere. Totodată, S&P anticipează că angajamentele României în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR) al UE vor continua să fie o ancoră pentru reformele politice şi fiscale. În opinia agenţiei, economia României va înregistra o creştere de 2,3% în anul 2023, respectiv de aproape 4% în medie până în anul 2026, în condiţiile în care ţara noastră va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât şi din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR). Rating mai bun, când scade deficitul Principalii factori ce pot conduce la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt reducerea structurală a deficitului fiscal şi a deficitului de cont curent, precum şi îmbunătăţirea susţinută a performanţei economice a României. Totodată, scăderea costurilor serviciului datoriei publice guvernamentale prin îmbunătăţirea structurii datoriei poate reprezenta un alt factor pozitiv. "Agenţia ar putea decide înrăutăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei dacă se va înregistra o creştere reală a economiei semnificativ sub aşteptările actuale ale agenţiei şi dacă eforturile guvernamentale sunt insuficiente pentru consolidare fiscală pe termen mediu pentru reducerea sustenabilă a deficitelor", precizează MF. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp În data de 8 septembrie 2023, Agenţia de rating Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă.

România, printre ţările cu cea mai semnificativă scădere a producţiei industriale Foto: Facebook
Economie

România, semnificativă scădere producţiei industriale

România este printre ţările cu cea mai semnificativă scădere a producţiei industriale, în august, arată datele publicate azi de Eurostat. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Producţia industrială a scăzut cu 5,1% în zona euro şi cu 4,4% în Uniunea Europeană în august, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Irlanda, Slovenia, Estonia, Bulgaria, Lituania, Ţările de Jos, Ungaria şi România au înregistrat cel mai sever declin. România, printre ţările cu cea mai semnificativă scădere a producţiei industriale În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în august, faţă de perioada similară din 2022, au fost în Slovacia (4,7%), Danemarca (3,5%) şi Malta (3%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 27,3%), Slovenia (minus 12,3%), Estonia (minus 11,9%), Bulgaria (minus 9,7%), Lituania (minus 6,7%), Ţările de Jos (minus 6,6%), Ungaria (minus 6,1%) şi România (minus 5,7%). În cazul UE, producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a scăzut cu 7,3%, cea de energie cu 6,7%, cea de bunuri intermediare cu 5,5%, iar producţia de bunuri de capital cu 5,2%, în timp ce la bunuri de folosinţă imediată s-a menţinut stabilă. În august, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a crescut cu 0,6% în zona euro şi în Uniunea Europeană, după ce în iulie a scăzut cu 1,3% în zona euro şi în Uniunea Europeană. În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în august, comparativ cu luna precedentă, au fost înregistrate în Irlanda (6,1%), Slovacia (4,5%) şi Lituania (3,7%), iar cele mai semnificative scăderi în Ungaria (minus 2,4%), Croaţia (minus 2,2%) şi Belgia (minus 1,8%). România a înregistrat în august o scădere lunară de 0,4% a producţiei industriale, după un avans de 0,7% în iulie. Citește și: EXCLUSIV Brigada de epoleți a ministrului Alexandru Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5. Rafila, fiul unui șef al Securității Arad În cazul UE, producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a crescut cu 1,2%, cea de bunuri de folosinţă imediată cu 0,7%, iar cea de bunuri de capital cu 0,1%, în timp ce producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 0,2% şi cea de energie cu 0,5%.

Wizz Air, profit mare în România (sursa: Facebook/Wizz Air)
Economie

Wizz Air, profit mare în România

Wizz Air, profit mare în România. Directorul executiv al companiei Wizz Air, József Váradi, a vizitat Aeroportul Iaşi. Wizz Air, profit mare în România S-a întâmplat la 20 de ani de la înfiinţarea companiei şi zece ani de la primul zbor în Iaşi. Citește și: Controversata pensionară specială Viorica Costiniu cere „organelor abilitate” să ancheteze de unde a obținut DeFapt.ro documentul privind pretențiile salariale uriașe ale magistraților József Váradi a preferat să nu nominalizeze destinaţiile noi pe care le va deschide compania low-cost la Iaşi. Dar a asigurat că vor fi anunţate o dată cu venirea unei noi aeronave, a cincea, luna viitoare, în baza Wizz Air de la Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar, anunță premierul Antonio Costa Foto: Facebook Antonio Costa
Internațional

Guvernul Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar

În Portugalia se poate: guvernul socialist de la Lisabona estimează că va încheia anul cu excedent bugetar, a doua oară în ultimii 50 de ani. Citește și: O pesedistă calificată ca reporter la Antene conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia. CA-ul companiei, bidon de sinecuri pentru PSD În România, guvernul condus de pesedistul Marcel Ciolacu speră să nu încheie anul 2023 cu un deficit mai mare de 5,5% - cu circa 25% mai mult decât se angajase în fața Uniunii Europene. Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar, al doilea în aproape cinci decenii, faţă de un deficit echivalent cu 0,4% din PIB, previzionat în urmă cu două săptămâni, a anunţat premierul Antonio Costa, transmite Reuters. Executivul lucrează la finalizarea proiectului de buget pe 2024, care va fi trimis Parlamentului în 10 octombrie. Proiectul include noile ţinte bugetare pentru 2023 şi 2024. Anul trecut, Portugalia a raportat un deficit de 0,4% din PIB. „Anul acesta vom avea din nou excedent bugetar, chiar dacă am obţinut cu un miliard de euro mai puţin din impozitarea veniturilor persoanelor fizice şi am adoptat TVA zero la alimentele de primă necesitate”, a declarat Costa într-un interviu acordat postului de televiziune TVI. Înaintea pandemiei, în 2019, Portugalia înregistrase un uşor excedent, de 0,1% din PIB, primul în cei 45 de ani de istorie democratică a ţării. Institutul Naţional de Statistică raportase la Bruxelles, în urmă cu două săptămâni, că Portugalia îşi menţine estimarea privind un deficit de 0,4% din PIB în 2023, chiar dacă a înregistrat excedent în primele şapte luni ale anului. Costa a explicat că veniturile suplimentare de pe urma inflaţiei au fost extraordinare dar Portugalia trebuie să menţină o politică bugetară „prudentă” şi să continue reducerea datoriei ridicate, mai ales în actualul context al dobânzilor ridicate. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Guvernul Portugaliei estimează că ponderea datoriei ca procent din PIB va scădea la 106,1% în 2023, de la 112,4% în 2022

Șeful Wizz: 20% din pasagerii afectați, din România Foto: Facebook
Economie

Șeful Wizz: 20% din pasagerii afectați, din România

Șeful Wizz Air, József Váradi, CEO-ul companie, recunoaște că 20% din pasagerii afectați de zborurile anulate sau amânate de această companie erau din România. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Însă el a susținut că Wizz Air compensează pasagerii „în mod corespunzător”, că 70% din cererile de despăgubire se pot face automatizat și că în septembrie nu a mai fost nici un zbor anulat. Șeful Wizz: 20% din pasagerii afectați, din România „Vorbim despre câteva zeci de mii de pasageri afectaţi în vară. Eu vorbesc la nivel total, în reţeaua totală. Probabil că România reprezintă cam 20% din această cifră. În vară, compensaţiile au fost aproape de 100 de milioane de euro. Deci noi compensăm în mod corespunzător. Nu trebuie să vă îngrijoraţi de asta. Sigur că nu ne dorim să anulăm, de aceea suntem preocupaţi să efectuăm zborurile. Dar dacă totuşi trebuie să anulăm dintr-un motiv sau altul, noi respectăm regulamentele europene şi plătim pasagerilor orice drepturi au. Le apreciem şi le respectăm drepturile. În momentul de faţă avem cam 70% din cererile de despăgubire în mod automatizat. Deci chiar şi clienţii pot să-şi obţină rambursarea. Apasă pe un buton şi primesc banii fără nicio intervenţie din partea companiei. Şi practic facem foarte multe eforturi astfel încât acest proces să fie cât mai automatizat cu putinţă. Sigur că întotdeauna există şi cereri de despăgubire mai complicate, care necesită mai mult timp de procesare. Însă pentru a atenua toate aceste probleme, noi încercăm să nu anulăm şi să efectuăm zborurile. Pe asta ne concentrăm şi aţi văzut ce investiţii am făcut? Luna trecută nu am avut niciun zbor anulat în România”, a spus József Váradi. El a menţionat că în România au fost probleme în lunile iunie şi iulie şi a arătat că operatorul aerian o adoptat o serie de decizii pentru a evita asemenea situaţii. Aeronave de rezervă, două unități call-center suplimentare „Am luat o serie de decizii grele pentru că ne costă bani. Investim în aeronave de rezervă. O aeronavă de rezervă costă 100 de milioane de euro. Înainte aveam cinci aeronave de rezervă în sistem. La începutul verii am ajuns la opt aeronave, deci pentru toată reţeaua Wizz, pentru tot sistemul Wizz. Deci de la cinci la opt. Am investit 300 de milioane de euro pentru asta. Am creat mai multe echipaje şi piloţi de stand-by, astfel încât dacă e nevoie să introducem o nouă aeronavă pentru a recupera operaţiuni, să avem şi echipaje disponibile pentru aeronavele respective de rezervă. Şi aceasta este o investiţie semnificativă. Am investit foarte mult şi în logistică. Distribuiam piese de schimb pentru recuperare tehnică de la o serie de puncte şi am extins numărul de puncte. De exemplu, avem o bază logistică la Bucureşti, astfel încât să fim cât mai aproape de problemă. Dacă este o problemă în România, să nu aducem piesele din Polonia, pentru că avem o bază mare în Polonia, dar avem piese şi aici la Bucureşti. Vorbim despre depozite, hangare, despre piese de schimb. Deci este o investiţie. Şi apoi ne-am uitat şi la orarul de zbor. Am evaluat riscul ca personalul să iasă din programul de zbor sau să existe riscul de anulare de zbor. Deci am făcut optimizare din acest punct de vedere. Şi am investit foarte mult şi în call center. Înainte aveam trei, acum avem cinci unităţi de call center, deci mai multă capacitate, mai multă infrastructură astfel încât să satisfacem cerinţele oamenilor. Şi investim şi în resursele de la sol, din aeroporturi. Dacă există o problemă, oamenii să aibă la cine să apeleze, să nu se simtă sinistraţi”, a afirmat József Váradi. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro El a precizat că problemele nu au dispărut cu totul, dar că în prezent compania nu se mai confruntă cu situaţia din iunie şi iulie.

România, al doilea mare beneficiar de fonduri UE Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

România, al doilea mare beneficiar de fonduri UE

Lovitură pentru propaganda AUR și a Dianei Șoșoacă: România a fost, în 2022, al doilea mare beneficiar, net, de fonduri UE, arată un studiu al Institutului German de Ecoonomie. În schimb, Germania a fost cel mai mare contributor la bugetul Uniunii, urmată de Franța. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Comisia Europeană este condusă de minți bolnave. Ei ne-au adus inflație, sărăcie, o pandemie inventată și pregătesc tot felul de nebunii, în timp ce noi, în România, avem nevoie de spitale, de drumuri, în timp ce jumate din Românie este îngropată în sărăcie”, spunea președintele AUR, George Simion, în iulie 2023. „De când suntem în Uniunea Europeana ne-am distrus! Nu pot să spun decât RO-Exit!”, afirma fosta sa colegă de partid, Diana Șoșoacă, în septembrie 2022. România, al doilea mare beneficiar de fonduri UE „Ca și în anul precedent, cel mai mare beneficiar net este Polonia, cu 11,9 miliarde de euro (2021: 12,9 miliarde de euro). La mare distanță se află România și Ungaria, cu 5,6 și 4,4 miliarde de euro”, arată un raport al institutului, publicat joi, 28 septembrie. Datele pe 2022, analizate de institut, mai arată că, anul trecut, fiecare cetățean român a beneficiat de 293,09 euro, beneficiu net - adică suma atrasă de România minus contribuția țării la bugetul UE. Fără fondurile PNRR (NextGenerationEU), impactul fondurilor UE asupra PIB-ului României a fost de 1,95%. Cu fondurile NextGeneration, a fost de 2,52%. Potrivit datelor INS din aprilie, PIB-ul României a crescut în 2022 cu 4,7%. În consecință, mai mult de jumătate din această creștere s-a datorat fondurilor UE. Însă, în alte state est-europene, impactul fondurilor UE în creșterea PIB-ului a fost mult mai mare: Croația - 4,01%, Bulgaria - 3,45%, Ungaria - 2,59%, iar în statele baltice de 2,6-2,7%. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Estonienii au primit cel mai mare sprijin financiar de la bugetul european pe cap de locuitor - aproape 678 de euro.

Oficial, Simona Halep s-a mutat din România Foto: Twitter
Eveniment

Oficial, Simona Halep s-a mutat din România

Oficial, Simona Halep s-a mutat din România: decizia ITIA consemnează că ea este în prezent „stabilită” în Franța. În rezoluția de 126 de pagini a ITIA în care a stabilit că jucătoarea română de tenis s-a dopat cu roxadustat, în al doilea paragraf apare această informație. Citește și: Averea uriașă a baronului PSD de Vaslui, Dumitru Buzatu, prins de DNA când lua o șpagă de 1,25 milioane de lei. El controla Vasluiul, unul din cele mai sărace județe din țară, de 11 ani Oficial, Simona Halep s-a mutat din România „Doamna Halep este un cetățean român de 31 de ani, în prezent stabilită în Franța. Este o jucătoare profesionistă de tenis cu reputație internațională și a obținut un mare succes în carieră. A fost de două ori pe locul 1 mondial la simplu, în 2017 și 2019. Ea are 24 titluri de simplu, incluzând Roland Garros 2018 și Wimbledon 2019”, scrie ITIA. Presa apreciază că două ar putea fi motivele pentru care s-a stabilit în Franța: un regim fiscal mai favorabil sau dorința de a fi mai aproape de academia lui Patrick Mouratoglou. „Am simțit că trebuie să mă duc la academia lui Patrick! Acolo am simțit că sunt un copil care încă își dorește să mai facă ceva în tenis. Deși eram foarte dezamăgită și nu știam dacă mai pot atinge nivelul cel mare. Pentru că eu nu mai joc tenis ca să câștig un meci sau două, merg până la capăt atunci când joc la un turneu. La academie am văzut copilașii de acolo, care au 10 – 12 ani, chiar și mai puțin, trezindu-se dimineața cu visul de a deveni foarte buni jucători de tenis. Am luat ca un burete vibe-ul de acolo și l-am pus în interiorul meu. Stau de la 8.00 dimineața la ora 18.00 în academie. Niciodată n-am făcut treaba asta. Dar simt că la vârsta mea am nevoie de așa ceva”, spunea Simona Halep, în 2022. Halep va face recurs la decizia ITIA Simona Halep (31 de ani) a primit o suspendare de 4 ani în cazul de dopaj. ITIA a făcut anunțul oficial marți după-amiază, dar decizia poate fi atacată cu recurs. Dubla campioană de Grand Slam poate face apel la TAS. Citește și: Fentanil, medicamentul vândut de dealer-ul care era angajat la Catena, este cel mai periculos drog de pe planetă la ora actuală. În 2021, a ucis zeci de mii de cetățeni americani „ITIA confirmă că un tribunal independent a suspendat-o pe Simona Halep pentru o perioadă de 4 ani, din cauza încălcării Programului Anti-Doping. Dubla campioană de Grand Slam, în vârstă de 31 de ani, a fost găsită vinovată pentru două încălcări separate. Prima, cu substanța interzisă roxadustat, la US Open 2022. A doua este legată de iregularitățile din pașaportul său biologic”, se arată în comunicatul din 12 septembrie. Însă ITIA nu a publicat decizia integrală, iar Halep nu a putu face recurs deocamdată, arăta Eurosport, la 20 septembrie.

De ce vin nepalezii în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

De ce vin nepalezii în România

De ce vin nepalezii în România. Nishan Rajbanschi, inginer civil de profesie, spune că ar fi plătit în ţara lui cu aproape 400 de dolari la o companie bună, dar, în funcţie de experienţă, se poate ajunge şi la mai mult de atât. De ce vin nepalezii în România Pe de altă parte, în Iaşi munceşte acum pe un salariu de 1.300 de dolari, adică triplu, nu plăteşte chirie şi are zilnic masa asigurată, o diferenţă “de la cer la pământ”, a lăsat bărbatul să se înţeleagă. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj El este unul dintre cei 770 de nepalezi care au acum un loc de muncă în Iași. Cel puţin aşa arătau cifrele oficiale luna trecută - iar pe cei mai mulţi dintre ei îi vezi pe şantiere. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Austria respinge dur România în Schengen (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Eveniment

Austria respinge dur România în Schengen

Austria respinge dur România în Schengen. Austria a respins apelul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca Viena să renunţe la opoziţia sa faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, susţinând că extinderea în prezent a zonei de liberă circulaţie nu are niciun sens, relatează joi Euractiv. Austria respinge dur România în Schengen În discursul său anual privind starea Uniunii Europene, prezentat în plenul Parlamentului European la Strasbourg, Ursula von der Leyen i-a cerut Austriei să permită intrarea României şi a Bulgariei în Schengen "fără nicio întârziere". Citește și: Șoferul ucigaș de la 2 Mai se droga acasă, cu știința mamei. Aceasta ar fi încercat să-i șantajeze cu asta pe prietenii fiului ei Totuşi, Viena a respins rapid solicitarea. "În prezent, cifrele privind migraţia sunt în creştere în Europa şi, în multe ţări, se discută despre controale frontaliere suplimentare, de exemplu la frontiera dintre Germania şi Polonia", a declarat ministrul de interne austriac Gerhard Karner. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale "La acest moment, nu are niciun sens pentru mine să vorbim despre o extindere a Spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puţine", a adăugat el. Austria blochează aderarea celor două ţări (la Schengen), temându-se de un aflux de migranţi ilegali. Potrivit guvernului austriac, România şi Bulgaria nu şi-ar putea controla eficient frontierele, care ar deveni frontiere externe ale Uniunii Europene după aderarea celor două ţări la Schengen. Și opoziția de la Viena critică poziția Austriei Ursula von der Leyen a subliniat miercuri că România şi Bulgaria au devenit deja un model "arătând cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările" de migranţi. Citește și: Ziua în care Ciolacu blochează spitalul construit din donații publice de către Asociația „Dăruiește Viață”. Organizația cheamă la proteste publice "Bulgaria şi România au dovedit că fac parte din spaţiul nostru Schengen. Aşadar, haideţi să le primim în sfârşit, fără nicio întârziere", a adăugat şefa Comisiei Europene în discursul său privind starea UE. Insistenţa guvernului austriac de a bloca intrarea celor două ţări est-europene în Schengen a fost criticată şi de partidul liberal NEOS, aflat în prezent în opoziţie. "Acesta este un apel direct către guvernul federal austriac de a ridica în cele din urmă veto-ul său incalificabil şi antieuropean", a declarat eurodeputata Claudia Gamon pentru agenţia de presă APA, după încheierea discursului Ursulei von der Leyen în plenul Parlamentului European.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră