luni 09 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

renovare

15 articole
Eveniment

Renovarea apartamentului, o întreagă birocrație: ce noi obligații impune CATUC proprietarilor

Meseriașii au terminat, molozul a fost evacuat, iar apartamentul este din nou în ordine. Pentru proprietarul care a renovat în baza notificării primăriei, obligațiile administrative nu se opresc însă aici. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), adoptat prin Legea nr. 169/2026, cere recepția lucrărilor cu participarea unui reprezentant al autorității locale și înregistrarea procesului-verbal sau transmiterea copiei către Inspectoratul de Stat în Construcții, în condițiile tranzitorii prevăzute de lege. Obligația recepției există și atunci când lucrările au fost executate în regie proprie. Pentru intervențiile mici din apartamente, proprietarul trebuie să solicite participarea primăriei, să pregătească documentele intervenției și să urmărească închiderea procedurii. Regula pentru lucrări executate prin notificare Articolul 298 din CATUC prevede că recepția la terminarea lucrărilor realizate în baza notificării se efectuează între executant, beneficiar și un reprezentant al unității administrativ-teritoriale. Citește și: Balcoanele închise scapă de impozitul dublu, dar nu și de costurile legalizării: expertizele pot ajunge la mii de lei Prin urmare, plata meseriașilor, factura ori o înțelegere prin care proprietarul declară că este mulțumit de rezultat nu înlocuiesc recepția cerută de această dispoziție. Articolul nu stabilește o scutire pentru lucrările notificate doar pentru că ocupă o suprafață mică sau au durat câteva zile. Ce renovări presupun notificare și recepție Concret, aceste formalități pot privi inclusiv montarea unui perete despărțitor ușor și demontabil într-un apartament, dacă intervenția respectă condițiile legale privind evacuarea și securitatea la incendiu. Citește și: Renovarea apartamentului, „simplificată” prin noua lege: notificarea primăriei presupune taxe, acte și așteptare În anumite zone, chiar și lucrări mai mărunte intră în această procedură. Printre acestea se numără schimbarea parchetului, înlocuirea unei uși interioare sau refacerea zugrăvelii într-un apartament dintr-o clădire situată într-o zonă construită protejată ori în zona de protecție a unui monument. Pentru aceste exemple, vorbim despre clădiri care nu sunt monumente istorice, nu sunt în curs de clasare și nu au valoare arhitecturală sau istorică stabilită prin documentațiile de urbanism. Lucrările respective presupun notificare și acordul scris al autorității competente pentru cultură, iar la terminare intră în procedura recepției. Proprietarul trebuie să solicite reprezentantul primăriei Beneficiarul nu trebuie să presupună că, după notificarea inițială, primăria va afla singură când s-a terminat renovarea și va trimite automat un reprezentant. Citește și: O simplă zugrăveală în apartament poate necesita acte: regulile CATUC care surprind proprietarii Pentru această etapă există formularul F-NOT_07, denumit „Înștiințare privind finalizarea lucrărilor notificate și solicitarea participării reprezentantului UAT la recepție”, inclus în modelele aprobate prin Ordinul MDLPA nr. 975/2026. Formularul se semnează de beneficiar. Se completează datele solicitantului, numărul și data notificării inițiale, identificarea proiectului și a imobilului, data începerii și cea a finalizării lucrărilor. Beneficiarul propune și data, ora și locul recepției. Demersul practic este depunerea înștiințării la autoritatea competentă care a gestionat notificarea, prin registratură sau canalul electronic pus la dispoziție. Este util ca proprietarul să păstreze numărul de înregistrare și să obțină confirmarea organizării recepției. Data propusă în formular nu trebuie confundată cu o programare deja confirmată. Ce acte pregătiți pentru o intervenție mică Primul pas util este solicitarea listei de documente aplicabile intervenției respective, de la compartimentul de urbanism. Citește și: Vrei să-ți renovezi singur apartamentul: ce condiții impune noua lege și unde se oprește libertatea proprietarului Cerințele nu trebuie presupuse pornind de la dosarul necesar construirii unei case noi. De exemplu, o administrație locală publică, pentru înștiințarea privind finalizarea lucrărilor notificate, formularul de înștiințare și copia confirmării de primire și înregistrare a notificării. Ca pregătire practică, proprietarul ar trebui să aibă la îndemână notificarea și dovada depunerii, proiectul tehnic simplificat, răspunsurile autorității și documentele de execuție relevante pentru lucrare. Dacă au fost necesare avize, verificări sau probe pentru instalații, și acestea trebuie avute în vedere. Proiectantul poate clarifica ce documente tehnice sunt necesare în cazul concret. O intervenție redusă nu justifică inventarea unor acte fără legătură cu lucrarea, dar nici omiterea documentelor cerute de natura acesteia. Recepția privește intervenția realizată, nu întregul bloc În cazul unei renovări notificate, obiectul recepției este lucrarea descrisă în notificare și în proiectul aferent. Citește și: Renovări în apartament: o neclaritate din noul Cod al urbanismului (CATUC) îi poate costa scump pe proprietari Proprietarul nu organizează, prin acest demers, o nouă recepție a întregului bloc. Practic, trebuie stabilit ce s-a executat, dacă intervenția corespunde documentației și dacă există deficiențe care necesită remediere. Constatările și rezultatul recepției se consemnează în procesul-verbal. Articolul 298 din CATUC stabilește participanții pentru lucrările notificate, dar nu descrie singur toate operațiunile tehnice și documentele unei recepții. Articolul 280 trimite la regulamentul de recepție, iar art. 528 alin. (5) prevede că procedura, în funcție de tipologia proiectului, este stabilită prin reglementări specifice. De aceea, enumerarea executantului, beneficiarului și reprezentantului primăriei nu trebuie interpretată ca o garanție că, pentru orice intervenție, sunt suficiente trei semnături pe o foaie, fără documentația tehnică aplicabilă. Regia proprie nu elimină recepția Articolul 298 permite executarea lucrărilor notificate prin antreprenori sau în regie proprie. Citește și: Renovarea băii sau bucătăriei nu mai e atât de simplă: noul Cod al Construcțiilor schimbă regulile Articolul 280 precizează că recepția este obligatorie inclusiv pentru lucrările realizate în regie proprie. Această obligație este menționată și în informările publicate de administrațiile locale. Dacă proprietarul a executat personal intervenția, trebuie să declare această situație atunci când solicită recepția. Absența unei firme de construcții nu înlătură participarea reprezentantului autorității locale. Există însă o limită a explicațiilor pe care le oferă art. 298: acesta nu stabilește expres o modalitate distinctă de completare și semnare a procesului-verbal pentru situația în care beneficiarul este și persoana care a executat lucrarea. Nu rezultă din articol o regulă potrivit căreia proprietarul trebuie pur și simplu să semneze de două ori. Ca măsură practică, beneficiarul ar trebui să ceară în scris, odată cu solicitarea recepției, precizarea modului în care se consemnează execuția în regie proprie și a documentelor necesare. Dacă anumite operațiuni au fost realizate de profesioniști, documentele trebuie să reflecte contribuția lor reală. Lipsa răspunsului primăriei nu ține loc de recepție Articolul 298 nu instituie o recepție tacită și nu prevede că participarea reprezentantului primăriei poate fi eliminată dacă acesta nu se prezintă. Mecanismul acordului tacit legat de începerea lucrărilor notificate nu poate fi transferat automat asupra recepției. Proprietarul nu ar trebui, așadar, să considere procedura încheiată doar pentru că a trimis invitația. În cazul unei întârzieri, este utilă o revenire scrisă, cu numărul solicitării inițiale, prin care se cere desemnarea reprezentantului și stabilirea datei. După semnare, procesul-verbal trebuie înregistrat sau transmis Recepția nu este ultimul pas administrativ prevăzut de art. 298. Copia procesului-verbal semnat se înregistrează în Registrul Național al Construcțiilor, obligație care revine beneficiarului. Până la operaționalizarea registrului, legea prevede transmiterea unei copii către ISC, fizic sau prin e-mail. Aceasta este soluția tranzitorie stabilită de Cod; canalul efectiv aplicabil la data demersului trebuie verificat la autoritatea competentă. Ca măsură practică, proprietarul poate solicita inspectoratului teritorial datele de depunere și trebuie să păstreze dovada transmiterii. Nu este prudent să presupună că prezența reprezentantului primăriei înseamnă și că instituția va transmite documentul în locul său. Transmiterea copiei către ISC nu trebuie confundată cu obligația de a invita automat un inspector ISC la orice recepție a unei intervenții mici: art. 298 se referă distinct la participarea reprezentantului UAT și la trimiterea documentului. Păstrați dosarul renovării Notificarea, proiectul, documentele execuției, procesul-verbal și dovada înregistrării sau transmiterii trebuie păstrate împreună. Pentru intervențiile care necesită operațiuni cadastrale, art. 298 leagă intabularea de dovada transmiterii notificării și de verificarea înregistrării în Registrul Național al Construcțiilor. Această prevedere nu înseamnă că orice renovare impune o nouă intabulare a apartamentului. Necesitatea actualizării cadastrale depinde de modificările realizate și trebuie verificată pentru intervenția concretă. Pentru proprietarul care a lucrat prin notificare, închiderea demersului presupune mai mult decât terminarea fizică a renovării: solicitarea participării primăriei, efectuarea recepției și îndeplinirea obligației privind procesul-verbal.

Renovarea apartamentului, o întreagă birocrație: ce noi obligații impune CATUC proprietarilor
Renovarea apartamentului, „simplificată” prin noua lege: notificarea primăriei presupune taxe, acte și așteptare
Eveniment

Renovarea apartamentului, „simplificată” prin noua lege: notificarea primăriei presupune taxe, acte și așteptare

Faptul că o renovare se poate face prin notificarea primăriei nu înseamnă că proprietarul trimite un e-mail și începe lucrările a doua zi. Procedura prevăzută de Legea nr. 169/2026 presupune plata unor taxe, depunerea unui proiect, documente și termene de așteptare. Trei situații diferite: fără formalități, cu notificare sau cu autorizație Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) distinge între lucrări pentru care nu sunt necesare formalități de autorizare, lucrări executate prin notificare și intervenții care necesită autorizație. Citește și: O simplă zugrăveală în apartament poate necesita acte: regulile CATUC care surprind proprietarii Articolul 299 permite, în condițiile sale, repararea sau înlocuirea finisajelor interioare și a pardoselilor, precum și anumite reparații ori înlocuiri la instalațiile interioare. Regula privește construcțiile din afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice. De exemplu, schimbarea gresiei și refacerea zugrăvelii într-o baie nu trebuie confundate automat cu o renovare care modifică organizarea încăperii. Contează lucrările efective, nu faptul că proprietarul sau meșterul le numește, la grămadă, „renovare”. Scutirea de formalitățile de construire nu elimină regulile tehnice aplicabile instalațiilor ori obligația de a nu afecta siguranța clădirii. Lucrările pentru care este prevăzută notificarea Articolul 294 include renovarea și extinderea bucătăriei sau băii, precum și închiderea unitară a logiilor și balcoanelor din apartamente, pentru construcțiile aflate în afara zonelor protejate menționate de lege. Citește și: Vrei să-ți renovezi singur apartamentul: ce condiții impune noua lege și unde se oprește libertatea proprietarului Sunt prevăzute și compartimentări interioare nestructurale, demontabile, din materiale ușoare, cu condiții privind evacuarea și securitatea la incendiu. „Nestructural” înseamnă că elementul nu are rol în structura de rezistență; această caracteristică nu trebuie stabilită doar după grosimea aparentă a peretelui. Atenție însă: prevederea distinctă despre remodelarea pereților din locuințe unifamiliale nu se extinde automat la apartamente. Nu orice perete considerat „neportant” (nestructural sau despărțitor) poate fi dărâmat prin notificare. Nici închiderea „unitară” a balconului nu înseamnă alegerea liberă a oricărei forme sau culori. Pentru anumite lucrări la clădiri din zone protejate, articolul 294 cere notificarea primăriei și a autorității competente pentru patrimoniu, precum și acordul scris al acesteia. Regimul monumentelor istorice trebuie verificat separat. Cât costă taxele pentru notificare Procedura notificării nu este automat gratuită. Citește și: Renovări în apartament: o neclaritate din noul Cod al urbanismului (CATUC) îi poate costa scump pe proprietari Potrivit articolului 313 din CATUC, taxa percepută de primărie reprezintă jumătate din taxa de autorizare corespunzătoare tipului de lucrare. Pentru intervențiile încadrate la cota de autorizare de 0,5% aplicabilă clădirilor rezidențiale, rezultă o taxă de 0,25% din valoarea lucrărilor luată în calcul. Separat, articolul 143 prevede pentru lucrările notificate o cotă de 0,05% către Inspectoratul de Stat în Construcții, cu excepțiile legale. Proprietarul trebuie să solicite primăriei și inspectoratului competent calculul sumelor datorate, baza de calcul și instrucțiunile de plată pentru lucrarea sa. Aceste plăți nu includ onorariile specialiștilor care întocmesc proiectul. Descrieți exact ce vreți să modificați Înainte de cumpărarea materialelor și stabilirea datei cu echipa, pregătiți o listă concretă: ce se înlocuiește, ce se demontează, dacă se mută instalații și dacă se schimbă suprafața sau destinația încăperilor. Citește și: Renovarea băii sau bucătăriei nu mai e atât de simplă: noul Cod al Construcțiilor schimbă regulile Cu această descriere, solicitați îndrumare compartimentului de urbanism al primăriei competente pentru adresa apartamentului și unui proiectant de specialitate. Este util să prezentați situația astfel: „Vreau să înlocuiesc finisajele și să mut acest perete”, nu doar „Vreau să renovez baia”. Cele două formulări pot conduce la evaluări diferite. Pregătiți formularul, proiectul și documentele necesare Potrivit articolului 295, notificarea presupune un formular și un proiect tehnic de execuție cu conținut simplificat, elaborat de specialiști, în funcție de lucrare: arhitecți cu drept de semnătură și ingineri din specialitățile necesare. Citește și: Închiderea balconului, reguli noi din 2026: adresa blocului în care locuiești poate schimba toate actele necesare Pe înțelesul proprietarului, proiectul arată ce se modifică și cum trebuie executată intervenția. O schiță făcută de mână sau o explicație a meșterului nu îl înlocuiește. Legea prevede și plata taxelor aplicabile, precum și documentații suplimentare în cazurile cerute. Solicitați formularul utilizat de primărie, lista documentelor pentru intervenția propusă și modul de calcul al taxelor. Depuneți notificarea și păstrați dovada Documentația se transmite în scris sau digital autorității locale competente. Citește și: Balcon închis înainte de 1990 sau prin reabilitarea primăriei: ce documente dovedesc legalitatea lucrărilor Primăria trebuie să confirme primirea. Păstrați dosarul depus și dovada cu data înregistrării. O întrebare precum „Am nevoie de autorizație pentru această lucrare?” nu constituie notificare. Articolul 295 separă explicit petițiile de încadrare a lucrărilor de procedura notificării. Prin urmare, numărul de înregistrare al unei cereri de informații nu dovedește parcurgerea acestei proceduri. Așteptați termenul legal și urmăriți răspunsurile primăriei Articolul 296 prevede aprobarea tacită după 15 zile lucrătoare de la primirea notificării. Aceasta înseamnă că aprobarea poate interveni prin efectul legii, fără emiterea unei aprobări exprese. Dar începutul lucrărilor are un termen distinct: alineatul 6 mai prevede 15 zile calendaristice după împlinirea termenului pentru aprobarea tacită. Articolul 298 interzice începerea înaintea termenului legal. Așadar, în cazul simplu al aprobării tacite, calculul este: 15 zile lucrătoare, apoi încă 15 zile calendaristice. Nu sunt 15 zile de la depunere și nici 30 de zile calendaristice. Primăria poate solicita clarificări, completări sau documentații pentru avize. Poate stabili că este necesară autorizația ori poate respinge motivat notificarea. Dacă primiți o solicitare de completare, nu presupuneți că puteți începe după calendarul inițial. Legea leagă începerea, în aceste situații, de îndeplinirea integrală a condițiilor cerute și de termenul prevăzut la alineatul 6. Cereți clarificarea datei de începere pentru dosarul concret. Notificarea nu transferă răspunderea asupra primăriei Articolul 297 atribuie notificării rolul unei declarații pe propria răspundere a beneficiarului privind îndeplinirea condițiilor pentru această procedură. Reglementările urbanistice și cerințele tehnice rămân obligatorii. Răspunderea pentru nerespectarea lor revine beneficiarului, proiectanților și executanților, potrivit rolurilor lor. De exemplu, un proprietar notifică o anumită compartimentare, dar decide în timpul șantierului să demonteze și un alt perete. Dosarul inițial nu acoperă automat intervenția suplimentară. Modificarea trebuie discutată cu proiectantul și verificată înainte de executare. Amenzi chiar și după depunerea notificării Articolul 357 sancționează executarea fără notificare prealabilă sau cu nerespectarea proiectului notificat cu amendă între 5.000 și 50.000 de lei. Același articol prevede separat 50.000–100.000 de lei pentru neîndeplinirea obligației de notificare a lucrărilor exceptate de la autorizație. Formulările ridică o problemă de delimitare; nu trebuie prezentate drept două amenzi care se cumulează automat. Legea enumeră ca faptă contravențională și începerea fără finalizarea clarificărilor tehnice ori fără documentația solicitată. Totuși, lista cuantumurilor de la alin. (4) nu indică expres litera u), care descrie această faptă; nu se poate atribui automat un cuantum preluat de la altă abatere. Neafișarea panoului de identificare este sancționată cu 2.000 de lei, cu posibilitatea avertismentului la prima abatere, în condițiile articolului. Prin urmare, existența unui număr de înregistrare nu protejează proprietarul dacă lucrarea efectivă ori conduita sa nu respectă obligațiile legale. Panoului de identificare Panoul de identificare a investiției” este panoul informativ cu inscripția „Șantier în lucru”, pe care sunt trecute date precum numărul și data notificării, primăria care a primit-o, perioada lucrărilor și informații despre proiectanți și executant. Obligația se aplică și lucrărilor din apartamente realizate prin notificare, nu doar construirii unor clădiri noi. Modelul prevăzut de Ordinul MDLPA nr. 975/2026 are dimensiuni minime de 60 × 90 cm, trebuie realizat din materiale rezistente la intemperii și afișat într-un loc vizibil de la drumul public pe durata lucrărilor. Nu este, așadar, suficient un simplu anunț prin care proprietarul își informează vecinii că renovează. Pentru intervențiile din interiorul apartamentelor, prevederea nu stabilește un loc distinct de afișare. Proprietarul ar trebui să solicite compartimentului de urbanism al primăriei precizări privind amplasarea panoului și să discute cu asociația de proprietari dacă acesta urmează să fie montat pe o parte comună a blocului. Procedura continuă până la recepția lucrărilor Articolul 298 cere amplasarea la loc vizibil a panoului de identificare la începerea lucrărilor. Prevede și recepția la terminare, între executant, beneficiar și un reprezentant al autorității locale. Beneficiarul trebuie să înregistreze copia procesului-verbal de recepție în Registrul Național al Construcțiilor. Până la operaționalizarea acestuia, copia se transmite fizic sau prin e-mail Inspectoratului de Stat în Construcții. Documentele procedurii completează cartea tehnică a construcției. Pentru proprietar, aceasta înseamnă că dosarul renovării trebuie păstrat și după plecarea meșterilor: proiectul, dovada notificării, corespondența cu primăria și documentele de recepție pot conta la un control sau la o intervenție ulterioară.

Vrei să-ți renovezi singur apartamentul: ce condiții impune noua lege și unde se oprește libertatea proprietarului
Eveniment

Vrei să-ți renovezi singur apartamentul: ce condiții impune noua lege și unde se oprește libertatea proprietarului

Proprietarul care vrea să economisească bani, organizând singur renovarea apartamentului, trebuie să verifice mai întâi în ce categorie intră lucrările, potrivit noii legi. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), intrat în vigoare din 25 august 2026, limitează intervențiile în regie proprie asupra clădirilor existente, dar permite expres această modalitate de execuție pentru lucrările care se încadrează în procedura notificării. Așadar, notificarea primăriei nu înseamnă automat obligația de a contracta un antreprenor. În schimb, dreptul de a organiza lucrările pe cont propriu nu elimină proiectul, cerințele tehnice și răspunderea pentru ceea ce se execută. Ce înseamnă, de fapt, „regie proprie” Lucrările în „regie proprie” descriu situația în care beneficiarul își organizează direct executarea renovărilor, în loc să încredințeze unui antreprenor realizarea acesteia în ansamblu. Citește și: Renovarea băii sau bucătăriei nu mai e atât de simplă: noul Cod al Construcțiilor schimbă regulile Proprietarul poate procura materialele și organiza etapele de lucru, participând personal la operațiunile pe care le poate executa legal. Sintagma nu înseamnă obligatoriu că face absolut totul singur și nici că este interzis să apeleze la profesioniști pentru anumite operațiuni. Antreprenorul este cel care preia prin contract executarea lucrării, cu obligațiile aferente. Pe când „regie proprie” privește organizarea execuției, „autorizația” și „notificarea” privesc procedura legală care permite realizarea lucrării. Prin urmare, faptul că proprietarul își cumpără singur gresia nu stabilește, de unul singur, că întreaga renovare se face în regie proprie. Regula generală: întreținere și reparații curente Articolul 285 Legea nr. 169/2026 limitează execuția în regie proprie, în cadrul regimului pe care îl reglementează, la întreținere și reparații curente. Citește și: Închiderea balconului, reguli noi din 2026: adresa blocului în care locuiești poate schimba toate actele necesare Pentru celelalte intervenții, textul prevede o interdicție, indiferent de clasa de consecință a clădirii. Pe înțelesul proprietarilor, „clasa de consecință” privește gravitatea consecințelor unei eventuale cedări a construcției. Faptul că o clădire este mai mică sau pare mai puțin complicată nu înlătură interdicția. Totuși, articolul 285 nu poate fi citit izolat. Codul conține și un regim distinct pentru lucrările executate prin notificare, cu o prevedere expresă privind regia proprie. Lucrările notificate au o regulă distinctă Articolul 298 permite ca lucrările notificate potrivit articolului 294 să fie realizate fie prin antreprenori, fie în regie proprie. Citește și: Balcon închis înainte de 1990 sau prin reabilitarea primăriei: ce documente dovedesc legalitatea lucrărilor Interpretarea coroborată a celor două texte este că, pentru o lucrare care îndeplinește efectiv condițiile articolului 294, se aplică regula specială a notificării. În limbaj juridic, regula specială prevalează în propriul domeniu de aplicare: dispoziția destinată explicit unei categorii de lucrări se aplică acelei categorii. Precizările Ministerului Dezvoltării, privind CATUC, menționează distinct posibilitatea executării în regie proprie a lucrărilor realizate prin notificare. Însă precizările nu modifică legea. Răspunsul practic este: proprietarul poate organiza singur execuția unei intervenții încadrate legal în procedura notificării, fără ca simpla aplicare a articolului 285 să îi impună contractarea unui antreprenor pentru întreaga lucrare. Limita este decisivă: depunerea unei notificări nu transformă o intervenție neeligibilă într-una permisă prin această procedură. Ce lucrări din apartament pot intra în discuție Articolul 294 include renovarea și extinderea băii sau bucătăriei, precum și închiderea unitară a logiilor și balcoanelor în apartamente din locuințe colective. Citește și: Renovări în apartament: o neclaritate din noul Cod al urbanismului (CATUC) îi poate costa scump pe proprietari Acest regim privește intervențiile situate în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice. Denumirea generală „renovare” nu este însă suficientă pentru încadrare. Trebuie analizate operațiunile concrete. De exemplu, proprietarul care înlocuiește finisajele băii se poate afla într-o situație diferită de cel care extinde încăperea. Iar extinderea nu permite automat demolarea oricărui perete întâlnit în cale. În plus, prevederea despre remodelarea pereților de la punctul (v) se referă la locuințe unifamiliale. Ea nu reprezintă o permisiune generală pentru dărâmarea pereților din apartamente. Codul tratează separat compartimentările nestructurale, demontabile, din materiale ușoare, cu condiții privind securitatea la incendiu. Zugrăveala și schimbarea parchetului: o altă categorie Articolul 299 enumeră lucrări care pot fi executate fără autorizație și fără notificare prealabilă, în condițiile prevăzute de text. Pentru construcțiile existente din afara zonelor protejate menționate de lege, sunt incluse reparațiile sau înlocuirile finisajelor interioare și pardoselilor, precum și reparațiile și înlocuirile tâmplăriei interioare. Astfel, simpla zugrăvire a unei camere sau înlocuirea parchetului nu trebuie confundate cu o intervenție de reconfigurare a apartamentului. Faptul că proprietarul numește toate aceste operațiuni „renovare” nu le supune automat aceleiași proceduri. Scutirea de autorizație și notificare nu elimină respectarea reglementărilor tehnice și a legislației sectoriale. Pentru imobilele din zone protejate, încadrarea trebuie verificată separat. Regia proprie nu înlocuiește proiectantul Articolul 297 impune pentru lucrările executate prin notificare un proiect tehnic de execuție cu conținut simplificat, întocmit de specialiști în condițiile legii. Conținutul simplificat înseamnă o documentație adaptată procedurii. Nu înseamnă că proprietarul poate înlocui proiectul cu o schiță proprie. La rândul său, articolul 298 alineatul (2) prevede lipsa verificării tehnice pentru cerințele fundamentale de calitate în acest regim, răspunderea pentru corectitudinea proiectului revenind proiectanților. Distincția este importantă: simplificarea verificării proiectului nu înseamnă eliminarea proiectului. Proprietarul poate organiza execuția, dar trebuie să respecte soluția tehnică și competențele profesionale cerute pentru fiecare activitate. Notificarea nu permite începerea imediată a lucrărilor Potrivit articolului 296, aprobarea tacită produce efecte după 15 zile lucrătoare de la primirea notificării. Primăria poate solicita clarificări, completări și documentații complementare sau poate constata necesitatea unei autorizații ori poate respinge notificarea în condițiile legii. În plus, alineatul (6) stabilește pentru începerea lucrărilor un interval de 15 zile calendaristice după împlinirea termenului pentru aprobarea tacită sau, după caz, după îndeplinirea integrală a condițiilor indicate de text. Așadar, proprietarul nu trebuie să programeze începutul renovării pentru ziua următoare depunerii notificării. Calendarul trebuie stabilit în funcție de procedura efectiv parcursă și de eventualele solicitări ale autorității. Cine răspunde dacă lucrările sunt greșite Articolul 297 arată că notificarea are rolul unei declarații pe propria răspundere a beneficiarului privind îndeplinirea condițiilor pentru utilizarea acestei proceduri. Respectarea normelor urbanistice și tehnice rămâne obligatorie, iar răspunderea revine beneficiarului, proiectanților și executanților, potrivit atribuțiilor legale. De aceea, înainte de începere, proprietarul trebuie să stabilească împreună cu specialiștii ce se execută, ce procedură se aplică și cine îndeplinește fiecare obligație. O lucrare care depășește proiectul notificat trebuie reevaluată, nu continuată sub aceeași etichetă de „renovare”. La final, lucrările notificate sunt supuse recepției prevăzute de articolul 298. Procesul-verbal se înregistrează în Registrul Național al Construcțiilor; până la operaționalizarea acestuia, o copie se transmite Inspectoratului de Stat în Construcții. Economia obținută prin organizarea directă a lucrărilor trebuie calculată păstrând în buget proiectarea, specialiștii și formalitățile obligatorii.

Renovări în apartament: o neclaritate din noul Cod al urbanismului (CATUC) îi poate costa scump pe proprietari
Eveniment

Renovări în apartament: o neclaritate din noul Cod al urbanismului (CATUC) îi poate costa scump pe proprietari

O lucrare de renovare a apartamentului, pentru care nu este necesară autorizația de construire, poate necesita, totuși, notificarea primăriei înainte de începere. Dacă proprietarul omite acest pas, articolul 357 din Legea nr. 169/2026 (CATUC) ridică o întrebare cu miză financiară: de ce lipsa notificării apare în două prevederi, una cu amenzi de 5.000–50.000 de lei, cealaltă cu amenzi de 50.000–100.000 de lei? Formulările celor două prevederi par să se suprapună, fără să explice limpede proprietarului unde se termină aplicarea uneia și unde începe aplicarea celeilalte. Recent, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a afirmat, referindu-se la problemele balcoanelor închise, că la noul Cod al urbanismului s-a lucrat „pe repede înainte, fiind jalon PNRR”, și a anunțat demersuri pentru corectarea legii. Două prevederi asemănătoare, amenzi foarte diferite La articolul 357 alineatul (1) litera a), legea sancționează executarea lucrărilor fără notificarea prealabilă sau fără respectarea proiectului notificat. Citește și: Închiderea balconului, reguli noi din 2026: adresa blocului în care locuiești poate schimba toate actele necesare Pentru aceste fapte, alineatul (4) litera a) stabilește o amendă între 5.000 și 50.000 de lei. La același articol, alineatul (1) litera d) privește neîndeplinirea obligației de a notifica autoritățile, înainte de începere, despre lucrări pentru care nu este necesară autorizația de construire sau de desființare. Amenda corespunzătoare, stabilită la alineatul (4) litera d), este între 50.000 și 100.000 de lei. Diferența este considerabilă: minimul celei de-a doua amenzi este de zece ori mai mare decât minimul primei. Iar suma de 50.000 de lei reprezintă maximul într-un caz și minimul în celălalt. De ce explicația „sunt două tipuri de lucrări” nu este suficientă La prima vedere, s-ar putea crede că prima prevedere se referă la lucrările realizate prin notificare, iar a doua la lucrările exceptate de la autorizare. Citește și: Renovarea băii sau bucătăriei nu mai e atât de simplă: noul Cod al Construcțiilor schimbă regulile Numai că aceste categorii nu sunt complet separate. Și o lucrare realizată legal prin notificare este o lucrare pentru care nu se cere autorizație. Articolul 245 alineatul (2) permite, în situațiile prevăzute de lege, executarea lucrărilor prin procedura simplificată de notificare sau fără formalități, în locul autorizării. Prin urmare, simpla folosire a expresiei „lucrări exceptate de la autorizare” nu explică de ce lipsa notificării ar trebui sancționată într-un caz cu minimum 5.000 de lei, iar în altul cu minimum 50.000 de lei. Mai trebuie făcută o distincție: lucrările permise fără formalități nu devin automat supuse notificării doar pentru că nu au nevoie de autorizație. Înainte de a discuta amenda, trebuie stabilit dacă exista efectiv obligația de notificare. Proprietarul începe lucrarea fără să depună notificarea Să presupunem că un proprietar vrea să realizeze o compartimentare interioară demontabilă, din materiale ușoare. Citește și: Balcon închis înainte de 1990 sau prin reabilitarea primăriei: ce documente dovedesc legalitatea lucrărilor Lucrarea îndeplinește toate condițiile legale pentru procedura simplificată, inclusiv cele privind siguranța la incendiu, dar proprietarul o începe fără notificare. Exemplul este ipotetic și arată dificultatea de interpretare: La litera a), autoritatea găsește executarea lucrărilor fără notificare. La litera d), găsește neîndeplinirea obligației de notificare pentru începerea unor lucrări care nu necesită autorizație. Citite separat, ambele formulări pot părea relevante pentru situația descrisă. Din aceste texte, luate singure, proprietarul nu află clar de ce ar trebui aplicat un interval de amendă și nu celălalt. Această suprapunere aparentă nu dovedește că primăriile aplică deja amenzi diferite în cazuri identice. Arată însă un risc de interpretare care merită clarificat înainte ca proprietarii să ajungă în asemenea situații. Când diferența este mai ușor de înțeles: proiect depus, dar nerespectat Există și o situație descrisă distinct la litera a): proprietarul a notificat lucrarea, dar nu respectă proiectul depus. Citește și: Amendă de până la 50.000 de lei pentru închiderea balconului: greșeala banală pe care o fac proprietarii De exemplu, după parcurgerea procedurii legale, execută compartimentarea într-o altă configurație decât cea prevăzută în proiect. Dacă schimbarea rămâne în categoria lucrărilor permise prin notificare și reprezintă o abatere de la proiect, ea ilustrează situația sancționată la litera a), cu 5.000–50.000 de lei. Legea nu spune însă că această prevedere privește doar abaterile „minore”. Iar dacă modificările efective necesită autorizație, analiza se schimbă: notificarea unei lucrări nu acoperă orice intervenție decisă ulterior. Nu este vorba despre simpla uitare de a anunța un șantier autorizat O altă explicație tentantă ar fi că amenda mai mare se aplică proprietarului care are deja autorizație, dar uită să anunțe când începe lucrările. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Articolul 357 tratează însă separat această situație. Litera j) privește neanunțarea datei începerii lucrărilor autorizate către autoritățile care au emis autorizațiile și către Inspectoratul de Stat în Construcții. Pentru aceasta, alineatul (4) litera g) prevede o amendă de 2.000 de lei. Așadar, această obligație nu explică diferența dintre amenzile de 5.000–50.000 de lei și cele de 50.000–100.000 de lei. Ce riscă proprietarul din cauza neclarității Riscul practic este ca proprietarul să considere că lipsa notificării intră în intervalul mai mic, iar autoritatea de control să folosească prevederea cu intervalul mai mare. Aceasta este o posibilitate rezultată din compararea formulărilor, nu relatarea unui caz verificat. Dacă apare o astfel de dispută, proprietarul poate fi nevoit să ceară explicații și să conteste sancțiunea, cu timp și cheltuieli suplimentare. Neclaritatea nu înseamnă că autoritatea poate alege arbitrar orice amendă. Aplicarea sancțiunii trebuie justificată prin fapta concretă și obligația legală încălcată. Dar nici proprietarul nu se poate baza pe presupunerea că i se va aplica automat intervalul mai mic. Cum reduceți riscul înainte de a începe lucrările Stabiliți exact ce intervenție urmează să faceți. „Renovez apartamentul” poate însemna lucrări foarte diferite, cu cerințe diferite. Un proiectant poate verifica soluția tehnică și documentele necesare. Dacă situația nu este clară, solicitați primăriei competente un răspuns scris, prezentând adresa, lucrările propuse și, după caz, schițe sau documente tehnice. Cereți să vi se indice prevederea legală aplicabilă. O precizare esențială: întrebarea trimisă primăriei nu ține loc de notificare. Articolul 295 alineatul (9) spune expres că solicitările de încadrare a lucrărilor într-o anumită procedură nu reprezintă notificări. Dacă lucrarea necesită notificare, depuneți formularul și documentația cerute. Păstrați dovada înregistrării, proiectul și răspunsurile primite. Respectați termenele și condițiile de începere prevăzute la articolul 296: depunerea documentelor nu vă permite să începeți imediat. Nici afirmația echipei de muncitori că „pentru asta nu trebuie autorizație” nu este suficientă. Întrebarea următoare trebuie să fie dacă lucrarea necesită notificare. Un răspuns al primăriei ajută, dar clarificarea trebuie să fie valabilă pentru toți Un răspuns scris poate reduce riscul unei neînțelegeri și poate documenta demersurile proprietarului. Nu reprezintă însă o garanție că orice autoritate sau instanță va interpreta legea în același fel. Pentru a evita interpretările divergente, ar fi utilă o explicație oficială care să arate, cu exemple și trimiteri precise la lege, ce situații intră la fiecare dintre cele două litere. Dacă formularea legii nu permite o separare clară, este necesară clarificarea textului legislativ. Până atunci, proprietarii nu ar trebui nici să ignore obligația de notificare, nici să creadă că orice lucrare fără autorizație atrage automat o amendă de 100.000 de lei. Obligația trebuie verificată pentru intervenția concretă, iar o eventuală sancțiune trebuie să aibă o explicație legală precisă.

Renovarea băii sau bucătăriei nu mai e atât de simplă: noul Cod al Construcțiilor schimbă regulile
Eveniment

Renovarea băii sau bucătăriei nu mai e atât de simplă: noul Cod al Construcțiilor schimbă regulile

Schimbarea gresiei din baie și mărirea băii prin preluarea unei bucăți din hol pot apărea pe aceeași ofertă de „renovare”, dar nu au neapărat același regim legal. CATUC include renovarea și extinderea băii și bucătăriei între lucrările supuse notificării, în timp ce permite anumite reparații și înlocuiri fără autorizație și fără notificare prealabilă. Pentru proprietari, diferența contează: omiterea unei proceduri obligatorii poate atrage amendă și oprirea lucrărilor. Ce reparații se pot face fără notificare Articolul 299 alin. (2) lit. a) din Cod permite, în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice, reparații sau înlocuiri ale finisajelor interioare și pardoselilor. Citește și: Închiderea balconului, reguli noi din 2026: adresa blocului în care locuiești poate schimba toate actele necesare Sunt enumerate și reparațiile ori înlocuirile instalațiilor interioare. Prin raportare la aceste categorii, schimbarea gresiei și faianței sau refacerea zugrăvelii, fără alte intervenții, se pot încadra între lucrările exceptate de la autorizare și notificare. Înlocuirea unor conducte interioare uzate trebuie diferențiată de modificarea instalațiilor comune ori de realizarea unor trasee care presupun intervenții asupra clădirii. De exemplu, un proprietar înlocuiește placajele deteriorate și repară tencuiala din baie, păstrând încăperea și compartimentarea existente. Faptul că echipa numește operațiunea „renovare completă” nu schimbă, singur, natura lucrărilor. Exceptarea de la autorizație și notificare nu înseamnă exceptarea de la regulile tehnice, de siguranță sau de la celelalte obligații aplicabile. Când intră în discuție notificarea Articolul 294 din CATUC include în procedura simplificată renovarea și extinderea bucătăriei și a băii. Citește și: Atenție la dărâmarea pereților din apartament: lucrările permise de CATUC prin notificare la casă necesită autorizație la bloc Această categorie privește intervențiile asupra construcțiilor existente din afara zonelor protejate indicate de text. Prevederea trebuie citită împreună cu excepțiile pentru reparații. Din simpla folosire a cuvântului „renovare” nu rezultă că toate lucrările dintr-o baie necesită notificare. O extindere, însă, nu mai poate fi tratată ca o simplă schimbare de finisaje. Dacă proprietarul dorește să mărească baia folosind o parte din hol, proiectul trebuie analizat înainte de șantier: cum se modifică delimitarea încăperii, ce se întâmplă cu instalațiile și dacă sunt necesare demolări. Formularea legală nu oferă, în acest punct, o listă completă de operațiuni care să delimiteze toate cazurile de „renovare” de toate cazurile de reparație. De aceea, situațiile mixte trebuie încadrate după lucrările efective. Notificarea pentru baie nu acoperă automat demolarea unui perete Menționarea extinderii băii sau bucătăriei în procedura simplificată nu trebuie interpretată ca o permisiune generală de a elimina pereți. Citește și: Balcon închis înainte de 1990 sau prin reabilitarea primăriei: ce documente dovedesc legalitatea lucrărilor Codul reglementează separat autorizarea intervențiilor asupra clădirilor existente. Tot separat, art. 294 permite anumite compartimentări nestructurale, demontabile, din materiale ușoare, cu condiții privind evacuarea și securitatea la incendiu. De pildă, înlocuirea faianței din bucătărie este diferită de transformarea bucătăriei și sufrageriei într-un singur spațiu prin demolarea zidăriei dintre ele. În al doilea caz, trebuie stabilite rolul peretelui și procedura legală pentru intervenție. Afirmația unui meseriaș că peretele „nu este de rezistență” nu este suficientă pentru a decide că notificarea acoperă lucrarea. Evaluarea tehnică și încadrarea întregului proiect trebuie făcute înainte de demolare. Notificarea presupune proiect și documente Potrivit art. 295, notificarea se depune înainte de începerea lucrărilor. Citește și: Amendă de până la 50.000 de lei pentru închiderea balconului: greșeala banală pe care o fac proprietarii Notificarea presupune un formular și un proiect tehnic de execuție cu conținut simplificat, realizat de specialiștii competenți, precum și plata taxelor prevăzute de lege. În cazurile stabilite legal sunt necesare documente suplimentare. Nu este suficient un mesaj către primărie prin care proprietarul anunță că „renovează baia”. Există și o distincție utilă: o cerere prin care întrebați primăria ce procedură se aplică lucrării nu constituie notificarea propriu-zisă. Codul precizează expres acest lucru la art. 295 alin. (9). Pentru o încadrare relevantă, descrierea trebuie să indice operațiunile concrete: finisaje, instalații, modificări ale încăperii, pereți care ar urma să fie eliminați. Când puteți începe lucrările Depunerea notificării nu permite începerea imediată a șantierului. Citește și: Clădirea blocului trebuie verificată cel puțin o dată pe an: ce obligații au proprietarii și ce acte trebuie să solicite Articolul 296 prevede aprobarea tacită după 15 zile lucrătoare de la primirea notificării. În această ipoteză, începerea lucrărilor este prevăzută după încă 15 zile calendaristice. Autoritatea poate cere clarificări, documente sau avize, poate comunica necesitatea unei autorizații ori poate respinge notificarea motivat. Dacă sunt solicitate completări, proprietarul nu trebuie să considere că simpla trecere a timpului îi permite să înceapă. Este prudent ca data contractată cu echipa să țină cont de parcurgerea procedurii aplicabile, nu doar de ziua depunerii actelor. Adresa poate schimba regulile inclusiv pentru reparații interioare Excepțiile din art. 299 prezentate mai sus au o limită importantă: amplasarea în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Pentru imobilele vizate de art. 294 alin. (3), Codul prevede notificare și acordul scris al serviciului de cultură inclusiv pentru anumite reparații interioare. Nu este suficient să presupuneți că regimul special nu vi se aplică fiindcă blocul nu este monument istoric. Înainte de lucrări, trebuie verificat atât statutul clădirii, cât și cel al zonei în care se află. Ce riscați dacă omiteți procedura obligatorie Articolul 357 prevede amenzi de la 5.000 la 50.000 de lei pentru executarea lucrărilor fără notificarea prealabilă necesară sau cu nerespectarea proiectului notificat. Citește și: Impozit dublu pe apartament dacă ai unit balconul cu sufrageria sau l-ai închis: ce reguli s-au schimbat în 2026 Aceasta nu este o amendă pentru simpla schimbare a gresiei. Aplicarea sancțiunii presupune o lucrare pentru care notificarea era obligatorie și stabilirea încadrării faptei. Codul sancționează distinct și alte încălcări, inclusiv executarea unor lucrări fără autorizația necesară. Conform art. 358, pe lângă oprirea lucrărilor, pot fi impuse măsuri de conformare, regularizare sau, în condițiile legii, desființare. Plata amenzii nu înlocuiește documentele necesare și nu legalizează automat intervenția. Ce verificați înainte să chemați echipa Porniți de la o listă exactă a lucrărilor, nu de la eticheta „renovare”. Verificați regimul de protecție al adresei și separați schimbarea finisajelor de extinderi, demolări sau intervenții asupra instalațiilor. Dacă proiectul include modificări ale spațiului, cereți unui arhitect și specialiștilor relevanți să stabilească soluția tehnică și documentația necesară. Când încadrarea este neclară, solicitați în scris lămuriri serviciului de urbanism, prezentând intervențiile concrete. Diferența esențială este între repararea elementelor existente și transformarea spațiului prin lucrări cu alt regim legal. Pentru situațiile de la granița dintre cele două, clarificarea trebuie obținută înainte de începerea șantierului.

Atenție la dărâmarea pereților din apartament: lucrările permise de CATUC prin notificare la casă necesită autorizație la bloc
Eveniment

Atenție la dărâmarea pereților din apartament: lucrările permise de CATUC prin notificare la casă necesită autorizație la bloc

Un living mai mare, un hol deschis sau o bucătărie unită cu sufrageria: pentru mulți proprietari, renovarea începe cu eliminarea unui perete. Însă noua lege a construcțiilor (CATUC) nu mai permite la bloc tot ce permite prin notificare la casă. Pentru proprietarii de apartamente, diferența contează chiar și atunci când vor să dărâme un perete care nu este de rezistență. O intervenție eligibilă pentru procedura simplificată într-o locuință unifamilială poate necesita autorizație într-un bloc. Nici BCA-ul, nici gips-cartonul nu reprezintă, prin ele însele, o scutire de acte. CATUC stabilește condiții distincte, iar confundarea lor poate transforma renovarea într-o lucrare nelegală, sancționată cu amendă. Ce prevede CATUC pentru compartimentările ușoare Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026, include modificarea anumitor compartimentări interioare în procedura simplificată a notificării. Citește și: Balcon închis înainte de 1990 sau prin reabilitarea primăriei: ce documente dovedesc legalitatea lucrărilor Articolul 294 se referă la compartimentări care îndeplinesc cumulativ trei caracteristici: sunt nestructurale, demontabile și realizate din materiale ușoare. În plus, intervenția nu trebuie să afecteze căile de evacuare, funcționarea instalațiilor pentru securitate la incendiu sau gradul de rezistență sau nivelul de stabilitate la foc al construcției. Regula privește intervențiile din afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice. Așadar, „nu este perete de rezistență” reprezintă doar una dintre condiții. Nu este o permisiune generală de demolare. Peretele din gips-carton: fără autorizație nu înseamnă fără acte O compartimentare din plăci de gips-carton pe structură ușoară poate intra în această categorie dacă îndeplinește toate condițiile legale. Citește și: Clădirea blocului trebuie verificată cel puțin o dată pe an: ce obligații au proprietarii și ce acte trebuie să solicite De exemplu, eliminarea unei separări ușoare amenajate pentru un dressing poate fi eligibilă pentru notificare, după verificarea soluției de către proiectant. Exemplul nu înseamnă că orice perete placat cu gips-carton poate fi îndepărtat în același mod. Un finisaj din gips-carton poate ascunde alt element constructiv. De asemenea, compartimentarea poate avea un rol în protecția la incendiu sau poate include instalații care necesită intervenții distincte. Încadrarea se face pentru lucrarea concretă, înainte de începerea ei, pe baza documentelor și a situației din apartament. Excepția privește o anumită categorie de intervenții, nu orice utilizare a unui material. Perete din BCA vs compartimentare demontabilă BCA-ul este utilizat inclusiv pentru zidării de compartimentare, însă faptul că un perete nu este portant nu îl transformă într-o compartimentare demontabilă. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Prin urmare, un perete zidit din blocuri de BCA nu intră automat în excepția pentru compartimentări ușoare demontabile. Demolarea unei zidării și demontarea unei separări ușoare sunt intervenții diferite. Pentru eliminarea unui perete din BCA între două camere, proprietarul nu poate invoca numai materialul ori afirmația meseriașului că „nu ține blocul”. Dacă intervenția nu se încadrează într-o categorie expres prevăzută pentru notificare, se urmează procedura de autorizare aplicabilă. Există și situații particulare: art. 294 include renovarea și extinderea bucătăriilor și băilor din apartamente în procedura notificării. Această prevedere trebuie analizată în raport cu proiectul concret; nu permite automat demolarea oricărui perete aflat lângă bucătărie sau baie și nu înlătură cerințele de siguranță. Atenție: regula pentru case nu se aplică automat apartamentelor CATUC include separat, la art. 294 alin. (2) lit. b) pct. (v), modificări de compartimentare și remodelări ale pereților interiori nestructurali sau exteriori, fără modificarea dimensiunii casei, pentru locuințe unifamiliale. Citește și: Amenzi pentru proprietarii fără poliță PAD în 2026. Ce s-a schimbat pentru blocurile cu risc seismic Un apartament într-un bloc nu este o locuință unifamilială în sensul acestei prevederi. Proprietarii nu pot prelua această regulă pentru a justifica orice demolare interioară într-un condominiu. Ce presupune notificarea și când pot începe lucrările Potrivit art. 295, notificarea se transmite înainte de începerea lucrărilor și presupune un formular însoțit de un proiect tehnic de execuție cu conținut simplificat, elaborat de specialiști, precum și îndeplinirea celorlalte cerințe legale. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 O simplă întrebare trimisă primăriei („Am nevoie de autorizație?”) nu ține loc de notificare. Codul precizează expres această diferență. Articolul 296 prevede aprobarea tacită după 15 zile lucrătoare de la primirea notificării, în condițiile legii. Autoritatea poate solicita clarificări, completări, avize sau parcurgerea procedurii de autorizare și poate respinge notificarea. Lucrările nu încep automat în ziua următoare expirării celor 15 zile lucrătoare. Alineatul (6) stabilește începerea la 15 zile calendaristice după împlinirea termenului pentru aprobarea tacită sau, după caz, după îndeplinirea integrală a condițiilor indicate de autoritate. Articolul 298 leagă expres începutul execuției de respectarea acestui termen. Pereții către vecini sau casa scării au un regim distinct Un perete care separă două camere din același apartament nu are același regim juridic cu zidul dintre apartament și locuința vecinului ori dintre apartament și un spațiu comun. Citește și: Impozit dublu pe apartament dacă ai unit balconul cu sufrageria sau l-ai închis: ce reguli s-au schimbat în 2026 Articolul 37 din Legea nr. 196/2018 stabilește că zidurile dintre proprietățile individuale și/sau părțile comune sunt proprietate comună. Reamplasarea zidurilor nestructurale dintre două proprietăți individuale presupune acordul proprietarilor respectivi, expertiză tehnică, autorizație și înștiințarea asociației. Pentru zidurile dintre proprietatea individuală și cea comună, legea cere inclusiv acordul tuturor proprietarilor și modificarea acordului de asociere. Acordul administratorului nu înlocuiește documentele cerute de lege. În zonele protejate, verificați procedura înainte de renovare Pentru clădirile din zone protejate, CATUC prevede condiții suplimentare. Articolul 294 alin. include anumite modificări ale compartimentărilor ușoare numai dacă nu schimbă concepția spațială interioară, cu notificarea autorităților competente și acordul scris al serviciului deconcentrat pentru cultură. Monumentele istorice și clădirile cu valoare arhitecturală sau istorică au reguli distincte. Faptul că lucrarea se desfășoară în interior nu elimină protecția legală a imobilului. Ce amenzi prevede codul Articolul 357 diferențiază abaterile, în funcție de procedura care trebuia respectată. Executarea lucrărilor fără notificarea prealabilă ori cu nerespectarea proiectului notificat este sancționată cu amendă de la 5.000 la 50.000 de lei. Executarea fără autorizația cerută de lege sau cu nerespectarea acesteia intră în altă categorie: alin. (1) lit. b) și alin. (4) lit. b) prevăd 50.000–1.000.000 de lei, în raport cu gravitatea faptei și impactul asupra vecinătăților. Acesta este intervalul general al contravenției, nu o amendă fixă pentru orice perete desființat. Codul sancționează distinct și neîndeplinirea obligației de notificare a începerii unor lucrări exceptate de la autorizație, la alin. (1) lit. d), cu 50.000–100.000 de lei. Cele două prevederi despre notificare nu trebuie confundate; încadrarea exactă trebuie indicată și motivată de organul de control. Plata amenzii nu legalizează lucrarea Potrivit art. 358, controlul poate duce și la oprirea lucrărilor și la măsuri pentru conformarea cu proiectul sau autorizația, regularizare în condițiile legii ori desființarea lucrărilor nelegale. Continuarea lucrărilor după oprirea dispusă de autorități constituie infracțiune potrivit art. 356. Prin urmare, plata unei amenzi nu oferă dreptul de a continua renovarea. Înainte de a elimina un perete, proprietarul ar trebui să prezinte planurile apartamentului unui proiectant, să clarifice rolul peretelui și regimul clădirii și să stabilească procedura aplicabilă întregii intervenții. Documentele necesare se stabilesc înainte de demolare, nu după evacuarea molozului.

Ai renovat apartamentul: ce modificări trebuie să declari la Fisc în 2026 și ce riști dacă omiți acest pas
Eveniment

Ai renovat apartamentul: ce modificări trebuie să declari la Fisc în 2026 și ce riști dacă omiți acest pas

După o renovare, proprietarul ar putea avea de făcut un drum și la direcția de impozite și taxe locale. Dacă lucrările au modificat suprafața construită sau utilă a apartamentului, schimbarea trebuie comunicată în termen de 30 de zile de la încheierea lucrărilor. Scopul este actualizarea evidențelor, astfel încât impozitul să fie stabilit pe baza datelor corecte despre locuință. De ce interesează Fiscul ce ai modificat în apartament Impozitul anual pe locuință se stabilește folosind date despre imobil, între care suprafața și destinația acestuia. Citește și: Impozit dublu pe apartament dacă ai unit balconul cu sufrageria sau l-ai închis: ce reguli s-au schimbat în 2026 Dacă situația reală se schimbă, iar evidențele fiscale rămân neschimbate, calculul poate porni de la informații care nu mai corespund apartamentului. Suprafața utilă și suprafața construită desfășurată nu sunt același lucru. În condițiile prevăzute de Codul fiscal, când dimensiunile exterioare nu pot fi efectiv măsurate, suprafața construită desfășurată se determină prin înmulțirea suprafeței utile cu 1,4. De aceea, chiar și datele privind suprafața utilă pot conta pentru impunere. Comunicarea modificării nu echivalează însă cu o majorare automată a impozitului. Efectul trebuie stabilit în funcție de datele concrete și de regulile fiscale aplicabile. Ce renovări trebuie comunicate Articolul 34 alineatul (3) din Legea nr. 196/2018 cere comunicarea modificărilor suprafețelor construite sau utile către organul fiscal local și președintele asociației, în 30 de zile de la încheierea lucrărilor. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Dacă proprietarul schimbă gresia, obiectele sanitare și mobilierul, fără modificări ale suprafețelor sau destinației locuinței, aceste intervenții nu declanșează, prin ele însele, obligația de comunicare a unei suprafețe noi. În schimb, dacă o recompartimentare conduce, potrivit documentației tehnice, la modificarea suprafeței utile de la 50 la 52 de metri pătrați, noua situație trebuie comunicată. Modificarea confirmată de specialist, nu doar o estimare a proprietarului. Trebuie analizată separat și schimbarea utilizării locuinței, de exemplu amenajarea unui spațiu pentru activitate economică. Formularul fiscal distinge între clădiri rezidențiale, nerezidențiale și mixte. Simpla mutare a biroului personal într-o altă cameră nu trebuie confundată cu o asemenea schimbare. Verifică exact ce s-a schimbat față de actele existente Înainte de completarea formularului, compară documentele de dinaintea lucrărilor cu cele care descriu apartamentul după intervenție. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 Urmărește suprafața utilă, suprafața construită, compartimentarea și destinația spațiilor. Dacă ai lucrat cu un proiectant sau cu un specialist în cadastru, cere-i să îți explice ce date s-au modificat și în ce document sunt consemnate. Nu transforma singur o suprafață în alta și nu completa rubricile prin aproximare. Dacă schița, actul de proprietate și documentația nouă conțin valori diferite, solicită lămurirea diferențelor înainte să preiei cifrele în declarație. Identifică direcția de taxe competentă pentru apartament Te adresezi organului fiscal local de la adresa imobilului. Citește și: Primăria îți poate dubla impozitul pe casă din 2026: cine este vizat de capcana fiscală din CATUC Poate avea denumirea de direcție, serviciu sau compartiment de impozite și taxe locale. De exemplu, dacă locuiești în București, dar apartamentul renovat se află în altă localitate, demersul privește instituția care administrează impozitul acelui apartament. Nu se folosește Declarația unică pentru veniturile persoanelor fizice. Pe site-ul instituției caută secțiunile pentru persoane fizice, clădiri, declarații fiscale sau modificări ale datelor imobilului. Cere formularul pentru actualizarea situației fiscale Direcțiile locale folosesc Declarația fiscală pentru stabilirea impozitului pe clădiri (persoane fizice), cunoscută în mod tradițional ca formularul Model ITL-001. Aceasta apare, de exemplu, în documentația publicată de DITL Sector 5 și DGITL Sector 3. Explică de la început că apartamentul este deja înregistrat fiscal și că soliciți actualizarea datelor după lucrări. Cere instituției să precizeze cum trebuie înregistrată modificarea: prin declarația fiscală aferentă noii situații și, după caz, printr-o cerere însoțitoare. Nu confunda modificarea produsă acum cu rectificarea unei erori dintr-o declarație veche. Dacă ai declarat corect suprafața inițială, iar aceasta s-a schimbat ulterior, descrie exact această succesiune. Pregătește documentele care susțin modificarea Pentru pregătirea dosarului, pornește de la următoarele documente: - actul de identitate; - actul de proprietate; - schița sau releveul relevant pentru situația actuală; - documentele de autorizare și recepție, dacă sunt aplicabile lucrărilor; - documentația cadastrală actualizată, atunci când modificarea o impune; - împuternicirea, dacă depune altcineva actele. Aceasta este o listă orientativă, deoarece instituția poate cere documente suplimentare sau poate avea deja unele dintre ele în dosarul fiscal. Listele oficiale diferă în funcție de operațiune. De exemplu, pentru clădirile nou construite, DGITL Sector 3 menționează distinct autorizația și procesul-verbal de recepție. Această listă nu trebuie aplicată mecanic oricărei renovări de apartament. Păstrează și ultima decizie de impunere: te ajută să identifici evidența fiscală existentă și să compari datele după soluționarea cererii. Completează datele despre imobil, nu doar descrierea renovării În formular se cer informații despre proprietar, adresă, proprietate și caracteristicile clădirii. În funcție de secțiune, apar rubrici privind suprafața construită desfășurată, suprafața utilă, anul construirii și destinația. Completează câmpurile conform documentelor și instrucțiunilor direcției locale. Dacă o rubrică nu este clară, cere asistență inspectorului fiscal. În cererea însoțitoare, dacă este necesară, explică pe scurt lucrarea, data încheierii acesteia și diferența dintre datele vechi și cele noi. Menționează documentul care dovedește schimbarea. O formulare precum „am renovat complet apartamentul” nu spune instituției ce trebuie actualizat. Depune actele și păstrează dovada înregistrării Folosește una dintre modalitățile acceptate de instituție: depunere la sediu sau serviciul electronic disponibil. Verifică în prealabil condițiile pentru transmiterea online. De exemplu, DGITL Sector 3 oferă o platformă de cereri și declarații, cu înregistrarea și validarea contului. Ghidul instituției indică și cerințe de semnătură electronică pentru anumite declarații, inclusiv cea pentru clădiri. La ghișeu, păstrează numărul de înregistrare; online, salvează confirmarea și documentele trimise. Plata impozitului deja afișat în cont nu reprezintă, prin ea însăși, declararea noii situații. Dacă lipsesc acte, comunică în termen modificarea și cere instrucțiuni scrise pentru completare. O simplă întrebare trimisă instituției nu înlocuiește declarația cerută și nu prelungește automat termenul legal. Verifică rezultatul, inclusiv anul de la care se modifică impozitul După soluționare, verifică suprafața înregistrată, destinația imobilului, cota de proprietate și, dacă s-a emis, noua decizie de impunere. Codul fiscal prevede că diferențele de suprafață dovedite prin lucrări de cadastru se reflectă în evidențele fiscale. În situația reglementată de art. 461 alin. (9), impozitul se calculează potrivit noilor date de la 1 ianuarie a anului următor înregistrării lucrării cadastrale la oficiul de cadastru, ca anexă la declarația fiscală. Pentru un asemenea caz înregistrat în 2026, efectul fiscal intervine din 2027. Acest lucru nu înseamnă că proprietarul poate amâna comunicarea modificării până în anul următor. Dacă rezultatul este neclar, cere explicația calculului și temeiul folosit. Nu presupune că o creștere a suprafeței utile produce obligatoriu aceeași creștere procentuală a impozitului. Ce riști dacă nu comunici schimbarea Necomunicarea modificării suprafeței utile către asociație și administrația financiară locală este sancționată de Legea nr. 196/2018 cu amendă între 200 și 1.000 de lei. La prima încălcare, organul constatator poate aplica avertismentul, în condițiile legii. Pot exista și consecințe fiscale distincte, în funcție de declarația omisă și de eventualele diferențe de impozit, pentru sumele scadente și neachitate se pot calcula majorări de 1% pe lună. Declararea fiscală nu legalizează lucrările executate fără actele necesare. Totodată, comunicarea către Fiscul local nu înlocuiește informarea asociației atunci când s-au modificat suprafețele. Cele două demersuri trebuie urmărite separat.

Mutarea aragazului: greșeala la renovare care poate aduce amenzi de 4.000 de lei și îți poate lăsa apartamentul fără gaz
Eveniment

Mutarea aragazului: greșeala la renovare care poate aduce amenzi de 4.000 de lei și îți poate lăsa apartamentul fără gaz

Mutarea aragazului pe alt perete, în balcon sau într-o bucătărie reamenajată poate transforma o renovare obișnuită într-o problemă majoră pentru instalația de gaze. Un racord flexibil prea lung, o conductă prelungită fără documentația necesară ori un spațiu care nu mai îndeplinește condițiile de siguranță pot duce la întreruperea alimentării. În anumite situații, încălcarea reglementărilor poate atrage și amenzi de până la 4.000 de lei. Ați mutat aragazul puțin. Trebuie refăcut proiectul? Prima întrebare este dacă s-a schimbat doar poziția aparatului sau dacă renovarea a modificat instalația și soluția tehnică prevăzută pentru locuință. Citește și: Capcana bucătăriilor moderne: conductele ascunse în dulap pot duce la oprirea alimentării cu gaze De exemplu, repoziționarea lângă un corp de mobilier, în aceeași bucătărie, trebuie evaluată diferit de mutarea pe peretele opus, pentru care se prelungește conducta. Nu se poate decide numai după distanță că prima situație este permisă ori că necesită obligatoriu un proiect nou. Firma autorizată trebuie să stabilească dacă noua amplasare permite racordarea corectă și dacă afectează soluția existentă. Faptul că nu ați tăiat țevile nu este, în sine, o dovadă că totul este conform. Regulamentul de racordare aprobat prin Ordinul ANRE nr. 7/2022 vizează inclusiv reamplasarea aparatelor cu sau fără modificarea traseului instalației. Dacă debitul aprobat este respectat, nu se emite automat un nou aviz tehnic de racordare. Această regulă nu echivalează însă cu o scutire generală de documentația necesară modificării instalației. Când mutarea presupune intervenții asupra țevilor Dacă pentru noua poziție se prelungește conducta, se schimbă traseul sau se mută punctul de alimentare, lucrarea trebuie tratată ca modificare a instalației de utilizare. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 Proprietarul nu poate decide împreună cu echipa de renovare să adauge o bucată de țeavă și câteva coturi, urmând să rezolve documentele la următoarea verificare. Procedura aprobată prin Ordinul ANRE nr. 156/2020 prevede etape de proiectare, verificare a proiectului, execuție, recepție tehnică și punere în funcțiune, inclusiv pentru modificarea instalației. În limbaj practic, soluția trebuie stabilită înainte de execuție, iar lucrările trebuie realizate prin operatori autorizați pentru activitatea respectivă. Un proiect pentru gaze nu este o simplă schiță desenată după terminarea renovării. De aceea, dacă vreți aragazul pe alt perete, cereți evaluarea înainte să comanzi mobilierul și să definitivezi poziția electrocasnicelor. Altfel, puteți descoperi că amenajarea aleasă trebuie schimbată pentru a permite o instalație conformă. Racordul flexibil nu poate înlocui o conductă prelungită legal Pentru instalațiile de utilizare cu presiune joasă, art. 170 din normele aprobate prin Ordinul ANRE nr. 89/2018 stabilește o lungime maximă de un metru și un diametru minim de 10 milimetri pentru racordul flexibil. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Totodată, racordul trebuie să aibă traseul la vedere, să nu treacă dintr-o încăpere în alta și să fie protejat împotriva contactului cu suprafețe fierbinți, întinderii excesive, agățării, strivirii sau deteriorării. Trebuie respectate instrucțiunile producătorului. Cuplarea a două sau mai multe racorduri flexibile este interzisă. Prin urmare, un furtun mai lung ori două furtunuri unite nu sunt soluții pentru mutarea aragazului în balcon. Nici ascunderea racordului într-un traseu inaccesibil, în spatele mobilierului, nu poate fi justificată prin aspectul bucătăriei. Mutarea aragazului în balcon Un balcon închis nu devine automat potrivit pentru aragaz pentru că are ferestre. Trebuie evaluate destinația și volumul încăperii, ventilarea, aerul necesar arderii și suprafețele vitrate. Normele prevăd un volum interior minim de 7,5 metri cubi pentru bucătării și de 18 metri cubi pentru celelalte tipuri de încăperi, cu excepțiile prevăzute de normativ. Încadrarea noului spațiu trebuie stabilită de specialist. Aceeași atenție este necesară dacă ai desființat peretele dintre bucătărie și sufragerie. Nu trebuie presupus că suprafața mai mare rezolvă toate condițiile de funcționare. Termopanele pot impune detector și electrovalvă Pentru încăperile cu aparate pe gaz în care geamurile au o grosime mai mare de 4 milimetri sau sunt de construcție specială, inclusiv tâmplărie tip termopan, art. 129 (Normele tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale) impune detectoare automate de gaze care comandă închiderea alimentării prin electroventil. Un detector care doar emite un semnal sonor nu îndeplinește singur această cerință. Regula este prevăzută în normele tehnice, în forma modificată prin Ordinul ANRE nr. 2/2023. În plus, mobilierul nou nu trebuie să acopere grilele de ventilare. Distrigaz Sud Rețele enumeră obturarea acestora printre intervențiile interzise. Detectorul nu justifică blocarea ventilației. Cine poate reconecta aragazul și ce document trebuie cerut Pentru evaluarea și modificarea instalației interioare, căutați operatori autorizați ANRE pentru proiectare și execuție. În cazul instalațiilor uzuale de apartament, autorizațiile relevante sunt PDIB, respectiv EDIB. Din luna mai 2026, cadrul de autorizare este cel aprobat prin Ordinul ANRE nr. 17/2026, care a înlocuit Ordinul nr. 132/2021. Există și autorizația RPFA, dar competența ei nu trebuie confundată cu dreptul de a modifica instalația. Noul regulament permite titularului înlocuirea unui racord flexibil uzat cu unul nou, pentru un aparat deja pus în funcțiune, cu debit nominal de maximum 3 metri cubi pe oră. Pentru această operațiune, regulamentul prevede un proces-verbal de înlocuire a racordului, cu identificarea lucrării și operațiunile de verificare a etanșeității. Nu orice intervenție se documentează printr-un „proces-verbal de punere în funcțiune” a întregii instalații. Ce se verifică după renovare Verificarea tehnică periodică a instalației este obligatorie la maximum doi ani, iar revizia periodică la maximum zece ani. Revizia poate fi necesară și în alte situații prevăzute de reglementări, inclusiv după evenimente care ar fi putut afecta instalația. Procedura aprobată prin Ordinul ANRE nr. 179/2015 prevede realizarea verificării sau reviziei pe baza documentației tehnice și consemnarea rezultatelor într-o fișă de evidență. Nu este suficientă constatarea că aragazul se aprinde. Dacă ați renovat după ultima verificare, documentul primit atunci nu confirmă automat siguranța configurației actuale. Procedura precizează că modificările aduse ulterior instalației intră în răspunderea clientului final. Aratați firmei ce ați schimbat și puneți la dispoziție actele existente. Nu așteptați scadența de peste doi ani pentru a clarifica o intervenție făcută recent. Când poate fi oprit gazul Alimentarea poate fi întreruptă total sau parțial dacă instalația nu îndeplinește condițiile tehnice de funcționare în siguranță. Firma autorizată care efectuează verificarea sau revizia are acest drept în condițiile procedurii ANRE. Separat, art. 14¹ din procedură permite operatorului de distribuție să sisteze alimentarea în ziua constatării, dacă, după actualizarea evidențelor, rezultă că verificarea ori revizia nu a fost efectuată sau că defecțiunile consemnate nu au fost remediate. Dacă alimentarea a fost oprită, remedierea și reluarea ei trebuie făcute prin procedura aplicabilă, cu implicarea firmei autorizate și, după caz, a distribuitorului. Amenzi de până la 4.000 de lei Legea nr. 123/2012 stabilește sancțiuni în funcție de gravitatea faptelor.  Art. 194 include executarea modificărilor fără acordurile, avizele sau autorizațiile necesare, încălcarea reglementărilor tehnice la lucrările asupra instalațiilor și nerespectarea reglementărilor tehnice emise ori aprobate de ANRE. Pentru persoanele fizice, faptele prevăzute la art. 194 pct. 2, 3 și 34 sunt sancționate, potrivit art. 195 alin. (1) pct. 1 lit. b), cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei. Ce faceți dacă ați mutat deja aragazul Dacă renovarea s-a terminat și aparatul este deja pe noua poziție, primul pas este să chemați o firmă autorizată ANRE pentru o evaluare corectă. Explicți exact ce modificări ați făcut: dacă ați lungit conducta, ați schimbat racordul flexibil, ați dărâmat vreun perete sau ați pus termopane. Puneți la dispoziție proiectul vechi al casei și ultima fișă de verificare. Dacă nu mai gosiți actele, cereți o copie de la distribuitorul de gaz, deoarece procedurile actuale permit reconstituirea documentației. Dacă specialiștii constată că aveți nevoie de un proiect nou de modificare, solicitați un deviz scris și clar. De exemplu, fluxul oficial recomandat de marii distribuitori, precum Distrigaz Sud Rețele, presupune depunerea unei cereri, avizarea noului proiect, execuția propriu-zisă a lucrării și recepția finală. Asigurați-vă că oferta primită include absolut tot: de la proiectare și materiale, până la probele de etanșeitate și punerea oficială în funcțiune. O simplă taxă de „conectare a aparatului” nu vă va ajuta să intrați în legalitate dacă traseul țevilor a fost modificat.

Capcana renovărilor din apartament: modificările care pot bloca vânzarea după 25 august
Eveniment

Capcana renovărilor din apartament: modificările care pot bloca vânzarea după 25 august

O bucătărie transformată în open-space, o baie mărită sau o ușă mutată pot face apartamentul mai confortabil. Problemele apar însă atunci când locuința scoasă la vânzare nu mai seamănă cu releveul din documentația cadastrală, iar proprietarul nu poate demonstra că lucrările au fost executate legal. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, aplicabil din 25 august 2026, simplifică unele intervenții, dar nu transformă orice recompartimentare într-o lucrare „la liber”. Apartamentul real trebuie să corespundă cu actele În documentația cadastrală a apartamentului există un releveu care arată configurația încăperilor, suprafețele și amplasarea pereților. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Dacă în locuință au fost desființate ziduri, mutate uși sau extinse încăperi, situația din teren poate să nu mai corespundă cu cea înregistrată în evidențele de cadastru și carte funciară. Această nepotrivire nu face automat imposibilă orice vânzare. Extrasul de carte funciară atestă dreptul de proprietate, iar notarul nu efectuează o expertiză tehnică a apartamentului. Totuși, diferențele pot fi descoperite de cumpărător, de cadastrist sau, mai ales, de evaluatorul trimis de bancă atunci când locuința este cumpărată prin credit. Banca poate cere clarificarea situației, actualizarea cadastrului ori actele care au permis lucrările. În unele cazuri, aprobarea creditului poate fi întârziată sau chiar refuzată până la rezolvarea neconcordanțelor. Ce schimbă CATUC din 25 august 2026 Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor – CATUC – a înlocuit, din 25 august 2026, vechea Lege nr. 50/1991 și a introdus procedura simplificată a notificării. Citește și: Gard, pergolă, garaj, piscină sau mansardă: ce mai poți construi fără autorizație după 25 august 2026 Articolul 294 din Cod include printre lucrările care pot fi executate pe baza notificării: - renovarea și extinderea bucătăriei sau a băii în apartamentele din locuințe colective; - anumite compartimentări interioare nestructurale, demontabile și realizate din materiale ușoare; - reparații și înlocuiri la instalațiile interioare; - schimbarea destinației, în situațiile și condițiile stabilite de Cod. Pentru compartimentările ușoare există însă limite clare: nu trebuie afectate căile de evacuare, instalațiile de securitate la incendiu ori nivelul de stabilitate la foc al construcției. Prin urmare, notificarea nu înseamnă o simplă înștiințare trimisă după terminarea lucrărilor. Proiectul trebuie întocmit de specialiștii prevăzuți de lege, iar autoritatea locală poate solicita clarificări sau poate constata că intervenția necesită autorizație de construire. Ușa mutată poate însemna mai mult decât o schimbare de tâmplărie Înlocuirea unei uși interioare, păstrând golul existent, este o lucrare obișnuită. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare Cu totul alta este situația în care proprietarul astupă vechiul gol și deschide unul nou în perete. Dacă peretele este structural, intervenția nu poate fi tratată drept simplă renovare. Sunt necesare evaluarea unui specialist, documentație tehnică și autorizație de construire. Tăierea unui gol într-un perete de rezistență poate afecta siguranța întregii clădiri, nu doar apartamentul în care se execută lucrarea. Nici în cazul unui perete nestructural din zidărie nu trebuie presupus automat că este suficientă notificarea. Pentru apartamente, CATUC permite prin această procedură compartimentările nestructurale numai dacă sunt demontabile și realizate din materiale ușoare. Mutarea unei uși într-un zid de cărămidă sau BCA nu se încadrează fără echivoc în această categorie și trebuie verificată înainte la primărie. Bucătăria open-space nu este întotdeauna o modificare minoră Eliminarea peretelui dintre bucătărie și sufragerie este una dintre cele mai frecvente modificări întâlnite la apartamente. Regimul legal depinde însă de natura peretelui, de instalații și de modul în care este alimentată bucătăria. Dacă peretele are rol structural, desființarea lui necesită autorizație și o soluție tehnică admisibilă. Dacă este un perete nestructural din zidărie, nu trebuie confundat cu o compartimentare ușoară și demontabilă. În cazul unei bucătării alimentate cu gaze naturale intervin și normele tehnice specifice instalațiilor de gaze. Eliminarea ușii și unirea bucătăriei cu încăperea de locuit pot impune modificarea instalației, montarea unor sisteme de detectare și închidere automată ori chiar renunțarea la utilizarea anumitor aparate pe gaz, în funcție de situația concretă. Deși CATUC permite renovarea și extinderea bucătăriei prin notificare, această prevedere nu anulează normele de siguranță, obligațiile privind instalațiile și interdicția de a interveni necontrolat asupra structurii. Extinderea băii poate afecta instalațiile comune ale blocului O baie poate fi extinsă, de exemplu, prin includerea unei porțiuni din hol. Codul permite asemenea intervenții prin procedura notificării, însă numai respectând proiectul, cerințele tehnice și celelalte legi aplicabile. Dacă lucrarea presupune mutarea conductelor, a coloanelor comune, a gurilor de ventilație sau a altor elemente care aparțin condominiului, proprietarul nu mai acționează exclusiv în interiorul proprietății sale. Legea nr. 196/2018 stabilește că instalațiile comune și zidurile care separă proprietățile individuale de părțile comune sunt proprietate comună. În asemenea cazuri pot fi necesare acordurile asociației și ale proprietarilor afectați, pe lângă documentele cerute de legislația construcțiilor. Simplul fapt că lucrarea se vede numai în apartament nu înseamnă că ea nu atinge o parte comună a clădirii. Notificarea nu actualizează automat cadastrul Una dintre cele mai importante capcane este confuzia dintre legalitatea lucrării și situația cadastrală. Notificarea ori autorizația permite executarea intervenției, dar modificarea trebuie reflectată, atunci când este cazul, și în documentația cadastrală. Regulamentul de recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul ANCPI nr. 600/2023, permite actualizarea informațiilor tehnice, inclusiv a releveului unității individuale. Proprietarul trebuie să apeleze la o persoană autorizată ANCPI, care măsoară apartamentul, verifică actele și întocmește documentația necesară. Procedura diferă în funcție de natura modificării: o simplă actualizare de releveu nu este același lucru cu o reapartamentare prin care rezultă unități locative noi sau se modifică suprafețele și cotele din părțile comune. Important este că cadastrul nu „legalizează” o lucrare executată nelegal. Cadastristul înregistrează situația tehnică pe baza actelor cerute, dar nu poate înlocui autorizația sau procedura de notificare care ar fi trebuit respectată. Ce poate descoperi banca înainte de acordarea creditului La cumpărarea prin credit ipotecar, evaluatorul compară de regulă documentele cu situația întâlnită în apartament. Printre problemele ușor de observat se află: - bucătăria unită cu sufrageria, deși în releveu apare un perete; - o debara sau o cămară desființată; - baia extinsă în hol; - balconul integrat în cameră; - o ușă mutată sau un gol nou practicat în perete; - modificarea suprafețelor încăperilor. În funcție de politica băncii și de gravitatea diferențelor, evaluatorul le poate menționa în raport, poate cere documente suplimentare sau poate condiționa evaluarea de actualizarea cadastrului. O problemă descoperită aproape de data semnării poate compromite calendarul tranzacției și îl poate determina pe cumpărător să renunțe. Se pot îndrepta lucrările făcute fără acte? Nu există o soluție unică și nici legalizare automată. Primul pas ar trebui să fie verificarea apartamentului de către un arhitect sau inginer și compararea situației actuale cu releveul cadastral și cu proiectul inițial al clădirii. Dacă lucrarea putea fi realizată legal prin notificare ori fără formalități, specialistul și autoritatea locală pot stabili documentele necesare pentru actualizarea situației. Dacă era obligatorie autorizația, proprietarul trebuie să urmeze procedura de regularizare prevăzută de CATUC, dacă intervenția respectă normele tehnice și urbanistice. O lucrare care pune în pericol structura, afectează proprietatea comună sau nu poate fi menținută legal poate necesita refacerea apartamentului în forma autorizată. Plata amenzii, singură, nu face lucrarea legală și nu înlocuiește măsurile dispuse de autorități. Verificarea trebuie făcută înainte de publicarea anunțului Proprietarul care intenționează să vândă ar trebui să scoată din dosar releveul cadastral și să îl compare, cameră cu cameră, cu apartamentul. Dacă apar diferențe, este mai sigur să le clarifice înainte să găsească un cumpărător. Ordinea prudentă este: - verificare tehnică - stabilirea regimului juridic al fiecărei lucrări - obținerea actelor lipsă sau readucerea apartamentului la situația legală - actualizarea cadastrului Noul CATUC simplifică unele renovări, inclusiv extinderea bucătăriei și a băii, dar nu șterge trecutul apartamentului și nu transformă o intervenție neautorizată într-una legală. La final, regulă este simplă: la vânzare nu contează doar cum arată apartamentul în realitate, ci dacă proprietarul poate demonstra că locuința din teren este identică cu cea din actele oficiale.

Dărâmarea unui perete în apartament după 25 august: când ajunge notificarea și când trebuie autorizație
Eveniment

Dărâmarea unui perete în apartament după 25 august: când ajunge notificarea și când trebuie autorizație

O renovare care începe cu dorința de a avea un living mai mare se poate transforma într-o intervenție periculoasă și ilegală dacă proprietarul confundă un perete de compartimentare cu un element al structurii de rezistență. Grosimea zidului, materialul din care este făcut sau sunetul produs atunci când îl lovești nu oferă un verdict sigur. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, intrat în vigoare la 25 august 2026, simplifică procedura pentru anumite recompartimentări. Nu le permite însă proprietarilor să demoleze orice perete fără documentație și fără verificarea unui specialist. Nu orice perete din apartament are același rol Înainte de începerea lucrărilor trebuie făcută diferența între trei categorii principale. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Elementele structurale fac parte din sistemul care susține clădirea și preia încărcările. În această categorie pot intra stâlpii, grinzile, diafragmele din beton armat și, în funcție de sistemul constructiv, anumiți pereți din beton sau zidărie portantă. Găurirea, decuparea sau demolarea lor poate modifica felul în care clădirea se comportă, inclusiv în cazul unui cutremur. Faptul că intervenția privește doar apartamentul propriu nu înseamnă că efectele se opresc la ușa acestuia. Pereții nestructurali zidiți separă încăperile, dar nu au rol portant. Ei pot fi realizați din cărămidă, BCA sau alte elemente de zidărie. Chiar dacă nu susțin clădirea, demolarea lor modifică proiectul și compartimentarea apartamentului. În plus, pot ascunde instalații electrice, conducte, coloane sau trasee de ventilație. Compartimentările ușoare și demontabile sunt realizate, de regulă, din gips-carton, panouri sau alte materiale ușoare, montate pe o structură care poate fi desfăcută. Acestea nu trebuie confundate cu un perete zidit numai pentru că și acesta este declarat „neportant”. Cum afli dacă peretele este structural Prima verificare trebuie făcută în proiectul inițial al clădirii și în cartea tehnică a construcției. Citește și: Gard, pergolă, garaj, piscină sau mansardă: ce mai poți construi fără autorizație după 25 august 2026 Documentele pot exista la asociația de proprietari, la proiectant, în arhiva primăriei sau la alte instituții care au preluat fondurile documentare. Planul cadastral al apartamentului arată compartimentarea înregistrată, dar nu reprezintă întotdeauna o analiză a structurii și nu trebuie folosit singur pentru a decide că un perete poate fi demolat. Dacă documentația inițială lipsește, este incompletă ori nu permite identificarea sigură a sistemului constructiv, soluția corectă este consultarea unui arhitect sau inginer structurist și, când natura intervenției o cere, realizarea unei expertize de către un expert tehnic atestat. Nu sunt metode sigure: - măsurarea aproximativă a grosimii; - ciocănirea peretelui pentru a vedea dacă „sună a gol”; - comparația cu pereții modificați de vecini; - presupunerea că un perete este nestructural fiindcă nu apare foarte gros pe schița cadastrală; - începerea demolării până când muncitorii „văd ce găsesc”. În unele blocuri, mai ales în cele construite din panouri prefabricate sau cu diafragme din beton armat, un element care pare un simplu perete poate avea rol structural. Trei regimuri diferite după 25 august 2026 Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, CATUC, a intrat în vigoare la 25 august 2026 și a abrogat vechea Lege nr. 50/1991. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare Noul sistem trebuie citit pe trei niveluri: lucrări fără formalități, lucrări realizate prin notificare și lucrări care necesită autorizație. Reparațiile interioare obișnuite, care nu modifică structura și compartimentarea, de exemplu, zugrăveli, schimbarea finisajelor sau anumite reparații la instalațiile proprii, pot intra în categoria lucrărilor executate fără autorizație și fără notificare, în condițiile articolului 299 din CATUC. Situația se schimbă când este mutat, desființat sau construit un perete. Recompartimentarea nu mai este o simplă operațiune de finisare. Pereții nestructurali pot intra în procedura notificării Articolul 294 alineatul (2) litera b) din CATUC include între intervențiile care pot fi realizate prin notificarea autorității locale: - modificările de compartimentare sau remodelările pereților interiori nestructurali; - compartimentările interioare nestructurale, demontabile, realizate din materiale ușoare. Prin urmare, după 25 august 2026, desființarea sau modificarea unui perete interior nestructural nu conduce automat la procedura clasică a autorizației de construire. Lucrarea poate fi încadrată în procedura simplificată a notificării. Există însă o diferență importantă între cele două categorii. Un perete din cărămidă poate fi nestructural, dar nu este, din acest motiv, și o compartimentare ușoară, demontabilă. Natura exactă a lucrării trebuie indicată în proiectul depus odată cu notificarea. În cazul compartimentărilor ușoare, legea cere și ca intervenția să nu afecteze: - lungimea sau gabaritul căilor de evacuare; - instalațiile care asigură securitatea la incendiu; - gradul de rezistență ori nivelul de stabilitate la foc al construcției. Simplificarea este reală, dar „doar prin notificare” nu înseamnă că proprietarul trimite primăriei un e-mail și începe demolarea în aceeași zi. Ce trebuie depus la primărie Potrivit articolului 295 din CATUC, notificarea se transmite înainte de începerea lucrărilor și este însoțită de documentele cerute de lege, între care formularul corespunzător și un proiect tehnic de execuție cu conținut simplificat, elaborat de specialiști. Autoritatea verifică încadrarea lucrării. În maximum 15 zile lucrătoare poate solicita clarificări sau documente suplimentare, poate stabili că este necesară autorizația ori poate respinge motivat notificarea. Dacă nu intervine una dintre aceste situații în termenul legal, poate opera aprobarea tacită, cu respectarea condițiilor prevăzute de Cod. Așadar, proprietarul nu trebuie să demoleze mai întâi peretele și să notifice ulterior primăria. Procedura este prealabilă, iar proiectul trebuie să descrie situația existentă și modificarea propusă. Când este necesară autorizația Intervențiile asupra elementelor structurale nu intră în categoria recompartimentărilor nestructurale pentru care CATUC permite notificarea. Dacă se dorește realizarea unui gol într-un perete portant, lărgirea unui gol existent, decuparea unei diafragme, intervenția asupra unui stâlp sau a unei grinzi ori orice altă modificare a structurii de rezistență, este necesară procedura completă de autorizare. În funcție de lucrare, documentația poate presupune expertiză tehnică, proiect de intervenție, verificarea proiectului și soluții de consolidare. Nici expresia „doar o ușă” nu schimbă regimul juridic. Un gol de dimensiuni reduse executat într-o diafragmă rămâne o intervenție structurală. Mai mult, un specialist poate constata că intervenția dorită nu este sigură și nu poate fi autorizată în forma propusă. Autorizația nu este o formalitate care legalizează automat orice proiect imaginat de proprietar. Acordul asociației sau al vecinilor Într-un condominiu, structura de rezistență, fațada, acoperișul, instalațiile comune și alte elemente prevăzute de lege sunt părți comune, chiar dacă unele traversează sau delimitează proprietatea individuală. Articolul 39 din Legea nr. 196/2018 prevede că modificările constructive ale unor părți sau elemente ale condominiului se fac, în cazurile reglementate, cu acordul a două treimi dintre proprietarii membri ai asociației, cu acordul tuturor proprietarilor direct afectați și pe baza autorizației de construire. Articolul 41 obligă proprietarul ca, înaintea modificărilor constructive din proprietatea individuală, să obțină avizele și autorizațiile prevăzute de legislație și să nu pună în pericol integritatea structurală a condominiului, celelalte apartamente sau sănătatea locatarilor. Pentru o compartimentare strict interioară, nestructurală, care nu afectează părți comune, instalații comune ori drepturile altor proprietari, nu trebuie presupus automat că este necesar votul întregii asociații. Încadrarea exactă depinde însă de conținutul proiectului. Dacă sunt afectate structura, coloanele comune, fațada, ventilația sau alte elemente comune, apar obligații suplimentare. Atenție la conducte, ventilație și instalațiile comune Un perete poate fi nestructural și totuși să nu poată fi demolat după bunul plac. Prin el pot trece coloane de apă, gaze, încălzire, cabluri ori instalații cu rol în protecția la incendiu. Extinderea bucătăriei sau a băii poate avea consecințe suplimentare: mutarea instalațiilor, modificarea ventilației, intervenții asupra hidroizolației sau schimbarea condițiilor sanitare și de securitate. De aceea, încadrarea nu trebuie făcută exclusiv după întrebarea „ține sau nu ține blocul?”. Apartamentul trebuie să corespundă și în acte După modificarea legală a compartimentării, proprietarul trebuie să verifice dacă sunt necesare recepția lucrării și actualizarea documentației cadastrale. Planul real al locuinței trebuie să corespundă cu documentele folosite la vânzare, creditare, asigurare sau succesiune. O recompartimentare executată fără actele necesare poate ieși la iveală tocmai când proprietarul dorește să vândă apartamentul. Atunci pot apărea probleme la actualizarea cadastrului, la notar sau în relația cu banca viitorului cumpărător. Regula sigură înainte de a lua barosul Ordinea corectă este simplă: Se obține proiectul inițial sau cartea tehnică a clădirii. Peretele este verificat de un arhitect ori inginer structurist. Dacă există îndoieli privind rolul său, se solicită expertiza unui specialist atestat. Proiectantul stabilește dacă lucrarea intră în procedura notificării sau necesită autorizație. Se verifică dacă sunt afectate părți comune și dacă sunt necesare acordurile prevăzute de Legea nr. 196/2018. Documentația se depune înainte de începerea lucrărilor. Demolarea începe numai după parcurgerea procedurii legale. Pe scurt, ideea esențială a noului Cod este că unele recompartimentări au devenit mai ușor de aprobat, nu că pereții apartamentelor au devenit liberi la demolare. Un perete nestructural poate necesita notificare și proiect, iar unul structural nu trebuie atins în lipsa expertizei, a proiectării și a autorizației cerute de lege.

Din 25 august se simplifică birocrația pentru renovări: dacă primăria nu răspunde timp de 15 zile, se activează aprobarea tacită
Eveniment

Din 25 august se simplifică birocrația pentru renovări: dacă primăria nu răspunde timp de 15 zile, se activează aprobarea tacită

Blocajul istoric din primăriile din România, unde o cerere de autorizare pentru modificări simple în apartament putea să zacă în sertare luni sau chiar ani de zile, primește o lovitură dură. Din 25 august 2026, Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC / Legea nr. 169/2026) schimbă complet regulile jocului. Pentru o serie de lucrări de renovare și recompartimentare, birocrația clasică este înlocuită cu o procedură simplificată: "Notificarea prealabilă". Iar cea mai bună veste pentru cetățeni este apariția mecanismului aprobării tacite: dacă autoritățile depășesc termenul legal și tac, tăcerea lor echivalează cu un „DA”. Aprobarea tacită, noua procedură pentru renovări Una dintre cele mai importante schimbări aduse de noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor este apariția unei proceduri simplificate pentru anumite lucrări care, până acum, puteau trimite proprietarul într-un lung circuit birocratic. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Din 25 august 2026, când intră în vigoare CATUC (Legea nr. 169/2026), unele lucrări de renovare și modificare a locuinței vor putea fi realizate în baza unei notificări prealabile, fără parcurgerea procedurii clasice de autorizare. Mai mult, legea introduce pentru această procedură un mecanism extrem de important: aprobarea tacită. Dacă primăria nu reacționează în termenul legal, tăcerea autorității produce efecte juridice. Asta nu înseamnă însă că proprietarul poate depune o hârtie și, după 15 zile, poate începe șantierul. Procedura are condiții clare, iar lucrările pot începe numai după parcurgerea tuturor termenelor prevăzute de Cod. Pasul 1: verifică dacă lucrarea poate fi făcută prin notificare Pentru proprietarii de apartamente, lista lucrărilor care pot intra în procedura de notificare trebuie citită mult mai restrictiv decât în cazul unei case. Citește și: Apartamentul modificat fără autorizație poate deveni greu de vândut: autorizația de regularizare, soluția care apare din 25 august Codul prevede expres posibilitatea închiderii în mod unitar a logiilor și balcoanelor din locuințele colective. În schimb, regula privind modificarea sau remodelarea pereților interiori nestructurali este formulată pentru locuințele unifamiliale. Prin urmare, proprietarul unui apartament nu trebuie să considere că poate demola prin simplă notificare orice perete zidit doar pentru că acesta nu face parte din structura de rezistență. O atenție specială este necesară și în cazul bucătăriilor și băilor. Deși art. 294 menționează renovarea și extinderea acestora, într-un condominiu asemenea lucrări pot implica pereți, coloane de instalații, ventilații sau alte părți comune ale clădirii. Încadrarea concretă trebuie făcută prin proiectul tehnic și în funcție de intervenția efectivă, nu doar după denumirea lucrării. Pasul 2: nu este suficient să anunți primăria „Notificare” poate suna ca și cum proprietarul ar trimite pur și simplu o adresă primăriei prin care anunță ce dorește să facă. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare În realitate, procedura este mai serioasă. Potrivit art. 295 din Cod, notificarea trebuie făcută înainte de începerea lucrărilor și este transmisă autorității locale competente. Dosarul presupune completarea formularului de notificare și anexarea unui proiect tehnic de execuție cu conținut simplificat, întocmit de specialiști în funcție de lucrare: arhitecți cu drept de semnătură, ingineri constructori sau alți ingineri de specialitate. Se achită, de asemenea, taxele prevăzute de lege. Important pentru proprietari: Codul permite transmiterea documentelor atât în format scris, cât și digital. Prin urmare, legea nu obligă proprietarul, în toate situațiile, să folosească exclusiv o platformă electronică. Pasul 3: din momentul depunerii începe termenul de 15 zile lucrătoare După primirea notificării, primăria are la dispoziție maximum 15 zile lucrătoare pentru a analiza documentația. În acest interval, autoritatea poate lua mai multe decizii. Poate solicita clarificări tehnice ori completarea documentației cu alte acte obligatorii. Poate constata că sunt necesare documentații suplimentare pentru obținerea unor avize sau acorduri. Sau poate informa proprietarul că lucrarea nu poate fi făcută prin simpla notificare și că este necesară o autorizație de construire, desființare, regularizare ori modificare, după caz. Există însă și a patra situație: primăria nu răspunde deloc. Aici intervine aprobarea tacită. Dacă primăria tace, notificarea este aprobată tacit Articolul 296 din CATUC stabilește expres că aprobarea tacită produce efecte la împlinirea termenului de 15 zile lucrătoare de la primirea notificării. Cu alte cuvinte, dacă documentația a fost transmisă, iar autoritatea nu a cerut clarificări, nu a solicitat alte documente și nici nu a comunicat că este necesară o autorizație, proprietarul nu rămâne blocat la nesfârșit în așteptarea unui răspuns. După expirarea celor 15 zile lucrătoare intervine efectul juridic al aprobării tacite. Dar acesta este punctul în care apare cea mai importantă capcană a noii proceduri. Aprobarea tacită nu înseamnă că începi lucrările în ziua 16 Proprietarul care vede că au trecut cele 15 zile lucrătoare nu trebuie să cheme imediat muncitorii. Codul introduce un al doilea termen. Art. 296 alin. (6) stabilește că lucrările notificate pot începe la 15 zile calendaristice după împlinirea termenului care a produs aprobarea tacită. Prin urmare, în situația în care primăria nu răspunde deloc, cronologia este: depunerea notificării, 15 zile lucrătoare, aprobarea tacită, încă 15 zile calendaristice, începerea legală a lucrărilor. Aceasta este una dintre diferențele esențiale pe care proprietarii trebuie să le cunoască. Afirmația „primăria nu mi-a răspuns în 15 zile, deci mă pot apuca de renovare” este incompletă și poate conduce la începerea prematură a șantierului. Ce documente trebuie păstrate Pentru proprietar, dovada parcurgerii procedurii devine esențială. Trebuie păstrate cel puțin documentele care arată data la care notificarea și proiectul au fost primite și înregistrate de autoritate, precum și întreaga documentație tehnică pe baza căreia a fost făcută notificarea. Codul prevede chiar că documentele care au stat la baza acestei proceduri se introduc în cartea tehnică a construcției. Nu rezultă însă din art. 295-296 obligația generală ca proprietarul să meargă la notar după expirarea celor 15 zile pentru a obține o declarație notarială care „activează” aprobarea tacită. Aprobarea intervine prin efectul legii, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de Cod. De aceea, ceea ce contează în primul rând este să poată fi demonstrată fără dubiu data primirii notificării de către primărie. Tăcerea primăriei nu acoperă o lucrare ilegală Aprobarea tacită nu este o metodă prin care proprietarul poate introduce în notificare o lucrare minoră și executa apoi altceva. Codul transferă o parte importantă a responsabilității către cei care pregătesc și execută lucrarea. Pentru lucrările realizate prin notificare, răspunderea pentru respectarea cerințelor legale revine beneficiarului, proiectanților și executanților. Lucrările trebuie executate obligatoriu conform proiectului tehnic cu conținut simplificat depus în procedură. Dacă proiectul spune că se modifică un perete nestructural, aprobarea tacită nu îi conferă proprietarului dreptul să intervină asupra unui stâlp, unei grinzi sau unui alt element al structurii de rezistență. Nici nu transformă în legală o intervenție care, prin natura sa, trebuia autorizată prin altă procedură. Ce se întâmplă la finalul lucrărilor Procedura simplificată nu se termină odată cu plecarea muncitorilor. CATUC prevede recepția la terminarea lucrărilor între executant, beneficiar și un reprezentant al unității administrativ-teritoriale. Procesul-verbal trebuie înregistrat în Registrul Național al Construcțiilor. Până când registrul devine operațional, o copie a procesului-verbal se transmite Inspectoratului de Stat în Construcții, fizic sau prin poștă electronică. În cazul lucrărilor care trebuie înscrise în cartea funciară, Codul leagă intabularea de dovada transmiterii notificării și de verificarea înregistrării lucrărilor în Registrul Național al Construcțiilor. Aprobarea tacită taie timpul de așteptare, nu regulile tehnice Noua procedură schimbă radical raportul dintre proprietar și administrație. Până acum, lipsa unui răspuns putea ține solicitantul blocat într-o așteptare fără rezultat. Prin noul CATUC, pentru lucrările care intră în procedura de notificare, administrația primește un termen în care trebuie să reacționeze. Dacă nu o face, legea nu mai permite ca tăcerea autorității să blocheze proiectul la nesfârșit. Dar simplificarea birocratică nu înseamnă dispariția răspunderii tehnice. Proprietarul are în continuare nevoie de un proiect făcut de specialiști, trebuie să execute exact lucrarea notificată și trebuie să respecte termenele. Iar în cazul aprobării tacite, regula de reținut este simplă: 15 zile lucrătoare până la aprobarea tacită, apoi încă 15 zile calendaristice până la începerea lucrărilor. Abia după parcurgerea întregii proceduri tăcerea primăriei poate deschide legal ușa șantierului.

Apartamentul modificat fără autorizație poate deveni greu de vândut: autorizația de regularizare, soluția care apare din 25 august
Eveniment

Apartamentul modificat fără autorizație poate deveni greu de vândut: autorizația de regularizare, soluția care apare din 25 august

Un perete demolat pentru a mări sufrageria, o bucătărie extinsă, două camere unite sau un balcon închis par modificări banale cât timp proprietarul locuiește în apartament. Problema poate apărea abia după ani, exact în momentul în care locuința trebuie vândută. Dacă viitorul cumpărător apelează la un credit ipotecar, evaluatorul poate constata că apartamentul pe care îl vede nu mai corespunde documentației cadastrale depuse la bancă. De la 25 august 2026, situația unor asemenea proprietari se poate schimba. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026, introduce autorizația de regularizare, o procedură destinată lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea autorizației existente. Codul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august și intră în vigoare la 25 august 2026. Un perete demolat, problemă la vânzare La cumpărarea unei locuințe prin credit ipotecar, banca nu analizează numai veniturile cumpărătorului. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Este verificat și imobilul care urmează să constituie garanția creditului: actele de proprietate, cartea funciară, cadastrul și situația tehnică a locuinței. În dosar intră, de regulă, și schița cadastrală, iar evaluatorul inspectează efectiv proprietatea. Aici ies la iveală modificările făcute de-a lungul anilor. Dacă în releveu există un perete, iar în realitate acesta a dispărut, dacă bucătăria a fost extinsă, configurația încăperilor s-a schimbat ori balconul a fost închis fără ca documentele să fie puse în acord cu situația reală, evaluatorul poate semnala neconcordanța. În funcție de natura lucrării și de politica instituției de credit, analiza imobilului poate fi suspendată sau garanția poate să nu fie acceptată până la clarificarea situației. Cu alte cuvinte, cumpărătorul poate fi perfect eligibil financiar, iar creditul să se împotmolească din cauza apartamentului. Nu orice renovare modifică însă situația juridică a locuinței Trebuie făcută o diferență importantă între simpla renovare și modificarea construcției. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare Zugrăvirea, schimbarea pardoselii sau alte lucrări obișnuite de întreținere nu transformă automat apartamentul într-un imobil „neconform”. Noul Cod permite, de altfel, executarea fără autorizație a mai multor categorii de reparații care nu afectează structura ori caracteristicile esențiale ale construcției. Regimul devine însă diferit atunci când proprietarul a schimbat efectiv configurația locuinței. Noul Cod distinge inclusiv între compartimentările interioare ușoare, nestructurale și demontabile și intervențiile mai importante. Pentru anumite modificări nestructurale realizate din materiale ușoare sunt prevăzute proceduri simplificate, însă condițiile trebuie verificate concret, inclusiv din perspectiva securității la incendiu și a concepției spațiale a clădirii. Prin urmare, regula „dacă nu am atins un perete de rezistență, nu aveam nevoie de acte” este prea simplă și poate fi greșită. Ce se schimbă la 25 august: apare autorizația de regularizare Articolul 301 din noul Cod introduce expres autorizația de regularizare. Principiul este simplu: dacă au fost realizate lucrări fără autorizația necesară sau cu nerespectarea unei autorizații existente, titularul lucrării poate solicita autorității competente emiterea unei autorizații prin care situația să fie adusă în legalitate. Aceasta este diferența importantă față de ideea populară de „legalizare”. Autorizația de regularizare nu înseamnă că proprietarul depune o cerere, plătește o taxă și primește automat aprobarea pentru ceea ce a construit. Primăria trebuie să verifice dacă lucrarea poate fi menținută legal. Ce poate fi regularizat permanent După încheierea perioadei tranzitorii prevăzute de lege, autorizația de regularizare va putea fi emisă, în regimul general, numai pentru anumite categorii enumerate de Cod: locuințe unifamiliale cu parter sau parter și etaj și maximum 150 mp suprafață construită desfășurată, anumite anexe și lucrări de închidere a balcoanelor, fără extinderea pe domeniul public. Citește și: Lifturi plătite de stat pentru blocurile vechi: cine va beneficia de programul „Lift pentru viață” din 19 august 2026 Sunt excluse, în condițiile prevăzute de lege, anumite imobile protejate sau aflate în zone protejate. Pentru proprietarii de apartamente este importantă menționarea expresă a balcoanelor. O închidere făcută în trecut fără actele necesare poate intra, așadar, în sfera mecanismului, dacă sunt îndeplinite toate condițiile impuse de Cod. Fereastră de timp importantă: un an Cea mai interesantă prevedere pentru proprietarii care au modificat apartamente este însă alta. Art. 301 alin. (7) instituie, pentru maximum un an de la intrarea în vigoare a Codului, o excepție mult mai largă: autorizația de regularizare poate fi solicitată și pentru alte categorii de construcții decât cele care vor rămâne permanent în regimul obișnuit al regularizării. Practic, intervalul care începe la 25 august 2026 poate deveni o fereastră importantă pentru proprietarii unor imobile modificate în trecut fără actele necesare. Dar există condiții. Lucrarea trebuie să se încadreze în reglementările urbanistice valabile la data emiterii autorizației de regularizare, trebuie să respecte cerințele fundamentale privind calitatea în construcții, să fie îndeplinite obligațiile fiscale și să fie aplicate măsurile contravenționale prevăzute de lege. Nu orice perete demolat poate rămâne demolat Autorizația nu este o amnistie pentru lucrările ilegale. Respectarea cerințelor fundamentale privind calitatea construcției trebuie verificată prin expertize tehnice realizate de experți atestați, pentru domeniile cerute de lege, între care rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena și sănătatea, siguranța în exploatare, protecția la zgomot și eficiența energetică. Dacă lucrarea nu respectă condițiile legale, autoritatea poate cere modificarea ei. Codul permite primăriei să impună lucrări de aducere la conformitate și, dacă este necesar, chiar obținerea unei autorizații pentru desființarea parțială a intervenției. Dacă cerințele nu pot fi îndeplinite, se ajunge la aplicarea regulilor privind desființarea lucrărilor. Așadar, dacă proprietarul a eliminat un element structural, a afectat instalații comune sau a făcut o intervenție incompatibilă cu regulile aplicabile clădirii, simplul fapt că există noua procedură nu garantează păstrarea modificării. Intrarea în legalitate va fi și mai scumpă Fereastra de un an vine și cu un cost important. Pentru construcțiile care beneficiază de regimul tranzitoriu extins, Codul stabilește că atât anumite cote aferente controlului de stat, cât și taxa pentru certificatul de urbanism și autorizare vor fi de zece ori mai mari decât cele care ar fi fost datorate dacă lucrarea ar fi fost executată legal de la început. Cu alte cuvinte, noua lege deschide o cale de rezolvare, dar nu recompensează construirea fără acte. În plus, pentru clădirile executate nelegal și încă neregularizate la intrarea în vigoare a Codului, impozitul pe clădire se majorează cu 100%, de la constatarea situației de către autoritatea locală și până la regularizare sau desființarea lucrării. Plata impozitului majorat nu legalizează construcția și nu înlătură eventualele sancțiuni. Autorizația de regularizare rezolvă automat problema cu banca? Nu imediat. Autorizația de regularizare rezolvă problema legalității lucrării, dacă proprietarul îndeplinește condițiile cerute. Pentru o vânzare, trebuie însă ca și documentația cadastrală și evidențele imobilului să reflecte corect situația rezultată. Cu alte cuvinte, proprietarul nu ar trebui să se oprească la obținerea autorizației. După regularizarea intervențiilor și îndeplinirea formalităților tehnice aplicabile, documentația cadastrală trebuie adusă în acord cu configurația legală a apartamentului. Procedurile oficiale stabilesc clar modul în care aceste modificări sunt recepționate de ANCPI și înscrise în cartea funciară. Abia atunci dispare problema fundamentală care poate apărea la evaluarea bancară: diferența dintre imobilul descris în acte și cel pe care evaluatorul îl găsește la adresă. Ce ar trebui să verifice proprietarul Cel mai prost moment pentru a descoperi o asemenea problemă este după semnarea antecontractului cu un cumpărător care are nevoie de credit. Înainte să scoată locuința la vânzare, proprietarul ar trebui să compare releveul cadastral cu apartamentul actual și să identifice toate intervențiile făcute în timp: pereți eliminați sau mutați, uși sau goluri noi, bucătărie ori baie extinse, balcon închis, suprafețe alipite locuinței sau alte modificări ale compartimentării. Dacă există diferențe, trebuie stabilit mai întâi dacă intervenția necesita autorizare potrivit regimului legal aplicabil și, dacă da, dacă poate fi regularizată în baza noii proceduri. Este mult mai sigur ca această verificare să fie făcută înainte de găsirea cumpărătorului decât în momentul în care evaluatorul băncii bate la ușă. Un an pentru apartamentele modificate în trecut Noul Cod nu transformă modificările fără autorizație în modificări legale prin simplul fapt că au trecut anii. Face însă ceva important: creează o procedură explicită prin care anumite situații pot fi corectate și, în primul an de aplicare, deschide temporar această posibilitate unui spectru mai larg de construcții și intervenții. Pentru proprietarul care știe că apartamentul său nu mai arată ca în schița cadastrală, perioada începută la 25 august 2026 merită, prin urmare, tratată ca o ocazie de a verifica situația înainte ca problema să apară la vânzare. Pentru că diferența dintre un perete desenat pe hârtie și unul care nu mai există în realitate poate părea neimportantă cât timp locuiești acolo. În ziua în care apartamentul trebuie să devină garanția unei bănci, poate deveni însă diferența dintre un contract semnat și un dosar de credit oprit.

Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație
Eveniment

Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație

Renovarea unui apartament nu înseamnă automat drumuri la primărie și autorizație de construire. Zugrăvirea pereților, schimbarea parchetului sau înlocuirea ușilor interioare sunt cu totul altceva decât intervenția asupra structurii blocului, mutarea unor instalații comune ori modificarea fațadei. În august 2026 apare însă o schimbare importantă. Până la 24 august inclusiv se aplică actualele reguli din Legea nr. 50/1991. Din 25 august 2026 intră însă în vigoare noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026. Noul Cod abrogă Legea nr. 50/1991 și introduce, pentru anumite lucrări cu impact redus, o procedură simplificată bazată pe notificarea autorității locale. Dar simplificarea nu înseamnă că, de la 25 august, proprietarul poate lua barosul și poate modifica orice perete din apartament. Regula cea mai sigură rămâne aceeași: înainte să demolezi un perete trebuie să știi ce rol are acesta în clădire și în ce categorie juridică se încadrează lucrarea. Ce poți renova fără autorizație Lucrările obișnuite de întreținere și renovare care nu afectează structura de rezistență ori aspectul arhitectural al clădirii nu necesită, în principiu, autorizație de construire. Citește și: Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre” În această categorie intră, de regulă: zugrăvelile, vopsitoriile și alte finisaje interioare; schimbarea parchetului, gresiei sau a altor pardoseli; reparațiile și înlocuirea tâmplăriei interioare; anumite reparații ale instalațiilor interioare; înlocuirea tâmplăriei exterioare în condițiile stabilite de lege, dacă nu sunt modificate golurile și aspectul clădirii. Până la intrarea noului Cod în vigoare, asemenea excepții sunt prevăzute de Legea nr. 50/1991. Cu alte cuvinte, pentru o renovare pur cosmetică nu trebuie, de regulă, să ceri autorizație. Lucrurile se schimbă când „renovarea” începe să transforme configurația apartamentului. Poți dărâma un perete fără autorizație? Nu orice perete care nu pare „de rezistență” poate fi demolat după bunul plac. Citește și: FOTO Călin Georgescu și soția, la biserică, înconjurați de vreo 12 gealați, în rol de bodyguarzi. Nicușor Dan și familia, cu 3-4 gărzi, în Făgăraș Trebuie făcută mai întâi diferența dintre elementele structurale și compartimentările nestructurale. Pereții sau elementele structurale contribuie la rezistența și stabilitatea clădirii. Intervenția asupra lor trebuie analizată și proiectată de specialiști și nu intră în categoria lucrărilor care pot fi făcute pur și simplu prin notificarea primăriei. Dar există și o capcană: „nestructural” nu înseamnă automat „fără nicio formalitate”. Din 25 august 2026, noul Cod introduce procedura simplificată pentru anumite modificări de compartimentare interioară nestructurală, demontabilă, realizată din materiale ușoare, dacă nu sunt afectate căile de evacuare, instalațiile cu rol în securitatea la incendiu ori cerințele privind rezistența și stabilitatea la foc a construcției. Aici poate intra, de exemplu, o compartimentare ușoară din gips-carton. Așadar, întrebarea corectă nu este numai „este sau nu perete de rezistență?”, ci și „ce fel de perete este, ce modificare fac și ce procedură cere legea pentru această intervenție?” Din 25 august: când notificarea poate înlocui autorizația Una dintre noutățile noului Cod este apariția unei proceduri simplificate pentru anumite lucrări cu impact redus. În locul procedurii clasice de autorizare, pentru lucrările expres prevăzute de Cod proprietarul poate utiliza notificarea autorității administrației publice competente, în condițiile și cu documentația stabilite de lege. Este important însă de înțeles ce NU înseamnă această schimbare. „Fără autorizație” nu înseamnă automat fără proiect, fără specialiști, fără documente, fără respectarea normelor de securitate sau fără respectarea regulilor condominiului. Noul Cod nu transformă renovarea într-o activitate complet liberă, ci creează o procedură administrativă mai simplă pentru anumite intervenții bine delimitate. Înainte de baros, întreabă un specialist Una dintre cele mai periculoase presupuneri este că proprietarul poate recunoaște singur un perete structural după grosime. Nu este suficient. Sistemul structural diferă de la o clădire la alta. Un bloc cu cadre din beton armat nu se comportă identic cu o construcție realizată cu pereți structurali, iar simpla aparență a unui zid nu spune întotdeauna ce funcție are acesta. În plus, pereții și ghenele pot ascunde instalații, coloane sau alte elemente comune ale condominiului. De aceea, înainte de o demolare sau de o recompartimentare importantă, proprietarul ar trebui să consulte documentația tehnică și un arhitect, inginer structurist ori alt specialist competent. Costul unei asemenea verificări este incomparabil mai mic decât costul remedierii unei intervenții greșite. Blocurile vechi: problema nu este doar ce vrei să faci tu În cazul blocurilor construite cu zeci de ani în urmă apare o dificultate suplimentară: proprietarul nu știe întotdeauna ce intervenții au fost făcute înainte. În apartamentul cumpărat pot exista goluri executate ulterior, pereți eliminați, instalații mutate sau recompartimentări care nu mai corespund proiectului inițial. La fel de important, pot exista intervenții în alte apartamente ale clădirii. De aceea, la renovările ample ale unui bloc vechi, evaluarea tehnică nu ar trebui să pornească exclusiv de la releveul apartamentului, ci de la situația reală a construcției. Pentru imobilele vulnerabile seismic, monumentele istorice și clădirile aflate în zone protejate pot exista condiții suplimentare, astfel încât proprietarul nu trebuie să presupună că procedura simplificată este disponibilă în orice situație. Nici blocul nou nu înseamnă că poți muta pereții după bunul plac O clădire construită recent nu este automat mai „liberă” la recompartimentare. Și într-un bloc nou trebuie verificat sistemul structural și proiectul clădirii. Pereții pot avea funcții diferite, iar prin apartament pot trece instalații care nu aparțin exclusiv proprietarului. Legea nr. 196/2018 stabilește că proprietarul poate face modificări în proprietatea individuală numai fără a pune în pericol integritatea structurală a condominiului, rezistența mecanică, stabilitatea și siguranța clădirii și fără a afecta buna funcționare a instalațiilor. Aceeași lege spune că structura de rezistență, fațadele și numeroase instalații care deservesc condominiul fac parte din proprietatea comună. Prin urmare, „este în apartamentul meu” nu înseamnă neapărat „este exclusiv al meu”. Zidul dintre două apartamente este o situație diferită O atenție specială trebuie acordată pereților care despart două proprietăți. Potrivit Legii nr. 196/2018, zidurile care separă proprietățile individuale și/sau părțile comune sunt proprietate comună. Legea stabilește reguli speciale chiar și atunci când zidul dintre două apartamente nu face parte din structura de rezistență: reamplasarea sa presupune acordul proprietarilor respectivi și respectarea procedurilor tehnice și administrative prevăzute de lege. Pentru zidurile dintre proprietatea individuală și proprietatea comună, condițiile sunt și mai stricte. Așadar, procedura simplificată introdusă de noul Cod pentru anumite compartimentări ușoare nu trebuie confundată cu libertatea de a muta peretele comun cu vecinul sau cu casa scării. Poți muta bucătăria sau baia? Aici problema este mai complicată decât mutarea unui perete. Schimbarea poziției unei bucătării sau băi poate presupune intervenții în: - instalația de apă; - canalizare; - gaze; - ventilație; - încălzire; - instalațiile electrice. O parte dintre aceste instalații poate aparține proprietății comune sau poate deservi mai multe apartamente. Legea nr. 196/2018 prevede reguli speciale pentru modificarea instalațiilor comune și, în anumite situații, solicită documentație tehnică, intervenția furnizorilor și aprobările asociației sau ale proprietarilor afectați. De aceea, mutarea bucătăriei sau băii trebuie analizată după lucrările efective pe care le presupune. Simplul fapt că toate modificările se produc „în interiorul apartamentului” nu înseamnă că sunt automat exceptate de la reguli. Închiderea balconului: o schimbare majoră din 25 august Balconul este unul dintre exemplele în care noul Cod schimbă semnificativ procedura. În regimul Legii nr. 50/1991, închiderea balcoanelor sau logiilor este legată de autorizarea lucrării. Din 25 august 2026, noul Cod include, în anumite condiții, închiderea unitară a logiilor și balcoanelor la locuințele colective între intervențiile ce pot intra în procedura simplificată. Cuvântul important este însă „unitară”. Proprietarul nu primește dreptul de a transforma după bunul plac aspectul exterior al apartamentului. Fațada blocului nu este proprietatea exclusivă a locatarului Legea nr. 196/2018 este foarte clară în această privință. La imobilele colective multietajate, modificarea aspectului fațadei se face numai în mod unitar pe întreg condominiul, pe baza unei documentații tehnice elaborate în condițiile legii. Înaintea modificării aspectului fațadei, președintele asociației trebuie să solicite autorității locale informațiile și restricțiile referitoare la culoare, aspect, materiale și celelalte condiții stabilite prin reglementările urbanistice locale. Fațadele sunt, de altfel, enumerate de Legea nr. 196/2018 printre părțile comune ale condominiului. Prin urmare, faptul că noul Cod simplifică procedura administrativă pentru anumite închideri de balcoane nu elimină regulile condominiului și cerința privind aspectul unitar al clădirii. Schimbarea ferestrelor: când nu ai nevoie de autorizație Înlocuirea tâmplăriei exterioare poate intra în categoria lucrărilor care nu necesită autorizație atunci când sunt respectate condițiile legale. Situația este însă cu totul alta dacă proprietarul lărgește golul unei ferestre, transformă fereastra într-o ușă, intervine asupra structurii sau schimbă semnificativ configurația fațadei. Mai mult, pentru monumente istorice, clădiri cu regim special sau imobile aflate în zone protejate pot exista restricții și avize suplimentare. Așadar, schimbarea ferestrei și modificarea golului ferestrei sunt două lucrări juridic diferite. Acordul asociației nu ține locul actelor cerute de primărie Există o confuzie frecventă la bloc: proprietarul îi spune președintelui ce vrea să facă, primește o semnătură sau acordul vecinilor și consideră că lucrarea este legală. Nu funcționează așa. Dacă legislația în construcții cere autorizație, notificare, proiect sau alte documente, acordul asociației nu le poate înlocui. Dar regula funcționează și invers. Faptul că proprietarul a îndeplinit procedura administrativă cerută de Cod nu îi permite să ignore drepturile celorlalți coproprietari sau regimul proprietății comune. Legea nr. 196/2018 stabilește separat condițiile în care pot fi modificate elemente comune ale condominiului, instalațiile comune, zidurile dintre proprietăți sau alte elemente ale clădirii. Primăria și asociația nu se substituie una alteia. Ce riști dacă începi lucrarea fără actele necesare Ideea că proprietarul poate face mai întâi lucrarea și „rezolvă actele după” este una dintre cele mai riscante. Executarea fără respectarea procedurii legale poate duce, în funcție de situație, la sancțiuni, oprirea lucrărilor și obligația de a remedia ori desființa intervenția. Noul Cod introduce și o procedură de regularizare pentru anumite construcții sau lucrări realizate fără actele necesare, dar regularizarea nu trebuie confundată cu un drept automat de a păstra orice lucrare executată ilegal. Este necesară îndeplinirea condițiilor tehnice și urbanistice stabilite de lege. Cu alte cuvinte, plata unei amenzi nu transformă automat o lucrare nelegală într-una legală. Cea mai ieftină procedură de „intrare în legalitate” rămâne, de fapt, respectarea regulilor înainte de începerea șantierului. Renovarea ilegală poate crea probleme la vânzarea apartamentului O recompartimentare făcută fără documentele necesare poate deveni o problemă la mult timp după terminarea renovării. Dacă situația reală a apartamentului nu mai corespunde documentației cadastrale, proprietarul poate avea nevoie de actualizarea actelor. Neconcordanțele pot conta și în cazul unei vânzări sau al unei finanțări bancare, mai ales dacă evaluatorul ori cumpărătorul constată că apartamentul are o configurație diferită față de documentația disponibilă. Nu orice modificare conduce automat la blocarea tranzacției, dar o intervenție nelegală poate presupune documentații suplimentare, costuri și necesitatea regularizării sau chiar a readucerii spațiului la situația permisă de lege. Legea nr. 196/2018 obligă, de asemenea, proprietarii să comunice anumite modificări de suprafață și să introducă schimbările relevante în documentația tehnică a construcției. Două regimuri în august 2026: verifică data înainte să începi lucrările Pentru proprietarii care renovează chiar în această perioadă există o particularitate importantă. Până la 24 august 2026 inclusiv, se aplică actualul sistem bazat pe Legea nr. 50/1991. Din 25 august 2026, intră în vigoare Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor adoptat prin Legea nr. 169/2026, care abrogă Legea nr. 50/1991 și introduce procedura de notificare pentru anumite lucrări. De aceea, proprietarul care începe o recompartimentare în august trebuie să verifice nu numai natura lucrării, ci și regimul juridic aplicabil procedurii sale. Regula de aur: înainte să dărâmi, află în ce categorie se află lucrarea După 25 august 2026, renovările unui apartament pot fi privite practic în trei categorii. Lucrările obișnuite de întreținere și finisaj pot fi efectuate, în condițiile prevăzute de lege, fără autorizație. Anumite intervenții cu impact redus, inclusiv unele compartimentări interioare nestructurale, demontabile și realizate din materiale ușoare, pot intra în noua procedură simplificată de notificare. Intervențiile structurale, lucrările care afectează elemente comune și cele care nu îndeplinesc condițiile procedurii simplificate rămân supuse cerințelor tehnice și administrative corespunzătoare. Iar în cazul unui apartament la bloc există permanent o a doua limită: dreptul proprietarului asupra locuinței se oprește acolo unde începe siguranța clădirii, proprietatea comună și dreptul vecinilor. De aceea, înainte să întrebi cât costă să dărâmi un perete, întrebarea decisivă este alta: „Am voie să îl dărâm și ce trebuie să fac înainte?” Răspunsul obținut înainte de începerea șantierului poate salva proprietarul nu numai de amenzi și cheltuieli suplimentare, ci și de riscul unei intervenții care afectează siguranța întregului bloc.

Trump a renovat o baie la Casa Albă cu marmură și aur, a postat zeci de poze, inclusiv cu vasul de toaletă
Internațional

Trump a renovat o baie la Casa Albă cu marmură și aur, a postat zeci de poze, inclusiv cu vasul de toaletă

Președintele american Donald Trump a anunțat finalizarea renovării unei băi istorice din Casa Albă, un proiect care reflectă din plin gustul său pentru luxul ostentativ. Lucrările vin după demolarea unei părți a clădirii pentru construirea unei săli de bal estimate la 300 de milioane de dolari. De la gresie verde la marmură albă Într-o serie de postări pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Donald Trump a publicat imagini „înainte și după” ale băii numite Lincoln. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Înainte de renovare, spațiul avea gresie verde pal, o chiuvetă albă simplă montată pe un picior metalic și un aspect specific anilor 1940. După renovare, baia s-a transformat radical: marmură albă și neagră lustruită acoperă podeaua și pereții, robinetele sunt aurii, iar de tavan atârnă un candelabru. „Am folosit marmură potrivită epocii lui Abraham Lincoln, care ar putea chiar să semene cu cea originală”, a scris liderul american. „Art Deco, complet nepotrivit pentru epoca Lincoln” Donald Trump a justificat intervenția prin dorința de a corecta o alegere arhitecturală pe care o consideră eronată: „Baia fusese renovată în anii 1940 în stil Art Deco, cu gresie verde, ceea ce este complet nepotrivit pentru perioada lui Lincoln.” Magnatul imobiliar, cunoscut pentru pasiunea sa pentru marmură și aur, a precizat că noul design reflectă „demnitatea și măreția epocii Lincoln”. Sala de bal de 300 de milioane de dolari Anunțul privind renovarea băii Lincoln vine la o săptămână după distrugerea completă a aripii estice a Casei Albe — o decizie controversată luată de Trump pentru a construi o sală de bal uriașă. Costul estimat al proiectului a crescut de la 200 la 300 de milioane de dolari. Casa Albă susține însă că lucrările nu implică fonduri publice. „Proiectul este finanțat exclusiv din donații private, provenite de la companii precum Amazon, Google și Lockheed Martin”, a precizat executivul american. Grădina de trandafiri transformată în patio Renovarea băii Lincoln nu este o surpriză pentru cei care urmăresc stilul prezidențial al lui Donald Trump. Liderul american a redecorat Biroul Oval cu elemente aurite, a transformat grădina de trandafiri într-un patio cu mobilier din fier forjat alb și a instalat două steaguri uriașe în curtea Casei Albe. Aceasta este prima renovare interioară majoră din actualul mandat al președintelui, după lucrările ample de exterior. Baia Lincoln, destinată oaspeților de rang înalt Baia Lincoln nu face parte din apartamentele private ale președintelui, ci dintr-un apartament destinat oaspeților de rang înalt. Printre aceștia s-a numărat, în primăvară, Elon Musk, pe atunci președinte al Comitetului pentru Eficiență Guvernamentală (Doge Committee). Apartamentul poartă numele președintelui Abraham Lincoln, care în secolul al XIX-lea îl transformase în propriul său birou.

David Popovici, dezamăgit că nu au început lucrările de renovare ale bazinului de la "Lia Manoliu"
Eveniment

David Popovici, dezamăgit că nu au început lucrările de renovare ale bazinului de la "Lia Manoliu"

Bazin nerenovat, nemulțumirea lui David Popovici. Campionul olimpic la înot David Popovici a declarat, luni, că este în continuare dezamăgit de faptul că lucrările de modernizare a bazinului acoperit de la Complexul Sportiv „Lia Manoliu” nu au început. Bazin nerenovat, nemulțumirea lui David Popovici Sportivul a atras atenția că, odată cu venirea sezonului rece, va fi nevoit din nou să se antreneze în condiții improprii, într-un balon presostatic. Citește și: Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români „Tot cu dezamăgire mă găsiţi şi astăzi în privinţa bazinului de la Lia Manoliu, pentru că nu prea s-au făcut demersuri în legătură cu bazinul din interior, care are mare nevoie de renovare. Vine iarna, vine balonul şi aerul acela în care am reuşit totuşi să fac performanţă. Numai că sunt absolut convins că dacă am avea condiţii de top, aşa cum sunt în alte ţări sau în alte oraşe din România, mult mai mulţi copii ar avea şansa să concureze”, a afirmat Popovici. Înotătorul reia antrenamentele în două-trei săptămâni Sportivul a precizat că în perioada următoare va reveni la rutina sa de pregătire. „Antrenamentele le voi începe în două-trei săptămâni. Acum nu am stat atât de mult cât am stat după Jocurile Olimpice, dar a trecut destul timp încât să mi se facă dor de rutină”, a spus campionul. Popovici: „Tot mai mulți copii vin către înot” În ciuda problemelor legate de infrastructură, David Popovici se declară optimist în ceea ce privește interesul noilor generații pentru sport. „În comparaţie cu acum cinci ani, eu sunt destul de pozitiv, mi se pare că sunt mai mulţi copii care fac sport, parcă văd mai mulţi copii mişcându-se, făcând sport. Cu atât mai mult mă bucur văzându-i venind la bazin. E plăcut să aud patroni de bazine spunându-mi după rezultatele mele că nu mai au loc pentru copii”, a subliniat acesta. Medaliile olimpice, un apel la investiții în sport După succesul de la Paris 2024, unde a cucerit medalii de aur și bronz, Popovici declara că își dorește ca performanțele sale să determine investiții reale în infrastructura sportivă. El a explicat că nu este normal să fie nevoit să se antreneze iarna într-un bazin acoperit cu balon, unde aerul devine irespirabil. Sportivi de top, la evenimentul „România BeActive” Declarațiile au fost făcute luni, în cadrul lansării celei de-a 10-a ediții a proiectului România BeActive – Săptămâna Europeană a Sportului. La eveniment au participat mai mulți sportivi de renume, printre care Amalia Lică, Cătălin Chirilă, Narcisa Lecuşanu, Alina Dumitru, Otilia Bădescu, Paula Ivan, Ioana Vrînceanu, Virgil Stănescu, Ionuţ Rada, Lăcrămioara Perijoc, Claudia Nechita, dar și președintele COSR, Mihai Covaliu, și președintele ANS, Bogdan Mateila.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră