vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: respingere

32 articole
Internațional

Rusia nici nu vrea să audă de concesii la planul de pace asumat de Trump

Rusia salută implicarea diplomatică a președintelui american Donald Trump în procesul de încheiere a conflictului din Ucraina, însă refuză să facă orice concesie în negocierile privind planul de pace propus de Washington. Declarația a fost făcută miercuri de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, care a subliniat că pozițiile Moscovei rămân neschimbate, inclusiv în ceea ce privește „operațiunea militară specială”. Poziția oficială: fără compromisuri pe teme esențiale La o conferință de presă, Serghei Riabkov a afirmat că Rusia nu va face „niciun pas înapoi” în privința aspectelor fundamentale ale conflictului, insistând că poziția Moscovei este consecventă și axată pe cauzele profunde ale crizei. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Totuși, el a recunoscut că diferitele versiuni ale planului de pace american fac parte din procesul de negociere. Summitul din Alaska, punct de referință pentru negocieri Diplomatul rus a amintit de întâlnirea avută în august, în Alaska, între Vladimir Putin și Donald Trump, ca moment-cheie în conturarea discuțiilor de pace. Riabkov a spus că acea întâlnire reprezintă baza de negociere pentru orice versiune actuală sau viitoare a planului de pace, fără a dezvălui însă concluziile convenite între cei doi lideri. Rusia cere mass-mediei responsabilitate și evitarea provocărilor Viceministrul rus a cerut presei să manifeste „responsabilitate maximă” în transmiterea informațiilor cu privire la planul de pace, avertizând asupra scurgerilor de informații și încercărilor de a influența negocierile. Potrivit acestuia, este un moment în care „nu ne putem permite să fim influențați de provocări”. Dialog Moscova-Washington: cooperare declarată, acțiuni contradictorii Riabkov a remarcat că, deși administrația americană își exprimă oficial sprijinul pentru relansarea dialogului cu Rusia, acțiunile concrete ale Washingtonului rămân „contradictorii”. Diferențele de abordare persistă, în special în privința condițiilor propuse pentru încheierea conflictului. Kremlinul neagă negocierile directe asupra planului american Anterior, consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a negat existența unor negocieri ruso-americane la Abu Dhabi pe tema planului de pace propus de SUA. Acesta a subliniat că documentul nu a fost discutat încă în detaliu cu partea rusă. Planul SUA: concesii teritoriale și garanții de securitate Versiunea inițială a planului american ar include cedarea de facto către Rusia a întregii regiuni Donbas și transformarea zonei neocupate într-o zonă demilitarizată, înghețarea liniei frontului și impunerea unui plafon de 600.000 de soldați pentru armata ucraineană. Ucraina ar primi garanții de securitate occidentale, fără aderarea la NATO și fără trupe străine pe teritoriul său. De asemenea, 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate în Occident ar urma să fie utilizate la reconstrucția Ucrainei, cu condiția participării financiare europene. Contrapropunerea Ucrainei și a aliaților europeni Ucraina și susținătorii săi europeni au cerut modificări semnificative: negocieri doar după un armistițiu și pornind de la linia actuală a frontului, creșterea efectivelor armatei ucrainene la 800.000 de militari, desfășurarea de trupe străine în Ucraina și eliminarea angajamentului că țara nu va adera la NATO. De asemenea, au solicitat ca Rusia să plătească toate despăgubirile de război, iar activele înghețate să rămână blocate până la achitarea acestor compensații. Moscova acceptă baza inițială, respinge modificările propuse Iuri Ușakov a afirmat că multe dintre dispozițiile inițiale ale planului american sunt „destul de acceptabile” pentru Rusia, însă modificările propuse de Ucraina și aliații europeni sunt „total neconstructive”. Președintele Vladimir Putin a descris varianta originală a planului, cu cele 28 de puncte, drept „o bază pentru un acord de pace final”, respingând orice revizuire majoră în favoarea Kievului.

Rusia respinge concesiile în planul de pace pentru Ucraina (sursa: TASS)
Curtea de Apel București respinge reforma pensiilor (sursa: cab1864.eu)
Justiție

Pensia specială de "doar" 70% din salariul net pentru magistrați, respinsă de CAB

Judecătorii Curții de Apel București au respins, luni, cu o majoritate aproape unanimă, proiectul de reformă a pensiilor magistraților. În Adunarea Generală din 24 noiembrie 2025, la care au participat 216 din cei 243 de magistrați, un număr de 215 judecători au votat împotriva propunerii legislative privind modificarea pensiilor de serviciu. În comunicatul oficial, CAB subliniază susținerea constantă față de pozițiile exprimate anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Adunări generale convocate pentru un punct de vedere unitar Consiliul Superior al Magistraturii a convocat, pentru zilele de luni și marți, adunările generale ale procurorilor și judecătorilor din țară, în vederea exprimării unei poziții oficiale privind proiectul de reformă. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale După centralizarea punctelor de vedere, CSM urmează să se întrunească în plen pentru emiterea avizului consultativ asupra proiectului inițiat de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Presiuni din partea PNRR și termene-limită stricte România are termen până la 28 noiembrie pentru a îndeplini jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la pensiile speciale. În caz contrar, țara riscă să piardă 231 de milioane de euro din finanțările europene. Proiectul legislativ a fost publicat săptămâna trecută în procedură de transparență decizională, iar CSM are la dispoziție 30 de zile pentru a transmite un aviz consultativ. Principalele modificări propuse în noul proiect de lege Conform proiectului legislativ, cuantumul pensiei de serviciu pentru magistrați ar urma să fie de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, proiectul prevede o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Negocieri eșuate la Palatul Cotroceni Pe 13 noiembrie, la Palatul Cotroceni, au avut loc discuții privind reforma pensiilor magistraților, cu participarea președintelui Nicușor Dan, a liderilor coaliției guvernamentale și a reprezentanților sistemului judiciar. Întâlnirea nu a dus la un acord, principala divergență fiind nivelul pensiei: magistrații solicită ca aceasta să fie apropiată de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan susține limitarea la 70% din ultimul salariu net. CCR a respins proiectul inițial ca fiind neconstituțional Proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie de Curtea Constituțională. Cinci judecători constituționali – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină – au decis că Guvernul nu a solicitat în termen avizul consultativ al CSM, ceea ce reprezintă o încălcare procedurală esențială.  

Nicuşor Dan apără Guvernul Bolojan (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Criza pensiilor magistraţilor: Nicuşor Dan respinge ideea unei demisii a premierului Bolojan

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat luni seara că nu consideră justificată o eventuală demisie a premierului Ilie Bolojan, în urma deciziei Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea proiectului de lege referitor la pensiile magistraţilor. Nicuşor Dan apără Guvernul Bolojan Şeful statului a subliniat că obiecţia formulată de CCR este una de formă, nu de fond, şi că nu reprezintă un motiv suficient de grav pentru ca un Guvern să plece. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Nicidecum, nicidecum. Am spus asta de mai multe ori. Dreptul e o ştiinţă respectabilă, numai că interpretările, tocmai pentru că textul de lege nu poate să prevadă toate posibilităţile care apar în viaţa reală, sunt inevitabile. Se întâmplă ca unii să interpreteze într-un fel, alţii invers. Guvernul a interpretat că legea poate fi dată fără aviz, iar unii judecători au spus că aşa e, alţii că nu e aşa. Nu e o chestiune aşa de importantă încât un Guvern să-şi dea demisia”, a explicat Nicuşor Dan, într-un interviu acordat postului Antena 1. CCR a invocat lipsa avizului CSM, dar legea nu precizează termenul Preşedintele a explicat că legea prevede necesitatea unui aviz al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru proiectul privind pensiile magistraţilor, însă Constituţia nu stipulează un termen clar pentru emiterea acestui aviz. „Constituţia nu spune în cât timp trebuie să vină avizul ăsta. Judecătorii se raportează strict la Constituţie şi atunci întrebarea este: care este termenul rezonabil în care aştepţi avizul, dacă acesta nu vine? De asta spun că e o chestiune de interpretare, nu o chestiune aşa de importantă”, a afirmat şeful statului. Dialog constant între preşedinte şi premier Nicuşor Dan a precizat că nu a discutat cu premierul Ilie Bolojan după decizia Curţii Constituţionale, însă comunicarea dintre cei doi rămâne una constantă. „După decizia Curţii nu am vorbit. Am vorbit zilele trecute, da. Avem un dialog constant pe diferite probleme de actualitate”, a conchis preşedintele.

Serviciul militar obligatoriu, respins de români (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Stagiul militar obligatoriu - reintroducerea acestuia, refuzată de un român din doi

Aproape jumătate dintre români (48%) consideră că reintroducerea stagiului militar obligatoriu nu ar fi o idee bună, potrivit sondajului „Percepţii asupra capacităţilor Armatei Române”, realizat de Avangarde. În schimb, 43% dintre respondenți susțin această măsură, iar 9% nu au o opinie clară. Încredere scăzută în capacitatea de apărare a Armatei Române Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate ale sondajului arată că 49% dintre români nu cred că Armata Română ar putea rezista 48 de ore în cazul unui atac, așa cum prevede regulamentul NATO. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Doar 35% sunt de părere că armata ar face față unei agresiuni, în timp ce 16% nu știu sau nu răspund. Majoritatea românilor susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare În contextul tensiunilor geopolitice și al politicii comune NATO, 58% dintre români sunt de acord cu majorarea cheltuielilor pentru înarmare, inclusiv pentru România. În schimb, 30% se opun unei astfel de măsuri, iar 12% sunt nehotărâți. Dronele neidentificate: între reacție imediată și prudență Întrebați despre cum ar trebui gestionate dronele fără pilot care ar intra în spațiul aerian românesc, 44% dintre respondenți consideră că acestea ar trebui doborâte imediat, în timp ce 41% preferă o abordare „în funcție de situație”. Doar 8% s-au declarat „mai degrabă împotrivă”, 2% „cu siguranță nu”, iar 5% nu au oferit un răspuns. Românii nu se tem de un atac rusesc direct 58% dintre români consideră că riscul unui atac intenționat al Rusiei asupra României este mic, foarte mic sau inexistent. 33% percep acest pericol ca fiind mare sau foarte mare. 9% dintre participanți nu au o opinie clară în această privință. Guvernul, criticat pentru modul de gestionare a apărării La capitolul percepției asupra modului în care Guvernul gestionează Apărarea Națională, 58% dintre respondenți evaluează performanța executivului ca „proastă”. Doar 22% cred că este gestionată „bine”, iar 20% nu s-au pronunțat. Dacă Federația Rusă ar ataca Republica Moldova, 55% dintre români nu ar susține trimiterea de trupe românești, 28% ar fi de acord, iar 17% nu știu sau nu răspund. Cine ar trebui să conducă Ministerul Apărării? În contextul actualei situații geo-militare, 75% dintre respondenți cred că Ministerul Apărării Naționale ar trebui condus de un ofițer superior în retragere, cu calități profesionale recunoscute. Doar 11% preferă un civil, iar 14% nu au o opinie formată. Detalii metodologice ale sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat telefonic, în perioada 6 – 10 octombrie 2025, pe un eşantion probabilistic de 920 de persoane adulte din România. Marja de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.

Sindicatul angajaților din Guvern respinge restructurarea (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Sindicaliștii din Guvern se opun vehement reducerii cu 40% a posturilor din Cancelaria premierului

Sindicatul angajaților din Guvern respinge restructurarea. Președintele Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG), Noni Iordache, a declarat marți că organizația pe care o reprezintă se opune categoric reducerii cu 40% a posturilor din cadrul Cancelariei prim-ministrului. Sindicatul angajaților din Guvern respinge restructurarea Liderul sindical acuză că reforma propusă este realizată „otova, cu lopata”, fără o analiză reală a nevoilor instituționale. Citește și: Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa, din subvenția de la stat, în 2025. Guvernul nu a tăiat subvenția pentru partide Declarațiile vin după o întrevedere avută la Palatul Victoria cu șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca. Potrivit lui Iordache, Jurca a anunțat intenția de a reduce numărul posturilor din Cancelarie de la 99 la 65, prin desființarea a două structuri, inclusiv a Serviciului de relații internaționale din cadrul Direcției de protocol. Sindicalistul a precizat că baza reformei ar fi rapoartele de activitate, dar fără o consultare prealabilă cu angajații sau o analiză a fișelor de post. Critici la adresa procentului propus Noni Iordache a subliniat că sindicatul nu va accepta reducerea cu 40%, în condițiile în care programul de guvernare asumat în fața Parlamentului prevedea o diminuare de doar 20%. „Dacă în fața cetățenilor ți-ai asumat 20% și vii acum cu 40%, este doar un joc de imagine”, a spus liderul SAALG, într-o intervenție la B1TV. Întrebări fără răspuns privind impactul bugetar În discuțiile cu șeful Cancelariei, Iordache a întrebat care este impactul bugetar real al reducerii de personal, dar susține că nu a primit un răspuns clar. „Este o comandă directă de la premier: să fim obligați să mergem să lucrăm în privat”, a afirmat sindicalistul. Transferurile și acuzațiile de favoritism Liderul sindical a criticat și refuzul șefului Cancelariei de a permite transferul unor angajați profesioniști către alte instituții, subliniind că pentru persoane cu „spate politic” s-au făcut astfel de transferuri. „Vrea sânge, vrea oameni dați afară. Uităm de carieră, de dreptul de a-ți alege locul de muncă”, a declarat Iordache. „Reforma, da. Dar nu otova” Deși susține că reforma administrației publice este necesară, Noni Iordache respinge modul în care aceasta este aplicată. „Sunt de acord cu reforma, dar nu cu lopata. Nu putem vorbi de eficiență când nu există o analiză a activității instituțiilor”, a punctat el.

Moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu, respinsă (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Ministra USR Buzoianu a supraviețuit moțiunii simple și își păstrează mandatul la Mediu

Moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu, respinsă. Plenul Camerei Deputaților a respins miercuri moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. Moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu, respinsă În urma votului, s-au înregistrat 200 de voturi „contra”, 87 „pentru” și 15 abțineri. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul Diana Buzoianu le-a mulțumit parlamentarilor care au respins documentul și a subliniat că „Parlamentul nu poate să fie folosit ca un instrument de propagandă pentru AUR”. Ministrul a apreciat sprijinul primit ca un „mesaj clar” de încredere. Poziția formațiunii POT Deputatul Răzvan-Mirel Chiriță a anunțat că parlamentarii POT s-au abținut de la vot, explicând că moțiunea nu rezolvă problemele de fond. Acesta a afirmat că adevărata schimbare ar trebui să vizeze întreg Guvernul, nu doar un ministru, și a acuzat PSD că face opoziție din interiorul coaliției. Atacurile AUR la adresa Guvernului Deputatul AUR Ștefăniță-Alin Avrămescu a susținut că votul demonstrează victoria „ONG-urilor străine” asupra intereselor statului român. El a adăugat că, în urma moțiunii, s-a obținut avizul pentru hidrocentrala de la Pașcani și a amenințat cu noi moțiuni pentru fiecare proiect similar rămas blocat. Contextul moțiunii Parlamentarii AUR au depus săptămâna trecută moțiunea simplă intitulată „Slăbirea securității energetice a României prin politici de mediu care obstrucționează punerea în funcțiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989”. Documentul a fost dezbătut luni în plen, în prezența ministrului Mediului.

Guvernul Bolojan rezistă moțiunilor de cenzură (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Guvernul Bolojan, fără emoții la votul celor patru moțiuni de cenzură

Guvernul Bolojan rezistă moțiunilor de cenzură. Senatul și Camera Deputaților s-au reunit duminică, în ședință comună, pentru a dezbate și vota cele patru moțiuni de cenzură depuse de Opoziție după angajarea răspunderii Guvernului asupra celui de-al doilea pachet de măsuri privind reducerea deficitului bugetar. Niciuna dintre moțiuni nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată. Guvernul Bolojan rezistă moțiunilor de cenzură Toate cele patru moțiuni de cenzură depuse de Opoziție au fost respinse, fără ca vreuna să se apropie de pragul necesar pentru adoptare. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Guvernul Bolojan își menține astfel stabilitatea parlamentară și își continuă mandatul după angajarea răspunderii pentru pachetul de măsuri de reducere a deficitului bugetar. Prima moțiune: „Demisia Guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate” Opoziția a depus o moțiune de cenzură la proiectul de reformă a sănătății, cerând demisia Guvernului. Rezultat vot: 108 „pentru”, 1 „contra” Număr necesar pentru adoptare: minimum 233 de voturi Moțiunea a fost respinsă de plen. A doua moțiune: „Opriți politizarea companiilor publice” Cea de-a doua moțiune de cenzură a vizat stoparea numirilor politice în companiile de stat și protejarea proprietății publice. Rezultat vot: 121 „pentru”, 1 „contra” Număr necesar pentru adoptare: minimum 233 de voturi Și această moțiune a fost respinsă, fiind a doua eșuată în aceeași zi. A treia moțiune: „Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE și ANCOM” Opoziția a criticat lipsa de profesionalism și politizarea autorităților administrative autonome, precum ASF, ANRE și ANCOM. Rezultat vot: 120 „pentru”, 1 „contra” Număr necesar pentru adoptare: minimum 233 de voturi Este a treia moțiune respinsă duminică. A patra moțiune: „Opriți sărăcirea românilor! Tăiați de la voi, nu de la ei!” Ultima moțiune de cenzură a vizat pachetul de măsuri privind redresarea și eficientizarea resurselor publice. Rezultat vot: 119 „pentru” Număr necesar pentru adoptare: minimum 233 de voturi Nici această moțiune nu a trecut.

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă, abia s-au adunat 40% din voturile necesare

Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă. Moțiunea de cenzură intitulată „Demisia Guvernului Bolojan - cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar și pentru România”, depusă de Opoziție la proiectul de reformă a sănătății, a fost respinsă. Moțiunea de cenzură pe sănătate, respinsă Rezultatul votului: 108 voturi pentru și unul contra. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Pentru adoptarea moțiunii erau necesare minimum 233 de voturi „pentru”. Bolojan: moțiunea este plină de contradicții Premierul Ilie Bolojan a declarat, duminică, în plenul Parlamentului, că documentul este „plin de contradicții” și reprezintă mai degrabă un exercițiu politic al Opoziției. „Reforma sănătății este o necesitate. Pacienții și medicii resimt zilnic problemele cronice din sistem. Nu este vorba de tăieri, ci de reașezare și eficiență”, a subliniat Bolojan. Principalele direcții ale reformei în sănătate Premierul a prezentat șapte motive pentru susținerea reformei propuse de Guvern. Printre acestea: Creșterea accesului la servicii medicale Bolojan a explicat că măsurile vor sprijini în special pacienții vulnerabili, din zone rurale sau seniorii și bolnavii cronici. „Noua reglementare nu limitează accesul, ci organizează. Traseul pacientului devine mai clar, iar resursele sunt utilizate eficient”, a afirmat premierul. Management profesionist și responsabil Guvernul propune indicatori de performanță pentru manageri și șefii de secții, eliminarea numirilor fără concurs și sancțiuni mai mari pentru raportările fictive. „Medicina primară este stâlpul sistemului”, a spus Bolojan. Reforma vizează o plată mai corectă pentru medicii de familie, bazată pe calitate și muncă reală. Dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate Pacienții vor fi încurajați să se adreseze medicinii de familie și ambulatoriului, reducând presiunea pe spitale. Acces la medicamente moderne și eficiente Premierul a subliniat că mecanismul de acces la medicamente inovative va fi schimbat, pentru a fi predictibil și sustenabil. Medicamentele inovative fără alternativă terapeutică nu vor fi afectate. Se extinde lista de medicamente compensate și gratuite prin introducerea de noi molecule generice și biosimilare. Se încurajează prescrierea medicamentelor generice, pentru a asigura tratamente eficiente și accesibile. Fonduri și salarii distribuite mai eficient Bolojan a mai precizat că fondurile pentru spitale vor fi folosite eficient, iar alocările pentru salariile personalului medical se vor face în principal prin raportare la serviciile oferite pacienților. În final, premierul a acuzat Opoziția că a dorit doar să „bifeze un exercițiu politic”, fără a aduce soluții reale. „Având în vedere contradicțiile din moțiune, vă rog să o respingeți”, a transmis Ilie Bolojan.

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Eveniment

Proiectul lui Crin Antonescu de a crește vârsta de pensionare a magistraților, respins în Parlament

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților). Plenul Senatului a respins miercuri propunerea legislativă de modificare a unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Proiectul a întrunit 74 de voturi pentru respingere, patru contra și șapte abțineri. Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) Inițiativa legislativă fusese adoptată anterior de Camera Deputaților și prevedea reducerea ratei de înlocuire la pensionare de la 80% la 65%, precum și accelerarea creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați, cu șase luni pe an, până la 65 de ani. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Proiectul a fost inițiat de Crin Antonescu și ulterior preluat în Parlament de mai mulți lideri politici: senatorul PNL Cătălin Predoiu, deputatul PSD Marcel Ciolacu, liderul UDMR Kelemen Hunor și reprezentantul minorităților Varujan Pambuccian. Senatoarea SOS România Nadia Cerva a solicitat retrimiterea proiectului la comisie, însă plenul a respins propunerea. Critici privind schimbarea de poziție Nadia Cerva a acuzat coaliția de guvernare de inconsecvență: „Aceiași oameni și aceleași partide au susținut proiectul în Camera Deputaților, spunând că este vital. Acum, în Senat, votează respingerea, fără o motivare clară. Știm ce urmează: o Ordonanță de la Guvern”, a declarat aceasta. Argumentele opoziției și ale USR Senatorul USR Ștefan Pălărie a explicat că votul negativ nu vizează reforma pensiilor speciale în sine, ci respingerea unui proiect considerat „electoralist” și lipsit de consultări. Potrivit acestuia, CSM a avizat negativ inițiativa, iar Consiliul Legislativ a avertizat asupra lipsei măsurilor tranzitorii, ceea ce ar fi putut bloca sistemul judiciar. Reacția altor senatori Senatorul neafiliat Gheorghe Vela a susținut respingerea, acuzând o parte dintre judecători și membri ai CSM că urmăresc doar „salarii mari și pensionare timpurie”, fără să contribuie la îmbunătățirea justiției. „Trebuie să vină o zi a scadenței pentru aceste pensii nesimțite”, a spus Vela. De cealaltă parte, senatorul PNL Daniel Fenechiu a afirmat că strategia coaliției este transparentă și că măsurile vor fi incluse într-un nou proiect al Guvernului, construit după consultări cu magistrații. Atacuri politice și acuzații de electoralism Senatoarea Nadia Cerva a acuzat Guvernul și coaliția că blochează dezbaterea parlamentară pentru a înlocui proiectul cu o inițiativă venită pe cale guvernamentală, „fără consultări reale”. La rândul său, senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a declarat că proiectul a fost „strict electoral”, amintind că a fost folosit în campania prezidențială ca mesaj împotriva pensiilor speciale. AUR a anunțat retragerea de la vot. Alte decizii în plenul Senatului Tot miercuri, Senatul a luat act de mai multe informări privind proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, printre care: OUG nr. 40/2025 privind gospodărirea integrată a zonei costiere; OUG nr. 41/2025 referitoare la gestionarea investițiilor finanțate prin PNRR și din fonduri publice naționale.

Rusia respinge pacea, susține Nicușor Dan (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan spune că Rusia nu vrea pace în acest moment și că noi sancțiuni SUA ar ajuta negocierile

Rusia respinge pacea, susține Nicușor Dan. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat luni, la Roşia Montană, că Rusia nu are intenţia de a încheia războiul, iar singura cale de a o forţa să participe la „o masă de negocieri adevărată” o reprezintă sancţiunile economice. Perspectivele unei întâlniri trilaterale Întrebat cum vede reuniunea de la Casa Albă dintre Donald Trump şi Volodimir Zelenski, urmată de discuţii extinse cu liderii europeni, Nicuşor Dan a subliniat că obiectivul său este organizarea unui summit tripartit. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma „Eu sper să ajungem să avem întâlnirea trilaterală adevărată Trump-Putin-Zelenski. Asta este locul în care eu îmi doresc să ajungem”, a spus şeful statului. Reuniunea de la Washington: susţinerea europeană pentru Ucraina La întâlnirile de la Washington participă şi lideri europeni importanţi: preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, premierul italian Giorgia Meloni, preşedintele finlandez Alexander Stubb şi secretarul general al NATO, Mark Rutte. Nicuşor Dan a salutat faptul că Donald Trump şi-a exprimat intenţia de a sprijini organizarea rapidă a unui summit tripartit, într-un orizont de una-două săptămâni. Rusia respinge pacea, susține Nicușor Dan Şeful statului a subliniat că o eventuală primă întâlnire Trump-Putin-Zelenski nu ar fi „nicidecum ultima”, ci doar începutul unui proces diplomatic. „Eu cred că în acest proces vom vedea că Rusia nu e serioasă, cum n-a fost de trei ani şi jumătate. Rusia nu îşi doreşte pacea în momentul ăsta. E în ofensivă, a câştigat teritoriu. Dacă şi-ar fi dorit pacea, ar fi participat la negocieri până acum”, a explicat preşedintele. Sancţiunile economice – cheia presiunii asupra Moscovei Potrivit lui Nicuşor Dan, singura modalitate de a aduce Rusia la negocieri reale este prin sancţiuni economice ferme. „Rusia e în suferinţă economică, în urma sancţiunilor deja aplicate de lumea occidentală. Dacă Statele Unite adoptă un nou pachet de măsuri, aşa cum a fost discutat în Congres, acesta va fi un argument principal şi important”, a precizat şeful statului. Vizita la Roşia Montană Declaraţiile au fost făcute cu prilejul vizitei preşedintelui la Roşia Montană, unde s-a aflat împreună cu familia. Nicuşor Dan a vizitat Galeriile romane şi s-a întâlnit cu voluntari ai campaniei „Adoptă o Casă la Roşia Montană”.

Moțiunea împotriva Guvernului, respinsă de Parlament (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, respinsă de Parlament

Moțiunea împotriva Guvernului, respinsă de Parlament. Guvernul condus de Ilie Bolojan a trecut, luni, de primul test parlamentar major. Moțiunea de cenzură inițiată de Opoziție a fost respinsă de plenul reunit al Parlamentului, fiind departe de a obține numărul necesar de voturi pentru demiterea Executivului. Moțiunea împotriva Guvernului, respinsă de Parlament Intitulată „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit”, moțiunea de cenzură a fost susținută de 131 de parlamentari din AUR, POT, S.O.S. România și alți deputați neafiliați. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 În total, s-au exprimat 138 de voturi, dintre care 134 "pentru" și 4 "împotrivă". Pentru ca moțiunea să fi trecut era nevoie de 233 de voturi favorabile. Angajarea răspunderii pe pachetul de măsuri fiscale Moțiunea a fost depusă după ce Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament asupra primului pachet de măsuri fiscale, destinat reducerii deficitului bugetar. Opoziția a acuzat Executivul că „a uzurpat puterea legitimă” și că „batjocorește voința poporului român”. „Suntem aici ca să corectăm ce nu funcționează” Prezent la dezbaterea moțiunii, premierul Ilie Bolojan a apărat deciziile Guvernului, subliniind că primele semnale economice sunt pozitive. „O parte din criticile Opoziției sunt cunoscute, altele sunt exagerate. Da, România are un deficit mare și cheltuieli ridicate – de aceea ne-am angajat răspunderea. Îi invit pe colegii din Opoziție să vină cu soluții, nu doar cu acuze”, a afirmat Bolojan. „AUR nu are alternativă și doar vinde iluzii electorale” Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD și al Camerei Deputaților, a acuzat AUR că nu dorește cu adevărat căderea Guvernului, ci doar capital electoral. „AUR știe că nu are niciun plan coerent pentru România. Vor doar să bifeze electoral un moment și să vândă iluzii. România are nevoie de luciditate, nu de lozinci”, a declarat Grindeanu. George Simion: „Vom depune toate moțiunile posibile” După votul din Parlament, liderul AUR, George Simion, a criticat guvernarea și a anunțat noi acțiuni de opoziție. „Guvernul umilește românii. Vom depune toate moțiunile la care avem dreptul și vom contesta măsurile fiscale la Curtea Constituțională. Asta ne cer alegătorii”, a spus Simion. Ce spune Constituția despre angajarea răspunderii Guvernului Potrivit articolului 114 din Constituția României, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. Dacă moțiunea de cenzură eșuează, proiectul de lege propus se consideră adoptat, iar aplicarea devine obligatorie pentru Executiv.

CCR validează numirea lui Mihai Busuioc (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Eveniment

CCR consideră că tablagiul Busuioc e bun de judecător constituțional, a respins sesizarea SOS

CCR validează numirea lui Mihai Busuioc. Curtea Constituțională a României (CCR) a respins marți, cu unanimitate de voturi, sesizarea privind numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător al CCR. Potrivit deciziei, Busuioc îndeplinește condiția constituțională privind vechimea de minimum 18 ani în domeniul juridic. CCR validează numirea lui Mihai Busuioc În cadrul controlului de constituționalitate asupra hotărârilor Parlamentului, CCR a constatat că Hotărârea Senatului nr. 64/2025, privind numirea unui judecător la Curtea Constituțională, este conformă cu Legea fundamentală, în raport cu criticile formulate. Citește și: Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare CCR a subliniat, în comunicatul transmis, că Mihai Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice, îndeplinind astfel cerințele prevăzute la articolul 143 din Constituție. Sesizarea, formulată de partidul S.O.S. România Contestația privind numirea lui Mihai Busuioc a fost depusă de Partidul S.O.S. România, care a invocat neîndeplinirea criteriului de vechime. CCR a considerat aceste obiecții neîntemeiate. Numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător constituțional a avut loc săptămâna trecută, în plenul Senatului. Acesta a fost propus de grupul senatorial PSD și a primit 79 de voturi "pentru" și 36 "împotrivă". Busuioc îl înlocuiește pe Marian Enache la CCR Mihai Busuioc va ocupa locul lăsat liber de Marian Enache, al cărui mandat de judecător constituțional expiră pe 12 iulie. Enache a fost președinte interimar al Curții începând cu data de 11 iunie. Condițiile pentru a deveni judecător al CCR Potrivit Constituției României, pentru a fi numit judecător al CCR, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele criterii: Studii juridice superioare Competență profesională ridicată Cel puțin 18 ani de activitate în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior Numirea se face de fiecare Cameră a Parlamentului, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice. Funcția este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celor didactice în învățământul juridic superior (conform articolelor 143 și 144 din Constituție).

Iranul respinge cererea SUA privind uraniul (sursa: khamenei.ir)
Internațional

Ayatollahul Ali Khamenei respinge cererea SUA ca Iranul să nu mai îmbogățească uraniu

Iranul respinge cererea SUA privind uraniul. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat miercuri că renunțarea la îmbogățirea uraniului contravine intereselor naționale ale țării, respingând astfel una dintre principalele cerințe ale Statelor Unite în cadrul negocierilor privind programul nuclear iranian. Iranul respinge cererea SUA privind uraniul Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs televizat, cu ocazia comemorării ayatollahului Khomeini. Citește și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni „Îmbogățirea uraniului este vitală pentru programul nostru nuclear. Cine sunteți voi să decideți ce are voie Iranul să facă?”, a afirmat Khamenei. Negocieri mediate de Oman Propunerea americană pentru un nou acord nuclear a fost transmisă Teheranului sâmbătă, prin intermediul Omanului, care joacă rol de mediator între ministrul iranian de externe Abbas Araghchi și emisarul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, numit de președintele Donald Trump. După cinci runde de negocieri, persistă diferențe majore între pozițiile Iranului și ale SUA, în special în două puncte critice. Iranul refuză să renunțe complet la activitățile de îmbogățire a uraniului pe teritoriul său și respinge trimiterea în afara țării a stocurilor de uraniu înalt îmbogățit. Aceste condiții sunt considerate de Washington esențiale pentru a preveni dezvoltarea armelor nucleare. Programul nuclear este „pașnic” Oficialii iranieni susțin că programul nuclear are exclusiv scopuri pașnice, în ciuda acuzațiilor repetate ale Occidentului privind intențiile de înarmare atomică. Khamenei a respins ideea opririi îmbogățirii, spunând că ar reprezenta o renunțare la autosuficiența tehnologică a Iranului. SUA menține presiunea maximă asupra Teheranului Administrația Trump a relansat în ianuarie politica de „presiune maximă” asupra Iranului. Sancțiunile economice au fost extinse. Au fost amenințări cu intervenții militare, iar regimul de la Teheran, izolat diplomatic. Statele Unite s-au retras în 2018 din acordul nuclear JCPOA (2015), semnat împreună cu celelalte state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU (Rusia, China, Regatul Unit, Franța) și cu Germania și Uniunea Europeană. Iranul, criză interne Pe plan intern, Iranul se confruntă cu grave probleme economice și sociale, printre care crize energetice și deficit de apă, inflație și deprecierea rialului iranian. În acest context, presiunea socială și tensiunile regionale sunt în creștere. În același timp, milițiile sprijinite de Teheran suferă pierderi în conflictele regionale, în special în confruntările cu Israelul, care a amenințat în repetate rânduri că ar putea ataca instalațiile nucleare iraniene.

Condițiile Moscovei pentru armistițiu în Ucraina (sursa: TASS)
Internațional

Putin pune condiții imposibile pentru un armistițiu în Ucraina, Kievul le-a respins deja

Condițiile Moscovei pentru armistițiu în Ucraina. Rusia a transmis Ucrainei, printr-un memorandum publicat luni, că acceptarea unui armistițiu de 30 de zile este condiționată de retragerea totală a trupelor ucrainene din regiunile revendicate de Moscova: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Condițiile Moscovei pentru armistițiu în Ucraina Documentul a fost înmânat delegației ucrainene în cadrul negocierilor de la Istanbul. Citește și: Bolojan le spune contabililor de comune că ar trebui să gestioneze mai multe localități, ca să-și justifice salariul Memorandumul cere recunoașterea internațională a anexării celor patru regiuni menționate, precum și a Crimeei, ocupată de Rusia din 2014. Alte condiții impuse de Kremlin includ neutralitatea Ucrainei, renunțarea la aderarea la alianțe militare, precum NATO, limitarea dimensiunii armatei ucrainene Solicitări suplimentare Rusia a formulat cereri suplimentare. Printre acestea se numără ridicarea sancțiunilor economice internaționale, renunțarea Ucrainei la revendicarea de despăgubiri, oprirea livrărilor de arme din Occident și stoparea schimburilor de informații militare cu partenerii internaționali. De asemenea, Moscova solicită o interdicție clară privind desfășurarea armelor nucleare pe teritoriul ucrainean. Condiții privind drepturile minorității rusofone  Documentul include și solicitări legate de drepturile persoanelor vorbitoare de rusă din Ucraina, precum și eliberarea prizonierilor politici, civili și militari. De asemenea este pretinsă dizolvarea formațiunilor naționaliste ucrainene din cadrul forțelor armate, în conformitate cu retorica Kremlinului privind „denazificarea” Ucrainei. Ucraina a respins anterior aceste condiții maximaliste  

Germania respinge la graniță migranții ilegali (sursa: Facebook/Matthias Krieger - für mehr Bewegung in unserem Regensburg)
Internațional

Germania va respinge la graniță toți migranții clandestini, exceptând femeile gravide și copiii

Germania respinge la graniță migranții ilegali. Noul ministru german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat miercuri că a ordonat poliției de frontieră să respingă migranții clandestini la granițele Germaniei. Excepție vor face doar copiii și femeile gravide, considerate grupuri vulnerabile. Germania respinge la graniță migranții ilegali Într-o conferință de presă susținută la Berlin, Dobrindt a explicat că această decizie urmărește limitarea migrației ilegale. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale El a anulat oficial instrucțiunile verbale emise în perioada crizei migratorii din 2015, când Angela Merkel a permis intrarea refugiaților. Aceste directive neformale împiedicau până acum poliția de frontieră să returneze solicitanții de azil. Coaliția Merz-Scholz își asumă combaterea migrației ilegale Noul guvern german, condus de cancelarul Friedrich Merz, format dintr-o coaliție între CDU-CSU (centru-dreapta) și SPD (centru-stânga), a făcut din combaterea migrației ilegale o prioritate. Obiectivul declarat este și acela de a stopa ascensiunea formațiunii de extremă dreapta AfD. Tema migrației Creștin-democrații au cerut măsuri ferme, invocând seria recentă de atacuri comise de refugiați. Compromisul înscris în programul de guvernare prevede menținerea controalelor la frontieră și returnarea migranților ilegali, inclusiv a celor care cer azil, dar cu condiția desfășurării acestor măsuri „în coordonare cu vecinii europeni”. Deși programul guvernamental vorbește despre cooperare europeană, nu este clar dacă ordinul recent al ministrului Dobrindt a fost coordonat cu țările vecine, în special Austria și Polonia. Critici: măsurile ar încălca valorile UE Mai mulți critici ai noii politici de migrație susțin că deciziile guvernului federal contravin valorilor și normelor Uniunii Europene. S-au ridicat semne de întrebare privind angajamentele Germaniei în privința drepturilor refugiaților.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră