sâmbătă 10 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: retrospectivă

2 articole
Eveniment

România 2025, cronologia celor mai importante evenimente politice

Anul 2025 a fost unul dintre cei mai turbulenți ani politici din istoria recentă a României, marcând crize instituționale, alegeri repetate, proteste masive și noi direcții ideologice în societate. După anularea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul lui 2024, scena politică s-a redefinit, iar orientarea pro-europeană a devenit un subiect central de dezbatere. Ianuarie: Schengen și „Turul 2, înapoi!” La 1 ianuarie 2025, România și Bulgaria au devenit pe deplin membre ale Spațiului Schengen. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Eliminarea controalelor la frontierele terestre a completat procesul început în 2024, când fuseseră ridicate controalele la frontierele aeriene și maritime. Începutul anului a fost marcat și de proteste împotriva anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 de către Curtea Constituțională. Mitingurile au fost susținute în special de formațiuni de dreapta și au vizat guvernul condus de Marcel Ciolacu. Sloganurile cel mai frecvent întâlnite au fost „Turul 2, înapoi!” și „Călin Georgescu președinte!”, după excluderea acestuia din cursa electorală. Contestatarii deciziei au vorbit despre „lovitură de stat”, interferențe externe și presiuni asupra instituțiilor fundamentale ale statului. Februarie: Iohannis demisionează, România coboară în categoria „regim hibrid” Pe 11 februarie, Klaus Iohannis și-a dat demisia din funcția de președinte, după luni de contestări publice privind legitimitatea sa în contextul anulării alegerilor. În locul său, funcția de președinte interimar a fost preluată de Ilie Bolojan, pe atunci președintele Senatului, cel care avea ulterior să devină și președinte al PNL și prim-ministru. Tot în luna februarie 2025, Economist Intelligence Unit a retrogradat România în categoria „regim hibrid”, pentru prima dată după aderarea la Uniunea Europeană. Interpretarea retrogradării a fost legată direct de anularea alegerilor prezidențiale și de suspiciunile de ingerințe externe. România a ajuns astfel pe ultimul loc din UE în clasamentul democrațiilor, sub Ungaria și Bulgaria, dar și sub Republica Moldova. Martie, candidatura lui Călin Georgescu, respinsă Candidatura lui Călin Georgescu, susținut de AUR și alte formațiuni suveraniste, a fost invalidată de Biroul Electoral Central în martie. Decizia a provocat un nou val de proteste și radicalizare a discursului politic. Ulterior, George Simion a devenit candidatul polului suveranist. Aprilie, Victor Ponta și cetățenia sârbă În luna aprilie, candidatul independent la alegerile prezidențiale, Victor Ponta, a declarat într-un podcast că a primit cetățenia sârbă după intervenția din timpul inundațiilor din 2014. Potrivit propriilor afirmații, ar fi dat ordin „peste structurile românești” pentru deschiderea văii de la Porțile de Fier, măsură care ar fi contribuit la evitarea inundării Belgradului. Ponta a precizat că în România au fost luate măsuri de siguranță și că viața niciunui cetățean nu a fost pusă în pericol. Declarațiile au generat reacții dure pe scena politică. Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut public lui Victor Ponta să se retragă din cursa prezidențială. Mai, eliminarea României din Visa Waiver, alegeri prezidențiale Pe 2 mai, SUA au retras România din programul Visa Waiver, invocând motive de securitate. Decizia a fost pusă de o parte a societății în legătură cu anularea alegerilor și incertitudinile politice, iar de alta, cu noua orientare strategică a Washingtonului. În urma turului 1 din 4 mai și turului 2 din 18 mai, Nicușor Dan a devenit președintele României, învingându-l pe George Simion. Victoria a venit pe fondul celui mai tensionat și contestat proces electoral postdecembrist. Iunie, guvern pro-european condus de Ilie Bolojan Parlamentul a votat o coaliție largă pro-europeană, din care au făcut parte principalele partide de centru-dreapta și centru-stânga, cu Ilie Bolojan la conducerea guvernului. Această alianță a fost creată pentru a stabiliza scena politică după luni de incertitudini Iulie, măsurile de austeritate După retragerea lui Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan a format o coaliție amplă: PNL–PSD–USR–UDMR, cu sprijinul minorităților. Pe 2 iulie, cabinetul său a anunțat măsuri de austeritate, inclusiv majorarea TVA-ului. August 2025, decesul lui Ion Iliescu și dezbateri publice Pe 5 august 2025, fostul președinte Ion Iliescu a încetat din viață la vârsta de 95 de ani. Reacțiile politice au fost puternice și diverse. Președintele Nicușor Dan a făcut declarații critice despre rolul lui Iliescu în perioada post-revoluționară și asupra mineriadelor. Septembrie, apariția PNRR Anul a adus și noi partide politice pe scena românească. Pe 29 septembrie, Cristian Popescu Piedone a lansat Partidul Naționalist Reformarea României (PNRR), ca o formațiune cu elemente de naționalism civic și viziuni pro-europene. Octombrie, retragerea parțială a trupelor americane Pe 29 octombrie a fost anunțată retragerea parțială a trupelor SUA din România, în contextul repoziționării strategice a Washingtonului. Decizia a stârnit dezbateri intense privind securitatea țării și orientarea politicii externe. Noiembrie, criza apei Golirea barajelor Paltinu și Vidraru a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă, expunând deficiențe de coordonare instituțională. Moțiunea împotriva ministrei Mediului a generat tensiuni inclusiv în interiorul coaliției. Decembrie, „Legea Nordis”, alegeri pentru Primăria Capitalei, Justiție Legea Nordis a fost promulgată de Președintele României, Nicușor Dan, pe 5 decembrie 2025, semnată la câteva zile după votul final din Parlament, și a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial pe 8-11 decembrie 2025. Legea aduce reguli mai stricte pentru cumpărătorii de locuințe noi, protejându-i de practicile frauduloase ale dezvoltatorilor și stabilind garanții sporite, inclusiv prioritate la recuperarea banilor în caz de faliment, ca răspuns la scandalul Nordis Pe 7 decembrie, Ciprian Ciucu a câștigat alegerile pentru Primăria București, în fața reprezentanților polului suveranist și ai stângii. Pe 9 decembrie 2025, publicația Recorder a publicat documentarul de investigație „Justiție capturată”. Filmul include mărturii ale unor judecători și procurori și critici la adresa conducerii instanțelor superioare și a mecanismelor interne ale justiției. Documentarul a fost difuzat și pe televiziunea publică pe 10 decembrie, înregistrând o audiență semnificativă, ceea ce a amplificat impactul său în opinia publică. Imediat după difuzare, în 10 decembrie, sute de oameni au protestat în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din București, cerând demisia conducerii CSM și reforme profunde în sistemul judiciar. Proteste similare au avut loc în alte orașe mari din țară, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Buzău, Constanța, Craiova, Satu Mare, precum și în comunități din străinătate Pe 11 decembrie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un comunicat criticând documentarul și acuzațiile acestuia ca fiind parte a unei „campanii de destabilizare a justiției” și a făcut apel către societate să nu se lase influențată de relatările prezentate. În aceeași perioadă, conducerea Curții de Apel București a organizat o conferință de presă extraordinară pentru a respinge acuzațiile din film ca fiind denigratoare și nefondate, într-un schimb de declarații publice intens. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat la dezbaterile generate de documentar și de scrisoarea deschisă semnată de numeroși magistrați, subliniind că sesizările privind disfuncționalitățile din sistem „trebuie verificate și clarificate, nu reprimate”. El a precizat că nu a primit plângeri oficiale din partea magistraților, dar a pledat pentru clarificarea aspectelor semnalate.

România 2025, retrospectiva evenimentelor politice (sursa: Facebook/Nicușor Dan, George Simion, Ilie Bolojan, Călin Georgescu)
Cele mai grave accidente din România în 2025 (sursa: Inquam Photos/Cornel Putan)
Eveniment

Cele mai grave accidente, explozii și incendii din România în 2025. Pe șosele, ca la război

România s-a confruntat, de-a lungul anului, cu numeroase accidente și situații de urgență majore. Evenimentele, distribuite în toate regiunile țării, implică accidente rutiere, explozii, incendii, incidente navale, feroviare și aviatice. Mai jos este prezentată o sinteză structurată pe tipuri de incidente. Accidente rutiere grave Accidentele rutiere reprezintă categoria dominantă în statisticile anului, cu numeroase victime și răniți în toată țara. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Ianuarie 21 ianuarie, Dolj (DN 6, Zănoaga): 3 morți și 3 răniți. 29 ianuarie, Sibiu (DN 1, Scoreiu): 1 mort și 7 răniți după impactul dintre un autocar și un TIR. Martie 11 martie, Mamaia (Constanța): 1 mort, 3 grav răniți, după ce autoturismul lovește un stâlp. Intersecția Șos. Chitilei – Bd. Laminorului, București: 12 persoane transportate la spital după un accident cu 5 autoturisme și un microbuz. Aprilie 5 aprilie, Calvini (Buzău, DJ102B): 1 mort și 4 răniți, după ce un tânăr pierde controlul volanului. 7 aprilie, Câțcău (Cluj, DN 1C): 3 morți și 5 răniți într-un accident între un microbuz și un autocamion. Mai 23 mai, Lețcani (Iași): 13 răniți, dintre care 7 grav, într-un accident între un autocar și un autocamion. Iunie 20 iunie, Bălușeni (Botoșani, E58): 2 morți și 4 răniți, în urma coliziunii cu o ambulanță SAJ Botoșani. Iulie 13 iulie, Arad (DN 7B): 2 morți și 4 răniți într-un accident între două autoturisme. August 23 august, Portăreasa (Argeș): 4 morți și 1 rănit după răsturnarea unui vehicul în zona montană. 27 august, Manoleasa (Botoșani, DN 24C): 1 mort și 5 răniți într-un accident rutier. Septembrie 2 septembrie, A1 (Tălmaciu – Veștem): 3 morți în urma impactului dintre o autocisternă și o autoutilitară. 8 septembrie, Bihor (DN 19E): 3 morți într-un accident între un autoturism și o autoutilitară. 9 septembrie, Mangalia (Constanța): 13 persoane transportate la spital după un accident între un microbuz și un autoturism. 10 septembrie, Popești (Argeș): 1 mort și 7 răniți. 17 septembrie, Bascov (Argeș, DN 7): 3 morți la ieșirea din pasajul subteran. Noiembrie 3 noiembrie, București (str. Brașov – Drumul Taberei): 8 răniți în coliziunea dintre un tramvai și un autobuz STB. Explozii și incidente cu butelii Exploziile au provocat victime multiple și pagube considerabile, afectând locuințe și clădiri industriale. Ianuarie 16 ianuarie, Constanța: explozia unei butelii – 4 răniți, 10 garsoniere afectate. Februarie 11 februarie, Zărnești de Slănic (Buzău): 1 mort și 1 rănit cu arsuri pe 60% din corp. August 13 august, Letea Veche (Bacău): explozie de butelie – 4 răniți (minorul cu arsuri pe 40%, adulții cu 50–70%). Două victime, transferate în Austria. Septembrie 1 septembrie, Kronospan Sebeș (Alba): explozie la fabrica de prelucrare a lemnului – 4 răniți; o victimă a murit ulterior. Octombrie 17 octombrie, București (Calea Rahovei): una dintre cele mai grave explozii ale anului: 3 morți, 20 răniți (15 transportați la spital), peste 400 persoane afectate. Etajele 5 și 6 ale blocului s-au prăbușit; 15 săli ale Liceului „Dimitrie Bolintineanu” avariate; A treia victimă extrasă a fost o femeie însărcinată. Noiembrie 25 noiembrie, Buftea (Ilfov): explozie în apartament – 6 persoane afectate, inclusiv un minor de 14 ani. Incendii majore Martie 17 martie, Alba Iulia: incendiu la clădirea unui operator economic – 1 rănit cu arsuri, 1.000 mp afectați. Septembrie 1 septembrie, Kronospan Sebeș: incendiu extins la 3.000 mp după explozie. Accidente feroviare Mai 4 mai, Constanța: două trenuri de călători s-au tamponat în stația CF – 28 persoane evaluate medical, 7 transportate la spital. Accidente aviatice Iulie 20 iulie, Gura Portiței: 2 bărbați au murit într-un accident aviatic cu un avion de mici dimensiuni. Incidente navale Iulie 28 iulie, Golful Musura – Brațul Sulina: răsturnarea unei ambarcațiuni – 4 persoane au murit. Accidente de muncă și prăbușiri de teren Novembrie 12 noiembrie, Gherghița (Prahova): doi muncitori au murit după ce au fost surprinși de un mal de pământ în timpul lucrărilor la canalizare; operațiunea de extragere a durat 6 ore. Coliziuni cu mijloace de transport public Iulie 31 iulie, București (Sector 5): accident între tramvai și autobuz STB – 6 persoane transportate la spital, 11 asistate la fața locului. Noiembrie 3 noiembrie: 8 răniți într-o coliziune tramvai – autobuz STB. Alte incidente notabile Aprilie 29 aprilie, Pantelimon (Ilfov): explozie în Laboratorul artileristic al Armatei – 1 angajată civilă a murit.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră